1ra-393/2016 — art. 309/1 al.3 CP

1ra-393/2016 — art. 309/1 al.3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-393/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

29 martie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Elena Covalenco,

Judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun,

Nadejda Toma,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursurile

ordinare declarate de inculpatul Șcerban Sorin și de avocatul său Alexandru Luca,

de avocatul Cernolev Ion în numele inculpatului Curcă Valeriu, de avocatul Tudor

Chirtoacă în numele inculpaților Botezat Gheorghe și Covalschi Ghenadi,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie

2015, în privința inculpaților

Botezat Gheorghe Vladimir, născut

la 06 octombrie 1978, originar și locuitor al mun.

Chișinău, bd. Mircea cel Bătrân 4, ap. 113, cetățean al

R. Moldova, fără antecedente penale;

Covalschi Ghenadi Valentin, născut

la 10 iunie 1986, originar și locuitor al mun. Chișinău,

str. Doina 102, cetățean al R. Moldova, fără

antecedente penale;

Șcerban Sorin Gheorghe, născut la

11 decembrie 1984, originar și locuitor al mun.

Chișinău, str. M. Dragan 30/3, ap. 8, cetățean al R.

Moldova, fără antecedente penale;

Curcă Valeriu Mihail, născut la 18

mai 1980 în s. Recea, r-nul Rîșcani, locuitor al mun.

Chișinău, str. Gh. Cașu 20/2, ap.81, cetățean al R.

Moldova, fără antecedente penale;

Termenul de examinare,

în instanța de fond: 29.03.2010 – 04.05.2012,

în instanța de apel: 12.07.2012 – 23.05.2013,

în instanța de recurs: 24.09.2013 – 04.03.2014,

în instanța de apel: 08.04.2014 – 10.11.2015,

în instanța de recurs: 12.01.2016 – 29.03.2016.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

Șcerban Sorin și Curcă Valeriu au fost achitați de sub învinuirea săvârșirii

infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta acestora nu

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.

Botezat Gheorghe, Covalschi Ghenadi, Șcerban Sorin și Curcă Valeriu au

fost condamnați în baza art. 3091 alin. (2) lit. c) Cod penal la 5 ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita activități în cadrul organelor de

drept pe un termen de 3 ani, fiecare.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată

condiționat pe un termen de probă de 3 ani.

1.2. Conform încheierii din 03 decembrie 2012, Judecătoria Ciocana, mun.

Chișinău a dispus corectarea erorilor material comise în sentință.

S-a corectat: “în textul părții motivate a sentinței incriminarea infracțiunii

inculpaților prevăzute de art. 309, urmând a se indica corect art. 3091 alin. (3) lit.

c) CP, și în partea dispozitivă se corectează eroare prin “Se recunoaște vinovat

Botezat Gheorghe, Curcă Valeriu, Șcerban Sorin și Covalschi Ghenadi în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) CP și i se stabilește

pedeapsa în baza acestei Legi cîte 5 ani închisoare fiecăruia, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții și a exercita activități în cadrul organelor de drept pe un

termen de 3 ani”.

baza ordinului nr. 136 din 20 martie 2009 al Ministrului Afacerilor Interne, funcția

de inspector al Secției Poliție Criminală Comisariatului de Poliție sect. Ciocana,

mun. Chișinău, grad special - locotenent major de poliție, având calitatea de

persoană cu funcție de răspundere în virtutea prevederilor art. 123 Cod penal, în

timpul îndeplinirii obligațiilor de funcție a încălcat grav prevederile art. 3 și art. 5

al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale adoptată la Roma la 04 noiembrie 1950; art. 24 alin. (2) din

Constituția Republicii Moldova adoptată la 29 iulie 1994; art. 1, art. 2 pct. 2), 4),

art. 12 pct. 1), art. 14, art. 15 a Legii nr. 416-XII din 18 decembrie 1990 cu privire

la poliție; obligațiile funcționale ale inspectorului superior al SPC CPs Ciocana;

împreună cu Șcerban Sorin, care deținând în baza ordinului nr. 281 EF, din 27

iunie 2008 al Ministrului Afacerilor Interne, funcția de inspector al Secției Poliție

Criminală Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, grad special –

locotenent de poliție, având calitatea de persoană cu funcție de răspundere în

virtutea prevederilor art. 123 Cod penal, în timpul îndeplinirii obligațiilor de

funcție a încălcat grav prevederile art. 3 și art. 5 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților 3 Fundamentale adoptată la Roma la

04 noiembrie 1950; art. 24 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova adoptată la

29 iulie 1994; art. 1, art. 2 pct. 2), 4), art. 12 pct. 1), art. 14, art. 15 a Legii nr. 416-

XII din 18 decembrie 1990 cu privire la poliție; obligațiile funcționale ale

inspectorului superior al SPC CPs Ciocana, ambii fiind persoane cu funcție de

răspundere și acționând cu titlu oficial ca persoane care reprezintă Ministerul

Afacerilor Interne, intenționat au comis abuz de serviciu, în următoarele

împrejurări:

Astfel, la 10 aprilie 2009, în jurul orei 09.00, Curcă Valeriu, aflându-se la

serviciu și îndeplinind obligațiile sale funcționale, împreună cu inspectorul

superior al SPC CPs Ciocana, Șcerban Sorin, deținând informație că Calun Igor și

Ghimp Nicu au participat la dezordinile în masă din 07 aprilie 2009, încălcând

prevederile legale de citare sau prezentare forțată a persoanelor la organul de

urmărire penală prevăzute la art. 199 și 235-242 Cod de procedură penală, fără a

deține o citație, o ordonanță de aducere silită sau ordonanță de reținere, s-au

deplasat la Liceul profesional nr. 1, amplasat în mun. Chișinău str. Ion Creangă 59,

unde în mod abuziv au aplicat lui Calun Igor și Ghimp Nicu, pe mâini cătușe și i-

au condus în CPs Ciocana.

În continuare, aflându-se în incinta CPS Ciocana, Curcă Valeriu și Șcerban

Sorin, abuzând de funcția ocupată, fără a le explica lui Ghimp și Calun calitatea

procesuală pe care o dețin, urmărind alte interese personale - aflarea

circumstanțelor participării lui Ghimp și Calun la dezordinile în masă din 07-08

aprilie 2009, fără întocmirea unui proces-verbal de reținere, îngrădindu-le

posibilitatea de a contacta părinții sau un avocat, i-au privat pe ultimii ilegal de

libertate - pe Calun I. în intervalul de timp 10.00 - 15.40, iar pe Ghimp N. în

intervalul de timp 10.00 - 13.40.

În perioada nominalizată Curcă Valeriu și Șcerban Sorin, susținuți de alți

colaboratori le poliție, le-au provocat lui Calun I. și Ghimp N. suferințe fizice și

psihice, pentru a-i intimida și a-i obliga să recunoască participarea lor la

dezordinile în masă, devastarea și sustragerea bunurilor materiale din edificiile

Președinției și Parlamentului, fapt prin care au cauzat daune în proporții

considerabile intereselor publice și drepturilor, intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor fizice.

Șcerban Sorin este învinuit că el deținând în baza ordinului nr. 281 EF, din

27 iunie 2008 al Ministrului Afacerilor Interne, funcția de inspector al Secției

Poliție Criminală Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, grad

special - locotenent de poliție, având calitatea de persoană cu funcție de răspundere

în virtutea prevederilor art. 123 Cod Penal, în timpul îndeplinirii obligațiilor de

funcție a încălcat grav prevederile art. 3 și art. 5 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale adoptată la Roma la

04 noiembrie 1950; art. 24 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova adoptată la

29 iulie 1994; art. 1, art. 2 pct. 2), 4), art. 12 pct. 1), art. 14, art. 15 a Legii nr. 416-

XII din 18 decembrie 1990 cu privire la poliție; obligațiile funcționale ale

inspectorului SPC CPs Ciocana, care-l obligau să-și desfășoare activitatea pe baza

respectării stricte a legilor, să protejeze viața, sănătatea și libertățile cetățenilor,

interesele societății și ale statului de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime;

să prevină și curme crimele și alte infracțiuni, să mențină ordinea publică și să

asigure securitatea publică; să ia măsuri pentru apărarea vieții, sănătății, onoarei,

demnității cetățenilor; să comunice despre aplicarea forței fizice șefului său direct,

să nu supună pe nimeni la torturi; să poarte responsabilitatea personală pentru

realizarea întocmai a atribuțiilor de serviciu, să răspundă de respectarea principiilor

ce guvernează conduita polițistului, legislației în domeniul drepturilor omului, a

legislației penale, a legii cu privire la activitatea operativă de investigații, a

legislației cu privire la protecția drepturilor omului, alte acte normative ce

reglementează activitatea de serviciu - în loc de aceasta, Sorin Șerban fiind

persoană cu funcție de răspundere și acționând cu titlu oficial ca persoană care

reprezintă Ministerul Afacerilor Interne, intenționat a comis abuz de serviciu, în

următoarele împrejurări:

Astfel, la 10 aprilie 2009, în jurul orei 09.00, Șcerban Sorin, aflându-se la

serviciu și îndeplinind obligațiile sale funcționale, împreună cu inspectorul SPC

CPs Ciocana, Valeriu Curcă, deținând informație că Calun Igor și Ghimp Nicu au

participat la dezordinile în masă din 07 aprilie 2009, încălcând prevederile legale

de citare sau prezentare forțată a persoanelor la organul de urmărire penală

prevăzute la art. 199 și 235-242 Cod de procedură penală, fără a deține o citație, o

ordonanță de aducere silită sau ordonanță de reținere, s-au deplasat la Liceul

profesional nr. 1, amplasat în mun. Chișinău str. Ion Creangă 59, unde în mod

abuziv au aplicat lui Calun Igor și Ghimp Nicu, pe mâini cătușe și i-au condus în

CPs Ciocana.

În continuare, aflându-se în incinta CPs Ciocana, Curcă Valeriu și Șcerban

Sorin, abuzând de funcția ocupată, fără a le explica lui Ghimp și Calun calitatea

procesuală pe care o dețin, urmărind alte interese personale - aflarea

circumstanțelor participării lui Ghimp și Calun la dezordinile în masă din 07-08

aprilie 2009, fără întocmirea unui proces-verbal de reținere, îngrădindu-le

posibilitatea de a contacta părinții sau un avocat, i-au privat pe ultimii ilegal de

libertate - pe Calun I. în intervalul de timp 10.00 - 15.40, iar pe Ghimp N. în

intervalul de timp 10.00 - 13.40.

În perioada nominalizată Curcă Valeriu și Șcerban Sorin, susținuți de alți

colaboratori le poliție, le-au provocat lui Calun I. și Ghimp N. suferințe fizice și

psihice, pentru a-i intimida și a-i obliga să recunoască participarea lor la

dezordinile în masă, devastarea și sustragerea bunurilor materiale din edificiile

Președinției și Parlamentului, fapt prin care au cauzat daune în proporții

considerabile intereselor publice și drepturilor, intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor fizice.

Organul de urmărire penală a încadrat acțiunile lui Curcă Valeriu și Șcerban

Sorin în baza art. 327 alin. (1) Cod penal - abuzul de serviciu, adică folosirea

intenționată de către o persoană cu funcție de răspundere, a situației de serviciu în

alte interese personale, prin ce a cauzat daune în proporții considerabile intereselor

publice și drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice.

Curcă Valeriu la data de 10 aprilie 2010, având calitatea de persoană cu

funcție de răspundere în virtutea prevederilor art. 123 Cod penal, în timpul

îndeplinirii obligațiilor de funcție a încălcat grav prevederile art. 3 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale

adoptată la Roma la 04 noiembrie 1950; art. 24 alin. (2) din Constituția Republicii

Moldova adoptată la 29 iulie 1994; art. 1, art. 2 pct. 2), 4), art. 12 pct. 1), art. 14,

art. 15 a Legii nr. 416-XII din 18 decembrie 1990 cu privire la poliție; obligațiile

funcționale ale inspectorului superior al SPC CPs Ciocana; care-l obligau să-și

desfășoare activitatea pe baza respectării stricte a legilor, să protejeze viața,

sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate

criminale și de alte atacuri nelegitime; să prevină și curme crimele și alte

infracțiuni, să mențină ordinea publică și să asigure securitatea publică; să ia

măsuri pentru apărarea vieții, sănătății, onoarei, demnității cetățenilor; să comunice

despre aplicarea forței fizice șefului său direct, să nu supună pe nimeni la torturi; să

poarte responsabilitatea personală pentru realizarea întocmai a atribuțiilor de

serviciu, să răspundă de respectarea principiilor ce guvernează conduita

polițistului, legislației în domeniul drepturilor omului, a legislației penale, a legii

cu privire la activitatea operativă de investigații, a legislației cu privire la protecția

drepturilor omului, alte acte normative ce reglementează activitatea de serviciu - în

loc de aceasta, Curcă Valeriu, fiind persoană cu funcție de răspundere și acționând

cu titlu oficial ca persoană care reprezintă Ministerul Afacerilor Interne, intenționat

i-a torturat pe Calun Igor și Ghimp Nicu, în următoarele împrejurări:

Astfel, la 10 aprilie 2009, în intervalul de timp 10.00 - 15.40, aflându-se în

biroul 205 al CPs Ciocana, Curcă Valeriu, contrar obligațiilor de serviciu de a

apăra viața și sănătatea cetățenilor, urmărind scopul generării victimei a

sentimentului de frică, anxietate și inferioritate, acționând din intenție directă în

vederea cauzării constrângerii psihice lui Calun Igor, i-au spus să se pregătească și

să declare totul referitor la evenimentele din 07-08 aprilie 2009, în caz contrar în

privința acestuia va fi utilizată forța fizică.

După care Curcă Valeriu în coparticipație cu Covalschi Ghenadi, văzând că

Calun Igor nu recunoaște participarea la dezordinile din 07 aprilie 2009, l-a insultat

și l-a numit cu cuvinte necenzurate, amenințându-l din nou cu aplicarea violenței.

În continuare Curcă Valeriu, urmărind scopul de a provoca suferințe psihice

și de a intimida victima a spus unui colaborator al poliției ca Calun Igor să fie scos

din birou, și condus lângă fereastra coridorului. Aflându-se acolo în jur de 15-20

min., Calun Igor, auzea cum colegul de liceu - Ghimp Nicu striga să nu fie bătut,

totodată auzind și zgomotul produs de loviturile aplicate cu palma. Peste o

perioadă de timp din biroul de unde se auzeau strigătele, a ieșit Curcă Valeriu și în

scopul de a intimida și de a face presiune asupra lui Calun Igor l-a întrebat dacă s-a

gândit ce trebuie să facă.

Tot atunci, aflându-se în biroul 205 al CPs Ciocana, Curcă Valeriu, în

coparticipație cu colaboratorii de poliție Șcerban Sorin, Covalschi Ghenadi și

Botezat Gheorghe, și o persoană neidentificată, contrar obligațiilor de serviciu de a

apăra viața și sănătatea cetățenilor, urmărind scopul generării victimei a

sentimentului de frică, anxietate și inferioritate, acționând din intenție directă, au

început din nou a striga la Calun Igor și a-l numi cu cuvinte necenzurate, cerându-i

insistent să recunoască că a participat la dezordinile din 07 aprilie 2009.

Văzând că Calun Igor nu recunoaște vina, de acesta s-a apropiat Botezat

Gheorghe, i-a legat pe cap gluga hainei, l-a întors cu fața la perete și de către Curcă

Valeriu în coparticipație cu colaboratorii de poliție Șcerban Sorin, Covalschi

Ghenadi, Botezat Gheorghe, și o persoană neidentificată, din intenție directă în

scopul provocării victimei a durerilor și a suferințelor puternice fizice și psihice, și

în scopul de a obține informații sau mărturisiri, și de a o pedepsi, deoarece era

bănuit că 5 a participat la dezordinile din 07 aprilie 2009, i-au fost aplicate cu

pumnii în jur de 25-30 lovituri în regiunea spatelui.

După aceasta Botezat Gheorghe a dezlegat gluga, Curcă Valeriu s-a apropiat

de Calun Igor, și în scopul de a-l intimida și face presiune psihică l-a apucat de

haină și i-a cerut să spună totul, deoarece poliția are date că el - adică Calun Igor la

07 aprilie 2009 a fost la etajele 1-5 ale sediului Parlamentului, unde a sustras

computere și alte bunuri, și a aruncat cu pietre în colaboratorii de poliție, iar în

cazul în care nu va recunoaște vina va fi îngropat de viu și va fi închis pentru 20

ani în închisoare. În același timp de Calun Igor s-a apropiat Covalschi Ghenadi, în

scopul provocării victimei a durerilor și a suferințelor puternice fizice și psihice, l-a

apucat pe Calun Igor de umeri și lovindu-l cu piciorul peste picioare l-a trântit la

podea, iar ceilalți colaboratori de poliție care se aflau în birou, în scopul de a

intimida victima au început să râdă și să-l insulte pe Calun Igor.

Ulterior, văzând că Calun Igor nu recunoaște vina, de acesta s-a apropiat

Gheorghe Botezat, care în mod intenționat în scopul provocării durerilor și

suferințelor fizice și psihice i-a aplicat în jur de 3-4 lovituri puternice în abdomen,

în rezultatul cărora Calun Igor s-a aplecat, iar când a ridicat capul Covalschi

Ghenadi i-a aplicat cu palma două lovituri în regiunea feței.

În timp ce în birou se aflau inspectorii SPC Curcă Valeriu, Botezat

Gheorghe, și o persoană neidentificată, unul din aceștia în scopul de a-l intimida și

de a face presiune psihică i-a spus lui Calun Igor, că în cazul în care nu v-a

recunoaște vina, va fi închis pentru 20 ani la închisoare, unde în privința lui vor fi

aplicate acțiuni violente cu caracter sexual în formă perversă.

Ulterior, Calun Igor în scopul de a fi intimidat și de a fi făcută presiunea

asupra acestuia a fost dus de către unul din colaboratorii de poliție în camera

destinată persoanelor care urmează a fi recunoscute, de unde prin geam urmărea

cum Curcă Valeriu simula aplicarea lui Ghimp Nicu a loviturilor în regiunea

abdomenului și a toracelui, iar Ghimp Nicu a început să-l roage să nu fie lovit în

abdomen, deoarece a fost operat.

După ce Calun Igor a fost scos din camera destinată persoanelor care

urmează a fi recunoscute în biroul 205, unde Curcă Valeriu în coparticipație cu

Șcerban Sorin, Covalschi Ghenadi, Botezat Gheorghe și o persoană neidentificată

în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice i-

au aplicat împreună lui Calun Igor în jur de 30 lovituri. Curcă Valeriu și Șcerban

Sorin au aplicat lovituri preponderent în regiunea pieptului, Botezat Gheorghe a

aplicat lovituri în regiunea abdomenului, Covalschi Ghenadi a aplicat lovituri în

regiunea capului, persoana neidentificată a aplicat lovituri în regiunea rinichilor.

La rândul său Calun Igor, cedând fizic și moral, neavând posibilitatea de a

contacta un avocat în domeniu, rude sau alte persoane, a fost nevoit să acționeze

împotriva voinței și conștiinței sale, recunoscând că a participat de unul singur la

devastarea sediilor Parlamentului și a Președinției la 07 aprilie 2009. Fiind

nemulțumit de faptul că Calun Igor nu a recunoscut că a participat la devastare

împreună cu Caisîn Marcel și Ghimp Nicu la dezordini, Curcă Valeriu în

coparticipație cu Șcerban Sorin, Covalschi Ghenadi, Botezat Gheorghe și o

persoană neidentificată, în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și

suferințelor fizice și psihice i-au aplicat împreună, lui Calun Igor în jur de 4-5

lovituri fiecare, în diferite regiuni ale corpului.

Ulterior, Botezat Gheorghe, a luat din camera destinată persoanelor care

urmează a fi recunoscute, un scut din aluminiu și l-a dat lui Calun Igor, să fie ținut

în mâna stângă, iar Curcă Valeriu i-a spus să se așeze în pirostrii, lipit cu spatele de

perete.

Continuând acțiunile de torturare Curcă Valeriu în coparticipație cu Șcerban

Sorin, Covalschi Ghenadi, Botezat Gheorghe și persoana neidentificată, în mod

intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice au aplicat

cu forță, cu piciorul fiecare în jur de 15 lovituri în scut. În rezultatul loviturilor

victima se lovea cu spatele și capul de perete, iar cu mâna și genunchiul se lovea de

scut.

Tot el, Curcă Valeriu, la 10 aprilie 2009, în intervalul de timp 10.00 - 13.40,

aflându-se în biroul nr. 205 al CPs Ciocana, mun. Chișinău, contrar obligațiilor de

serviciu de a apăra viața și sănătatea cetățenilor, urmărind scopul generării victimei

a sentimentului de frică, anxietate și inferioritate, în coparticipație cu alți colegi de

serviciu au continuat aplicarea actelor de tortură față de cet. Ghimp Nicu.

Inițial Șcerban Sorin i-a aplicat lui Ghimp Nicu, în jur de 3 lovituri cu

pumnul în abdomen, o lovitură în cap, și cu genunchiul în jur de 2 lovituri în

regiunea coapsei stângi.

La rândul său Curcă Valeriu văzând că Ghimp Nicu nu recunoaște vina, în

sustragerea bunurilor din sediile Președinției și a Parlamentului, și în implicarea în

dezordinile în masă din 07 aprilie 2009, în mod intenționat în scopul provocării

durerilor și suferințelor fizice și psihice i-a aplicat lui Ghimp Nicu o lovitură cu

pumnul în regiunea urechii drepte și tot cu pumnul i-a aplicat în jur de 3 lovituri în

cap.

După aceasta Șcerban Sorin, din nou, i-a aplicat lui Ghimp Nicu circa 3

lovituri cu pumnul în regiunea abdomenului și a coastelor.

Apoi, Curcă Valeriu în coparticipație cu Șcerban Sorin, în mod intenționat în

scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, au aplicat lui Ghimp

Nicu în jur de 5 lovituri fiecare în regiunea abdomenului și toracelui, iar Sorin

Șcerban i-a mai aplicat lui Ghimp Nicu în jur de 3 lovituri în regiunea șoldului.

Mai târziu, Ghimp Nicu a fost condus în biroul ofițerului de urmărire penală

Bistrițchi Petru, unde în cadrul audierii sale în calitate de bănuit a recunoscut că a

sustras doar cod civil. Peste puțin timp Ghimp Nicu a fost întors de Sorin Șcerban

în biroul nr. 205, unde în prezența lui Curcă Valeriu, Covalschi Ghenadi,

reproșându-i lui Ghimp Nicu că nu a recunoscut în cadrul audierii la ofițerul de

urmărire penală că a sustras mai multe bunuri din sediul Parlamentului, Covalschi

Ghenadi în mod intenționat în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și

psihice, i-a aplicat lui Ghimp Nicu în jur de 3 lovituri cu pumnul în regiunea

abdomenului, și cu palmele mâinilor în jur de 3-4 lovituri peste pavilioanele

urechilor. Ulterior, Covalschi Ghenadi, în mod intenționat în scopul provocării

suferințelor fizice și psihice i-a aplicat lui Ghimp Nicu cu reteveiul din cauciuc 3

lovituri în regiunea feselor, și cu piciorul o lovitură în regiunea pieptului. În

momentul în care Ghimp Nicu s-a lipit de perete Covalschi Ghenadi intenționat, în

scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, i-a aplicat lui Ghimp

Nicu din întoarcere cu piciorul o lovitură în regiunea abdomenului, și o lovitură cu

palmele în pavilioanele urechilor.

Continuând acțiunile sale de intimidare Curcă Valeriu aflându-se în bir. 205

al CPs Ciocana, mun. Chișinău, în coparticipație cu Șcerban Sorin, Covalschi

Ghenadi și o persoană neidentificată, în mod intenționat în scopul provocării

suferințelor psihice, cu scopul de a obține informații și mărturisiri, și de a intimida

pe Ghimp Nicu, pe o perioadă circa 10 minute simulau aplicare loviturilor în

corpul lui Ghimp Nicu, totodată întrebându-l cu cine s-a aflat la 07 aprilie 2009, în

preajma sediilor Președinției și a Parlamentului.

În urma acțiunilor violente ale lui Curcă Valeriu, Șcerban Sorin, Covalschi

Ghenadi, Botezat Gheorghe și a persoanei neidentificate a fost știrbită imaginea

colaboratorului MAI, cazul având o rezonanță socială sporită, părții vătămate -

Calun Igor i-au fost cauzate suferințe fizice, în formă de: „echimoză ovală în

treimea medie a brațului și o excoriație pe fața anterioară în treimea inferioară a

gambei stângi”, care se califică ca leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului

sănătății și suferințe psihice, în formă de: „Tulburare de stres post-traumatică.

Nevroză traumatică”, iar părții vătămate Ghimp Nicu i-au fost cauzate suferințe

fizice în formă de: „echimoze pe fața posterioară a pavilionului urechii, pe fața

dorsală a treimii inferioare a brațului stâng și trei echimoze pe ambele fese”, ce se

atribuie la vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății, precum și

suferințe psihice.

Șcerban Sorin la data de 10 aprilie 2010, având calitatea de persoană cu

funcție de răspundere în virtutea prevederilor art. 123 Cod penal, în timpul

îndeplinirii obligațiilor de funcție a încălcat grav prevederile art. 3 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale

adoptată la Roma la 04 noiembrie 1950; art. 24 alin. (2) din Constituția Republicii

Moldova adoptată la 29 iulie 1994; art. 1, art. 2 pct. 2), 4), art. 12 pct. 1), art. 14,

art. 15 a Legii nr. 416-XII din 18 decembrie 1990 cu privire la poliție; obligațiile

funcționale ale inspectorului SPC CPs Ciocana, care-l obligau să-și desfășoare

activitatea pe baza respectării stricte a legilor, să protejeze viața, sănătatea și

libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate criminale și de

alte atacuri nelegitime; să prevină și curme crimele și alte infracțiuni, să mențină

ordinea publică și să asigure securitatea publică; să ia măsuri pentru apărarea vieții,

sănătății, onoarei, demnității cetățenilor; să comunice despre aplicarea forței fizice

șefului său direct, să nu supună pe nimeni la torturi; să poarte responsabilitatea

personală pentru realizarea întocmai a atribuțiilor de serviciu, să răspundă de

respectarea principiilor ce guvernează conduita polițistului, legislației în domeniul

drepturilor omului, a legislației penale, a legii cu privire la activitatea operativă de

investigații, a legislației cu privire la protecția drepturilor omului, alte acte

normative ce reglementează activitatea de serviciu - în loc de aceasta, Șcerban

Sorin, fiind persoană cu funcție de răspundere și acționând cu titlu oficial ca

persoană care reprezintă Ministerul Afacerilor Interne, intenționat i-a torturat pe

Calun Igor și Ghimp Nicu, în următoarele împrejurări:

Astfel, la 10 aprilie 2009, în intervalul de timp 10.00-15.40, aflându-se în

biroul 205 al CPs Ciocana, Șcerban Sorin, a aderat la acțiunile de torturare aplicate

față de Calun Igor de către colegii de serviciu Curcă Valeriu, Covalschi Ghenadi,

Botezat Gheorghe și o persoană neidentificate și contrar obligațiilor de serviciu de

a apăra viața și sănătatea cetățenilor, urmărind scopul generării victimei a

sentimentului de frică, anxietate și inferioritate, acționând din intenție directă, a

început a țipa la Calun Igor și l-a numit cu cuvinte necenzurate, cerându-i insistent

să recunoască că a participat la dezordinile din 07 aprilie 2009.

Văzând că Calun Igor nu recunoaște vina, de acesta s-a apropiat Botezat

Gheorghe, i-a legat pe cap gluga hainei, l-a întors cu fața la perete și de către

Șcerban Sorin în coparticipație cu colaboratorii de poliție Curcă Valeriu, Covalschi

Ghenadi, Botezat Gheorghe, și o persoană neidentificată, din intenție directă în

scopul provocării victimei a durerilor și a suferințelor puternice fizice și psihice, și

în scopul de a obține informații sau mărturisiri, și de a o pedepsi, deoarece era

bănuit că a participat la dezordinile din 07 aprilie 2009, i-au fost aplicate cu pumnii

în jur de 25-30 lovituri în regiunea spatelui.

După aceasta Botezat Gheorghe a dezlegat gluga, Curcă Valeriu s-a apropiat

de Calun Igor, și în scopul de a-l intimida și face presiune psihică l-a apucat de

haină și i-a cerut să spună totul, deoarece poliția are date că el - adică Calun Igor la

07 aprilie 2009 a fost la etajele 1-5 ale sediului Parlamentului, unde a sustras

computere și alte bunuri, și a aruncat cu pietre în colaboratorii de poliție, iar în

cazul în care nu va recunoaște vina va fi îngropat de viu și va fi închis pentru 20

ani în închisoare. În același timp de Calun Igor s-a apropiat Covalschi Ghenadi, în

scopul provocării victimei a durerilor și a suferințelor puternice fizice și psihice, l-a

apucat pe Calun Igor de umeri și lovindu-l cu piciorul peste picioare l-a trântit la

podea, iar ceilalți colaboratori de poliție care se aflau în birou, în scopul de a

intimida victima au început să râdă și să-l insulte pe Calun Igor.

Ulterior, văzând că Calun Igor nu recunoaște vina, de acesta s-a apropiat

Gheorghe Botezat, care în mod intenționat în scopul provocării durerilor și

suferințelor fizice și psihice i-a aplicat în jur de 3-4 lovituri puternice în abdomen,

în rezultatul cărora Calun Igor s-a aplecat, iar când a ridicat capul Covalschi

Ghenadi i-a aplicat cu palma două lovituri în regiunea feței.

În timp ce în birou se aflau inspectorii SPC Curcă Valeriu, Botezat

Gheorghe, și o persoană neidentificată, unul din aceștia în scopul de a-l intimida și

de a face presiune psihică i-a spus lui Calun Igor, că în cazul în care nu v-a

recunoaște vina, va fi închis pentru 20 ani la închisoare, unde în privința lui vor fi

aplicate acțiuni violente cu caracter sexual în formă perversă.

Ulterior, Calun Igor în scopul de a fi intimidat și de a fi făcută presiunea

asupra acestuia a fost dus de către unul din colaboratorii de poliție în camera

destinată persoanelor care urmează a fi recunoscute, de unde prin geam urmărea

cum Șcerban Sorin și Curcă Valeriu simula aplicarea lui Ghimp Nicu a loviturilor

în regiunea abdomenului și a toracelui, iar Ghimp Nicu a început să-l roage să nu

fie lovit în abdomen, deoarece a fost operat.

După ce Calun Igor a fost scos din camera destinată persoanelor care

urmează a fi recunoscute în biroul 205, unde Șcerban Sorin în coparticipație cu

Curcă Valeriu, Covalschi Ghenadi, Botezat Gheorghe și o persoană neidentificată

în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice i-

au aplicat împreună lui Calun Igor în jur de 30 lovituri. Șcerban Sorin și Curcă

Valeriu au aplicat lovituri preponderent în regiunea pieptului, Botezat Gheorghe a

aplicat lovituri în regiunea abdomenului, Covalschi Ghenadi a aplicat lovituri în

regiunea capului, persoana neidentificată a aplicat lovituri în regiunea rinichilor.

La rândul său Calun Igor, cedând fizic și moral, neavând posibilitatea de a

contacta un avocat în domeniu, rude sau alte persoane, a fost nevoit să acționeze

împotriva voinței și conștiinței sale, recunoscând că a participat de unul singur la

devastarea sediilor Parlamentului și a Președinției la 07 aprilie 2009. Fiind

nemulțumit de faptul că Calun Igor nu a recunoscut că a participat la devastare

împreună cu Caisîn Marcel și Ghimp Nicu la dezordini, Șcerban Sorin în

coparticipație cu Curcă Valeriu, Covalschi Ghenadi, Botezat Gheorghe și o

persoană neidentificată, în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și

suferințelor fizice și psihice i-au aplicat împreună, lui Calun Igor în jur de 4-5

lovituri fiecare, în diferite regiuni ale corpului.

Ulterior, Botezat Gheorghe, a luat din camera destinată persoanelor care

urmează a fi recunoscute, un scut din aluminiu și l-a dat lui Calun Igor, să fie ținut

în mâna stângă, iar Curcă Valeriu i-a spus să se așeze în pirostrii, lipit cu spatele de

perete.

Continuând acțiunile de torturare Șcerban Sorin în coparticipație cu Curcă

Valeriu, Covalschi Ghenadi, Botezat Gheorghe și persoana neidentificată, în mod

intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice au aplicat

cu forță, cu piciorul fiecare în jur de 15 lovituri în scut. În rezultatul loviturilor

victima se lovea cu spatele și capul de perete, iar cu mâna și genunchiul se lovea de

scut.

Tot el - Șcerban Sorin, la 10 aprilie 2009, în intervalul de timp 10.00-13.40,

aflându-se în biroul nr. 205 al CPs Ciocana, mun. Chișinău, contrar obligațiilor de

serviciu de a apăra viața și sănătatea cetățenilor, urmărind scopul generării victimei

a sentimentului de frică, anxietate și inferioritate, în coparticipație cu alți colegi de

serviciu au continuat aplicarea actelor de tortură față de cet. Ghimp Nicu.

Inițial Șcerban Sorin i-a aplicat lui Ghimp Nicu, în jur de 3 lovituri cu

pumnul în abdomen, o lovitură în cap, și cu genunchiul în jur de 2 lovituri în

regiunea coapsei stângi.

La rândul său Curcă Valeriu văzând că Ghimp Nicu nu recunoaște vina, în

sustragerea bunurilor din sediile Președinției și a Parlamentului, și în implicarea în

dezordinile în masă din 07 aprilie 2009, în mod intenționat în scopul provocării

durerilor și suferințelor fizice și psihice i-a aplicat lui Ghimp Nicu o lovitură cu

pumnul în regiunea urechii drepte și tot cu pumnul i-a aplicat în jur de 3 lovituri în

cap.

După aceasta Șcerban Sorin, din nou, i-a aplicat lui Ghimp Nicu circa 3

lovituri cu pumnul în regiunea abdomenului și a coastelor.

Apoi, Șcerban Sorin în coparticipație cu Curcă Valeriu, în mod intenționat în

scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, au aplicat lui Ghimp

Nicu în jur de 5 lovituri fiecare în regiunea abdomenului și toracelui, iar Sorin

Șcerban i-a mai aplicat lui Ghimp Nicu în jur de 3 lovituri în regiunea șoldului.

Mai târziu, Ghimp Nicu a fost condus în biroul ofițerului de urmărire penală

Bistrițchi Petru, unde în cadrul audierii sale în calitate de bănuit a recunoscut că a

sustras doar cod civil. Peste puțin timp Ghimp Nicu a fost întors de Șcerban Sorin

în biroul nr. 205, unde în prezența lui Curcă Valeriu, Covalschi Ghenadi,

reproșându-i lui Ghimp Nicu că nu a recunoscut în cadrul audierii la ofițerul de

urmărire penală că a sustras mai multe bunuri din sediul Parlamentului, Covalschi

Ghenadi în mod intenționat în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și

psihice, i-a aplicat lui Ghimp Nicu în jur de 3 lovituri cu pumnul în regiunea

abdomenului, și cu palmele mâinilor în jur de 3-4 lovituri peste pavilioanele

urechilor. Ulterior, Covalschi Ghenadi, în mod intenționat în scopul provocării

suferințelor fizice și psihice i-a aplicat lui Ghimp Nicu cu reteveiul din cauciuc 3

lovituri în regiunea feselor, și cu piciorul o lovitură în regiunea pieptului. În

momentul în care Ghimp Nicu s-a lipit de perete Covalschi Ghenadi intenționat, în

scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, i-a aplicat lui Ghimp

Nicu din întoarcere cu piciorul o lovitură în regiunea abdomenului, și o lovitură cu

palmele în pavilioanele urechilor.

Continuând acțiunile sale de intimidare Șcerban Sorin aflându-se în bir. 205

al CPs Ciocana, mun. Chișinău, în coparticipație cu Curcă Valeriu, Covalschi

Ghenadi și o persoană neidentificată, în mod intenționat în scopul provocării

suferințelor psihice, cu scopul de a obține informații și mărturisiri, și de a intimida

pe Ghimp Nicu, pe o perioadă circa 10 minute simulau aplicare loviturilor în

corpul lui Ghimp Nicu, totodată întrebându-l cu cine s-a aflat la 07 aprilie 2009, în

preajma sediilor Președinției și a Parlamentului.

În urma acțiunilor violente ale lui Șcerban Sorin, Curcă Valeriu, Covalschi

Ghenadi, Botezat Gheorghe și a persoanei neidentificate a fost știrbită imaginea

colaboratorului MAI, cazul având o rezonanță socială sporită, părții vătămate -

Calun Igor i-au fost cauzate suferințe fizice, în formă de: „echimoză ovală în

treimea medie a brațului și o excoriație pe fața anterioară în treimea inferioară a

gambei stângi”, care se califică ca leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului

sănătății și suferințe psihice, în formă de: „Tulburare de stres post-traumatică.

Nevroză traumatică”, iar părții vătămate Ghimp Nicu i-au fost cauzate suferințe

fizice în formă de: „echimoze pe fața posterioară a pavilionului urechii, pe fața

dorsală a treimii inferioare a brațului stâng și trei echimoze pe ambele fese”, ce se

atribuie la vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății, precum și

suferințe psihice.

Covalschi Ghenadi, deținând în baza ordinului nr. 363 EF, din 16 august

2008 al Ministrului Afacerilor Interne, funcția de inspector al Secției Poliție

Criminală Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, grad special -

locotenent de poliție, având calitatea de persoană cu funcție de răspundere în

virtutea prevederilor art. 123 Cod penal, în timpul îndeplinirii obligațiilor de

funcție a încălcat grav prevederile art. 3 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale adoptată la Roma la 04

noiembrie 1950; art. 24 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova adoptată la 29

iulie 1994; art. 1, art. 2 pct. 2), 4), art. 12 pct. 1), art. 14, art. 15 a Legii nr. 416-XII

din 18 decembrie 1990 cu privire la poliție; obligațiile funcționale ale inspectorului

SPC CPs Ciocana, care-l obligau să-și desfășoare activitatea pe baza respectării

stricte a legilor, să protejeze viața, sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele

societății și ale statului de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime; să

prevină și curme crimele și alte infracțiuni, să mențină ordinea publică și să asigure

securitatea publică; să ia măsuri pentru apărarea vieții, sănătății, onoarei, demnității

cetățenilor; să comunice despre aplicarea forței fizice șefului său direct, să nu

supună pe nimeni la torturi; să poarte responsabilitatea personală pentru realizarea

întocmai a atribuțiilor de serviciu, să răspundă de respectarea principiilor ce

guvernează conduita polițistului, legislației în domeniul drepturilor omului, a

legislației penale, a legii cu privire la activitatea operativă de investigații, a

legislației cu privire la protecția drepturilor omului, alte acte normative ce

reglementează activitatea de serviciu - în loc de aceasta, Covalschi Ghenadi, fiind

persoană cu funcție de răspundere și acționând cu titlu oficial ca persoană care

reprezintă Ministerul Afacerilor Interne, intenționat i-a torturat pe Calun Igor și

Ghimp Nicu, în următoarele împrejurări:

Astfel, la 10 aprilie 2009, în intervalul de timp 10.00-15.40, aflându-se în

biroul 205 al CPs Ciocana, Covalschi Ghenadi, a aderat la acțiunile de torturare

aplicate față de Calun Igor de către colegii de serviciu Curcă Valeriu, Șcerban

Sorin, Botezat Gheorghe și o persoană neidentificate și contrar obligațiilor de

serviciu de a apăra viața și sănătatea cetățenilor, urmărind scopul generării victimei

a sentimentului de frică, anxietate și inferioritate, acționând din intenție directă în

vederea cauzării constrângerii psihice lui Calun Igor, în coparticipație cu Curcă

Valeriu, văzând că Calun Igor nu recunoaște participarea la dezordinile din 07

aprilie 2009, l-a insultat și l-a numit cu cuvinte necenzurate, amenințându-l cu

aplicarea violenței.

În continuare Curcă Valeriu, urmărind scopul de a provoca suferințe psihice

și de a intimida victima a spus unui colaborator al poliției ca Calun Igor să fie scos

din birou, și condus lângă fereastra coridorului.

Aflându-se acolo în jur de 15-20 min., Calun Igor, auzea cum colegul de

liceu - Ghimp Nicu striga să nu fie bătut, totodată auzind și zgomotul produs de

loviturile aplicate cu palma. Peste o perioadă de timp din biroul de unde se auzeau

strigătele, a ieșit Curcă Valeriu și în scopul de a intimida și de a face presiune

asupra lui Calun Igor l-a întrebat dacă s-a gândit ce trebuie să facă.

Tot atunci, aflându-se în biroul 205 al CPs Ciocana, Covalschi Ghenadi, în

coparticipație cu colaboratorii de poliție Șcerban Sorin, Curcă Valeriu și Botezat

Gheorghe, și o persoană neidentificată, contrar obligațiilor de serviciu de a apăra

viața și sănătatea cetățenilor, urmărind scopul generării victimei a sentimentului de

frică, anxietate și inferioritate, acționând din intenție directă, au început din nou a

țipa la Calun Igor și a-l numi cu cuvinte necenzurate, cerându-i insistent să

recunoască că a participat la dezordinile din 07 aprilie 2009.

Văzând că Calun Igor nu recunoaște vina, de acesta s-a apropiat Botezat

Gheorghe, i-a legat pe cap gluga hainei, l-a întors cu fața la perete și de către

Covalschi Ghenadi în coparticipație cu colaboratorii de poliție Curcă Valeriu,

Șcerban Sorin, Botezat Gheorghe, și o persoană neidentificată, din intenție directă

în scopul provocării victimei a durerilor și a suferințelor puternice fizice și psihice,

și în scopul de a obține informații sau mărturisiri, și de a o pedepsi, deoarece era

bănuit că a participat la dezordinile din 07 aprilie 2009, i-au fost aplicate cu pumnii

în jur de 25-30 lovituri în regiunea spatelui.

După aceasta Botezat Gheorghe a dezlegat gluga, Curcă Valeriu s-a apropiat

de Calun Igor, și în scopul de a-l intimida și face presiune psihică l-a apucat de

haină și i-a cerut să spună totul, deoarece poliția are date că el - adică Calun Igor la

07 aprilie 2009 a fost la etajele 1-5 ale sediului Parlamentului, unde a sustras

computere și alte bunuri, și a aruncat cu pietre în colaboratorii de poliție, iar în

cazul în care nu va recunoaște vina va fi îngropat de viu și va fi închis pentru 20

ani în închisoare. În același timp de Calun Igor s-a apropiat Covalschi Ghenadi, în

scopul provocării victimei a durerilor și a suferințelor puternice fizice și psihice, l-a

apucat pe Calun Igor de umeri și lovindu-l cu piciorul peste picioare l-a trântit la

podea, iar ceilalți colaboratori de poliție care se aflau în birou, în scopul de a

intimida victima au început să râdă și să-l insulte pe Calun Igor.

Ulterior, văzând că Calun Igor nu recunoaște vina, de acesta s-a apropiat

Gheorghe Botezat, care în mod intenționat în scopul provocării durerilor și

suferințelor fizice și psihice i-a aplicat în jur de 3-4 lovituri puternice în abdomen,

în rezultatul cărora Calun Igor s-a aplecat, iar când a ridicat capul Covalschi

Ghenadi i-a aplicat cu palma două lovituri în regiunea feței. În timp ce în birou se

aflau inspectorii SPC Curcă Valeriu, Botezat Gheorghe, și o persoană

neidentificată, unul din aceștia în scopul de a-l intimida și de a face presiune

psihică i-a spus lui Calun Igor, că în cazul în care nu v-a recunoaște vina, va fi

închis pentru 20 ani la închisoare, unde în privința lui vor fi aplicate acțiuni

violente cu caracter sexual în formă perversă.

Ulterior, Calun Igor în scopul de a fi intimidat și de a fi făcută presiunea

asupra acestuia a fost dus de către unul din colaboratorii de poliție în camera

destinată persoanelor care urmează a fi recunoscute, de unde prin geam urmărea

cum Șcerban Sorin și Curcă Valeriu simula aplicarea lui Ghimp Nicu a loviturilor

în regiunea abdomenului și a toracelui, iar Ghimp Nicu a început să-l roage să nu

fie lovit în abdomen, deoarece a fost operat.

După ce Calun Igor a fost scos din camera destinată persoanelor care

urmează a fi recunoscute în biroul 205, unde Covalschi Ghenadi în coparticipație

cu Curcă Valeriu, Șcerban Sorin, Botezat Gheorghe și o persoană neidentificată în

mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice i-au

aplicat împreună lui Calun Igor în jur de 30 lovituri. Șcerban Sorin și Curcă

Valeriu au aplicat lovituri preponderent în regiunea pieptului, Botezat Gheorghe a

aplicat lovituri în regiunea abdomenului, Covalschi Ghenadi a aplicat lovituri în

regiunea capului, persoana neidentificată a aplicat lovituri în regiunea rinichilor.

La rândul său Calun Igor, cedând fizic și moral, neavând posibilitatea de a

contacta un avocat în domeniu, rude sau alte persoane, a fost nevoit să acționeze

împotriva voinței și conștiinței sale, recunoscând că a participat de unul singur la

devastarea sediilor Parlamentului și a Președinției la 07 aprilie 2009. Fiind

nemulțumit de faptul că Calun Igor nu a recunoscut că a participat la devastare

împreună cu Caisîn Marcel și Ghimp Nicu la dezordini, Covalschi Ghenadi în

coparticipație cu Șcerban Sorin, Curcă Valeriu, Botezat Gheorghe și o persoană

neidentificată, în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor

fizice și psihice i-au aplicat împreună, lui Calun Igor în jur de 4-5 lovituri fiecare,

în diferite regiuni ale corpului.

Ulterior, Botezat Gheorghe, a luat din camera destinată persoanelor care

urmează a fi recunoscute, un scut din aluminiu și l-a dat lui Calun Igor, să fie ținut

în mâna stângă, iar Curcă Valeriu i-a spus să se așeze în pirostrii, lipit cu spatele de

perete.

Continuând acțiunile de torturare Covalschi Ghenadi în coparticipație cu

Curcă Valeriu, Șcerban Sorin, Botezat Gheorghe și persoana neidentificată, în mod

intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice au aplicat

cu forță, cu piciorul fiecare în jur de 15 lovituri în scut. în rezultatul loviturilor

victima se lovea cu spatele și capul de perete, iar mâna și genunchiul se lovea de

scut.

Tot el - Covalschi Ghenadi, la 10 aprilie 2009, în intervalul de timp 10.00 -

13.40, aflându-se în biroul nr. 205 al CPs Ciocana, mun. Chișinău, contrar

obligațiilor de serviciu de a apăra viața și sănătatea cetățenilor, urmărind scopul

generării victimei a sentimentului de frică, anxietate și inferioritate, în

coparticipație cu alți colegi de serviciu au continuat aplicarea actelor de tortură față

de cet. Ghimp Nicu.

Inițial Șcerban Sorin i-a aplicat lui Ghimp Nicu, în jur de 3 lovituri cu

pumnul în abdomen, o lovitură în cap, și cu genunchiul în jur de 2 lovituri în

regiunea coapsei stângi.

La rândul său Curcă Valeriu văzând că Ghimp Nicu nu recunoaște vina, în

sustragerea bunurilor din sediile Președinției și a Parlamentului, și în implicarea în

dezordinile în masă din aprilie 2009, în mod intenționat în scopul provocării

durerilor și suferințelor fizice și psihice i-a aplicat lui Ghimp Nicu o lovitură cu

pumnul în regiunea urechii drepte și tot cu pumnul i-a aplicat în jur de 3 lovituri în

cap.

După aceasta Șcerban Sorin din nou i-a aplicat lui Ghimp Nicu circa 3

lovituri cu pumnul în regiunea abdomenului și a coastelor.

Apoi, Curcă Valeriu în coparticipație cu Șcerban Sorin, în mod intenționat în

scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, au aplicat lui Ghimp

Nicu în jur de 5 lovituri fiecare în regiunea abdomenului și a toracelui, iar Șcerban

Sorin i-a mai aplicat lui Ghimp Nicu în jur de 3 lovituri în regiunea șoldului.

Mai târziu, Ghimp Nicu a fost condus în biroul ofițerului de urmărire penală

Bistrițchi Petru, unde în cadrul audierii sale în calitate de bănuit a recunoscut că a

sustras doar un cod civil. Peste puțin timp Ghimp Nicu a fost întors de Șcerban

Sorin în biroul nr. 205, unde Covalschi Ghenadi, reproșându-i lui Ghimp Nicu că

nu a recunoscut în cadrul audierii la ofițerul de urmărire penală că a sustras mai

multe bunuri din sediul Parlamentului, Covalschi Ghenadi în mod intenționat în

scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, i-a aplicat lui Ghimp

Nicu în jur de 3 lovituri cu pumnul în regiunea abdomenului, și cu palmele în jur

de 3-4 lovituri peste pavilioanele urechilor. Ulterior Covalschi Ghenadi, în mod

intenționat în scopul provocării suferințelor fizice și psihice i-a aplicat lui Ghimp

Nicu cu reteveiul din cauciuc 3 lovituri în regiunea feselor, și cu piciorul o lovitură

în regiunea pieptului. În momentul în care Ghimp Nicu s-a lipit de perete

Covalschi Ghenadi intenționat, scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și

psihice, i-a aplicat lui Ghimp Nicu din întoarcere cu piciorul o lovitură în regiunea

abdomenului, și o lovitură cu palmele în pavilioanele urechilor.

Continuând acțiunile sale de intimidare Covalschi Ghenadi, aflându-se în

biroul 205 al CPs Ciocana, mun. Chișinău, în coparticipație cu Valeriu Curcă,

Șcerban Sorin, și o persoană neidentificată, în mod intenționat în scopul provocării

suferințelor psihice, cu scopul de a obține informații și mărturisiri, și de a intimida

pe Ghimp Nicu, pe o perioadă de circa 10 minute simulau aplicare loviturilor în

corpul lui Ghimp Nicu, totodată întrebându-l cu cine s-a aflat la 07 aprilie 2009, în

preajma sediilor Președinției și a Parlamentului.

În urma acțiunilor violente ale lui Covalschi Ghenadi, Curcă Valeriu,

Șcerban Sorin, Botezat Gheorghe și a persoanei neidentificate a fost știrbită

imaginea colaboratorului MAI, cazul având o rezonanță socială sporită, părții

vătămate - Calun Igor i-au fost cauzate suferințe fizice, în formă de: „echimoză

ovală în treimea medie a brațului și o excoriație pe fața anterioară în treimea

inferioară a gambei stângi”, care se califică ca leziuni corporale fără cauzarea

prejudiciului sănătății și suferințe psihice, în formă de: „Tulburare de stres post-

traumatică. Nevroză traumatică”, iar părții vătămate Ghimp Nicu i-au fost cauzate

suferințe fizice în formă de: „echimoze pe fața posterioară a pavilionului urechii,

pe fața dorsală a treimii inferioare a brațului stâng și trei echimoze pe ambele

fese”, ce se atribuie la vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății,

precum și suferințe psihice.

Botezat Gheorghe, deținând în baza ordinului nr. 410 EF, din 28 decembrie

2005 al Ministrului Afacerilor Interne, funcția de inspector al Secției Poliție

Criminală Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, grad special -

căpitan de poliție, având calitatea de persoană cu funcție de răspundere în virtutea

prevederilor art. 123 Cod penal, în timpul îndeplinirii obligațiilor de funcție a

încălcat grav prevederile art. 3 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale adoptată la Roma la 04 noiembrie 1950; art.

24 alin. (2) din Constituția RM adoptată la 29 iulie 1994; art. 1, art. 2 pct. 2), 4),

art. 12 pct. 1), art. 14, art. 15 a Legii nr. 416-XII din 18 decembrie 1990 cu privire

la poliție; obligațiile funcționale ale inspectorului SPC CPs Ciocana, care-l obligau

să-și desfășoare activitatea pe baza respectării stricte a legilor, să protejeze viața,

sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate

criminale și de alte atacuri nelegitime; să prevină și curme crimele și alte

infracțiuni, să mențină ordinea publică și să asigure securitatea publică; să ia

măsuri pentru apărarea vieții, sănătății, onoarei, demnității cetățenilor; să comunice

despre aplicarea forței fizice șefului său direct, să nu supună pe nimeni la torturi; să

poarte responsabilitatea personală pentru realizarea întocmai a atribuțiilor de

serviciu, să răspundă de respectarea principiilor ce guvernează conduita

polițistului, legislației în domeniul drepturilor omului, a legislației penale, a legii

cu privire la activitatea operativă de investigații, a legislației cu privire la protecția

drepturilor omului, alte acte normative ce reglementează activitatea de serviciu - în

loc de aceasta, Covalschi Ghenadi, fiind persoană cu funcție de răspundere și

acționând cu titlu oficial ca persoană care reprezintă Ministerul Afacerilor Interne,

intenționat i-a torturat pe Calun Igor și Ghimp Nicu, în următoarele împrejurări:

Astfel, la 10 aprilie 2009, în intervalul de timp 10.00 - 15.40, aflându-se în

biroul 205 al CPs Ciocana, Botezat Gheorghe, a aderat la acțiunile de torturare

aplicate față de Calun Igor de către colegii de serviciu Curcă Valeriu, Șcerban

Sorin, Covalschi Ghenadi și o persoană neidentificate și contrar obligațiilor de

serviciu de a apăra viața și sănătatea cetățenilor, urmărind scopul generării victimei

a sentimentului de frică, anxietate și inferioritate, acționând din intenție directă a

țipat la Calun Igor și l-a numit cu cuvinte necenzurate, cerându-i insistent să

recunoască că a participat la dezordinile din 07 aprilie 2009.

Văzând că Calun Igor nu recunoaște vina, de acesta s-a apropiat Botezat

Gheorghe, i-a legat pe cap gluga hainei, l-a întors cu fața la perete și în

coparticipație cu colaboratorii de poliție Covalschi Ghenadi, Curcă Valeriu,

Șcerban Sorin, și o persoană neidentificată, din intenție directă în scopul provocării

victimei a durerilor și a suferințelor puternice fizice și psihice, și în scopul de a

obține informații sau mărturisiri, și de a o pedepsi, deoarece era bănuit că a

participat la dezordinile din 07 aprilie 2009, i-au fost aplicate cu pumnii în jur de

25-30 lovituri în regiunea spatelui.

După aceasta Botezat Gheorghe a dezlegat gluga, Curcă Valeriu s-a apropiat

de Calun Igor, și în scopul de a-l intimida și a face presiune psihică l-a apucat de

haină și i-a cerut să spună totul, deoarece poliția are date că el - adică Calun Igor la

07 aprilie 2009 a fost la etajele 1-5 ale sediului Parlamentului, unde a sustras

computere și alte bunuri, și a aruncat cu pietre în colaboratorii de poliție, iar în

cazul în care nu va recunoaște vina va fi îngropat de viu și va fi închis pentru 20

ani în închisoare. În același timp de Calun Igor s-a apropiat Covalschi Ghenadi, în

scopul provocării victimei a durerilor și a suferințelor puternice fizice și psihice, l-a

apucat pe Calun Igor de umeri și lovindu-l cu piciorul peste picioare l-a trântit la

podea, iar ceilalți colaboratori de poliție care se aflau în birou, în scopul de a

intimida victima au început să râdă și să-l insulte pe Calun Igor.

Ulterior, văzând că Calun Igor nu recunoaște vina, de acesta s-a apropiat

Gheorghe Botezat, care în mod intenționat în scopul provocării durerilor și

suferințelor fizice și psihice i-a aplicat în jur de 3-4 lovituri puternice în abdomen,

în rezultatul cărora Calun Igor s-a aplecat, iar când a ridicat capul Covalschi

Ghenadi i-a aplicat cu palma două lovituri în regiunea feței.

În timp ce în birou se aflau inspectorii SPC Curcă Valeriu, Botezat

Gheorghe, și o persoană neidentificată, unul din aceștia în scopul de a-l intimida și

de a face presiune psihică i-a spus lui Calun Igor, că în cazul în care nu v-a

recunoaște vina, va fi închis pentru 20 ani la închisoare, unde în privința lui vor fi

aplicate acțiuni violente cu caracter sexual în formă perversă.

Ulterior, Calun Igor în scopul de a fi intimidat și de a fi făcută presiunea

asupra acestuia a fost dus de către unul din colaboratorii de poliție în camera

destinată persoanelor care urmează a fi recunoscute, de unde prin geam urmărea

cum Șcerban Sorin și Curcă Valeriu simula aplicarea lui Ghimp Nicu a loviturilor

în regiunea 15 abdomenului și a toracelui, iar Ghimp Nicu a început să-l roage să

nu fie lovit în abdomen, deoarece a fost operat.

După ce Calun Igor a fost scos din camera destinată persoanelor care

urmează a fi recunoscute în biroul 205, unde Botezat Gheorghe în coparticipație cu

Curcă Valeriu, Șcerban Sorin, Covalschi Ghenadi și o persoană neidentificată în

mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice i-au

aplicat împreună lui Calun Igor în jur de 30 lovituri. Șcerban Sorin și Curcă

Valeriu au aplicat lovituri preponderent în regiunea pieptului, Botezat Gheorghe a

aplicat lovituri în regiunea abdomenului, Covalschi Ghenadi a aplicat lovituri în

regiunea capului, persoana neidentificată a aplicat lovituri în regiunea rinichilor.

La rândul său Calun Igor, cedând fizic și moral, neavând posibilitatea de a

contacta un avocat în domeniu, rude sau alte persoane, a fost nevoit să acționeze

împotriva voinței și conștiinței sale, recunoscând că a participat de unul singur la

devastarea sediilor Parlamentului și a Președinției la 07 aprilie 2009. Fiind

nemulțumit de faptul că Calun Igor nu a recunoscut că a participat la devastare

împreună cu Caisîn Marcel și Ghimp Nicu la dezordini, Botezat Gheorghe în

coparticipație cu Șcerban Sorin, Curcă Valeriu, Covalschi Ghenadi și o persoană

neidentificată, în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor

fizice și psihice i-au aplicat împreună, lui Calun Igor în jur de 4-5 lovituri fiecare,

în diferite regiuni ale corpului.

Ulterior, Botezat Gheorghe, a luat din camera destinată persoanelor care

urmează a fi recunoscute, un scut din aluminiu și l-a dat lui Calun Igor, să fie ținut

în mâna stângă, iar Curcă Valeriu i-a spus să se așeze în pirostrii, lipit cu spatele de

perete.

Continuând acțiunile de torturare Botezat Gheorghe în coparticipație cu

Curcă Valeriu, Șcerban Sorin, Covalschi Ghenadi și persoana neidentificată, în

mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice au

aplicat cu forță, cu piciorul fiecare în jur de 15 lovituri în scut. În rezultatul

loviturilor victima se lovea cu spatele și capul de perete, iar cu mâna și genunchiul

se lovea de scut. În urma acțiunilor violente ale lui Botezat Gheorghe, Curcă

Valeriu, Șcerban Sorin, Covalschi Ghenadi și a persoanei neidentificate a fost

știrbită imaginea colaboratorului MAI, cazul având o rezonanță socială sporită,

părții vătămate - Calun Igor i-au fost cauzate suferințe fizice, în formă de:

„echimoză ovală în treimea medie a brațului și o excoriație pe fața anterioară în

treimea inferioară a gambei stângi”, care se califică ca leziuni corporale fără

cauzarea prejudiciului sănătății și suferințe psihice, în formă de: „Tulburare de

stres post-traumatică. Nevroză traumatică”.

Instanța a reținut că în actul de învinuire acuzarea nu a indicat care a fost

interesul personal al inculpaților Curcă V. și Șcerban S. la comiterea abuzului de

serviciu, or, art. 327 alin. (1) Cod penal include această condiție pentru

definitivarea laturii obiective a infracțiunii.

Totodată, „interesul personal”, ca un element definitoriu al laturii obiective a

art. 327 alin. (1) Cod penal, trebuie să fie propriu doar persoanelor învinuite de

comiterea acestei infracțiuni și nu poate cuprinde alte scopuri cum ar fi „aflarea

dacă părțile vătămate au participat la evenimentele din aprilie” cum este indicat în

rechizitoriu.

Cât privește infracțiunea prevăzută de art. 309 Cod penal, vinovăția

inculpaților a fost dovedită pe deplin.

Astfel, instanța a încadrat acțiunile inculpaților în baza art. 3091 alin. (3) lit.

c) Cod penal, ca tortură, adică provocarea, în mod intenționat, a unei dureri și

suferințe puternice, fizice și psihice unei persoane, cu scopul de a obține de la

această persoană informații și mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act în care

această este bănuită că la comis, de a intimida și de a face presiune asupra ei, dacă

o asemenea durere și suferință a fost provocată de o persoană cu funcție de

răspundere sau orice altă persoană ce acționează cu titlu oficial, acțiune săvârșită

de două sau mai multe persoane.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont că inculpații anterior nu au fost

condamnați, sunt caracterizați pozitiv, angajați în câmpul muncii, căsătoriți și au

copii minori la întreținere, că circumstanțe atenuante și agravante nu au fost

stabilite, concluzionând că corectarea și reeducarea lor este posibilă fară izolare de

societate, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

apel, solicitând casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care inculpații Șcerban Sorin și Curcă Valeriu să fie condamnați în

baza art. 327 alin. (1), 3091 alin. (3) lit. c), 84 alin. (1) Cod penal la 6 ani, cu

executare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de natura celeia de care s-au

folosit la comiterea crimei pe un termen de 5 ani, fiecare.

Apelantul a invocat că elementele infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1)

Cod penal, sunt prezente în acțiunile inculpaților, iar achitarea pe acest capăt de

învinuire este neîntemeiată.

Totodată, vinovăția inculpaților Șcerban S., Curcă V., Covalschi G. și

Botezat G. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod este

confirmată prin probele administrate.

Instanța de judecată a stabilit o pedeapsă prea blândă inculpaților, aplicând

prevederile art. 90 Cod penal.

Pe lângă aceasta, copia de pe sentința primită, semnată de judecător, cu

mențiunea că corespunde originalului, conține încălcări esențiale la aplicarea legii

materiale, care duc la casarea integrală a sentinței. Astfel, în partea introductivă a

sentinței este menționat că Botezat G. și Covalschi G. se învinuiesc în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (2) lit. f) Cod penal, adică de săvârșirea

unei infracțiuni neprevăzute de Codul penal. În privința inculpaților Șcerban S. și

Curcă V. este indicat că aceștia se învinuiesc numai în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, fiind în genere omisă infracțiunea

incriminată prevăzută de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal (această infracțiune

fiind incriminată tuturor celor patru inculpați).

În dispozitivul sentinței este menționat că se recunosc vinovați Botezat

Gheorghe, Curcă Valeriu, Șcerban Sorin și Covalschi Ghenadi în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (2) lit. c) Cod penal și li se stabilește

pedeapsa în baza acestei legi câte 5 ani închisoare fiecăruia. Deci, instanța din nou

a indicat o lege neprevăzută de Codul penal.

Erorile descrise nu pot fi reparate printr-o încheiere a instanței de fond și

contribuie la casarea totală a sentinței.

3.1. A declarat apel și partea vătămată Calun Igor, solicitând casarea

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie

exclusă aplicarea față de inculpați a prevederilor art. 90 Cod penal.

Apelantul a indicat că instanța neîntemeiat a stabilit o pedeapsă cu

suspendarea condiționată a executării ei.

3.2. Avocatul Ion Cernolev la fel a declarat apel, solicitând casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Curcă Valeriu să fie

achitat pe art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, din motiv că nu există fapta

infracțiunii.

Apelantul a invocat că probele administrate nu confirmă fapta incriminată.

3.3. Au declarat apeluri și avocatul Tudor Chirtoacă cu inculpatul Botezat

Gheorghe, solicitând casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care ultimul să fie achitat pe art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, din

lipsa în acțiunile lui a faptei infracționale.

Apelanții au relevat că instanța de fond a dat o apreciere eronată probelor

administrate.

3.4. Avocatul Alexandru Luca la fel a declarat apel, solicitând casarea

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Șcerban

Sorin să fie achitat pe art. 309 alin. (1) Cod penal, din lipsa în acțiunile lui a faptei

infracționale.

Apelantul invocat că sentința în partea condamnării lui Șcerban S. este

neîntemeiată și ilegală.

3.5. Apel a declarat și avocatul Lilia Prodan, solicitând casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Covalschi Ghenadi să

fie achitat pe art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, din lipsa în acțiunile lui a faptei

infracționale.

Apelantul a indicat că în procesul dat nu s-a demonstrat existența infracțiunii

incriminate lui Covalschi Ghenadi.

2013, apelurile declarate de procuror și de partea vătămată au fost respinse ca

nefondate.

Celelalte apeluri au fost admise, casată sentința, rejudecată cauza și

pronunțată o nouă hotărâre.

Botezat Gheorghe, Covalschi Ghenadi, Șcerban Sorin și Curcă Valeriu au

fost condamnați în baza art. 328 alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare, cu privarea

de dreptul de a ocupa funcții și a exercita activități în organele afacerilor interne pe

un termen de 3 ani, fiecare.

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată

condiționat pe un termen de probă de 3 ani.

Instanța de apel a reținut că în acțiunile inculpaților persistă anume

elementele constitutive a infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal,

adică depășirea atribuțiile de serviciu.

Brigai, a declarat recurs ordinar, solicitând casarea acestei decizii și dispunerea

rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Recurentul a indicat că instanța de apel nu s-a expus pe învinuirea în baza

art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal și a reîncadrat în mod arbitrar acțiunile

inculpaților în baza art. 328 alin. (1) Cod penal, iar art. 3091 Cod penal a fost

abrogat.

Chiar dacă art. 3091 Cod penal a fost abrogat, infracțiunea de tortură, care a

fost constatată de către instanța de judecată nu a fost decriminalizată.

5.1. A declarat recurs ordinar și avocatul Alexei Croitor, în numele părții

vătămate Calun Igor, solicitând casarea hotărârilor adoptate, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpații să fie condamnați în baza art.

3091 alin. (3) lit. c) Cod penal la pedeapsa solicitată de către procuror.

Recurentul a invocat că instanța de apel nu a respectat obligațiile pozitive

sub aspectul articolului 3 din Convenție, în special de a asigura efectul preventiv a

legislației care interzice relele tratamente.

5.2. Inculpatul Botezat Gheorghe la fel a declarat recurs ordinar, solicitând

casarea hotărârilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care să fie achitat.

Recurentul a indicat că nu este vinovat de săvârșirea infracțiunii incriminate,

dat fiind că pe parcursul zilei de 10.04.2009 nu s-a aflat în incinta CPs Ciocana,

mun. Chișinău.

5.3. Recurs ordinar a declarat și avocatul Alexandru Luca, solicitând casarea

hotărârilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

Șcerban Sorin să fie achitat, din motivul lipsei în acțiunile lui a elementelor

infracțiunii.

Recurentul a relevat că probele administrate confirmă nevinovăția

inculpatului, deoarece în perioada detenției, părțile vătămate nu se aflau în contact

cu inculpații.

5.4. Și avocatul Ion Cernolev a declarat recurs ordinar, în numele

inculpatului Curcă Valeriu, solicitând casarea deciziei adoptate și dispunerea

rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată.

Recurentul a relevat că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în cererea de apel, și nu a apreciat probele conform art. 101

Cod de procedură penală.

5.5. La 23 iulie 2013, avocatul Lilia Prodan la fel a declarat recurs ordinar,

solicitând casarea hotărârilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care inculpatul Șcerban Sorin să fie achitat, fiindcă nu s-a constatat

existența faptei infracționale.

Recurenta a invocat că acuzarea nu a prezentat probe ce ar confirma vina

inculpatului în comiterea infracțiunii imputate.

04 martie 2014, recursul declarat de avocatul Lilia Prodan a fost respins ca

inadmisibil.

Celelalte recursuri au fost admise, casată decizia menționată, în privința

inculpaților Botezat Gheorghe, Covalschi Ghenadi, Șcerban Sorin și Curcă

Valeriu, și dispusă rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Instanța de recurs a statuat că potrivit art. 422 Cod de procedură penală,

termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Decizia

motivată a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2013 a fost

pronunțată la 20 iunie 2013. Astfel, recursul ordinar al avocatului Prodan Lilia, în

numele inculpatului Covalschi G., fiind depus la 23 iulie 2013, este declarat peste

termen.

Totodată, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apelurile acuzării și apărării.

Fapta de tortură, prevăzută de art. 3091 Cod penal (red. 30.06.2005), după

modificările operate în Codul penal prin Legea nr. 252 nu a fost decriminalizată.

Chișinău, a decis: ,,Respinge ca nefondate apelul avocatului Cernolev Ion în

interesele inculpatului Curcă Valeriu, apelul avocatului Luca Alexandru în

interesele inculpatului Șerban Sorin, apelul avocatului Chirtoacă Tudor în

interesele inculpatului Botezat Gheorghe și apelul inculpatului Botezat Gheorghe,

declarate împotriva sentinței Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 04 mai

2012, pe cauza penală în învinuirea lui Curcă Valeriu, Șcerban Sorin, Covalischi

Ghenadi și Botezat Gheorghe.

Admite apelul acuzatorului de stat procurorul în Procuratura militară mun.

Chișinău, Bunica Ion, și apelul părții vătămate Calun Igor, declarate împotriva

sentinței Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 04 mai 2012, pe cauza penală în

învinuirea lui Curcă Valeriu Mihail, Șcerban Sorin Gheorghe, Covalischi Ghenadi

Valentin, și Botezat Gheorghe Vladimir, casează această sentință în privința

achitării inculpaților Curcă Valeriu Mihail și Șcerban Sorin Gheorghe pe art. 327

alin. 1 Cod penal, și, în privința pedepsei numite inculpaților Curcă Valeriu

Mihail, Șcerban Sorin, Covalischi Ghenadi, și Botezat Gheorghe, și pronunță în

această parte o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță

după cum urmează:

Se liberează de răspundere penală inculpații Curcă Valeriu și Șcerban

Sorin, învinuiți în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. 1 Cod penal,

în legătură cu survenirea prescripției tragerii la răspundere penală, potrivit art.

60(1) Cod pr. penală și încetează procesul penal pe acest capăt de învinuire.

Se numește pedeapsă lui Curcă Valeriu, Șcerban Sorin, Covalischi Ghenadi

și Botezat Gheorghe pe art. 3091 alin.3 lit. c) Cod penal sub formă de închisoare

pe un termen de 5 ani și 6 luni, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a

exercita activități în cadrul organelor de drept pe un termen de 3 ani pentru

fiecare, cu executarea pedepsei în penitenciar semiînchis.

Se menține în rest sentința Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 04 mai

2012, pe cauza penală în învinuirea lui Curcă Valeriu, Șcerban Sorin și Botezat

Gheorghe”.

Instanța de apel a constatat și descris, considerate ca fiind dovedite, faptele

incriminate inculpaților.

Totodată a reținut că sentința urmează a fi casată în privința pedepsei numite

inculpaților pe art. art. 3091 alin. (2) lit. c) Cod penal, că inculpații Curcă Valeriu

și Șcerban Sorin au comis infracțiunea prevăzută de art. 327 alin. (1) Cod penal, că

inculpații Curcă Valeriu, Șcerban Sorin, Covalschi Ghenadi și Botezat Gheorhge

au comis infracțiunea prevăzută de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal.

Procesul penal pe art. 327 alin. (1) Cod penal urmează a fi încetat în baza

art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece există alte

circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală, și anume a expirat

termenul de prescripție de tragere la răspundere penală.

hotărârilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

să fie achitat, din lipsa în acțiunile lui a faptei infracționale.

Recurentul a invocat că depozițiile martorilor Bîstrițchii I., Tifoi E., Bobeico

D., Manolache G., Iachimov C., Condrea I., Dumbrăveanu N., Carabanov A. și

Surugiu E., îl dezvinovățesc, însă ambele instanțe din motive neclare le-au pus la

baza concluziei de vinovăție.

Cu toate că părțile vătămate Ghimp N. și Calun I. au dat depoziții

contradictorii, acestea neîntemeiat au fost puse la baza soluțiilor adoptate.

În perioada detenției a părților vătămate, nu avut nici un contact cu ei,

respectiv nu poartă răspundere pentru ce s-a întâmplat cu aceștia în această

perioadă.

Părțile vătămate, neavând posibilitate de a recunoaște persoanele care i-au

maltratat în procesul detenției, au hotărât absolut neîntemeiat să pună vina pe el și

colegii lui, iar acuzarea nu a întreprins careva măsuri în vederea stabilirii

persoanelor ce i-au maltratat.

Toate acestea denotă că depozițiile părților vătămate Calun I. și Ghimp N.

necesită o apreciere critică și nu pot sta la baza unei hotărâri legale.

Totodată, sunt neîntemeiate concluziile referitor la vinovăția lui bazate pe

depozițiile martorilor Calun Ina, Ghimp Iurie, Vrîncean Andrian, Dobînda

Valentina, Bîrca Veronica, Caisîn Marcel, Tamazlîcaru Violeta și Vișavu Svetlana,

care la momentul pretinsei fapte nici nu au fost în incinta Comisariatului de Poliție

Ciocana.

Înscrisurile efectuate personal de părțile vătămate Ghimp N. și Calun I. în

procesele-verbale de audiere în calitate de învinuiți, din data de 11.04.2009, prin

care aceștia confirmă inexistența actelor de violență față de ei din partea

colaboratorilor de poliție, denotă nefondarea acuzațiilor imputate, însă asupra

acestor înscrisuri instanțele au ezitat să se expună.

Probele cercetate indică la lipsa faptei infracționale, iar instanțele de

judecată nu s-au expus asupra argumentelor apărării, lăsându-le fără o careva

cercetare.

În drept, recursul este fondat pe temeiul din art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12)

Cod de procedură penală.

8.1. Avocatul Ion Cernolev la fel a declarat recurs ordinar în numele

inculpatului Curcă Valeriu, în care solicită casarea deciziei adoptate și dispunerea

rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată.

Recurentul a invocat că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în cererea de apel și nu a îndeplinit indicațiile date prin decizia

Curții Supreme de Justiție din 04 martie 2014.

Instanța a lăsat fără apreciere divergențele în depozițiile părților vătămate și

nu s-a expus asupra cerinței de a fi declarat nul procesul-verbal de recunoaștere a

persoanei după fotografii, din 21 octombrie 2009, prin care Ghimp Nicu l-a

recunoscut după fotografia nr. 3 pe Curcă Valeriu și procesul-verbal de

recunoaștere a persoanei după fotografii, din 21 octombrie 2009, prin care Calun

Igor l-a recunoscut după fotografia nr. 4 pe Curcă Valeriu, acțiuni ce sunt contrare

prevederilor art. 116 alin. (6) Cod de procedură penală.

Instanța de apel nu a dat nicio apreciere declarațiilor părții vătămate Ghimp

Nicu și a evitat să se expună asupra depozițiilor martorilor Surugiu E. și Carabanov

A., că părțile vătămate nu au fost maltratate.

Instanța a pronunțat o decizie de condamnare, după o sentință de achitare, în

privința lui Curcă V. în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, fără a audia martorii

acuzării, limitându-se la reproducerea depozițiilor acestora date în prima instanță.

În decizie este indicat că instanța de apel a stabilit vinovăția inculpaților în

baza declarațiilor martorului Carabanov Alexei. Este stranie această concluzie, dat

fiind că declarațiile acestui martor îl dezvinovățesc pe inculpat.

Alte probe reținute de instanța de apel, contrar dispozițiilor art. 93 alin. (2)

Cod de procedură penală, sunt: ordonanța de începere a urmăririi penale din 21

09.2009, ordonanța de începere a urmăririi penale din 15.10.2009, plângerea

avocatului în interesele lui Calun Igor, încheierea Judecătoriei Ciocana din

11.04.2009, procesul-verbal de reținere din 10.04.2009 în privința lui Ghimp Nicu,

ordonanța privind încetarea urmăririi penale din 30.10.2009, ordonanța de punere

sub învinuire în privința lui Curcă Valeriu din 24 02.2010, ordonanța de punere sub

învinuire în privința lui Șcerban Sorin din 25.02.2010, ordonanța de punere sub

învinuire în privința lui Covalschi Ghenadi din 25.02.2010.

Instanța de apel urma să dezvăluie concluzia privind condamnarea lui Curcă

Valeriu în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, expunându-și punctul său de vedere

asupra fiecărei probe aduse în sprijinul condamnării și puse la baza hotîrârii, fapt

ce nu a avut loc, fiind înfăptuită o apreciere eronată și formală, de ordin general a

probelor și circumstanțelor cauzei penale.

Martorul Caisîn M. nu poate fi un martor imparțial.

Instanțele de fond și de apel au indicat că în acțiunile lui Curcă Valeriu sunt

prezente elementele componenței de infracțiune de maltratarea a părților vătămate

Calun I. și Ghimp N., dar fără a constata existența legăturii de cauzalitate dintre

leziunile corporale depistate prin rapoartele de expertiză și acțiunile concrete

comise de inculpat.

Prin decizia instanței de apel au fost neglijate prevederile art. 7, 15, 55, 75

Cod penal, în special că la stabilirea pedepsei se ține cont de prezența

circumstanțelor atenuante, personalitatea inculpatei, vârsta acesteia, starea

sănătății.

Astfel, instanța în mod nejustificat a aplicat o pedeapsă sub formă de 5 ani și

6 luni, dar nu de 5 ani și nejustificat a exclus aplicarea art. 90 Cod penal.

În drept, recursul este fondat pe temeiul din art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 10)

Cod de procedură penală.

8.2. A declarat recurs ordinar și avocatul Tudor Chirtoacă, în numele

inculpatului Botezat Gheorghe, în care solicită casarea deciziei menționate și

dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată.

Recurentul a indicat că nu și-a găsit confirmare capătul de învinuire în baza

art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, fiind combătut prin probele administrate.

În instanțele de fond și de apel au fost cercetate un șir de argumente ce îi

dezvinovățesc pe Botezat G. și Covalschi G. de cele imputate, cum ar fi depozițiile

martorilor Bîstrițchii I., Tifoi E., Bobeico D., Manolache G., Iachimov C., Condrea

I., Dumbrăveanu N., Carabanov A. și Surugiu E., care la momentul pretinsei

infracțiuni se aflau nemijlocit în incinta CPs Ciocana, dar acestea au fost lăsate fără

aprecire.

Depozițiile părților vătămate Ghimp N. și Calun I. sunt contradictorii și în

instanța de apel, la toate întrebările adresate de apărători, au dat un singur răspuns:

„nu țin minte”, însă declarațiile acestora au fost puse de instanțe la baza soluției

adoptate.

Este evident că părțile vătămate, neavând posibilitate de a recunoaște

persoanele care i-au maltratat în procesul detenției, au hotărât absolut neîntemeiat

să pună vina pe inculpați, care îi erau cunoscuți, iar acuzarea nu a întreprins careva

măsuri în vederea stabilirii persoanelor ce i-au maltratat.

Toate acestea denotă că depozițiile părților vătămate Calun I. și Ghimp N.

necesită o apreciere critică și nu pot sta la baza unei hotărâri legale.

Totodată, nu rezistă criticii concluziile referitor la vinovăția inculpaților,

bazate pe depozițiile martorilor Colun Ina, Ghimp Iurie, Vrîncean Andrian,

Dobînda Valentina, Bîrca Veronica, Caisîn Marcel, Tamazlîcaru Violeta și Vișavu

Svetlana, care la momentul pretinsei fapte nici nu au fost în incinta CPs Ciocana, și

respectiv nu au putut relata nimic despre circumstanțele pretinselor acte de tortură

și abuz în serviciu. În acest context, depozițiile acestora nu pot avea nici o valoare

probatorie.

Nu este clar de ce instanța nu a luat în considerație declarațiile martorilor

Olari. O. și Petrache S., care dezvinovățesc inculpații.

Probele cercetate indică la lipsa faptei infracționale în acțiunile inculpaților

Botezat G. și Covalschi G. Referitor la argumentele apărării invocate, instanțele de

fond și de apel au ezitat să se expună, lăsându-le fără o careva examinare.

Instanța a ținut cont numai de probele acuzării, fără a le aprecia și corobora

cu circumstanțele de fapt constatate.

Este dubioasă procedura de recunoaștere după fotografie de către partea

vătămată Calun I.

Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în cererea de

apel înaintată de către apărare și nici nu a îndeplinit indicațiile date prin decizia

Curții Supreme de Justiție din 4 martie 2014.

În decizia instanței de apel este indicat că s-a stabilit vinovăția inculpaților în

baza anumitor probe, printre care declarațiile martorului Carabanov Alexei, deși

acesta a confirmat absența oricărei violențe.

În drept, recursul este fondat pe temeiul din art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 9) și

10) Cod de procedură penală.

8.3. Și avocatul Alexandru Luca a declarat recurs ordinar în numele

inculpatului Șcerban Sorin, în care solicită casarea deciziei adoptate și dispunerea

rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată.

Recurentul a invocat că prin sentință inculpatul Șcerban Sorin a fost achitat

pe art. 327 alin. (1) Cod penal și condamnat în baza art. 3091 alin. (2) lit. c), 90

Cod penal.

Concluzia instanței ce ține de învinuirea pe art. 327 alin. (1) Cod penal, că

interesul personal îl constituie avantajele în serviciu de care urma să beneficieze

Șcerban S., este neîntemeiată și lipsită de suport probatoriu. Acuzarea declarativ a

invocat acest argument, iar instanța eronat l-a reținut și l-a pus la baza hotărârii de

condamnare. Or acuzarea nu a adus în susținerea acestei acuzații nici o probă,

precum că Șcerban S. putea avea careva avantaje din partea superiorilor săi.

La fel, nu și-a găsit confirmare nici capătul de acuzare pe art. 3091 alin. (3)

lit. c) Cod penal, fiind combătut prin probele cercetate.

În instanțele de fond și de apel au fost cercetate un șir de argumente ce îl

dezvinovățesc pe Șcerban S. de cele imputate, cum ar fi depozițiile martorilor

Bîstrițchii I., Tifoi E., Bobeico D., Manolache G., Iachimov C., Condrea I.,

Dumbrăveanu N., Carabanov A. și Surugiu E., însă ambele instanțe din motive

neclare le-au pus la baza concluziei de vinovăție.

Depozițiile părților vătămate Ghimp N. și Calun I. sunt contradictorii și la

toate întrebările adresate de apărători au dat un singur răspuns: „nu țin minte”, însă

anume declarațiile acestora au fost puse de instanțe la baza soluțiilor adoptate.

Mai mult, despre maltratarea în timpul detenției, părțile vătămate au invocat

nemijlocit după eliberare, fapt ce rezultă chiar din imaginile video anexate de către

acuzare și examinate în prima instanță, însă acuzarea a ezitat să cerceteze acest

aspect al cauzei.

Partea vătămată Ghimp N. a dat depoziții ce sunt în contradicție și cu

concluziile raportului de examinare medico-legală.

Șcerban S. și ceilalți inculpați au contactat cu părțile vătămate un timp

limitat, în special la data de 10.04.2009, în perioada orelor 10.00-15.40, iar în

perioada detenției lor, nici Șcerban S. și nici ceilalți inculpați nu au avut nici un

contact cu părțile vătămate și nu pot purta răspundere pentru ceea ce sa întâmplat

cu aceștia în timpul detenției.

Părțile vătămate, neavând posibilitate de a recunoaște persoanele care i-au

maltratat în procesul detenției, au hotărât absolut neîntemeiat să pună vina pe

Șcerban S. și colegii acestuia, care îi erau cunoscuți, iar acuzarea nu a întreprins

careva măsuri în vederea stabilirii persoanelor ce i-au maltratat. Toate acestea,

denotă că depozițiile părților vătămate Calun I. și Ghimp N. necesită o apreciere

critică și nu pot sta la baza unei hotărâri legale.

Sunt neîntemeiate concluziile bazate pe depozițiile martorilor Colun Ina,

Ghimp Iurie, Vrîncean Andrian, Dobînda Valentina, Bîrca Veronica, Caisîn

Marcel, Tamazlîcaru Violeta, Vișavu Svetlana, care la momentul pretinsei fapte

nici nu au fost în incinta Comisariatului de Poliție Ciocana.

În decizia instanței de apel este indicat că a stabilit vinovăția inculpaților în

baza declarațiilor martorului Carabanov A., dar acest martor a confirmat absența

oricărei violențe.

Contrar dispozițiilor art. 93 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

apel a reținut asemenea probe, cum ar fi: ordonanța de începere a urmăririi penale

din 21.09.2009, ordonanța de începere a urmăririi penale din 15.10.2009, plângerea

avocatului în interesele lui Calun Igor, încheierea Judecătoriei Ciocana din

11.04.2009 privind aplicarea măsurii preventive, procesul-verbal de reținere din

10.04.2009 în privința lui Ghimp Nicu, încheiere Judecătoriei Ciocana din

11.04.2009, ordonanța privind încetarea urmăririi penale din 30.10.2009,

ordonanța de punere sub învinuire în privința lui Curcă Valeriu din 24.02.2010,

ordonanța de punere sub învinuire în privința lui Șcerban Sorin din 25.02.2010,

ordonanța de punere sub învinuire în privința lui Covalschi Ghenadi din

25.02.2010.

Instanțele tendențios au respins declarațiile martorilor ocular, care nemijlocit

s-au aflat în incinta CPs Ciocana, și probele apărării. Declarațiile rudelor și

prietenilor părților vătămate nu pot fi reținute, deoarece ei nu au fost la locul

comiterii infracțiunii.

Multiplele expertize medico-legale au arătat că leziunile corporale depistate

la Ghimp N. și Calun I. au fost cauzate în timpul detenției lor, iar mecanismul

cauzării acestor leziuni nu a fost stabilit, fapt ce permite multiple interpretări.

Înscrisurile efectuate personal de părțile vătămate în procesele-verbale de

audiere în calitate de învinuiți, din 11.04.2009, prin care aceștia confirmă

inexistența actelor de violență față de ei din partea colaboratorilor de poliție, vădit

denotă nefondarea acuzațiilor imputate, însă asupra acestor înscrisuri instanțele au

ezitat să se expună.

Astfel, probele cercetate indică la lipsa faptei infracționale în acțiunile lui

Șcerban S. Instanțele de judecată au ezitat să se expună asupra argumentelor

apărării, fapt ce echivalează cu nesoluționarea fondului cauzei.

Instanța de apel a pronunțat o decizie de condamnare, după o sentință de

achitare, în privința lui Șcerban S. în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, dar fără a

audia martorii acuzării, limitându-se a reproduce depozițiile acestora date în prima

instanță. Mai mult, instanța de apel urma să dezvăluie concluzia privind

condamnarea lui Șcerban S., expunându-se asupra fiecărei probe puse la baza

hotărârii, fapt ce nu a avut loc, fiind înfăptuită o apreciere eronată și formal, de

ordin general, a probelor și circumstanțelor cauzei penale, fără combaterea poziției

apărării.

În drept, recursul este fondat pe temeiul din art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 9)

Cod de procedură penală.

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a

fi admise din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, când hotărârea atacată nu

cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, când motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură

penală, instanța de recurs este în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate,

dar fără a agrava situația inculpatului.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond și de apel

au comis următoarele erori de drept.

În primul rând, conform art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința

instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Potrivit art. 385

alin. (1) pct. 1) și 2) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de

judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este

învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat. În corespundere

cu art. 394 alin. (1) pct. 1), 2) și 5) Cod de procedură penală, partea descriptivă a

sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale,

considerată ca fiind dovedită, motivele pentru care instanța a respins alte probe,

încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului. Conform art. 395 alin. (1) pct. 2) și 3)

Cod de procedură penală, în dispozitivul sentinței de condamnare trebuie să fie

arătate: constatarea că inculpatul este vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de legea penală, categoria și mărimea pedepsei aplicate inculpatului pentru fiecare

infracțiune constatată ca dovedită. Potrivit art. 248 alin. (1), 249 alin (1) și (3), 251

alin. (1) Cod de procedură penală, orice corectare făcută în cuprinsul unui act

procedural este valabilă dacă aceasta este confirmată în scris, în cuprinsul sau la

sfârșitul actului, de către cei care l-au semnat. Erorile materiale evidente din

cuprinsul unui act procedural se corectează de instanța de judecată care a întocmit

actul. Despre corectarea efectuată, instanța de judecată întocmește o încheiere,

făcându-se mențiune și la sfârșitul actului corectat. Încălcarea prevederilor legale

care reglementează desfășurarea procesului penal atrage nulitatea actului

procedural în cazul în care s-a comis o încălcare a normelor procesuale penale ce

nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act.

Conform jurisprudenței naționale, sentința trebuie să corespundă atât după

formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală,

sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea

anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor

inexacte (Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct.

3.).

În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului și dispozitivului

sentinței, cât și a încheierii din 03 decembrie 2012, instanța de fond (pct. 1., 1.2. și 2.

din decizie):

a) începând descriptivul sentinței cu constatarea că inculpații se învinuiesc,

nu a descris fapta criminală pe art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, considerată ca

fiind dovedită, și motivele pentru care a respins probele acuzării în cazul achitării

inculpaților Curcă V. și Șcerban S. pe art. 327 alin. (1) Cod penal.

Totodată, prin dispozitivul sentinței inculpații au fost condamnați pe art. 3091

alin. (2) lit. c) Cod penal, adică în baza unei legi inexistente;

b) a constatat că inculpații sunt vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, și le-a stabilit pedeapsa penală, nu prin

sentință, dar printr-un act neprevăzut în acest sens de legea procesual-penală, adică

printr-o încheiere, care, pe lângă faptul că a corectat nu o eroare materială

evidentă, dat fiind că chestiunea abordată se soluționează doar în dispozitivul unei

sentințe de condamnare, dar și fără mențiunea respectivă la sfârșitul ei,

reprezentând, astfel un act lovit de nulitate.

Deci, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile

legale și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază

soluția, motivarea acesteia contrazicând dispozitivul hotărârii.

În al doilea rând, potrivit art. 414 alin. (1), (5), (6), 417 alin. (1) pct. 8), 419

Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală, verifică declarațiile și probele materiale examinate

de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în

procesul-verbal, se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel, nefiind în

drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele

nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost

consemnate în procesul-verbal. Rejudecarea cauzei de către instanța de apel se

desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță,

care se aplică în mod corespunzător. Decizia instanței de apel trebuie să cuprindă

temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului, precum și

motivele adoptării soluției date.

Conform jurisprudenței național, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să

se pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări,

Chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt: dacă

fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată,

dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se

constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate,

hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei

(Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor

penale în ordine de apel).

Însă, instanța de apel nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,

deoarece, potrivit descriptivului și dispozitivului deciziei contestate (pct. 7. din

decizie):

a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise

de instanța de fond, nominalizate supra, nu a desființat sentința din 04 mai 2012 și

încheierea din 03 decembrie 2012, și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor

generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, menținând o sentință

ilegală, nemotivată și neîntemeiată;

b) potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, și-a întemeiat

concluziile pe probe care nu au fost verificate în ședința de judecată prin citirea lor

și nu au fost consemnate în respectivul proces-verbal, cum ar fi declarațiile

martorilor Ghimp Iurii, Dobînda Valentina, Bobeico Dumitru, Condrea Igor și

Dumbrăveanu Nicolae, probele scrise de la f.d. 35-39, v. 3;

c) nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat de

procuror - erorile descrise nu pot fi reparate printr-o încheiere a instanței de

fond și contribuie la casarea totală a sentinței, și apelurile declarate de apărare,

inclusiv asupra celor reproduse la pct. 3.-3.5. și 8.-8.3. din decizie, iar apelul

declarat de avocatul avocatul Lilia Prodan în numele inculpatului Covalschi

Ghenadi nu a fost soluționat în genere;

d) a reținut în descriptiv că sentința urmează a fi casată în privința pedepsei

numite inculpaților pe art. art. 3091 alin. (2) lit. c) Cod penal, dar a constatat

divergent că ei au comis infracțiunea prevăzută de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod

penal, că să le aplice în dispozitivul deciziei pedeapsa penală pe acest articol, dar

fără a-i și recunoaște vinovați.

A motivat că „Procesul penal pe art. 327 alin. (1) Cod penal urmează a fi

încetat în baza art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece există

alte circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală, și anume a expirat

termenul de prescripție de tragere la răspundere penală”, dar nu a argumentat

această soluție prin prisma prevederilor art. 60 alin. (1) Cod penal, art. 8 alin. (1),

389 alin. (4) pct.3) Cod de procedură penală, conform căror persoana se liberează

de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii a expirat termenul de

prescripție. Persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată

nevinovată atâta timp cât vinovăția sa nu-i va fi dovedită, în modul prevăzut de

prezentul cod, într-un proces judiciar public, în cadrul căruia îi vor fi asigurate

toate garanțiile necesare apărării sale, și nu va fi constatată printr-o hotărâre

judecătorească de condamnare definitivă. Sentința de condamnare se adoptă cu

liberarea de pedeapsă în cazul expirării termenului de prescripție.

A indicat în dispozitivul deciziei că a încetat procesul penal potrivit art.

60(1) Cod pr. penală, adică în baza unei legi inexistente, și că se menține în rest

sentința, nefiind clar în care parte.

Circumstanțele expuse atestă în mod lucid că ambele instanțe nu au judecat

cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind

motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând

dispozitivul hotărârii, instanța de apel nepronunțându-se asupra tuturor motivelor

invocate în apelurile declarate, și că recursurile ordinare sunt întemeiate.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de

recurs, se impune soluția admiterii recursurilor declarate, casării totale a deciziei

contestate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de inculpatul Șcerban Sorin și de

avocatul său Alexandru Luca, de avocatul Cernolev Ion în numele inculpatului

Curcă Valeriu, de avocatul Tudor Chirtoacă în numele inculpaților Botezat

Gheorghe și Covalschi Ghenadi, casează total decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 10 noiembrie 2015, în privința inculpaților Botezat Gheorghe

Vladimir, Covalschi Ghenadi Valentin, Șcerban Sorin Gheorghe și Curcă Valeriu

Mihail, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 26 aprilie

2016.

Președinte Elena Covalenco

Judecători Iurie Diaconu

Liliana Catan

Ion Guzun

Nadejda Toma