1ra-107/18 — art. 309/1 alin. 3 lit. c, 327 alin. 1 CP

1ra-107/18 — art. 309/1 alin. 3 lit. c, 327 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosar nr. 1ra-107/18

D E C I Z I E

28 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în următoarea componență:

președinte Tatiana Vieru

judecători Maria Ghervas

Iuliana Oprea

Ion Druță

Luiza Gafton

a judecat, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de avocatul

Cernolev Ion în interesele inculpatului Curcă Valeriu XXXXX, învinuit de

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (1) și 3091 alin. (3) lit. c) Cod

penal; inculpatul Șcerban Sorin XXXXX, învinuit de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 327 alin. (1) și 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal; inculpatul

Covalschi Ghenadi XXXXX, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

3091 alin. (3) lit. c) Cod penal; inculpatul Botezat Gheorghe XXXXX, învinuit de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal; procurorul

Bradu Valentina; și de avocatul Croitor Alexei în interesele părții vătămate Calun

Igor împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 septembrie 2017, în privința

inculpaților

Botezat Gheorghe XXXXX, născut la XXXXX în

XXXXX, cetățean al Republicii Moldova,

domiciliat în XXXXX, fără antecedente penale;

Covalschi Ghenadi XXXXX, născut la XXXXX în

XXXXX, cetățean al Republicii Moldova,

domiciliat în XXXXX, fără antecedente penale;

Șcerban Sorin XXXXX, născut la XXXXX în

XXXXX, cetățean al Republicii Moldova,

domiciliat în XXXXX, fără antecedente penale; și

Curcă Valeriu XXXXX, născut la XXXXX în

XXXXX, cetățean al Republicii Moldova,

domiciliat în XXXXX, fără antecedente penale.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 15 martie 2010 – 04 mai 2012;

1

instanța de apel: 12 iulie 2012 – 23 mai 2013;

instanța de recurs: 24 septembrie 2013 – 04 martie 2014;

instanța de apel: 08 aprilie 2014 – 10 noiembrie 2015;

instanța de recurs: 12 ianuarie 2016 – 29 martie 2016;

instanța de apel: 03 mai 2016 – 18 septembrie 2017;

instanța de recurs: 23 noiembrie 2017 – 28 martie 2018.

Procedura prevăzută la art. 431 alin. (1) pct. (11) Cod de procedură penală

legal executată.

Asupra recursurilor nominalizare, Colegiul penal lărgit

C O N S T A T Ă:

f.d 57-58; 59-96):

1.1 Curcă Valeriu și Șcerban Sorin, fiind învinuiți de comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 327 alin. (1) Cod penal, au fost achitați din motiv că faptele lor nu

întrunesc elementele infracțiunii.

1.2 Botezat Gheorghe, Curcă Valeriu, Șcerban Sorin și Covalschi Ghenadi au

fost recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 3091 alin. (2)

lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită fiecăruia pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de cinci ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita

activități în cadrul organelor de drept pe un termen de trei ani, iar în temeiul art. 90

Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de probă de

trei ani.

2.1 Curcă Valeriu este învinuit că deținând, în baza ordinului Ministerului

Afacerilor Interne nr. 136 ef. din 20 martie 2009, funcția de inspector al Secției

Poliției Criminale a Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, fiind

în grad special – locotenent major de poliție, și având, în virtutea art. 123 Cod

penal, calitatea de persoană cu funcție de răspundere, în timpul îndeplinirii

obligațiilor de funcție a încălcat grav prevederile art. 3 și 5 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului, art. 24 alin. (2) din Constituție și ale art. 1, 2 pct.

2) și 4), 12 pct. 1), 14 și 15 Legea nr. 416 din 18 decembrie 1990 cu privire la

poliție, precum și obligațiile funcționale de inspector superior al Secției Poliției

Criminale a Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, care-l obligau

să-și desfășoare activitatea pe baza respectării stricte a legilor, să protejeze viața,

sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate

criminale și de alte atacuri nelegitime, să prevină și să curme crimele și alte

infracțiuni, să mențină ordinea publică și să asigure securitatea publică, să ia

măsuri pentru apărarea vieții, sănătății, onoarei și demnității cetățenilor, să

comunice despre aplicarea forței fizice șefului său direct, să nu supună pe nimeni

la torturi, să poarte responsabilitate personală pentru realizarea întocmai a

atribuțiilor de serviciu, să răspundă pentru respectarea principiilor ce guvernează

conduita polițistului, a legislației în domeniul drepturilor omului, legislației penale,

2

legislației privind activitatea operativă de investigații și a altor acte normative ce

reglementează activitatea de serviciu, săvârșind astfel cu intenție, în calitate de

persoană cu funcție de răspundere și reprezentant cu titlu oficial al Ministerului

Afacerilor Interne, infracțiunea de abuz de serviciu în următoarele circumstanțe.

La 10 aprilie 2009, aproximativ la ora 09.00, Curcă Valeriu, aflându-se la

serviciu și îndeplinind obligațiile sale funcționale, deținând informația că, Calun

Igor și Ghimp Nicu au participat la dezordinile în masă din 07 aprilie 2009,

încălcând prevederile legale privind citarea și prezentarea forțată a persoanelor la

organul de urmărire penală, care sunt stipulate la art. 199 și 235-242 Cod de

procedură penală, fără a deține o citație, o ordonanță de aducere silită sau o

ordonanță de reținere, s-a deplasat împreună cu Șcerban Sorin la Liceul profesional

nr. 1, amplasat în mun. Chișinău, str. I. Creangă nr. 59, unde în mod abuziv aceștia

i-au aplicat lui Calun Igor și lui Ghimp Nicu cătușe pe mâini și i-au condus la

Comisariatul de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău.

În continuare, aflându-se în incinta Comisariatului de Poliție sect. Ciocana,

mun. Chișinău, Curcă Valeriu și Șcerban Sorin, abuzând de funcțiile ocupate, fără

a le explica lui Calun Igor și lui Ghimp Nicu calitatea procesuală pe care o dețin,

urmărind alte interese personale, și anume aflarea circumstanțelor participării lui

Calun Igor și a lui Ghimp Nicu la dezordinile în masă din 07-08 aprilie 2009, fără

întocmirea unui proces-verbal de reținere, îngrădindu-le posibilitatea de a contacta

părinții sau un avocat, ilegal i-au privat pe aceștia de libertate (pe Calun Igor între

orele 10.00 și 15.40, iar pe Ghimp Nicu între orele 10.00 și 13.40).

În perioada nominalizată, Curcă Valeriu și Șcerban Sorin, susținuți de alți

colaboratori de poliție, i-au provocat lui Calun Igor și lui Ghimp Nicu suferințe

fizice și psihice cu scopul de a-i intimida și a-i obliga să-și recunoască participarea

la dezordinile în masă, la devastarea și sustragerea bunurilor materiale din

edificiile Președinției și Parlamentului, prin ce au cauzat daune în proporții

considerabile intereselor publice, precum și drepturilor și intereselor ocrotite de

lege ale persoanelor fizice.

Organul de urmărire penală a calificat acțiunile inculpatului Curcă Valeriu în

baza art. 327 alin. (1) Cod penal, acesta fiind învinuit de comiterea infracțiunii de

abuz de serviciu, și anume de folosirea intenționată de către o persoană cu funcție

de răspundere a situației de serviciu în alte interese personale, fapta cauzând daune

în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor și intereselor ocrotite de

lege ale persoanelor fizice.

În rechizitoriu nu s-a indicat care a fost interesul personal al inculpatului

Curcă Valeriu în comiterea abuzului de serviciu, deși art. 327 alin. (1) Cod penal

include această condiție pentru definitivarea laturii obiective a infracțiunii.

Interesul personal, ca element definitoriu al laturii obiective a infracțiunii

prevăzute la art. 327 alin. (1) Cod penal, trebuie să fie propriu doar persoanei

învinuite de comiterea acestei infracțiuni și nu poate cuprinde alte scopuri (de ex.

aflarea circumstanțelor participării persoanelor la dezordinile în masă din 07-08

aprilie 2009), așa cum este indicat în rechizitoriu.

Ca efect, fapta inculpatului Curcă Valeriu nu întrunește elementele

3

infracțiunii de abuz de serviciu.

2.2 Șcerban Sorin este învinuit că deținând, în baza ordinului Ministerului

Afacerilor Interne nr. 281 ef. din 27 iunie 2008, funcția de inspector al Secției

Poliției Criminale a Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, fiind

în grad special – locotenent de poliție, și având, în virtutea art. 123 Cod penal,

calitatea de persoană cu funcție de răspundere, în timpul îndeplinirii obligațiilor de

funcție a încălcat grav prevederile art. 3 și 5 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului, art. 24 alin. (2) din Constituție și ale art. 1, 2 pct. 2) și 4), 12

pct. 1), 14 și 15 Legea nr. 416 din 18 decembrie 1990 cu privire la poliție, precum

și obligațiile funcționale de inspector superior al Secției Poliției Criminale a

Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, care-l obligau să-și

desfășoare activitatea pe baza respectării stricte a legilor, să protejeze viața,

sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate

criminale și de alte atacuri nelegitime, să prevină și să curme crimele și alte

infracțiuni, să mențină ordinea publică și să asigure securitatea publică, să ia

măsuri pentru apărarea vieții, sănătății, onoarei și demnității cetățenilor, să

comunice despre aplicarea forței fizice șefului său direct, să nu supună pe nimeni

la torturi, să poarte responsabilitate personală pentru realizarea întocmai a

atribuțiilor de serviciu, să răspundă pentru respectarea principiilor ce guvernează

conduita polițistului, a legislației în domeniul drepturilor omului, legislației penale,

legislației privind activitatea operativă de investigații și a altor acte normative ce

reglementează activitatea de serviciu, săvârșind astfel cu intenție, în calitate de

persoană cu funcție de răspundere și reprezentant cu titlu oficial al Ministerului

Afacerilor Interne, infracțiunea de abuz de serviciu în următoarele circumstanțe.

La 10 aprilie 2009, aproximativ la ora 09.00, Șcerban Sorin, aflându-se la

serviciu și îndeplinind obligațiile sale funcționale, deținând informația că, Calun

Igor și Ghimp Nicu au participat la dezordinile în masă din 07 aprilie 2009,

încălcând prevederile legale privind citarea și prezentarea forțată a persoanelor la

organul de urmărire penală, care sunt stipulate la art. 199 și 235-242 Cod de

procedură penală, fără a deține o citație, o ordonanță de aducere silită sau o

ordonanță de reținere, s-a deplasat împreună cu Curcă Valeriu la Liceul profesional

nr. 1, amplasat în mun. Chișinău, str. I. Creangă nr. 59, unde în mod abuziv aceștia

i-au aplicat lui Calun Igor și lui Ghimp Nicu cătușe pe mâini și i-au condus la

Comisariatul de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău.

În continuare, aflându-se în incinta Comisariatului de Poliție sect. Ciocana,

mun. Chișinău, Șcerban Sorin și Curcă Valeriu, abuzând de funcțiile ocupate, fără

a le explica lui Calun Igor și lui Ghimp Nicu calitatea procesuală pe care o dețin,

urmărind alte interese personale, și anume aflarea circumstanțelor participării lui

Calun Igor și a lui Ghimp Nicu la dezordinile în masă din 07-08 aprilie 2009, fără

întocmirea unui proces-verbal de reținere, îngrădindu-le posibilitatea de a contacta

părinții sau un avocat, ilegal i-au privat pe aceștia de libertate (pe Calun Igor între

orele 10.00 și 15.40, iar pe Ghimp Nicu între orele 10.00 și 13.40).

În perioada nominalizată, Șcerban Sorin și Valeriu Curcă, susținuți de alți

colaboratori de poliție, i-au provocat lui Calun Igor și lui Ghimp Nicu suferințe

4

fizice și psihice cu scopul de a-i intimida și a-i obliga să-și recunoască participarea

la dezordinile în masă, la devastarea și sustragerea bunurilor materiale din

edificiile Președinției și Parlamentului, prin ce au cauzat daune în proporții

considerabile intereselor publice, precum și drepturilor și intereselor ocrotite de

lege ale persoanelor fizice.

Organul de urmărire penală a calificat acțiunile inculpatului Șcerban Sorin în

baza art. 327 alin. (1) Cod penal, acesta fiind învinuit de comiterea infracțiunii de

abuz de serviciu, și anume de folosirea intenționată de către o persoană cu funcție

de răspundere a situației de serviciu în alte interese personale, fapta cauzând daune

în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor și intereselor ocrotite de

lege ale persoanelor fizice.

În rechizitoriu nu s-a indicat care a fost interesul personal al inculpatului

Șcerban Sorin în comiterea abuzului de serviciu, deși art. 327 alin. (1) Cod penal

include această condiție pentru definitivarea laturii obiective a infracțiunii.

Interesul personal, ca element definitoriu al laturii obiective a infracțiunii

prevăzute la art. 327 alin. (1) Cod penal, trebuie să fie propriu doar persoanei

învinuite de comiterea acestei infracțiuni și nu poate cuprinde alte scopuri (de ex.

aflarea circumstanțelor participării persoanelor la dezordinile în masă din 07-08

aprilie 2009), așa cum este indicat în rechizitoriu.

Ca efect, fapta inculpatului Șcerban Sorin nu întrunește elementele

infracțiunii de abuz de serviciu.

2.3 Curcă Valeriu la 10 aprilie 2010, având, în virtutea art. 123 Cod penal,

calitatea de persoană cu funcție de răspundere, și acționând cu titlu oficial

(reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne), în timpul îndeplinirii obligațiilor

de funcție a încălcat grav prevederile art. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului, art. 24 alin. (2) din Constituție și ale art. 1, 2 pct. 2) și 4), 12 pct. 1), 14 și

15 Legea nr. 416 din 18 decembrie 1990 cu privire la poliție, precum și obligațiile

funcționale de inspector superior al Secției Poliției Criminale a Comisariatului de

Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, care-l obligau să-și desfășoare activitatea pe

baza respectării stricte a legilor, să protejeze viața, sănătatea și libertățile

cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate criminale și de alte atacuri

nelegitime, să prevină și să curme crimele și alte infracțiuni, să mențină ordinea

publică și să asigure securitatea publică, să ia măsuri pentru apărarea vieții,

sănătății, onoarei și demnității cetățenilor, să comunice despre aplicarea forței

fizice șefului său direct, să nu supună pe nimeni la torturi, să poarte

responsabilitate personală pentru realizarea întocmai a atribuțiilor de serviciu, să

răspundă pentru respectarea principiilor ce guvernează conduita polițistului, a

legislației în domeniul drepturilor omului, a legislației penale, a legislației privind

activitatea operativă de investigații și a altor acte normative ce reglementează

activitatea de serviciu, astfel intenționat torturându-i, în calitate de persoană cu

funcție de răspundere și reprezentant cu titlu oficial al Ministerului Afacerilor

Interne, în coparticipație cu alți colaboratori de poliție, pe Calun Igor și pe Ghimp

Nicu, în următoarele împrejurări.

La 10 aprilie 2009, între orele 10.00 și 15.40, aflându-se în biroul nr. 203 al

5

Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, Curcă Valeriu, contrar

obligațiilor de serviciu de a apăra viața și sănătatea cetățenilor, urmărind scopul

generării victimei a sentimentului de frică, anxietate și inferioritate, acționând din

intenție directă în vederea cauzării constrângerii psihice a lui Calun Igor, i-a spus

să se pregătească și să declare totul referitor la evenimentele din 07-08 aprilie

2009, amenințându-l cu utilizarea forței fizice.

După aceasta, Curcă Valeriu, în coparticipație cu Covalschi Ghenadi, văzând

că, Calun Igor nu recunoaște participarea sa la dezordinile din 07 aprilie 2009, l-a

insultat și l-a numit cu cuvinte necenzurate, amenințându-l din nou cu aplicarea

violenței.

În continuare, Curcă Valeriu, urmărind scopul de a provoca suferințe psihice

victimei și de a o intimida, i-a spus unui colaborator al poliției ca, Calun Igor să fie

scos din birou și condus lângă fereastra din coridor. Aflându-se acolo aproximativ

15-20 minute, Calun Igor auzea cum colegul său de liceu, Ghimp Nicu, striga să nu

fie bătut, totodată auzind și zgomotul produs de loviturile aplicate cu palma.

Peste o perioadă de timp, din biroul de unde se auzeau strigătele, a ieșit

Curcă Valeriu și, în scopul de a-l intimida și de a exercita presiune asupra lui

Calun Igor, l-a întrebat dacă s-a gândit ce trebuie să facă.

Tot atunci, aflându-se în biroul nr. 205 al Comisariatului de Poliție sect.

Ciocana, mun. Chișinău, Curcă Valeriu în coparticipație cu colaboratorii de poliție

Șcerban Sorin, Covalschi Ghenadi, Botezat Gheorghe și cu o persoană

neidentificată, contrar obligațiilor de serviciu de a apăra viața și sănătatea

cetățenilor, urmărind scopul generării victimei a sentimentului de frică, anxietate și

inferioritate, acționând din intenție directă, au început din nou să strige la Calun

Igor și să-l numească cu cuvinte necenzurate, cerându-i insistent să recunoască că a

participat la dezordinile din 07 aprilie 2009.

Văzând că, Calun Igor nu-și recunoaște vinovăția, de acesta s-a apropiat

Botezat Gheorghe, care i-a legat pe cap gluga hainei, l-a întors cu fața la perete, iar

de către Curcă Valeriu în coparticipație cu colaboratorii de poliție Șcerban,

Covalschi Ghenadi, Botezat Gheorghe și cu o persoană neidentificată, din intenție

directă, în scopul provocării victimei a durerilor și suferințelor fizice și psihice

puternice, de a obține informații sau mărturisiri și de a o pedepsi din motiv că,

Calun Igor era bănuit de participare la dezordinile din 07 aprilie 2009, acestuia i-au

fost aplicate circa 25-30 de lovituri în regiunea spatelui.

După aceasta, Botezat Gheorghe a dezlegat gluga, iar Curcă Valeriu s-a

apropiat de Calun Igor și, în scopul de a-l intimida și a face presiune psihică, l-a

apucat de haină și i-a solicitat să spună totul, or poliția deține date că la 07 aprilie

2009 Calun Igor a fost la etajele 1-5 ale sediului Parlamentului, unde a sustras

computere și alte bunuri, precum și a aruncat cu pietre în colaboratorii de poliție,

menționând că în cazul în care Calun Igor nu-și va recunoaște vinovăția, va fi

îngropat de viu și închis pentru 20 de ani în închisoare. În același timp, de Calun

Igor s-a apropiat Covalschi Ghenadi, care, în scopul provocării victimei a durerilor

și suferințelor fizice și psihice puternice, l-a apucat pe Calun Igor de umeri și

lovindu-l cu piciorul peste picioarele acestuia, l-a trântit la podea, iar ceilalți

6

colaboratori de poliție care se aflau în birou, urmărind scopul de a intimida

victima, au început să râdă și să-l insulte pe Calun Igor.

Ulterior, văzând că, Calun Igor nu-și recunoaște vinovăția, de acesta s-a

apropiat Botezat Gheorghe, care în mod intenționat, în scopul provocării durerilor

și suferințelor fizice și psihice, i-a aplicat lui Calun Igor trei sau patru lovituri

puternice în abdomen, în rezultatul cărora acesta s-a aplecat, iar când a ridicat

capul, Covalschi Ghenadi i-a aplicat cu palma două lovituri în regiunea feței.

În timp ce în birou se aflau inspectorii Secției Poliției Criminale Curcă

Valeriu, Botezat Gheorghe și o persoană neidentificată, unul dintre aceștia, în

scopul de a-l intimida pe Calun Igor și de a exercita presiune psihică asupra

acestuia, i-a spus că în cazul în care nu-și va recunoaște vinovăția, va fi închis

pentru 20 de ani în închisoare, unde în privința lui vor fi aplicate acțiuni violente

cu caracter sexual în formă perversă.

Ulterior, în scopul intimidării și exercitării presiunii asupra lui Calun Igor,

acesta a fost dus de către un colaborator de poliție în camera destinată persoanelor

ce urmează a fi recunoscute, de unde prin geam urmărea cum Curcă Valeriu simula

aplicarea față de Ghimp Nicu a loviturilor în regiunea abdomenului și a toracelui,

iar Ghimp Nicu a început să-l roage să nu fie lovit în abdomen, deoarece a fost

operat.

În continuare, după ce Calun Igor a fost scos din camera destinată

persoanelor ce urmează a fi recunoscute în biroul nr. 205, Curcă Valeriu în

coparticipație cu Șcerban Sorin, Covalschi Ghenadi, Botezat Gheorghe și cu o

persoană neidentificată, în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și

suferințelor fizice și psihice, i-au aplicat lui Calun Igor circa 30 de lovituri. Curcă

Valeriu și Șcerban Sorin au aplicat lovituri preponderent în regiunea pieptului,

Botezat Gheorghe – în regiunea abdomenului, Covalschi Ghenadi – în regiunea

capului, iar persoana neidentificată – în regiunea rinichilor.

Astfel, Calun Igor, cedând fizic și moral, neavând posibilitatea de a contacta

un avocat, rude sau alte persoane, a fost nevoit să acționeze contrar voinței și

conștiinței sale, recunoscând că la 07 aprilie 2009 a participat de unul singur la

devastarea sediilor Parlamentului și a Președinției. Fiind nemulțumit de faptul că,

Calun Igor nu a recunoscut că a participat la devastare împreună cu Caisîn Marcel

și cu Ghimp Nicu la dezordini, Curcă Valeriu în coparticipație cu Șcerban Sorin,

Covalschi Ghenadi, Botezat Gheorghe și cu o persoană neidentificată, în mod

intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, i-au

aplicat lui Calun Igor câte patru sau cinci lovituri fiecare, în diferite regiuni ale

corpului.

Ulterior, Botezat Gheorghe a luat un scut din aluminiu din camera destinată

persoanelor ce urmează a fi recunoscute și i l-a dat lui Calun Igor ca să-l țină cu

mâna stângă, iar Curcă Valeriu i-a spus să se așeze lipit cu spatele de perete.

Continuând acțiunile de torturare, Curcă Valeriu împreună cu Șcerban Sorin,

Covalschi Ghenadi, Botezat Gheorghe și cu persoana neidentificată, în mod

intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, au aplicat

cu forță, cu piciorul în scut, aproximativ câte 15 lovituri fiecare. În rezultatul

7

loviturilor, Calun Igor se lovea cu spatele și capul de perete, iar cu mâna și

genunchiul se lovea de scut.

Tot Curcă Valeriu la 10 aprilie 2009, între orele 10.00 și 13.40, aflându-se în

biroul nr. 205 al Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, contrar

obligațiilor de serviciu de a apăra viața și sănătatea cetățenilor, urmărind scopul

generării victimei a sentimentului de frică, anxietate și inferioritate, în

coparticipație cu alți colegi de serviciu, a continuat aplicarea actelor de tortură față

de Ghimp Nicu.

Inițial, Șcerban Sorin i-a aplicat lui Ghimp Nicu circa trei lovituri cu pumnul

în abdomen, o lovitură în cap și aproximativ două lovituri cu genunchiul în

regiunea coapsei stângi. La rândul său, Curcă Valeriu, văzând că Ghimp Nicu nu-și

recunoaște vinovăția în sustragerea bunurilor din sediile Președinției și a

Parlamentului, precum și în implicarea în dezordinile în masă din 07 aprilie 2009,

în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, i-a

aplicat lui Ghimp Nicu o lovitură cu pumnul în regiunea urechii drepte și circa trei

lovituri în cap, după care Șcerban Sorin i-a aplicat lui Ghimp Nicu aproximativ trei

lovituri cu pumnul în regiunea abdomenului și a coastelor.

Apoi, Curcă Valeriu în coparticipație cu Șcerban Sorin, în mod intenționat,

în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, i-au aplicat lui Ghimp

Nicu câte aproximativ cinci lovituri fiecare în regiunea abdomenului și a toracelui,

iar Șcerban Sorin i-a mai aplicat lui Ghimp Nicu circa trei lovituri în regiunea

șoldului.

Mai târziu, Ghimp Nicu a fost condus în biroul ofițerului de urmărire penală

Bistrițchi Petru, unde, fiind audiat în calitate de bănuit, a recunoscut că a sustras

doar un cod civil. În curând, Ghimp Nicu a fost întors de Șcerban Sorin în biroul

nr. 205, unde în prezența lui Curcă Valeriu, Covalschi Ghenadi i-a reproșat lui

Ghimp Nicu că acesta, fiind audiat de către ofițerul de urmărire penală, nu a

recunoscut că a sustras mai multe bunuri din sediul Parlamentului. Atunci,

Covalschi Ghenadi, în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și

suferințelor fizice și psihice, i-a aplicat lui Ghimp Nicu aproximativ trei lovituri cu

pumnul în regiunea abdomenului și trei sau patru lovituri peste pavilioanele

urechilor.

Ulterior, Covalschi Ghenadi, în mod intenționat, în scopul provocării

suferințelor fizice și psihice, i-a aplicat lui Ghimp Nicu trei lovituri cu reteveiul din

cauciuc în regiunea feselor și o lovitură cu piciorul în regiunea pieptului. În

momentul în care Ghimp Nicu s-a lipit de perete, Covalschi Ghenadi, în mod

intenționat, în scopul provocării suferințelor fizice și psihice, i-a aplicat lui Ghimp

Nicu o lovitură cu piciorul din întoarcere în regiunea abdomenului și o lovitură cu

palmele peste pavilioanele urechilor.

Continuând acțiunile sale de intimidare, Curcă Valeriu, aflându-se în biroul

nr. 205, în coparticipație cu Șcerban Sorin, Covalschi Ghenadi și cu o persoană

neidentificată, în mod intenționat, în scopul de a provoca suferințe psihice, a obține

informații și mărturisiri și a-l intimida pe Ghimp Nicu, pe o perioadă de circa 10

minute au simulat aplicarea loviturilor peste corpul lui Ghimp Nicu, totodată

8

întrebându-l cu cine s-a aflat la 07 aprilie 2009 în preajma sediilor Președinției și a

Parlamentului.

Urmare a acțiunilor violente comise de Curcă Valeriu, Șcerban Sorin,

Covalschi Ghenadi, Botezat Gheorghe și de persoana neidentificată, a fost știrbită

imaginea colaboratorului Ministerului Afacerilor Interne, cazul având o rezonanță

socială sporită.

Părții vătămate Calun Igor i-au fost cauzate suferințe fizice sub formă de

„echimoză ovală în treimea medie a brațului și excoriație pe fața anterioară în

treimea inferioară a gambei stângi”, care se califică drept leziuni corporale fără

cauzarea prejudiciului sănătății, precum și suferințe psihice sub formă de XXXXX.

Părții vătămate Ghimp Nicu i-au fost cauzate suferințe fizice sub formă de

„echimoze pe fața posterioară a pavilionului urechii, pe fața dorsală a treimii

inferioare a brațului stâng și trei echimoze pe ambele fese”, care reprezintă

vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății, precum și suferințe

psihice.

Vinovăția inculpatului Curcă Valeriu în săvârșirea infracțiunii prevăzute la

art. 309 Cod penal s-a dovedit pe deplin, acțiunile acestuia fiind calificate în baza

art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, or inculpatul a comis infracțiunea de tortură, și

anume provocarea, în mod intenționat, a unei dureri sau suferințe puternice, fizice

și psihice unei persoane, cu scopul de a obține de la această persoană informații și

mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta este bănuită că l-a comis,

de a intimida și de a face presiune asupra ei, dacă o asemenea durere și suferință a

fost provocată de o persoană cu funcție de răspundere sau de oricare altă persoană

care acționează cu titlu oficial, acțiune săvârșită de două sau mai multe persoane.

La stabilirea pedepsei, în privința inculpatului Curcă Valeriu nu au fost

identificate circumstanțe agravante și atenuante.

Inculpatul Curcă Valeriu este caracterizat pozitiv, încadrat în câmpul muncii,

căsătorit și are un copil minor la întreținere, corectarea și reeducarea sa fiind

posibilă fără izolare de societate.

2.4 Șcerban Sorin la 10 aprilie 2010, având, în virtutea art. 123 Cod penal,

calitatea de persoană cu funcție de răspundere, și acționând cu titlu oficial

(reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne), în timpul îndeplinirii obligațiilor

de funcție a încălcat grav prevederile art. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului, art. 24 alin. (2) din Constituție și ale art. 1, 2 pct. 2) și 4), 12 pct. 1), 14 și

15 Legea nr. 416 din 18 decembrie 1990 cu privire la poliție, precum și obligațiile

funcționale de inspector al Secției Poliției Criminale a Comisariatului de Poliție

sect. Ciocana, mun. Chișinău, care-l obligau să-și desfășoare activitatea pe baza

respectării stricte a legilor, să protejeze viața, sănătatea și libertățile cetățenilor,

interesele societății și ale statului de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime,

să prevină și să curme crimele și alte infracțiuni, să mențină ordinea publică și să

asigure securitatea publică, să ia măsuri pentru apărarea vieții, sănătății, onoarei și

demnității cetățenilor, să comunice despre aplicarea forței fizice șefului său direct,

să nu supună pe nimeni la torturi, să poarte responsabilitate personală pentru

realizarea întocmai a atribuțiilor de serviciu, să răspundă pentru respectarea

9

principiilor ce guvernează conduita polițistului, a legislației în domeniul drepturilor

omului, a legislației penale, a legislației privind activitatea operativă de investigații

și a altor acte normative ce reglementează activitatea de serviciu, astfel intenționat

torturându-i, în calitate de persoană cu funcție de răspundere și reprezentant cu titlu

oficial al Ministerului Afacerilor Interne, în coparticipație cu alți colaboratori de

poliție, pe Calun Igor și pe Ghimp Nicu, în următoarele împrejurări.

La 10 aprilie 2009, între orele 10.00 și 15.40, aflându-se în biroul nr. 205 al

Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, Șcerban Sorin a aderat la

acțiunile de tortură comise de colegii săi de serviciu (Curcă Valeriu, Covalschi

Ghenadi, Botezat Gheorghe și o persoană neidentificată) și, contrar obligațiilor de

serviciu de a apăra viața și sănătatea cetățenilor, urmărind scopul generării victimei

a sentimentului de frică, anxietate și inferioritate, acționând din intenție directă, a

început să strige la Calun Igor și să-l numească cu cuvinte necenzurate,

solicitându-i insistent să recunoască participarea la dezordinile din 07 aprilie 2009.

Văzând că, Calun Igor nu-și recunoaște vinovăția, de acesta s-a apropiat

Botezat Gheorghe, care i-a legat pe cap gluga hainei, l-a întors cu fața la perete, iar

de către Șcerban Sorin, în coparticipație cu colaboratorii de poliție Curcă Valeriu,

Covalschi Ghenadi, Botezat Gheorghe și cu o persoană neidentificată, din intenție

directă, în scopul provocării victimei a durerilor și suferințelor fizice și psihice

puternice, de a obține informații sau mărturisiri și de a o pedepsi din motiv că,

Calun Igor era bănuit de participare la dezordinile din 07 aprilie 2009, acestuia i-au

fost aplicate acestuia circa 25-30 de lovituri în regiunea spatelui.

După aceasta, Botezat Gheorghe a dezlegat gluga, iar Curcă Valeriu s-a

apropiat de Calun Igor și, în scopul de a-l intimida și a face presiune psihică, l-a

apucat de haină și i-a solicitat să spună totul, or poliția deține date că la 07 aprilie

2009 Calun Igor a fost la etajele 1-5 ale sediului Parlamentului, unde a sustras

computere și alte bunuri, precum și a aruncat cu pietre în colaboratorii de poliție,

menționând că în cazul în care Calun Igor nu-și va recunoaște vinovăția, va fi

îngropat de viu și închis pentru 20 de ani în închisoare. În același timp, de Calun

Igor s-a apropiat Covalschi Ghenadi, care, în scopul provocării victimei a durerilor

și suferințelor fizice și psihice puternice, l-a apucat pe Calun Igor de umeri și

lovindu-l cu piciorul peste picioarele acestuia, l-a trântit la podea, iar ceilalți

colaboratori de poliție care se aflau în birou, urmărind scopul de a intimida

victima, au început să râdă și să-l insulte pe Calun Igor.

Ulterior, văzând că, Calun Igor nu-și recunoaște vinovăția, de acesta s-a

apropiat Botezat Gheorghe, care în mod intenționat, în scopul provocării durerilor

și suferințelor fizice și psihice, i-a aplicat lui Calun Igor trei sau patru lovituri

puternice în abdomen, în rezultatul cărora acesta s-a aplecat, iar când a ridicat

capul, Covalschi Ghenadi i-a aplicat cu palma două lovituri în regiunea feței.

În timp ce în birou se aflau inspectorii Secției Poliției Criminale Curcă

Valeriu, Botezat Gheorghe și o persoană neidentificată, unul dintre aceștia, în

scopul de a-l intimida pe Calun Igor și de a exercita presiune psihică asupra

acestuia, i-a spus că în cazul în care nu-și va recunoaște vinovăția, va fi închis

pentru 20 de ani în închisoare, unde în privința lui vor fi aplicate acțiuni violente

10

cu caracter sexual în formă perversă.

Ulterior, în scopul intimidării și exercitării presiunii asupra lui Calun Igor,

acesta a fost dus de către un colaborator de poliție în camera destinată persoanelor

ce urmează a fi recunoscute, de unde prin geam urmărea cum Șcerban Sorin și

Curcă Valeriu simulau aplicarea față de Ghimp Nicu a loviturilor în regiunea

abdomenului și a toracelui, iar Ghimp Nicu a început să-i roage să nu fie lovit în

abdomen, deoarece a fost operat.

În continuare, după ce Calun Igor a fost scos din camera destinată

persoanelor ce urmează a fi recunoscute în biroul nr. 205, Șcerban Sorin în

coparticipație cu Curcă Valeriu, Covalschi Ghenadi, Botezat Gheorghe și cu o

persoană neidentificată, în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și

suferințelor fizice și psihice, i-au aplicat lui Calun Igor circa 30 de lovituri.

Șcerban Sorin și Curcă Valeriu au aplicat lovituri preponderent în regiunea

pieptului, Botezat Gheorghe – în regiunea abdomenului, Covalschi Ghenadi – în

regiunea capului, iar persoana neidentificată – în regiunea rinichilor.

Astfel, Calun Igor, cedând fizic și moral, neavând posibilitatea de a contacta

un avocat, rude sau alte persoane, a fost nevoit să acționeze contrar voinței și

conștiinței sale, recunoscând că la 07 aprilie 2009 a participat de unul singur la

devastarea sediilor Parlamentului și a Președinției. Fiind nemulțumit de faptul că,

Calun Igor nu a recunoscut că a participat la devastare împreună cu Caisîn Marcel

și cu Ghimp Nicu la dezordini, Șcerban Sorin în coparticipație cu Curcă Valeriu,

Covalschi Ghenadi, Botezat Gheorghe și cu o persoană neidentificată, în mod

intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, i-au

aplicat lui Calun Igor câte patru sau cinci lovituri fiecare, în diferite regiuni ale

corpului.

Ulterior, Botezat Gheorghe a luat un scut din aluminiu din camera destinată

persoanelor ce urmează a fi recunoscute și i l-a dat lui Calun Igor ca să-l țină cu

mâna stângă, iar Curcă Valeriu i-a spus să se așeze lipit cu spatele de perete.

Continuând acțiunile de torturare, Șcerban Sorin, împreună cu Curcă Valeriu,

Covalschi Ghenadi, Botezat Gheorghe și cu persoana neidentificată, în mod

intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, au aplicat

cu forță, cu piciorul în scut, aproximativ câte 15 lovituri fiecare. În rezultatul

loviturilor, Calun Igor se lovea cu spatele și capul de perete, iar cu mâna și

genunchiul se lovea de scut.

Tot Șcerban Sorin la 10 aprilie 2009, între orele 10.00 și 13.40, aflându-se în

biroul nr. 205 al Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, contrar

obligațiilor de serviciu de a apăra viața și sănătatea cetățenilor, urmărind scopul

generării victimei a sentimentului de frică, anxietate și inferioritate, în

coparticipație cu alți colegi de serviciu, a continuat aplicarea actelor de tortură față

de Ghimp Nicu.

Inițial, Șcerban Sorin i-a aplicat lui Ghimp Nicu circa trei lovituri cu pumnul

în abdomen, o lovitură în cap și aproximativ două lovituri cu genunchiul în

regiunea coapsei stângi. La rândul său, Curcă Valeriu, văzând că Ghimp Nicu nu-și

recunoaște vinovăția în sustragerea bunurilor din sediile Președinției și a

11

Parlamentului, precum și în implicarea în dezordinile în masă din 07 aprilie 2009,

în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, i-a

aplicat lui Ghimp Nicu o lovitură cu pumnul în regiunea urechii drepte și circa trei

lovituri în cap, după care Șcerban Sorin i-a aplicat lui Ghimp Nicu aproximativ trei

lovituri cu pumnul în regiunea abdomenului și a coastelor.

Apoi, Șcerban Sorin în coparticipație cu Curcă Valeriu, în mod intenționat,

în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, i-au aplicat lui Ghimp

Nicu câte aproximativ cinci lovituri fiecare în regiunea abdomenului și a toracelui,

iar Șcerban Sorin i-a mai aplicat lui Ghimp Nicu circa trei lovituri în regiunea

șoldului.

Mai târziu, Ghimp Nicu a fost condus în biroul ofițerului de urmărire penală

Bistrițchi Petru, unde, fiind audiat în calitate de bănuit, a recunoscut că a sustras

doar un cod civil. În curând, Ghimp Nicu a fost întors de Șcerban Sorin în biroul

nr. 205, unde în prezența sa, Covalschi Ghenadi i-a reproșat lui Ghimp Nicu că

acesta, fiind audiat de către ofițerul de urmărire penală, nu a recunoscut că a

sustras mai multe bunuri din sediul Parlamentului. Atunci, Covalschi Ghenadi, în

mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, i-a

aplicat lui Ghimp Nicu aproximativ trei lovituri cu pumnul în regiunea

abdomenului și trei sau patru lovituri peste pavilioanele urechilor.

Ulterior, Covalschi Ghenadi, în mod intenționat, în scopul provocării

suferințelor fizice și psihice, i-a aplicat lui Ghimp Nicu trei lovituri cu reteveiul din

cauciuc în regiunea feselor și o lovitură cu piciorul în regiunea pieptului. În

momentul în care Ghimp Nicu s-a lipit de perete, Covalschi Ghenadi, în mod

intenționat, în scopul provocării suferințelor fizice și psihice, i-a aplicat lui Ghimp

Nicu o lovitură cu piciorul din întoarcere în regiunea abdomenului și o lovitură cu

palmele peste pavilioanele urechilor.

Continuând acțiunile sale de intimidare, Șcerban Sorin, aflându-se în biroul

nr. 205, în coparticipație cu Curcă Valeriu, Covalschi Ghenadi și cu o persoană

neidentificată, în mod intenționat, în scopul de a provoca suferințe psihice, a obține

informații și mărturisiri și a-l intimida pe Ghimp Nicu, pe o perioadă de circa 10

minute au simulat aplicarea loviturilor peste corpul lui Ghimp Nicu, totodată

întrebându-l cu cine s-a aflat la 07 aprilie 2009 în preajma sediilor Președinției și a

Parlamentului.

Urmare a acțiunilor violente comise de Șcerban Sorin, Curcă Valeriu,

Covalschi Ghenadi, Botezat Gheorghe și de persoana neidentificată, a fost știrbită

imaginea colaboratorului Ministerului Afacerilor Interne, cazul având o rezonanță

socială sporită.

Părții vătămate Calun Igor i-au fost cauzate suferințe fizice sub formă de

„echimoză ovală în treimea medie a brațului și excoriație pe fața anterioară în

treimea inferioară a gambei stângi”, care se califică drept leziuni corporale fără

cauzarea prejudiciului sănătății, precum și suferințe psihice sub formă de XXXXX.

Părții vătămate Ghimp Nicu i-au fost cauzate suferințe fizice sub formă de

„echimoze pe fața posterioară a pavilionului urechii, pe fața dorsală a treimii

inferioare a brațului stâng și trei echimoze pe ambele fese”, care reprezintă

12

vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății, precum și suferințe

psihice.

Vinovăția inculpatului Șcerban Sorin în săvârșirea infracțiunii prevăzute la

art. 309 Cod penal s-a dovedit pe deplin, acțiunile acestuia fiind calificate în baza

art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, or inculpatul a comis infracțiunea de tortură, și

anume provocarea, în mod intenționat, a unei dureri sau suferințe puternice, fizice

și psihice unei persoane, cu scopul de a obține de la această persoană informații și

mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta este bănuită că l-a comis,

de a intimida și de a face presiune asupra ei, dacă o asemenea durere și suferință a

fost provocată de o persoană cu funcție de răspundere sau de oricare altă persoană

care acționează cu titlu oficial, acțiune săvârșită de două sau mai multe persoane.

La stabilirea pedepsei, în privința inculpatului Șcerban Sorin nu au fost

identificate circumstanțe agravante și atenuante.

Inculpatul Curcă Valeriu este caracterizat pozitiv și încadrat în câmpul

muncii, corectarea și reeducarea sa fiind posibilă fără izolare de societate.

2.5 Covalschi Ghenadi, deținând, în baza ordinului Ministerului Afacerilor

Interne nr. 363 ef. din 16 august 2008, funcția de inspector al Secției Poliției

Criminale a Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, fiind în grad

special – locotenent de poliție, având, în virtutea art. 123 Cod penal, calitatea de

persoană cu funcție de răspundere, și acționând cu titlu oficial (reprezentant al

Ministerului Afacerilor Interne), în timpul îndeplinirii obligațiilor de funcție a

încălcat grav prevederile art. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art.

24 alin. (2) din Constituție și ale art. 1, 2 pct. 2) și 4), 12 pct. 1), 14 și 15 Legea nr.

416 din 18 decembrie 1990 cu privire la poliție, precum și obligațiile funcționale

de inspector al Secției Poliției Criminale a Comisariatului de Poliție sect. Ciocana,

mun. Chișinău, care-l obligau să-și desfășoare activitatea pe baza respectării stricte

a legilor, să protejeze viața, sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății

și ale statului de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime, să prevină și să

curme crimele și alte infracțiuni, să mențină ordinea publică și să asigure

securitatea publică, să ia măsuri pentru apărarea vieții, sănătății, onoarei și

demnității cetățenilor, să comunice despre aplicarea forței fizice șefului său direct,

să nu supună pe nimeni la torturi, să poarte responsabilitate personală pentru

realizarea întocmai a atribuțiilor de serviciu, să răspundă pentru respectarea

principiilor ce guvernează conduita polițistului, a legislației în domeniul drepturilor

omului, a legislației penale, a legislației privind activitatea operativă de investigații

și a altor acte normative ce reglementează activitatea de serviciu, astfel intenționat

torturându-i, în calitate de persoană cu funcție de răspundere și reprezentant cu titlu

oficial al Ministerului Afacerilor Interne, în coparticipație cu alți colaboratori de

poliție, pe Calun Igor și pe Ghimp Nicu, în următoarele împrejurări.

La 10 aprilie 2009, între orele 10.00 și 15.40, aflându-se în biroul nr. 203 al

Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, Covalschi Ghenadi, contrar

obligațiilor de serviciu de a apăra viața și sănătatea cetățenilor, urmărind scopul

generării victimei a sentimentului de frică, anxietate și inferioritate, acționând din

intenție directă în vederea cauzării constrângerii psihice a lui Calun Igor, în

13

coparticipație cu Curcă Valeriu, văzând că, Calun Igor nu recunoaște participarea

sa la dezordinile din 07 aprilie 2009, l-a insultat și l-a numit cu cuvinte

necenzurate, amenințându-l cu aplicarea violenței.

În continuare, Curcă Valeriu, urmărind scopul de a provoca suferințe psihice

victimei și de a o intimida, i-a spus unui colaborator al poliției neidentificat ca,

Calun Igor să fie scos din birou și condus lângă fereastra din coridor. Aflându-se

acolo aproximativ 15-20 minute, Calun Igor auzea cum colegul său de liceu,

Ghimp Nicu, striga să nu fie bătut, totodată auzind și zgomotul produs de loviturile

aplicate cu palma.

Peste o perioadă de timp, din biroul de unde se auzeau strigătele, a ieșit

Curcă Valeriu și, în scopul de a-l intimida și de a exercita presiune asupra lui

Calun Igor, l-a întrebat dacă s-a gândit ce trebuie să facă.

Tot atunci, aflându-se în biroul nr. 205 al Comisariatului de Poliție sect.

Ciocana, mun. Chișinău, Covalschi Ghenadi în coparticipație cu colaboratorii de

poliție Curcă Valeriu, Șcerban Sorin, Botezat Gheorghe și cu o persoană

neidentificată, contrar obligațiilor de serviciu de a apăra viața și sănătatea

cetățenilor, urmărind scopul generării victimei a sentimentului de frică, anxietate și

inferioritate, acționând din intenție directă, au început din nou să strige la Calun

Igor și să-l numească cu cuvinte necenzurate, cerându-i insistent să recunoască că a

participat la dezordinile din 07 aprilie 2009.

Văzând că, Calun Igor nu-și recunoaște vinovăția, de acesta s-a apropiat

Botezat Gheorghe, care i-a legat pe cap gluga hainei, l-a întors cu fața la perete, iar

de către Covalschi Ghenadi, în coparticipație cu colaboratorii de poliție Șcerban

Sorin, Curcă Valeriu, Botezat Gheorghe și cu o persoană neidentificată, din

intenție directă, în scopul provocării victimei a durerilor și suferințelor fizice și

psihice puternice, de a obține informații sau mărturisiri și de a o pedepsi din motiv

că, Calun Igor era bănuit de participare la dezordinile din 07 aprilie 2009, i-au fost

aplicate acestuia circa 25-30 de lovituri în regiunea spatelui.

După aceasta, Botezat Gheorghe a dezlegat gluga, iar Curcă Valeriu s-a

apropiat de Calun Igor și, în scopul de a-l intimida și a face presiune psihică, l-a

apucat de haină și i-a solicitat să spună totul, or poliția deține date că la 07 aprilie

2009 Calun Igor a fost la etajele 1-5 ale sediului Parlamentului, unde a sustras

computere și alte bunuri, precum și a aruncat cu pietre în colaboratorii de poliție,

menționând că în cazul în care Calun Igor nu-și va recunoaște vinovăția, va fi

îngropat de viu și închis pentru 20 de ani în închisoare. În același timp, de Calun

Igor s-a apropiat Covalschi Ghenadi, care, în scopul provocării victimei a durerilor

și suferințelor fizice și psihice puternice, l-a apucat pe Calun Igor de umeri și

lovindu-l cu piciorul peste picioarele acestuia, l-a trântit la podea, iar ceilalți

colaboratori de poliție care se aflau în birou, urmărind scopul de a intimida

victima, au început să râdă și să-l insulte pe Calun Igor.

Ulterior, văzând că, Calun Igor nu-și recunoaște vinovăția, de acesta s-a

apropiat Botezat Gheorghe, care în mod intenționat, în scopul provocării durerilor

și suferințelor fizice și psihice, i-a aplicat lui Calun Igor trei sau patru lovituri

puternice în abdomen, în rezultatul cărora acesta s-a aplecat, iar când a ridicat

14

capul, Covalschi Ghenadi i-a aplicat cu palma două lovituri în regiunea feței.

În timp ce în birou se aflau inspectorii Secției Poliției Criminale Curcă

Valeriu, Botezat Gheorghe și o persoană neidentificată, unul dintre aceștia, în

scopul de a-l intimida pe Calun Igor și de a exercita presiune psihică asupra

acestuia, i-a spus că în cazul în care nu-și va recunoaște vinovăția, va fi închis

pentru 20 de ani în închisoare, unde în privința lui vor fi aplicate acțiuni violente

cu caracter sexual în formă perversă.

Ulterior, în scopul intimidării și exercitării presiunii asupra lui Calun Igor,

acesta a fost dus de către un colaborator de poliție în camera destinată persoanelor

ce urmează a fi recunoscute, de unde prin geam urmărea cum Curcă Valeriu și

Șcerban Sorin simulau aplicarea față de Ghimp Nicu a loviturilor în regiunea

abdomenului și a toracelui, iar Ghimp Nicu a început să-i roage să nu fie lovit în

abdomen, deoarece a fost operat.

În continuare, după ce Calun Igor a fost scos din camera destinată

persoanelor ce urmează a fi recunoscute în biroul nr. 205, Covalschi Ghenadi în

coparticipație cu Curcă Valeriu, Șcerban Sorin, Botezat Gheorghe și cu o persoană

neidentificată, în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor

fizice și psihice, i-au aplicat lui Calun Igor circa 30 de lovituri. Curcă Valeriu și

Șcerban Sorin au aplicat lovituri preponderent în regiunea pieptului, Botezat

Gheorghe – în regiunea abdomenului, Covalschi Ghenadi – în regiunea capului, iar

persoana neidentificată – în regiunea rinichilor.

Astfel, Calun Igor, cedând fizic și moral, neavând posibilitatea de a contacta

un avocat, rude sau alte persoane, a fost nevoit să acționeze contrar voinței și

conștiinței sale, recunoscând că la 07 aprilie 2009 a participat de unul singur la

devastarea sediilor Parlamentului și a Președinției. Fiind nemulțumit de faptul că,

Calun Igor nu a recunoscut că a participat la devastare împreună cu Caisîn Marcel

și cu Ghimp Nicu la dezordini, Covalschi Ghenadi în coparticipație cu Curcă

Valeriu, Șcerban Sorin, Botezat Gheorghe și cu o persoană neidentificată, în mod

intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, i-au

aplicat lui Calun Igor câte patru sau cinci lovituri fiecare, în diferite regiuni ale

corpului.

Ulterior, Botezat Gheorghe a luat un scut din aluminiu din camera destinată

persoanelor ce urmează a fi recunoscute și i l-a dat lui Calun Igor ca să-l țină cu

mâna stângă, iar Curcă Valeriu i-a spus să se așeze lipit cu spatele de perete.

Continuând acțiunile de torturare, Covalschi Ghenadi în coparticipație cu Curcă

Valeriu, Șcerban Sorin, Botezat Gheorghe și cu persoana neidentificată, în mod

intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, au aplicat

cu forță, cu piciorul în scut, aproximativ câte 15 lovituri fiecare. În rezultatul

loviturilor, Calun Igor se lovea cu spatele și capul de perete, iar cu mâna și

genunchiul se lovea de scut.

Tot Covalschi Ghenadi la 10 aprilie 2009, între orele 10.00 și 13.40,

aflându-se în biroul nr. 205 al Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun.

Chișinău, contrar obligațiilor de serviciu de a apăra viața și sănătatea cetățenilor,

urmărind scopul generării victimei a sentimentului de frică, anxietate și

15

inferioritate, în coparticipație cu alți colegi de serviciu, a continuat aplicarea

actelor de tortură față de Ghimp Nicu.

Inițial, Șcerban Sorin i-a aplicat lui Ghimp Nicu circa trei lovituri cu pumnul

în abdomen, o lovitură în cap și aproximativ două lovituri cu genunchiul în

regiunea coapsei stângi. La rândul său, Curcă Valeriu, văzând că Ghimp Nicu nu-și

recunoaște vinovăția în sustragerea bunurilor din sediile Președinției și a

Parlamentului, precum și în implicarea în dezordinile în masă din 07 aprilie 2009,

în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, i-a

aplicat lui Ghimp Nicu o lovitură cu pumnul în regiunea urechii drepte și circa trei

lovituri în cap, după care Șcerban Sorin i-a aplicat lui Ghimp Nicu aproximativ trei

lovituri cu pumnul în regiunea abdomenului și a coastelor.

Apoi, Curcă Valeriu în coparticipație cu Șcerban Sorin, în mod intenționat,

în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, i-au aplicat lui Ghimp

Nicu câte aproximativ cinci lovituri fiecare în regiunea abdomenului și a toracelui,

iar Șcerban Sorin i-a mai aplicat lui Ghimp Nicu circa trei lovituri în regiunea

șoldului.

Mai târziu, Ghimp Nicu a fost condus în biroul ofițerului de urmărire penală

Bistrițchi Petru, unde, fiind audiat în calitate de bănuit, a recunoscut că a sustras

doar un cod civil. În curând, Ghimp Nicu a fost întors de Șcerban Sorin în biroul

nr. 205, unde Covalschi Ghenadi i-a reproșat lui Ghimp Nicu că acesta, fiind audiat

de către ofițerul de urmărire penală, nu a recunoscut că a sustras mai multe bunuri

din sediul Parlamentului. Atunci, Covalschi Ghenadi, în mod intenționat, în scopul

provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, i-a aplicat lui Ghimp Nicu

aproximativ trei lovituri cu pumnul în regiunea abdomenului și trei sau patru

lovituri peste pavilioanele urechilor.

Ulterior, Covalschi Ghenadi, în mod intenționat, în scopul provocării

suferințelor fizice și psihice, i-a aplicat lui Ghimp Nicu trei lovituri cu reteveiul din

cauciuc în regiunea feselor și o lovitură cu piciorul în regiunea pieptului. În

momentul în care Ghimp Nicu s-a lipit de perete, Covalschi Ghenadi, în mod

intenționat, în scopul provocării suferințelor fizice și psihice, i-a aplicat lui Ghimp

Nicu o lovitură cu piciorul din întoarcere în regiunea abdomenului și o lovitură cu

palmele peste pavilioanele urechilor.

Continuând acțiunile sale de intimidare, Covalschi Ghenadi, aflându-se în

biroul nr. 205, în coparticipație cu Curcă Valeriu, Șcerban Sorin și cu o persoană

neidentificată, în mod intenționat, în scopul de a provoca suferințe psihice, a obține

informații și mărturisiri și a-l intimida pe Ghimp Nicu, pe o perioadă de circa 10

minute au simulat aplicarea loviturilor peste corpul lui Ghimp Nicu, totodată

întrebându-l cu cine s-a aflat la 07 aprilie 2009 în preajma sediilor Președinției și a

Parlamentului.

Urmare a acțiunilor violente comise de Curcă Valeriu, Șcerban Sorin,

Covalschi Ghenadi, Botezat Gheorghe și de persoana neidentificată, a fost știrbită

imaginea colaboratorului Ministerului Afacerilor Interne, cazul având o rezonanță

socială sporită.

Părții vătămate Calun Igor i-au fost cauzate suferințe fizice sub formă de

16

„echimoză ovală în treimea medie a brațului și excoriație pe fața anterioară în

treimea inferioară a gambei stângi”, care se califică drept leziuni corporale fără

cauzarea prejudiciului sănătății, precum și suferințe psihice sub formă de XXXXX.

Părții vătămate Ghimp Nicu i-au fost cauzate suferințe fizice sub formă de

„echimoze pe fața posterioară a pavilionului urechii, pe fața dorsală a treimii

inferioare a brațului stâng și trei echimoze pe ambele fese”, care reprezintă

vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății, precum și suferințe

psihice.

Vinovăția inculpatului Covalschi Ghenadi în săvârșirea infracțiunii

prevăzute la art. 309 Cod penal s-a dovedit pe deplin, acțiunile acestuia fiind

calificate în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, or inculpatul a comis

infracțiunea de tortură, și anume provocarea, în mod intenționat, a unei dureri sau

suferințe puternice, fizice și psihice unei persoane, cu scopul de a obține de la

această persoană informații și mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care

aceasta este bănuită că l-a comis, de a intimida și de a face presiune asupra ei, dacă

o asemenea durere și suferință a fost provocată de o persoană cu funcție de

răspundere sau de oricare altă persoană care acționează cu titlu oficial, acțiune

săvârșită de două sau mai multe persoane.

La stabilirea pedepsei, în privința inculpatului Covalschi Ghenadi nu au fost

identificate circumstanțe agravante și atenuante.

Inculpatul Covalschi Ghenadi este caracterizat pozitiv, încadrat în câmpul

muncii, căsătorit și are un copil minor la întreținere, corectarea și reeducarea sa

fiind posibilă fără izolare de societate.

2.6 Botezat Gheorghe, deținând, în baza ordinului Ministerului Afacerilor

Interne nr. 410 ef. din 28 decembrie 2005, funcția de inspector superior al Secției

Poliției Criminale a Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, fiind

în grad special – căpitan de poliție, având, în virtutea art. 123 Cod penal, calitatea

de persoană cu funcție de răspundere, și acționând cu titlu oficial (reprezentant al

Ministerului Afacerilor Interne), în timpul îndeplinirii obligațiilor de funcție a

încălcat grav art. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 24 alin. (2)

din Constituție, art. 1, 2 pct. 2) și 4), 12 pct. 1), 14 și 15 Legea nr. 416 din 18

decembrie 1990 cu privire la poliție, precum și obligațiile funcționale de inspector

al Secției Poliției Criminale a Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun.

Chișinău, care-l obligau să-și desfășoare activitatea pe baza respectării stricte a

legilor, să protejeze viața, sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății și

ale statului de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime, să prevină și să

curme crimele și alte infracțiuni, să mențină ordinea publică și să asigure

securitatea publică, să ia măsuri pentru apărarea vieții, sănătății, onoarei și

demnității cetățenilor, să comunice despre aplicarea forței fizice șefului său direct,

să nu supună pe nimeni la torturi, să poarte responsabilitate personală pentru

realizarea întocmai a atribuțiilor de serviciu, să răspundă de respectarea principiilor

ce guvernează conduita polițistului, a legislației în domeniul drepturilor omului, a

legislației penale, a legislației privind activitatea operativă de investigații și a altor

acte normative ce reglementează activitatea de serviciu, astfel intenționat

17

torturându-i, în calitate de persoană cu funcție de răspundere și reprezentant cu titlu

oficial al Ministerului Afacerilor Interne, în coparticipație cu alți colaboratori de

poliție, pe Calun Igor și pe Ghimp Nicu, în următoarele împrejurări.

La 10 aprilie 2009, între orele 10.00 și 15.40, aflându-se în biroul nr. 205 al

Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, Botezat Gheorghe a aderat

la acțiunile de tortură comise de colegii săi de serviciu (Curcă Valeriu, Șcerban

Sorin, Covalschi Ghenadi și o persoană neidentificată) și, contrar obligațiilor de

serviciu de a apăra viața și sănătatea cetățenilor, urmărind scopul generării victimei

a sentimentului de frică, anxietate și inferioritate, acționând din intenție directă, a

început să strige la Calun Igor și să-l numească cu cuvinte necenzurate,

solicitându-i insistent să recunoască participarea la dezordinile din 07 aprilie 2009.

Văzând că, Calun Igor nu-și recunoaște vinovăția, de acesta s-a apropiat

Botezat Gheorghe, care i-a legat pe cap gluga hainei, l-a întors cu fața la perete, iar

de către Botezat Gheorghe, în coparticipație cu colaboratorii de poliție Șcerban

Sorin, Curcă Valeriu, Botezat Gheorghe și cu o persoană neidentificată, din

intenție directă, în scopul provocării victimei a durerilor și suferințelor fizice și

psihice puternice, de a obține informații sau mărturisiri și de a o pedepsi din motiv

că, Calun Igor era bănuit de participare la dezordinile din 07 aprilie 2009, i-au fost

aplicate acestuia circa 25-30 de lovituri în regiunea spatelui.

După aceasta, Botezat Gheorghe a dezlegat gluga, iar Curcă Valeriu s-a

apropiat de Calun Igor și, în scopul de a-l intimida și a face presiune psihică, l-a

apucat de haină și i-a solicitat să spună totul, or poliția deține date că la 07 aprilie

2009 Calun Igor a fost la etajele 1-5 ale sediului Parlamentului, unde a sustras

computere și alte bunuri, precum și a aruncat cu pietre în colaboratorii de poliție,

menționând că în cazul în care Calun Igor nu-și va recunoaște vinovăția, va fi

îngropat de viu și închis pentru 20 de ani în închisoare. În același timp, de Calun

Igor s-a apropiat Covalschi Ghenadi, care, în scopul provocării victimei a durerilor

și suferințelor fizice și psihice puternice, l-a apucat pe Calun Igor de umeri și

lovindu-l cu piciorul peste picioarele acestuia, l-a trântit la podea, iar ceilalți

colaboratori de poliție care se aflau în birou, urmărind scopul de a intimida

victima, au început să râdă și să-l insulte pe Calun Igor.

Ulterior, văzând că, Calun Igor nu-și recunoaște vinovăția, de acesta s-a

apropiat Botezat Gheorghe, care în mod intenționat, în scopul provocării durerilor

și suferințelor fizice și psihice, i-a aplicat lui Calun Igor trei sau patru lovituri

puternice în abdomen, în rezultatul cărora acesta s-a aplecat, iar când a ridicat

capul, Covalschi Ghenadi i-a aplicat cu palma două lovituri în regiunea feței.

În timp ce în birou se aflau inspectorii Secției Poliției Criminale Curcă

Valeriu, Botezat Gheorghe și o persoană neidentificată, unul dintre aceștia, în

scopul de a-l intimida pe Calun Igor și de a exercita presiune psihică asupra

acestuia, i-a spus că în cazul în care nu-și va recunoaște vinovăția, va fi închis

pentru 20 de ani în închisoare, unde în privința lui vor fi aplicate acțiuni violente

cu caracter sexual în formă perversă.

Ulterior, în scopul intimidării și exercitării presiunii asupra lui Calun Igor,

acesta a fost dus de către un colaborator de poliție în camera destinată persoanelor

18

ce urmează a fi recunoscute, de unde prin geam urmărea cum Curcă Valeriu și

Șcerban Sorin simulau aplicarea față de Ghimp Nicu a loviturilor în regiunea

abdomenului și a toracelui, iar Ghimp Nicu a început să-i roage să nu fie lovit în

abdomen, deoarece a fost operat.

În continuare, după ce Calun Igor a fost scos din camera destinată

persoanelor ce urmează a fi recunoscute în biroul nr. 205, Botezat Gheorghe în

coparticipație cu Curcă Valeriu, Șcerban Sorin, Covalschi Ghenadi și cu o

persoană neidentificată, în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și

suferințelor fizice și psihice, i-au aplicat lui Calun Igor circa 30 de lovituri. Curcă

Valeriu și Șcerban Sorin au aplicat lovituri preponderent în regiunea pieptului,

Botezat Gheorghe – în regiunea abdomenului, Covalschi Ghenadi – în regiunea

capului, iar persoana neidentificată – în regiunea rinichilor.

Astfel, Calun Igor, cedând fizic și moral, neavând posibilitatea de a contacta

un avocat, rude sau alte persoane, a fost nevoit să acționeze contrar voinței și

conștiinței sale, recunoscând că la 07 aprilie 2009 a participat de unul singur la

devastarea sediilor Parlamentului și a Președinției. Fiind nemulțumit de faptul că,

Calun Igor nu a recunoscut că a participat la devastare împreună cu Caisîn Marcel

și cu Ghimp Nicu la dezordini, Botezat Gheorghe în coparticipație cu Curcă

Valeriu, Șcerban Sorin, Covalschi Ghenadi și cu o persoană neidentificată, în mod

intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, i-au

aplicat lui Calun Igor câte patru sau cinci lovituri fiecare, în diferite regiuni ale

corpului.

Ulterior, Botezat Gheorghe a luat un scut din aluminiu din camera destinată

persoanelor ce urmează a fi recunoscute și i l-a dat lui Calun Igor ca să-l țină cu

mâna stângă, iar Curcă Valeriu i-a spus să se așeze lipit cu spatele de perete.

Continuând acțiunile de torturare, Botezat Gheorghe în coparticipație cu Curcă

Valeriu, Șcerban Sorin, Covalschi Ghenadi și cu persoana neidentificată, în mod

intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, au aplicat

cu forță, cu piciorul în scut, aproximativ câte 15 lovituri fiecare. În rezultatul

loviturilor, Calun Igor se lovea cu spatele și capul de perete, iar cu mâna și

genunchiul se lovea de scut.

Urmare a acțiunilor violente comise de Curcă Valeriu, Șcerban Sorin,

Covalschi Ghenadi, Botezat Gheorghe și de persoana neidentificată, a fost știrbită

imaginea colaboratorului Ministerului Afacerilor Interne, cazul având o rezonanță

socială sporită.

Părții vătămate Calun Igor i-au fost cauzate suferințe fizice sub formă de

„echimoză ovală în treimea medie a brațului și excoriație pe fața anterioară în

treimea inferioară a gambei stângi”, care se califică drept leziuni corporale fără

cauzarea prejudiciului sănătății, precum și suferințe psihice sub formă de XXXXX.

Vinovăția inculpatului Botezat Gheorghe în săvârșirea infracțiunii prevăzute

la art. 309 Cod penal s-a dovedit pe deplin, acțiunile acestuia fiind calificate în

baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, or inculpatul a comis infracțiunea de

tortură, și anume provocarea, în mod intenționat, a unei dureri sau suferințe

puternice, fizice și psihice unei persoane, cu scopul de a obține de la această

19

persoană informații și mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta este

bănuită că l-a comis, de a intimida și de a face presiune asupra ei, dacă o asemenea

durere și suferință a fost provocată de o persoană cu funcție de răspundere sau de

oricare altă persoană care acționează cu titlu oficial, acțiune săvârșită de două sau

mai multe persoane.

La stabilirea pedepsei, în privința inculpatului Botezat Gheorghe nu au fost

identificate circumstanțe agravante și atenuante.

Inculpatul Botezat Gheorghe este caracterizat pozitiv, încadrat în câmpul

muncii, căsătorit și are un copil minor la întreținere, corectarea și reeducarea sa

fiind posibilă fără izolare de societate.

(vol. VI, f.d. 29-30), s-au corectat următoarele erori materiale:

3.1 În partea introductivă: Botezat Gheorghe și Covalschi Ghenadi se învinuiesc

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal (în locul

art. 3091 alin. (2) lit. f) Cod penal), iar Șcerban Sorin și Curcă Valeriu se învinuiesc

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) și 327 alin. (1) Cod

penal (în locul enunțării învinuirii doar în baza art. 327 alin. (1) Cod penal);

3.2 În partea motivată: inculpaților li se incriminează comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal (în locul art. 309 Cod penal); și

3.3 În partea dispozitivă: inculpații se condamnă pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal (în locul art. 3091 alin. (2) lit. c)

Cod penal).

atacată cu apel de către:

4.1 Procurorul Bunica Ion din cadrul Procuraturii militare Chișinău (vol. V, f.d.

111-119), solicitând casarea totală a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: (1) Curcă Valeriu și

Șcerban Sorin să fie recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art.

327 alin. (1) Cod penal și condamnați la câte doi ani de închisoare fiecare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și cu privarea fiecăruia de

dreptul de a ocupa funcții de natura celeia de care s-a folosit la comiterea

infracțiunii, pe un termen de doi ani; și de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art.

3091 alin. (3) lit. c) Cod penal la câte cinci ani de închisoare fiecare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și cu privarea fiecăruia de dreptul de a

ocupa funcții de natura celeia de care s-a folosit la comiterea infracțiunii, pe un

termen de patru ani; (2) lui Curcă Valeriu și lui Șcerban Sorin să le fie stabilită

pedeapsa definitivă, prin cumularea parțială a pedepselor aplicate, sub formă de

șase ani de închisoare pentru fiecare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis și cu privarea fiecăruia de dreptul de a ocupa funcții de natura celeia de

care s-a folosit la comiterea infracțiunii, pe un termen de cinci ani; (3) Covalschi

Ghenadi și Botezat Gheorghe să fie recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal și condamnați la câte cinci ani de

închisoare fiecare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și cu

privarea fiecăruia de dreptul de a ocupa funcții de natura celeia de care s-a folosit

20

la comiterea infracțiunii, pe un termen de trei ani; și (4) lui Curcă Valeriu să-i fie

retras gradul special de locotenent major de poliție, lui Șcerban Sorin – gradul

special de locotenent de poliție, lui Covalschi Ghenadi – gradul special de

locotenent de poliție și lui Botezat Gheorghe – gradul special de căpitan de poliție.

4.1.1 În motivarea apelului, procurorul Bunica Ion a indicat că:

- Elementele infracțiunii prevăzute la art. 327 alin. (1) Cod penal sunt prezente în

faptele lui Curcă Valeriu și ale lui Șcerban Sorin.

- Prima instanță a aplicat pedepse prea blânzi inculpaților.

- Copia de pe sentința primită, semnată de judecător, cu mențiunea că,

corespunde originalului, conține încălcări esențiale la aplicarea legii materiale,

care duc la casarea totală a sentinței. Astfel, în partea introductivă a sentinței

este menționat că Botezat Gheorghe și Covalschi Ghenadi se învinuiesc de

săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 3091 alin. (2) lit. f) Cod penal, adică de

comiterea unei infracțiuni neprevăzute de Codul penal. De asemenea, este

indicat că Șcerban Sorin și Curcă Valeriu se învinuiesc numai în săvârșirea

infracțiunii prevăzute la art. 327 alin. (1) Cod penal, fiind omisă cealaltă

infracțiune incriminată, prevăzută la art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal. În

dispozitivul sentinței este menționat că, Curcă Valeriu, Șcerban Sorin,

Covalschi Ghenadi și Botezat Gheorghe se recunosc vinovați de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (2) lit. c) Cod penal, adică inculpații au

fost recunoscuți vinovați în baza unei legi inexistente. Aceste erori nu pot fi

reparate printr-o încheiere a primei instanțe, contribuind la casarea totală a

sentinței.

4.2 Avocatul Cernolev Ion în interesele inculpatului Curcă Valeriu (vol. V, f.d.

99; vol. VI, f.d. 4-10), solicitând: (1) casarea sentinței în partea condamnării lui

Curcă Valeriu pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 3091 alin. (3) lit. c)

Cod penal; și (2) pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care Curcă Valeriu să fie achitat de comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii.

4.2.1 În motivarea apelului, avocatul Cernolev Ion a indicat că:

- Prima instanță nu a arătat care este fapta infracțională comisă de Curcă Valeriu,

limitându-se, contrar prevederilor art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură

penală, la mențiunea că acesta este învinuit de săvârșirea la 10 aprilie 2009 a

faptelor de tortură în privința părților vătămate. În partea introductivă a sentinței

este menționat că, Curcă Valeriu se învinuiește de săvârșirea infracțiunii

prevăzute la art. 327 alin. (1) Cod penal, pe când în partea dispozitivă se

conține condamnarea acestuia în baza art. 3091 alin. (2) lit. c) Cod penal, normă

inexistentă.

- Prima instanță nu a ținut cont de contradicțiile existente între declarațiile

părților vătămate.

- Prima instanță nu a luat în considerare că declarațiile părților vătămate sunt

parțial combătute prin declarațiile martorilor Surugiu Eugen și Carabanov

Alexei.

21

- Prima instanță nu a ținut cont de contradicțiile existente între declarațiile părții

vătămate Calun Igor date la faza urmăririi penale și cele date în fața instanței de

judecată.

- Prima instanță nu a specificat legătura cauzală între acțiunile lui Curcă Valeriu

și urmările prejudiciabile suferite de părțile vătămate.

- Prima instanță nu a ținut cont de contradicțiile existente între declarațiile părții

vătămate Ghimp Nicu și alte probe din dosar.

- Prima instanță a dat o apreciere unilaterală declarațiilor martorului Moroi

Iulian, cu atât mai mult cu cât acesta se află în relații de prietenie cu partea

vătămată Calun Igor.

- Prima instanță a pus la baza sentinței declarațiile martorului Caisîn Marcel, deși

acesta a indicat că are o atitudine de ură față de inculpații Curcă Valeriu,

Șcerban Sorin și Covalschi Ghenadi.

- Prima instanță nu a luat în considerare contradicțiile existente între declarațiile

martorului Calun Inna și alte probe din dosar.

- Prima instanță nu a ținut cont de contradicțiile existente între declarațiile

martorului Calun Iurie și alte probe din dosar.

- Prima instanță a dat o apreciere unilaterală declarațiilor martorului Dobîndă

Valentina.

- Prima instanță a pus la baza sentinței declarațiile martorului Bîrcă Veronica,

deși acestea sunt, în mare parte, irelevante.

- Prima instanță a dat o apreciere unilaterală declarațiilor martorului Vișanu

Svetlana.

- Prima instanță a apreciat în mod eronat declarațiile martorilor apărării, iar în

privința unor declarații, a omis să se expună.

- Prima instanță a pus la baza sentinței un șir de înscrisuri aflate la materialele

dosarului, care, în conformitate cu art. 93 alin. (2) Cod de procedură penală, nu

reprezintă probe în procesul penal.

- Prima instanță a pus la baza sentinței procesele-verbale de recunoaștere de către

părțile vătămate a lui Curcă Valeriu după fotografie, deși aceste probe sunt

inadmisibile, fiind acumulate cu încălcarea prevederilor art. 116 alin. (6) și 251

Cod de procedură penală.

- Prima instanță nu a dat nicio apreciere faptului că la materialele dosarului se

află ordonanța de scoatere a colaboratorului de poliție Verdeș Artur de sub

urmărire penală și de încetare a urmării penale în privința acestuia, deși în

privința lui Verdeș Artur au fost acumulate probe analogice celor ce au stat la

baza învinuirii lui Curcă Valeriu de săvârșirea infracțiunii de tortură.

- Prima instanță nu a dat nicio apreciere faptului că la materialele dosarului se

află ordonanța Prim-adjunctului Procurorului General din 21 septembrie 2009,

care atestă existența mai multor plângeri depuse de Calun Igor, dar în dosar nu

există date despre soluționarea plângerilor date.

4.3 Avocatul Chirtoacă Tudor în interesele inculpatului Botezat Gheorghe (vol.

V, f.d. 100; 120-123), solicitând: (1) casarea sentinței în partea condamnării lui

Botezat Gheorghe pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 3091 alin. (3) lit.

22

c) Cod penal; și (2) pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care Botezat Gheorghe să fie achitat de comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, din motiv că fapta acestuia nu

întrunește elementele infracțiunii.

4.3.1 În motivarea apelului, avocatul Chirtoacă Tudor a indicat că:

- Prima instanță nu a luat în considerare că declarațiile părților vătămate date la

faza urmăririi penale sunt, în marea lor parte, identice ca și conținut, ceea ce

înseamnă că părțile vătămate au fost audiate concomitent sau că textul

declarațiilor a fost pregătit din timp, părțile vătămate doar semnându-le.

- Prima instanță nu a ținut cont că partea vătămată Calun Igor a recunoscut că a

fost maltratat în timpul detenției și în procesul transportării sale la penitenciar,

iar partea vătămată Ghimp Nicu, refuzând să se prezinte în ședința de judecată,

a recunoscut tacit acest fapt.

- Prima instanță nu a luat în considerare că partea vătămată Calun Igor a

confirmat că are un sentiment de ură față de inculpați.

- Prima instanță a pus la baza sentinței declarațiile martorilor Moroi Iulian,

Vrînceanu Andrian și Caisîn Marcel, deși aceștia nu au fost martori oculari ai

comiterii infracțiunii imputate, relatând doar ceea ce au auzit din spusele părții

vătămate Calun Igor.

- Prima instanță nu a ținut cont că Moroi Iulian figurează în calitate de parte

vătămată în cadrul altei cauze penale de învinuire a lui Botezat Gheorghe, unde

Calun Igor are calitatea de martor al acuzării, astfel încât Moroi Iulian și Calun

Igor sunt cointeresați să dea declarații mutual avantajoase.

- Prima instanță a pus la baza sentinței declarațiile martorilor Calun Inna, Calun

Iurie, Tamazlîcaru Violeta, Dobîndă Valentina, Bîrcă Veronica, Vișanu

Svetlana și Molodoi Cătălina, deși aceștia nu au fost martori oculari ai săvârșirii

infracțiunii imputate.

- Prima instanță nu a ținut cont de contradicțiile existente între declarațiile

martorului Molodoi Cătălina și alte probe din dosar.

- Prima instanță a pus la baza sentinței procesele-verbale de recunoaștere de către

părțile vătămate a lui Botezat Gheorghe după fotografie, deși aceste probe sunt

inadmisibile, fiind acumulate cu încălcări procedurale.

- Prima instanță a pus la baza sentinței încheierea Judecătoriei Ciocana, mun.

Chișinău, din 11 aprilie 2009, și ordonanța procurorului Pleșca Corneliu din 30

octombrie 2009 privind încetarea urmăririi penale, dar nu a explicat în ce mod

aceste înscrisuri dovedesc vinovăția lui Botezat Gheorghe.

- Prima instanță nu a dat aprecierea corespunzătoare rapoartelor de expertiză

medico-legală, or acestea dovedesc că vechimea și mecanismul cauzării

leziunilor corporale nu corespund perioadei aflării părților vătămate în custodia

inculpaților.

- Prima instanță a pus la baza sentinței procesele-verbale de confruntare între

părțile vătămate și inculpați, deși nu a înlăturat divergențele existente în

declarații.

- Prima instanță nu a luat în considerare declarațiile martorilor apărării, care în

23

perioada comiterii infracțiunii imputate se aflau în incinta Comisariatului de

Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, și au confirmat lipsa acțiunilor violente

față de părțile vătămate.

- Prima instanță nu s-a expus asupra proceselor-verbale din 11 aprilie 2009 de

audiere a părților vătămate în calitate de învinuiți, prin care aceștia confirmă că

nu au fost maltratați de colaboratorii de poliție.

- Prima instanță nu a ținut cont de declarațiile martorilor Olari Oleg și Petrachi

Sergiu, cât și de probele conexe care confirmă că pe parcursul zilei de 10 aprilie

2009, Botezat Gheorghe nu s-a aflat în incinta Comisariatului de Poliție sect.

Ciocana, mun. Chișinău.

- Prima instanță nu a luat în considerare că partea vătămată Calun Igor l-a

recunoscut pe Botezat Gheorghe prin indicarea unor particularități improprii

acestuia.

4.4 Avocatul Luca Alexandru în interesele inculpatului Șcerban Sorin (vol. V,

f.d. 101), solicitând: (1) casarea sentinței în partea condamnării lui Șcerban Sorin

pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal; și (2)

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care Șcerban Sorin să fie achitat de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 3091

alin. (3) lit. c) Cod penal, din motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele

infracțiunii.

4.4.1 Avocatul Luca Alexandru nu a indicat motivele cerințelor sale.

4.5 Avocatul Prodan Lilia în interesele inculpatului Covalschi Ghenadi (vol. V,

f.d. 129-132), solicitând: (1) casarea totală a sentinței; și (2) pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Covalschi

Ghenadi să fie achitat de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 3091 alin. (3) lit. c)

Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

4.5.1 În motivarea apelului, avocatul Prodan Lilia a indicat că:

- Prima instanță a pus la baza sentinței probe care se află în contradicție cu alte

probe din dosar.

- Prima instanță a pus la baza sentinței anumite probe fără a explica în ce mod

acestea dovedesc vinovăția lui Covalschi Ghenadi.

- Prima instanță l-a condamnat pe Covalschi Ghenadi pentru comiterea

infracțiunii de tortură, deși la materialele dosarului nu există probe referitoare la

scopul și intenția lui Covalschi Ghenadi de a săvârși infracțiunea incriminată.

- Prima instanță nu a ținut cont că în concluziile din rapoartele de expertiză

medico-legală persistă inexactități, care trebuiau a fi interpretate în favoarea lui

Covalschi Ghenadi.

- Prima instanță a pus la baza sentinței inclusiv probe obținute cu încălcări

esențiale de către organul de urmărire penală a dispozițiilor Codului de

procedură penală.

4.6 Partea vătămată Calun Igor (vol. V, f.d. 124-125), solicitând: (1) casarea

parțială a sentinței; și (2) pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care inculpaților să le fie aplicate pedepsele solicitate de

procuror.

24

4.6.1 În motivarea apelului, partea vătămată Calun Igor a indicat că prima instanță

nu a avut niciun temei să suspende executarea pedepsei cu închisoarea, având în

vedere caracterul și gradul de pericol social al infracțiunilor săvârșite,

circumstanțele agravante, personalitatea inculpaților și scopul pedepsei penale.

105-167), s-au respins ca nefondate apelurile declarate de procurorul Bunica Ion și

de partea vătămată Calun Igor; s-au admis din alte motive apelurile declarate de

avocatul Cernolev Ion în interesele inculpatului Curcă Valeriu, avocatul Chirtoacă

Tudor în interesele inculpatului Botezat Gheorghe, avocatul Luca Alexandru în

interesele inculpatului Șcerban Sorin și de avocatul Prodan Lilia în interesele

inculpatului Covalschi Ghenadi; s-a casat sentința Judecătoriei Ciocana, mun.

Chișinău, din 04 mai 2012; și s-a pronunțat o nouă hotărâre, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care Botezat Gheorghe, Covalschi Ghenadi,

Șcerban Sorin și Curcă Valeriu au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea

infracțiunii prevăzute la art. 328 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită fiecăruia

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de doi ani, cu privarea de dreptul

de a ocupa funcții sau de a exercita activități în cadrul organelor afacerilor interne

pe un termen de trei ani, iar în temeiul art. 90 Cod penal, s-a suspendat condiționat

executarea pedepsei pe un termen de probă de trei ani.

ordinar de către:

6.1 Procurorul Brigai Sergiu din cadrul Procuraturii de nivelul Curții de Apel

Chișinău (vol. VI, f.d. 195-208), solicitând: (1) casarea totală a deciziei; și (2)

dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.

6.2 Inculpatul Botezat Gheorghe (vol. VI, f.d. 185-189), solicitând: (1) casarea

deciziei și a sentinței; și (2) dispunerea achitării sale din motiv că fapta acestuia nu

întrunește elementele infracțiunii.

6.3 Avocatul Luca Alexandru în interesele inculpatului Șcerban Sorin (vol. VI,

f.d. 210-212), solicitând: (1) casarea deciziei; și (2) dispunerea achitării lui Șcerban

Sorin din motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii.

6.4 Avocatul Prodan Lilia în interesele inculpatului Covalschi Ghenadi (vol. VI,

f.d. 213-216), solicitând: (1) casarea deciziei și a sentinței; și (2) dispunerea

achitării lui Covalschi Ghenadi din motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii.

6.5 Avocatul Cernolev Ion în interesele inculpatului Curcă Valeriu (vol. VI, f.d.

219-228), solicitând: (1) casarea totală a deciziei; și (2) dispunerea rejudecării

cauzei de către instanța de apel.

6.6 Avocatul Croitor Alexei în interesele părții vătămate Calun Igor (vol. VI, f.d.

190-193), solicitând: (1) casarea deciziei; și (2) pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care inculpaților să le fie aplicate pedepsele solicitate de procuror.

158; 159-219), (1) s-a respins ca inadmisibil recursul declarat de avocatul Prodan

Lilia în interesele inculpatului Covalschi Ghenadi; (2) s-au admis recursurile

declarate de procurorul Brigai Sergiu, inculpatul Botezat Gheorghe, avocatul Luca

25

Alexandru în interesele inculpatului Șcerban Sorin, avocatul Cernolev Ion în

interesele inculpatului Curcă Valeriu și de avocatul Croitor Alexei în interesele

părții vătămate Calun Igor; (3) s-a casat decizia Curții de Apel Chișinău din 23 mai

2013; și (4) s-a dispus rejudecarea cauzei de către instanța de apel într-un alt

complet de judecată.

73-76; 77-170), s-au respins ca nefondate apelurile declarate de avocatul Cernolev

Ion în interesele inculpatului Curcă Valeriu, avocatul Luca Alexandru în interesele

inculpatului Șcerban Sorin și de avocatul Chirtoacă Tudor în interesele inculpatului

Botezat Gheorghe; s-au admis apelurile declarate de procurorul Bunica Ion și de

partea vătămată Calun Igor; s-a casat sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău,

din 04 mai 2012, în partea achitării inculpaților Curcă Valeriu și Șcerban Sorin de

comiterea infracțiunii prevăzute la art. 327 alin. (1) Cod penal și a pedepselor

aplicate inculpaților Curcă Valeriu, Șcerban Sorin, Covalschi Ghenadi și Botezat

Gheorghe; și s-a pronunțat în această parte o nouă hotărâre, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care: (1) s-au liberat de răspundere penală

inculpații Curcă Valeriu și Șcerban Sorin, învinuiți de comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 327 alin. (1) Cod penal, în legătură cu survenirea prescripției

tragerii la răspundere penală, fiind încetat procesul penal pe acest capăt de

învinuire; și (2) inculpaților Botezat Gheorghe, Covalschi Ghenadi, Șcerban Sorin

și Curcă Valeriu li s-a stabilit, în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, pedeapsa

sub formă de închisoare pe un termen de cinci ani și șase luni fiecăruia, cu privarea

de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activități în cadrul organelor de drept

pe un termen de trei ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis,

iar în rest, s-a menținut sentința primei instanțe.

recurs ordinar de către:

9.1.1 Inculpatul Șcerban Sorin (vol. VIII, f.d. 5-7), solicitând: (1) casarea

deciziei; și (2) dispunerea achitării sale din motiv că faptele acestuia nu întrunesc

elementele infracțiunilor incriminate.

9.1.2 Avocatul Luca Alexandru în interesele inculpatului Șcerban Sorin (vol.

VIII, f.d. 9-16), solicitând: (1) casarea totală a deciziei; și (2) dispunerea

rejudecării cauzei de către instanța de apel.

9.2 Avocatul Cernolev Ion în interesele inculpatului Curcă Valeriu (vol. VIII,

f.d. 17-31), solicitând: (1) casarea totală a deciziei pronunțate în privința lui Curcă

Valeriu; și (2) dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.

9.3 Avocatul Chirtoacă Tudor în interesele inculpaților Botezat Gheorghe și

Covalschi Ghenadi (vol. VIII, f.d. 32-41), solicitând: (1) casarea totală a deciziei

pronunțate în privința lui Botezat Gheorghe și a lui Covalschi Ghenadi; și (2)

dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.

96; 98-127), (1) s-au admis recursurile declarate de inculpatul Șcerban Sorin și de

avocatul Luca Alexandru în interesele inculpatului Șcerban Sorin, avocatul

Cernolev Ion în interesele inculpatului Curcă Valeriu și de avocatul Chirtoacă

26

Tudor în interesele inculpaților Botezat Gheorghe și Covalschi Ghenadi; (2) s-a

casat total decizia Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2015; și (3) s-a dispus

rejudecarea cauzei de către instanța de apel într-un alt complet de judecată.

10.1 În motivarea deciziei din 29 martie 2016, Curtea Supremă de Justiție a

identificat următoarele erori de drept, cu indicația ca acestea să fie înlăturate la

rejudecarea cauzei:

- Instanța de apel nu a reacționat în modul prevăzut de lege în privința faptului că

prima instanță a adoptat o sentință care nu conține motivele legale pe care se

întemeiază soluția, iar motivarea acesteia contrazice dispozitivul sentinței,

instanța de apel urmând să desființeze sentința Judecătoriei Ciocana, mun.

Chișinău, din 04 mai 2012, și încheierea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău,

din 03 decembrie 2012, și să rejudece cauza potrivit modului stabilit pentru

prima instanță.

- Instanța de apel nu a verificat toate probele examinate de prima instanță prin

citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal, și anume

declarațiile martorilor Ghimp Iurie, Dobîndă Valentina, Bobeico Dumitru,

Condrea Igor și Dumbrăveanu Nicolae, precum și ordonanța din 24 februarie

2010 de punere sub învinuire a lui Curcă Valeriu.

- Instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apelul

declarat de procurorul Bunica Ion, cât și în apelurile declarate de apărare, iar

apelul declarat de avocatul Prodan Lilia în interesele inculpatului Covalschi

Ghenadi nu a fost soluționat.

- Instanța de apel a reținut în partea motivată a deciziei că sentința urmează a fi

casată în privința pedepselor aplicate inculpaților în baza art. 3091 alin. (2) lit.

c) Cod penal, dar a constatat că aceștia au comis infracțiunea prevăzută la art.

3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, aplicându-le pedepsele prevăzute de norma dată,

fără a-i recunoaște vinovați.

- Instanța de apel nu și-a argumentat soluția de liberare a inculpaților Curcă

Valeriu și Șcerban Sorin de răspundere penală prin prisma prevederilor art. 60

alin. (1) Cod penal și ale art. 8 alin. (1) și 389 alin. (4) pct. 3 Cod de procedură

penală.

- Instanța de apel a indicat în partea dispozitivă a deciziei ca a încetat procesul

penal în baza art. 60 alin. (1) Cod de procedură penală, adică în baza unei legi

inexistente, și, în rest, a menținut sentința, nefiind clar în care parte anume.

123-126; 127-246), s-au respins ca nefondate apelurile declarate de avocatul

Cernolev Ion în interesele inculpatului Curcă Valeriu, avocatul Luca Alexandru în

interesele inculpatului Șcerban Sorin, avocatul Chirtoacă Tudor în interesele

inculpatului Botezat Gheorghe și de avocatul Prodan Lilia în interesele inculpatului

Covalschi Ghenadi; s-au admis apelurile declarate de procurorul Bunica Ion și de

partea vătămată Calun Igor; s-au casat, inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2)

Cod de procedură penală, sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău, din 04 mai

2012, și încheierea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău, din 03 decembrie 2012; și

s-a pronunțat o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

27

care: (1) Botezat Gheorghe a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute la art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de cinci ani în penitenciar de tip semiînchis, cu

privarea de dreptul de a exercita funcții publice pe un termen de trei ani, iar în

temeiul art. 90 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un

termen de probă de patru ani; (2) Covalschi Ghenadi a fost recunoscut vinovat de

săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, fiindu-i

stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de cinci ani în penitenciar

de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita funcții și activități în

organele de drept pe un termen de trei ani, iar în temeiul art. 90 Cod penal, s-a

suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de probă de patru ani; (3)

Șcerban Sorin a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art.

3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare

pe un termen de cinci ani în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de

a exercita funcții și activități în organele de drept pe un termen de trei ani, iar în

temeiul art. 90 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un

termen de probă de patru ani; (4) Curcă Valeriu a fost recunoscut vinovat de

săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, fiindu-i

stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de cinci ani în penitenciar

de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita funcții și activități în

organele de drept pe un termen de trei ani, iar în temeiul art. 90 Cod penal, s-a

suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de probă de patru ani; și

(5) s-a încetat procesul penal de învinuire a inculpaților Șcerban Sorin și Curcă

Valeriu în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 327 alin. (1) Cod penal, aceștia

fiind liberați de răspundere penală, în baza art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, în

legătură cu survenirea prescripției de tragere la răspundere penală.

recurs ordinar de către:

12.1 Avocatul Cernolev Ion în interesele inculpatului Curcă Valeriu (vol. X, f.d.

4-18; 78-82), solicitând: (1) casarea totală a deciziei pronunțate în privința lui

Curcă Valeriu; și (2) dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.

12.1.1 În motivarea recursului, avocatul Cernolev Ion a indicat următoarele:

Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și

nu a îndeplinit toate indicațiile expuse în decizia Curții Supreme de Justiție din 29

martie 2016.

În particular, instanța de apel nu a soluționat chestiunea referitoare la

existența divergențelor între declarațiile părților vătămate și alte probe din dosar,

precum și nu s-a expus asupra argumentelor formulate de apărare privind

caracterul tendențios al declarațiilor nominalizate, în condițiile în care părțile

vătămate au declarat că au fost maltratate și în alte locuri decât birourile nr. 203 și

205 din incinta Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, și anume în

incinta Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău și de către escortă în

procesul deplasării.

Relevant în această privință este și faptul că, fiind audiați în instanța de apel,

28

părțile vătămate au oferit un singur răspuns la întrebările adresate de apărare: „Nu

țin minte“.

Instanța de apel nu s-a expus asupra cerinței de declarare a nulității

proceselor-verbale din 21 octombrie 2009 de recunoaștere a lui Curcă Valeriu după

fotografie, deși contrar prevederilor art. 116 alin. (6) Cod de procedură penală, nu

este clar motivul din care nu s-a efectuat prezentarea persoanei spre recunoaștere,

iar pe partea verso a fotografiilor sunt indicate numele persoanelor.

Instanța de apel nu a dat nicio apreciere faptului că, fiind audiată în instanța

de apel, partea vătămată Ghimp Nicu a recunoscut că în procesul-verbal de audiere

a sa din 11 aprilie 2009 a scris că nu a fost bătut sau influențat psihic de către

polițiști.

Instanța de apel în mod neîntemeiat a dat o apreciere critică declarațiilor

martorilor Surugiu Eugen și Carabanov Alexei, care au confirmat lipsa acțiunilor

violente față de părțile vătămate, limitându-se la mențiunea că aceștia ar fi putut să

fie influențați de către inculpați.

Totodată, instanța de apel a reținut declarațiile martorului Moroi Iulian, care

este în relații de prietenie cu părțile vătămate.

În același context, instanța de apel a reținut declarațiile martorului Caisîn

Marcel, care nu poate fi considerat un martor imparțial, luând în considerare că

acesta a fost condamnat în temeiul art. 187 Cod penal inclusiv pe baza declarațiilor

depuse de Curcă Valeriu, Șcerban Sorin și Covalschi Ghenadi.

Instanța de apel a conchis că în fapta lui Curcă Valeriu persistă elementele

infracțiunii prevăzute la art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, deși nu a constatat

existența legăturii de cauzalitate între acțiunile întreprinse de Curcă Valeriu și

leziunile corporale ale părților vătămate, adică nu a fost individualizată fapta

prejudiciabilă comisă de Curcă Valeriu.

Or, partea vătămată Calun Igor a declarat că nu a numărat câte lovituri i-a

aplicat Curcă Valeriu, dar a reliefat că acesta i-a aplicat aproximativ o sută de

lovituri, iar această declarație se combate prin raportul de examinare medico-legală

nr. 1807 din 28 aprilie 2009, raportul de expertiză medico-legală nr. 2888/D din 16

noiembrie 2009, raportul de expertiză medico-legală în comisie nr. 425 din 21

decembrie 2009 și raportul de expertiză medico-legală nr. 22 din 18 februarie

2010, din care rezultă că lui Calun Igor i-au fost cauzate leziuni corporale doar sub

formă de echimoză ovală localizată pe brațul stâng și excoriație pe fața anterioară a

gambei stângi.

De asemenea, partea vătămată Ghimp Nicu a afirmat că, Curcă Valeriu l-a

lovit în cap și în abdomen, afirmație care se combate prin raportul de examinare

medico-legală nr. 1817 din 29 aprilie 2009, raportul de expertiză medico-legală nr.

2889/D din 16 noiembrie 2009, raportul de expertiză medico-legală în comisie nr.

424 din 23 decembrie 2009 și raportul de expertiză medico-legală nr. 23 din 18

februarie 2010, din care rezultă că lui Ghimp Nicu i-au fost cauzate leziuni

corporale doar sub formă de echimoze pe fața posterioară a pavilionului urechii,

echimoză pe brațul stâng și trei echimoze pe ambele fese.

Curcă Valeriu nu a beneficiat de un proces echitabil în sensul art. 6 din

29

Convenția Europeană a Drepturilor Omului, deoarece acesta a fost condamnat în

baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, care a fost abrogat prin Legea nr. 252 din

08 noiembrie 2012 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, iar

dispozițiile art. 1661 Cod penal, care prevăd răspunderea penală pentru tortură,

stabilesc pedepse mai aspre, din care motiv, prin prisma art. 10 alin. (2) Cod penal,

acestea nu sunt aplicabile în speță.

Mai mult, contrar prevederilor art. 394 alin. (1) pct. 1 și ale art. 414 Cod de

procedură penală, instanța de apel nici nu a constatat existența faptelor

infracționale de maltratare a părților vătămate.

Prin Legea nr. 252 din 08 noiembrie 2012 pentru modificarea și completarea

unor acte legislative, a fost abrogat și art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal, care

sancționa excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu însoțite de tortură

sau de acțiuni care înjosesc demnitatea părții vătămate. În esență, norma dată

constituia un tot întreg cu prevederile art. 3091 și 328 alin. (1) Cod penal, iar norma

prevăzută la art. 328 alin. (1) Cod penal se încadra în limitele concurenței dintre o

normă generală și o normă specială în raport cu prevederile art. 328 alin. (2) Cod

penal.

În conformitate cu art. 118 alin. (2) Cod penal, Calificarea infracțiunilor în

cazul concurenței dintre o parte și un întreg se efectuează în baza normei care

cuprinde în întregime toate semnele faptei prejudiciabile săvârșite.

Astfel, concurența dintre normele-părți prevăzute la art. 328 alin. (1) Cod

penal și 3091 Cod penal, pe de o parte, și norma-întreg prevăzută la art. 328 alin.

(2) lit. c) Cod penal, pe de altă parte, determină calificarea faptei în baza art. 328

alin. (2) lit. c) Cod penal.

Conform logicii juridice, norma specială sau norma-întreg, care concurează,

se include în legea penală pornind de la premisa că este necesară diferențierea

răspunderii și a pedepsei penale în forma agravării sau a atenuării anumitor fapte.

În acest sens, art. 3091 Cod penal a fost introdus prin Legea nr. 139 din 30

iunie 2005 pentru modificarea și completarea Codului penal al Republicii

Moldova, iar în data introducerii articolului dat, regula de concurență era respectată

inclusiv prin prisma logicii prevederii sancțiunii penale în sensul întregit al

normelor concurente.

Or, pedeapsa maximă prevăzută la art. 328 alin. (2) Cod penal era de 10 ani

de închisoare, exact ca și pedeapsa maximă prevăzută la art. 3091 alin. (3) Cod

penal.

Prin Legea nr. 277 din 18 decembrie 2008 pentru modificarea și completarea

Codului penal al Republicii Moldova, care viza, în general, micșorarea limitelor de

pedeapsă penală, a fost micșorată în mod nejustificat și fără premise logice doar

pedeapsa prevăzută la art. 328 alin. (2) Cod penal, fără a fi micșorată și pedeapsa

pentru normele-părți, în special, pedepsele stabilite la art. 3091 alin. (2)-(3) Cod

penal.

Abrogarea art. 328 alin. (2) și 3091 Cod penal nu a semnificat excluderea

caracterului infracțional al faptei în data comiterii infracțiunii, dar excluderea

normelor concurente dictează necesitatea calificării faptei în baza normelor rămase

30

în vigoare, care formau concurența.

Potrivit art. 115 Cod penal, (1) Concurența normelor penale presupune

săvârșirea de către o persoană sau de către un grup de persoane a unei fapte

prejudiciabile, cuprinse în întregime de dispozițiile a două sau mai multor norme

penale și constituind o singură infracțiune. (2) Alegerea uneia din normele

concurente care reflectă cel mai exact natura juridică a faptei prejudiciabile comise

se efectuează în condițiile art. 116-118.

Ca efect, fapta poate fi calificată doar în baza art. 328 alin. (1) Cod penal,

ceea ce înseamnă că, Curcă Valeriu a fost condamnat pentru o faptă care în prezent

nu este prevăzută de legea penală.

În conformitate cu art. 6 par. (3) lit. d) din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului, Orice acuzat are, mai ales, dreptul să audieze sau să solicite

audierea martorilor acuzării și să obțină citarea și audierea martorilor apărării în

aceleași condiții ca și martorii acuzării.

Instanța de apel a admis încălcarea art. 6 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului și prin aceea că a respins cererea apărării privind audierea

martorilor Tifoi Evghenii, Bobeico Dumitru, Dumbrăveanu Nicolae, Carabanov

Alexei și Surugiu Eugen, care, fiind audiați anterior, au confirmat că în data de 10

aprilie 2009 s-au aflat în incinta Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun.

Chișinău, și nu au observat întreprinderea acțiunilor violente față de părțile

vătămate.

În cadrul examinării cauzei în ordine de apel, acuzatorul de stat doar a

enumerat un șir de probe, fără ca instanța să le cerceteze nemijlocit, ceea ce

reprezintă o încălcare a prevederilor art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală.

12.2 Avocatul Croitor Alexei în interesele părții vătămate Calun Igor (vol. X, f.d.

25-26), solicitând: (1) casarea parțială a deciziei; și (2) pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care inculpaților să le fie aplicate pedepsele solicitate de procuror.

12.2.1 În motivarea recursului, avocatul Croitor Alexei a indicat următoarele:

Instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția sa

privind oportunitatea suspendării executării pedepsei sub formă de închisoare.

Conform art. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Nimeni nu

poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.

Republica Moldova a recunoscut importanța combaterii fenomenului de

tortură, aderând la Convenția împotriva torturii și a altor pedepse sau tratamente cu

cruzime, inumane sau degradante, adoptată de Adunarea Generală a Organizației

Națiunilor Unite la 10 decembrie 1984, și la Convenția pentru prevenirea torturii și

a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, adoptată de statele

membre ale Consiliului Europei la 26 noiembrie 1987.

În speță, actele de tortură au fost comise de patru persoane, ceea ce

agravează răspunderea inculpaților, iar suspendarea executării pedepsei sub formă

de închisoare nu corespunde scopului pedepsei penale, după cum prevede art. 61

alin. (2) Cod penal.

În această conjunctură, instanța de apel nu a ținut cont că la momentul

săvârșirii infracțiunii, inculpații erau colaboratori de poliție, obligați să-și

31

desfășoare activitatea pe baza respectării stricte a legilor, să protejeze viața,

sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate

criminale și de alte atacuri nelegitime.

12.3 Inculpatul Covalschi Ghenadi (vol. X, f.d. 27-33), solicitând: (1) casarea

totală a deciziei pronunțate în privința sa; și (2) dispunerea rejudecării cauzei de

către instanța de apel.

12.3.1 În motivarea recursului, inculpatul Covalschi Ghenadi a indicat următoarele:

Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și

nu a îndeplinit toate indicațiile expuse în decizia Curții Supreme de Justiție din 29

martie 2016.

În particular, instanța de apel nu a soluționat chestiunea referitoare la

existența divergențelor între declarațiile părților vătămate și alte probe din dosar,

precum și nu s-a expus asupra argumentelor formulate de apărare privind

caracterul tendențios al declarațiilor nominalizate, în condițiile în care părțile

vătămate au declarat că au fost maltratate și în alte locuri decât birourile nr. 203 și

205 din incinta Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, și anume în

incinta Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău și de către escortă în

procesul deplasării.

Concludent în această privință este și faptul că, fiind audiați în instanța de

apel, părțile vătămate au oferit un singur răspuns la întrebările adresate de apărare:

„Nu țin minte“.

În instanța de fond părțile vătămate au dat alte declarații decât la etapa

urmăririi penale, când au afirmat că au fost maltratați doar de către inculpați,

primind sute de lovituri de la fiecare inculpat în parte.

Nu a fost cercetată versiunea precum că părțile vătămate au fost maltratate în

timpul detenției, când nu s-au aflat în custodia inculpaților.

Instanța de apel nu a dat nicio apreciere faptului că partea vătămată Ghimp

Nicu, fiind audiat în cadrul examinării cauzei, a declarat că nu i-a comunicat

procurorului Dumbrăveanu Nicolae despre maltratarea sa de către inculpați, fiindcă

nu a fost întrebat despre acest fapt, deși în procesul-verbal de audiere a sa din 11

aprilie 2009 a scris că nu a fost bătut sau influențat psihic de către polițiști.

Instanța de apel nu a combătut într-un mod convingător argumentul apărării

privind inadmisibilitatea concluziei referitoare la vinovăția inculpaților, formată pe

baza declarațiilor martorilor Calun Inna, Ghimp Iurie, Vrînceanu Andrian,

Tamazlîcaru Violeta, Dobîndă Valentina, Bîrcă Veronica, Vișanu Svetlana și

Caisîn Marcel, deși aceștia nu au fost martori oculari ai săvârșirii infracțiunii

imputate.

Instanța de apel a conchis că în fapta lui Covalschi Ghenadi persistă

elementele infracțiunii prevăzute la art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, deși nu a

constatat existența legăturii de cauzalitate între acțiunile întreprinse de Covalschi

Ghenadi și leziunile corporale ale părților vătămate, adică nu a fost individualizată

fapta prejudiciabilă comisă de Covalschi Ghenadi.

Instanța de apel a acordat în mod nejustificat prioritate probelor acuzării,

încălcând art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

32

Mai mult, contrar prevederilor art. 394 alin. (1) pct. 1 și ale art. 414 Cod de

procedură penală, instanța de apel nici nu a constatat existența faptelor

infracționale de maltratare a părților vătămate.

Covalschi Ghenadi a fost condamnat în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod

penal, care a fost abrogat prin Legea nr. 252 din 08 noiembrie 2012 pentru

modificarea și completarea unor acte legislative, iar dispozițiile art. 1661 Cod

penal, care prevăd răspunderea penală pentru tortură, stabilesc pedepse mai aspre,

din care motiv, prin prisma art. 10 alin. (2) Cod penal, acestea nu sunt aplicabile în

speță.

În consecință, fapta lui Covalschi Ghenadi poate fi calificată doar în baza art.

328 alin. (1) Cod penal.

12.4 Inculpatul Botezat Gheorghe (vol. X, f.d. 37-44; 91-95), solicitând: (1)

casarea totală a deciziei pronunțate în privința sa; și (2) dispunerea rejudecării

cauzei de către instanța de apel.

12.4.1 În motivarea recursului, inculpatul Botezat Gheorghe a indicat următoarele:

Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și

nu a îndeplinit toate indicațiile expuse în decizia Curții Supreme de Justiție din 29

martie 2016.

În particular, instanța de apel nu a soluționat chestiunea referitoare la

existența divergențelor între declarațiile părților vătămate și alte probe din dosar,

precum și nu s-a expus asupra argumentelor formulate de apărare privind

caracterul tendențios al declarațiilor nominalizate, în condițiile în care părțile

vătămate au declarat că au fost maltratate și în alte locuri decât birourile nr. 203 și

205 din incinta Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, și anume în

incinta Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău și de către escortă în

procesul deplasării.

Important în această privință este și faptul că, fiind audiați în instanța de

apel, părțile vătămate au oferit un singur răspuns la întrebările adresate de apărare:

„Nu țin minte“.

În instanța de fond părțile vătămate au dat alte declarații decât la etapa

urmăririi penale, când au afirmat că au fost maltratați doar de către inculpați,

primind sute de lovituri de la fiecare inculpat în parte.

Nu a fost cercetată versiunea precum că părțile vătămate au fost maltratate în

timpul detenției, când nu s-au aflat în custodia inculpaților.

Instanța de apel nu a dat nicio apreciere faptului că partea vătămată Ghimp

Nicu, fiind audiat în cadrul examinării cauzei, a declarat că nu i-a comunicat

procurorului Dumbrăveanu Nicolae despre maltratarea sa de către inculpați, fiindcă

nu a fost întrebat despre acest fapt, deși în procesul-verbal de audiere a sa din 11

aprilie 2009 a scris că nu a fost bătut sau influențat psihic de către polițiști.

Instanța de apel nu a combătut într-un mod convingător argumentul apărării

privind inadmisibilitatea concluziei referitoare la vinovăția inculpaților, formată pe

baza declarațiilor martorilor Calun Inna, Ghimp Iurie, Vrînceanu Andrian,

Tamazlîcaru Violeta, Dobîndă Valentina, Bîrcă Veronica, Vișanu Svetlana și

Caisîn Marcel, deși aceștia nu au fost martori oculari ai săvârșirii infracțiunii

33

imputate.

Instanța de apel a conchis că în fapta lui Botezat Gheorghe persistă

elementele infracțiunii prevăzute la art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, deși nu a

constatat existența legăturii de cauzalitate între acțiunile întreprinse de Botezat

Gheorghe și leziunile corporale ale părților vătămate, adică nu a fost

individualizată fapta prejudiciabilă comisă de Botezat Gheorghe.

Instanța de apel a acordat în mod nejustificat prioritate probelor acuzării,

încălcând art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Instanța de apel nu a luat în considerare că în procedura de recunoaștere

după fotografie, partea vătămată Calun Igor l-a recunoscut pe Botezat Gheorghe ca

fiind persoana cu numele „Igor”, cu gâtul gros, îmbrăcată în uniforma de polițist și

care vorbea cu accent în limba română, fiind astfel relevate semnalmente improprii

lui Botezat Gheorghe.

În aceeași ordine de idei, instanța de apel nu a ținut cont că Botezat

Gheorghe are o cicatrice cu lungimea de circa 7 cm în regiunea ochiului drept, care

pe parcursul anului 2009 era foarte pronunțată și pe care partea vătămată Calun

Igor nu putea să nu o remarce.

Mai mult, contrar prevederilor art. 394 alin. (1) pct. 1 și ale art. 414 Cod de

procedură penală, instanța de apel nici nu a constatat existența faptelor

infracționale de maltratare a părților vătămate.

Botezat Gheorghe nu a beneficiat de un proces echitabil în sensul art. 6 din

Convenția Europeană a Drepturilor Omului, deoarece acesta a fost condamnat în

baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, care a fost abrogat prin Legea nr. 252 din

08 noiembrie 2012 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, iar

dispozițiile art. 1661 Cod penal, care prevăd răspunderea penală pentru tortură,

stabilesc pedepse mai aspre, din care motiv, prin prisma art. 10 alin. (2) Cod penal,

acestea nu sunt aplicabile în speță.

Prin Legea nr. 252 din 08 noiembrie 2012 pentru modificarea și completarea

unor acte legislative, a fost abrogat și art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal, care

sancționa excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu însoțite de tortură

sau de acțiuni care înjosesc demnitatea părții vătămate. În esență, norma dată

constituia un tot întreg cu prevederile art. 3091 și 328 alin. (1) Cod penal, iar norma

prevăzută la art. 328 alin. (1) Cod penal se încadra în limitele concurenței dintre o

normă generală și o normă specială în raport cu prevederile art. 328 alin. (2) Cod

penal.

În conformitate cu art. 118 alin. (2) Cod penal, Calificarea infracțiunilor în

cazul concurenței dintre o parte și un întreg se efectuează în baza normei care

cuprinde în întregime toate semnele faptei prejudiciabile săvârșite.

Astfel, concurența dintre normele-părți prevăzute la art. 328 alin. (1) Cod

penal și 3091 Cod penal, pe de o parte, și norma-întreg prevăzută la art. 328 alin.

(2) lit. c) Cod penal, pe de altă parte, determină calificarea faptei în baza art. 328

alin. (2) lit. c) Cod penal.

Conform logicii juridice, norma specială sau norma-întreg, care concurează,

se include în legea penală pornind de la premisa că este necesară diferențierea

34

răspunderii și a pedepsei penale în forma agravării sau a atenuării anumitor fapte.

În acest sens, art. 3091 Cod penal a fost introdus prin Legea nr. 139 din 30

iunie 2005 pentru modificarea și completarea Codului penal al Republicii

Moldova, iar în data introducerii articolului dat, regula de concurență era respectată

inclusiv prin prisma logicii prevederii sancțiunii penale în sensul întregit al

normelor concurente.

Or, pedeapsa maximă prevăzută la art. 328 alin. (2) Cod penal era de 10 ani

de închisoare, exact ca și pedeapsa maximă prevăzută la art. 3091 alin. (3) Cod

penal.

Prin Legea nr. 277 din 18 decembrie 2008 pentru modificarea și completarea

Codului penal al Republicii Moldova, care viza, în general, micșorarea limitelor de

pedeapsă penală, a fost micșorată în mod nejustificat și fără premise logice doar

pedeapsa prevăzută la art. 328 alin. (2) Cod penal, fără a fi micșorată și pedeapsa

pentru normele-părți, în special, pedepsele stabilite la art. 3091 alin. (2)-(3) Cod

penal.

Abrogarea art. 328 alin. (2) și 3091 Cod penal nu a semnificat excluderea

caracterului infracțional al faptei în data comiterii infracțiunii, dar excluderea

normelor concurente dictează necesitatea calificării faptei în baza normelor rămase

în vigoare, care formau concurența.

Potrivit art. 115 Cod penal, (1) Concurența normelor penale presupune

săvârșirea de către o persoană sau de către un grup de persoane a unei fapte

prejudiciabile, cuprinse în întregime de dispozițiile a două sau mai multor norme

penale și constituind o singură infracțiune. (2) Alegerea uneia din normele

concurente care reflectă cel mai exact natura juridică a faptei prejudiciabile comise

se efectuează în condițiile art. 116-118.

Ca efect, fapta poate fi calificată doar în baza art. 328 alin. (1) Cod penal,

ceea ce înseamnă că Botezat Gheorghe a fost condamnat pentru o faptă care în

prezent nu este prevăzută de legea penală.

În cadrul examinării cauzei în ordine de apel, acuzatorul de stat doar a

enumerat un șir de probe, fără ca instanța să le cerceteze nemijlocit, ceea ce

constituie o încălcare a prevederilor art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală.

12.5 Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Bradu Valentina (vol.

X, f.d. 48-68), solicitând: (1) casarea deciziei în partea pedepselor aplicate; și (2)

dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.

12.5.1 În motivarea recursului, procurorul Bradu Valentina a indicat următoarele:

Instanța de apel a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61 alin. (2) și

ale art. 75 alin. (1) Cod penal, limitându-se la enumerarea criteriilor de

individualizare a pedepselor penale.

Instanța de apel nu a luat în considerare că inculpații au comis acte de tortură

în exercițiul funcțiilor ocupate, prejudiciind nu doar imaginea Poliției, dar și a

procesului de înfăptuire a justiției.

În recentele hotărâri de condamnare a Republicii Moldova de către Curtea

Europeană a Drepturilor Omului, s-a reținut omisiunea autorităților statului de a

35

aplica pedepse corespunzătoare pentru infracțiunile de tortură, omisune ce este

contrară garanțiilor oferite de art. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului.

Instanța de apel nu a ținut cont că potrivit pct. 17 din Hotărârea explicativă a

Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 8 din 11 noiembrie 2013, Instanțele trebuie

să asigure aplicarea măsurilor aspre de pedeapsă față de persoanele adulte care au

săvârșit infracțiuni grave, deosebit de grave și excepțional de grave, în special în

ipoteza pluralității de făptuitori.

12.6 Inculpatul Șcerban Sorin (vol. X, f.d. 69-74), solicitând: (1) casarea

deciziei; și (2) dispunerea achitării sale, din motiv că faptele acestuia nu întrunesc

elementele infracțiunilor incriminate.

12.6.1 În motivarea recursului, inculpatul Șcerban Sorin a indicat următoarele:

Instanța de apel a acordat în mod neîntemeiat prioritate probelor acuzării,

ceea ce denotă încălcarea prevederilor art. 19, 26 alin. (3), 101 și ale art. 254 Cod

de procedură penală, cât și a art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În cadrul examinării cauzei, atât în primă instanță, cât și în instanța de apel,

au fost cercetate declarațiile martorilor Tifoi Evghenii, Bistrițchi Petru, Bobeico

Dumitru, Manolache Gheorghe, Dumbrăveanu Nicolae, Carabanov Alexei,

Iachimov Corneliu și Surugiu Eugen, care în perioada comiterii infracțiunii

imputate se aflau în incinta Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău,

și au confirmat lipsa acțiunilor violente față de părțile vătămate, dar instanța de

apel, din motive incerte, a pus aceste probe la baza hotărârii de condamnare.

Astfel, instanța de apel nu a soluționat chestiunea referitoare la existența

divergențelor între declarațiile părților vătămate și alte probe din dosar, precum și

nu s-a expus asupra argumentelor formulate de apărare privind caracterul

tendențios al declarațiilor nominalizate, în condițiile în care părțile vătămate au

declarat că au fost maltratate și în alte locuri decât birourile nr. 203 și 205 din

incinta Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, și anume în incinta

Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău și de către escortă în procesul

deplasării.

În instanța de fond părțile vătămate au dat alte declarații decât la etapa

urmăririi penale, când au afirmat că au fost maltratați doar de către inculpați.

Nu a fost cercetată versiunea precum că părțile vătămate au fost maltratate în

timpul detenției, când nu s-au aflat în custodia inculpaților.

Relevant în această privință este și faptul că, fiind audiați în instanța de apel,

părțile vătămate au oferit un singur răspuns la întrebările adresate de apărare: „Nu

țin minte“.

Constatând faptul torturării părților vătămate de către inculpați, instanța de

apel a admis o eroare gravă de fapt.

Instanța de apel nu a combătut într-un mod convingător argumentul apărării

privind inadmisibilitatea concluziei referitoare la vinovăția inculpaților, formată pe

baza declarațiilor martorilor Calun Inna, Ghimp Iurie, Vrînceanu Andrian,

Tamazlîcaru Violeta, Dobîndă Valentina, Bîrcă Veronica, Vișanu Svetlana și

Caisîn Marcel, deși aceștia nu au fost martori oculari ai săvârșirii infracțiunii

36

imputate.

Multiplele rapoarte de expertiză medico-legală dovedesc că leziunile

enunțate au fost cauzate în perioada aflării părților vătămate în detenție.

Instanța de apel a omis să se expună asupra faptului că părțiile vătămate,

fiind audiate de către procuror la 11 aprilie 2009, au declarat că nu au fost

maltratate de către colaboratorii de poliție.

Instanța de apel a ajuns, în lipsa unor probe convingătoare, la concluzia

privind vinovăția lui Șcerban Sorin în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 327

alin. (1) Cod penal.

Contrar principiului care interzice interpretarea extensivă defavorabilă a legii

penale, consfințit de art. 3 alin. (2) Cod penal, instanța de apel s-a bazat în

exclusivitate pe presupuneri, care nici nu au fost examinate în ședința de judecată,

privind interesul personal al lui Șcerban Sorin în săvârșirea infracțiunii prevăzute

la art. 327 alin. (1) Cod penal.

Șcerban Sorin a fost condamnat în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal,

care a fost abrogat prin Legea nr. 252 din 08 noiembrie 2012 pentru modificarea și

completarea unor acte legislative, iar dispozițiile art. 1661 Cod penal, care prevăd

răspunderea penală pentru tortură, stabilesc pedepse mai aspre, din care motiv, prin

prisma art. 10 alin. (2) Cod penal, acestea nu sunt aplicabile în speță.

avocatul Cernolev Ion în interesele inculpatului Curcă Valeriu, inculpatul Șcerban

Sorin, inculpatul Covalschi Ghenadi, inculpatul Botezat Gheorghe, procurorul

Bradu Valentina și de avocatul Croitor Alexei în interesele părții vătămate Calun

Igor împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 septembrie 2017, Colegiul

penal lărgit consideră că acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile, cu

menținerea deciziei atacate, din următoarele raționamente.

Judecând recursul, instanța...respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea

hotărârii atacate.

zile de la data pronunțării deciziei.

Recursul ordinar în cauza penală este un act accesibil, necesar și

indispensabil pentru desfășurarea legală a procesului penal și se efectuează într-un

termen fix, stabilit de lege.

Decizia motivată a instanței de apel a fost pronunțată în data de 18

octombrie 2017, astfel încât declararea recursurilor de avocatul Cernolev Ion în

interesele inculpatului Curcă Valeriu la 20 octombrie 2017, avocatul Croitor

Alexei în interesele părții vătămate Calun Igor la 13 noiembrie 2017, inculpatul

Covalschi Ghenadi la 15 noiembrie 2017, inculpatul Botezat Gheorghe la 16

noiembrie 2017, procurorul Bradu Valentina la 16 noiembrie 2017 și de inculpatul

Șcerban Sorin la 17 noiembrie 2017 a fost îndeplinită cu respectarea termenului

prevăzut la art. 422 Cod de procedură penală.

de respingere a acestora ca inadmisibile.

37

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, Instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept

să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților.

Art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală statuează că Hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel.

Astfel, dacă apelul devoluează cauza atât în fapt, cât și în drept, sub toate

aspectele, recursul o devoluează cu precădere în drept, repunând în examinare nu

întreaga cauză, ci numai chestiunile de drept, pentru temeiuri stabilite expres în

lege, astfel pronunțându-se asupra erorilor de drept substanțiale (materiale) și

procesuale (formale).

prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume faptul că

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, Instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza

oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală determină obligativitatea

pronunțării de către instanța de apel asupra tuturor motivelor invocate în apel.

În conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, Decizia

instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după

caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției

date.

17.1 În particular, toți recurenții-inculpați au punctat că instanța de apel nu a

soluționat chestiunea referitoare la existența divergențelor între declarațiile părților

vătămate și alte probe din dosar, precum și nu s-a expus asupra argumentelor

formulate de apărare privind caracterul tendențios al declarațiilor nominalizate, în

condițiile în care părțile vătămate au declarat că au fost maltratate și în alte locuri

decât birourile nr. 203 și 205 din incinta Comisariatului de Poliție sect. Ciocana,

mun. Chișinău, și anume în incinta Comisariatului General de Poliție mun.

Chișinău și de către escortă în procesul deplasării.

În această privință, Colegiul notează că, contrar alegațiilor formulate,

instanța de apel a subliniat că divergențele invocate se datorează sentimentelor și

urmărilor prejudiciabile ale faptelor comise de inculpați, astfel încât retrăirile,

suferințele morale acute, cât și sentimentele de frică și anxietate și-au produs

efectul scontat, rezultatul fiind frica părților vătămate și imposibilitatea acestora de

a se concentra pentru a depune declarații în consecutivitatea lor logică (vol. IX, f.d.

225).

Totodată, instanța de apel a evidențiat că, cauza penală se află la rejudecare

în faza de apel pentru a treia oară, faptele infracționale au fost comise încă în anul

2009, după care partea vătămată Calun Igor a fost diagnosticată cu XXXXX,

circumstanțe care justifică anumite inexactități neesențiale în declarații (vol. IX,

f.d. 225).

38

Din această optică, instanța de apel a respins și versiunea apărării privind

caracterul tendențios al declarațiilor părților vătămate, or pretinsul interes al

acestora în condamnarea arbitrară și ilegală a inculpaților este lipsit de substrat

probatoriu (vol. IX, f.d. 225).

17.2 Toți recurenții-inculpați au semnalat că instanța de apel nu a dat nicio

apreciere faptului că partea vătămată Ghimp Nicu a recunoscut că în procesul-

verbal de audiere a sa din 11 aprilie 2009 a scris că nu a fost bătut sau influențat

psihic de către polițiști.

Colegiul arată că, contrar acestei alegații, instanța de apel a cercetat

respectivul proces-verbal și a reținut ca fiind rațională explicația părții vătămate

Ghimp Nicu, care a susținut că l-a semnat din frica de a nu fi torturat în continuare

de către inculpați (vol. IX, f.d. 233-234).

17.3 Avocatul Cernolev Ion a reliefat că instanța de apel nu s-a expus asupra

cerinței de declarare a nulității proceselor-verbale din 21 octombrie 2009 de

recunoaștere a lui Curcă Valeriu după fotografie, deși contrar prevederilor art. 116

alin. (6) Cod de procedură penală, nu este clar motivul din care nu s-a efectuat

prezentarea persoanei spre recunoaștere, iar pe partea verso a fotografiilor sunt

indicate numele persoanelor.

Conform art. 116 alin. (6) Cod de procedură penală, În cazul în care

prezentarea persoanei spre recunoaștere este imposibilă, recunoașterea se poate

face după fotografia acesteia, prezentată împreună cu fotografiile a cel puțin 4 alte

persoane ce nu se deosebesc esențial între ele. Toate fotografiile se anexează la

dosar.

Art. 251 alin. (1) Cod de procedură penală stipulează că Încălcarea

prevederilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal atrage

nulitatea actului procedural numai în cazul în care s-a comis o încălcare a normelor

procesuale penale ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act.

Potrivit art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală, Încălcarea oricărei alte

prevederi legale decât cele prevăzute în alin. (2) atrage nulitatea actului dacă a fost

invocată în cursul efectuării acțiunii – când partea este prezentă, sau la terminarea

urmăririi penale – când partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța

de judecată – când partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și

în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță.

Colegiul relevă că decizia instanței de apel nu cuprinde o explicație

desfășurată referitoare la respingerea argumentului enunțat.

Pe de altă parte, luând în considerare că a fost scoasă în evidență o pretinsă

încălcare ce urma să fie invocată de apărare anume la terminarea urmăririi penale,

și nu în apel, când chestiunea ce ține de admisibilitatea proceselor-verbale din 21

octombrie 2009 de recunoaștere a lui Curcă Valeriu după fotografie a fost,

esențialmente, consumată, poziția instanței de apel nu denotă incidența temeiului

prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Mai mult, Colegiul atestă că avocatul Cernolev Ion nu a punctat în cererea

de apel, și nici în cererea de recurs, din care cauză anume, pretinsa încălcare a

normelor procesual penale nu poate fi înlăturată decât prin anularea actelor

39

nominalizate.

Sintetizând și suplimentând caracterul dispersat al motivării oferite de

instanța de apel în acest context, Colegiul subliniază că aceste procese-verbale nu

au o valoare probatorie determinantă speței, în condițiile în care însuși inculpatul

Curcă Valeriu a recunoscut atât în primă instanță, cât și în instanța de apel că la 10

aprilie 2009 s-a aflat împreună cu părțile vătămate în incinta Comisariatului de

Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău (vol. IX, f.d. 178-181), fiind extrem de

probabilă recunoașterea inculpatului Curcă Valeriu de către părțile vătămate fie

prin prezentarea sa spre recunoaștere, fie prin recunoașterea după fotografie. Or,

spre deosebire de versiunea inculpatului Botezat Gheorghe, care a afirmat că la 10

aprilie 2009, între orele 10.00 și 15.40, nu s-a aflat deloc în birourile nr. 203 și 205

din incinta Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, pentru

validitatea versiunii inculpatului Curcă Valeriu, nu se invocă existența unui alibi.

17.4 Avocatul Cernolev Ion a criticat caracterul lapidar al expunerii de către

instanța de apel a motivelor pentru care aceasta a dat o apreciere critică

declarațiilor martorilor apărării Surugiu Eugen și Carabanov Alexei.

Totodată, inculpatul Șcerban Sorin a susținut că atât în primă instanță, cât și

în instanța de apel, au fost cercetate declarațiile martorilor apărării Tifoi Evghenii,

Bistrițchi Petru, Bobeico Dumitru, Manolache Gheorghe, Dumbrăveanu Nicolae,

Carabanov Alexei, Iachimov Corneliu și Surugiu Eugen, care în perioada comiterii

infracțiunii imputate se aflau în incinta Comisariatului de Poliție sect. Ciocana,

mun. Chișinău, și au confirmat lipsa acțiunilor violente față de părțile vătămate, dar

instanța de apel, din motive incerte, a pus aceste probe la baza hotărârii de

condamnare.

Cu referire la criticile date, Colegiul indică, că în conformitate cu art. 26

alin. (2) Cod de procedură penală, Judecătorul judecă materialele și cauzele penale

conform legii și propriei convingeri bazate pe probele cercetate în procedura

judiciară respectivă.

Conform art. 101 alin. (2) Cod de procedură penală, Reprezentantul

organului de urmărire penală sau judecătorul apreciază probele conform propriei

convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în

mod obiectiv, călăuzindu-se de lege.

Prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 18 din 22 mai 2017 privind

excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Codul de procedură penală

(intima convingere a judecătorului), s-a reiterat că aprecierea probelor după propria

convingere nu trebuie confundată cu aprecierea după impresie, care este produsul

unor perceperi emoționale, iar în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor

Omului s-a conturat standardul „dincolo de orice îndoială rezonabilă”, care

presupune că, pentru a putea fi pronunțată o soluție de condamnare, acuzația

trebuie dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Adițional, Curtea Constituțională a menționat că acest standard de probă

poate fi pe deplin înțeles doar prin raportare la principiul in dubio pro reo, care, la

rândul său, constituie o garanție a prezumției de nevinovăție. Astfel, potrivit art. 8

Cod de procedură penală, concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea

40

infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri, iar toate dubiile în probarea

învinuirii care nu pot fi înlăturate se interpretează în favoarea bănuitului,

învinuitului, inculpatului.

Față de cele ce preced, Colegiul evidențiază că instanța de apel a considerat

a fi declarativă relatarea martorului apărării Surugiu Eugen, care a afirmat că,

pentru a nu admite eventuale acte de tortură, la 10 aprilie 2009 în birourile de

serviciu ale inculpaților au fost în permanență efectuate controale, or relatarea este

în contradicție cu declarațiile părților vătămate, înregistrările audio-video și cu

procesele-verbale din 20 octombrie 2009 de verificare a declarațiilor părților

vătămate la locul infracțiunii (vol. IX, f.d. 223-224).

De asemenea, instanța de apel a explicat cu suficientă putere de convingere

că declarațiile martorului apărării Carabanov Alexei nu pot fi reținute inclusiv din

considerentul că nu vizează contactul acestuia cu ambele părți vătămate în întreg

intervalul de timp între orele 10.00 și 15.40 (vol. IX, f.d. 237).

Colegiul menționează că aprecierea critică de către instanța de apel a

declarațiilor martorilor apărării Surugiu Eugen și Carabanov Alexei se datorează,

în principal, examinării acestora în ansamblu și în interconexiune cu alte probe din

dosar, prin prisma propriei convingeri și, doar în subsidiar, ca rezultat al constatării

dorinței martorilor respectivi de a ameliora situația inculpaților, cu care se află în

relații de serviciu.

Astfel, caracterul expunerii de către instanța de apel a motivelor pentru care

aceasta le-a dat o apreciere critică, derivă din algoritmul legal de examinare a

probelor, fiind, contrar alegației avocatului Cernolev Ion, suficient de argumentat.

În aceeași ordine de idei, declarațiile martorilor apărării Tifoi Evghenii,

Bistrițchi Petru, Bobeico Dumitru, Manolache Gheorghe, Dumbrăveanu Nicolae,

Carabanov Alexei, Iachimov Corneliu și Surugiu Eugen au fost puse la baza

hotărârii de condamnare din motivul utilizării acestora în procesul de examinare

interconexă a altor probe din doar, excluzând, inclusiv în lumina contradicțiilor

conținute, dincolo de orice bănuială rezonabilă, validitatea versiunilor apărării.

17.5 Avocatul Cernolev Ion a criticat caracterul expunerii de către instanța de

apel a motivelor pentru care aceasta a reținut declarațiile martorului acuzării Moroi

Iulian, care este în relații de prietenie cu părțile vătămate, cât și ale martorului

acuzării Caisîn Marcel, care nu poate fi considerat un martor imparțial, luând în

considerare că acesta a fost condamnat în temeiul art. 187 Cod penal inclusiv pe

baza declarațiilor depuse de Curcă Valeriu, Șcerban Sorin și Covalschi Ghenadi.

Colegiul consideră necesar să reitereze pertinența Hotărârii Curții

Constituționale nr. 18 din 22 mai 2017 privind excepția de neconstituționalitate a

unor prevederi din Codul de procedură penală (intima convingere a judecătorului),

în care s-a invocat opinia Comisiei de la Veneția, potrivit căreia, în sistemele

juridice europene există, de asemenea, diferite tehnici de creație legislativă, variind

de la coduri detaliate și complexe până la sisteme juridice cu prevederi mai

deschise, care lasă judecătorului mai mult spațiu de interpretare, dar cu toate

acestea, întotdeauna va exista un anumit element de discreție la interpretarea

legilor, stabilirea faptelor și aprecierea probelor, or aceasta este esența funcției

41

judiciare și reprezintă un element de bază al independenței judecătorului.

După cum rezultă din motivarea instanței de apel, elementul său de discreție

la aprecierea declarațiilor martorilor acuzării Moroi Iulian și Caisîn Marcel nu a

depășit limitele stabilite prin prevederile art. 101 alin. (2) Cod de procedură penală.

Or, instanța de apel a notat că relatarea martorului acuzării Moroi Iulian este

confirmată nu doar prin declarația părții vătămate Calun Igor, dar și prin cea a

martorului acuzării Vrînceanu Andrian (vol. IX, f.d. 237-238). Aici, se impune și

precizarea că martorul acuzării Moroi Iulian a declarat că aflându-se în detenție,

partea vătămată Calun Igor i-a comunicat despre actele de tortură la care a fost

supus, iar materialele dosarului confirmă că imediat după eliberarea sa din arest,

partea vătămată Calun Igor a oferit un interviu în care a reiterat aceste fapte.

Totodată, instanța de apel a explicat că a reținut declarațiile martorului

acuzării Caisîn Marcel, fiindcă acesta a confirmat fără echivoc că nu are

sentimente de ură față de inculpați (vol. IX, f.d. 238).

17.6 Inculpatul Covalschi Ghenadi, inculpatul Botezat Gheorghe și inculpatul

Șcerban Sorin consideră că este nesatisfăcător motivat și apreciat de către instanța

de apel faptul că în instanța de fond părțile vătămate au dat alte declarații decât la

etapa urmăririi penale, când au afirmat că au fost maltratați doar de către inculpați,

primind sute de lovituri de la fiecare inculpat în parte, precum și nu a fost cercetată

versiunea precum că părțile vătămate au fost maltratate în timpul detenției, când nu

s-au aflat în custodia inculpaților.

În acest sens, Colegiul consideră important să reitereze că, contrar alegațiilor

formulate, instanța de apel a subliniat că divergențele invocate se datorează

sentimentelor și urmărilor prejudiciabile ale faptelor comise de inculpați, astfel

încât retrăirile, suferințele morale acute, cât și sentimentele de frică și anxietate și-

au produs efectul scontat, rezultatul fiind frica părților vătămate și imposibilitatea

acestora de a se concentra pentru a depune declarații în consecutivitatea lor logică

(vol. IX, f.d. 225).

Totodată, instanța de apel a evidențiat că, cauza penală se află la rejudecare

în faza de apel pentru a treia oară, faptele infracționale au fost comise încă în anul

2009, după care partea vătămată Calun Igor a fost diagnosticată cu XXXXX,

circumstanțe care justifică anumite inexactități neesențiale în declarații (vol. IX,

f.d. 225).

Relevant în această privință este și faptul că instanța de apel a reținut

declarațiile martorului acuzării Vișanu Svetlana, care a explicat că, cu referire la

starea psihologică la amintirea evenimentelor traumatizante, partea vătămată Calun

Igor are deprimată și nervoasă, având un comportament de evitare, din motiv că nu

mai avea încredere în persoanele din jur, iar amintirile despre faptele de tortură îi

provocau dureri sufletești (vol. IX, f.d. 226).

17.6 Inculpatul Covalschi Ghenadi, inculpatul Botezat Gheorghe și inculpatul

Șcerban Sorin au afirmat că instanța de apel nu a combătut într-un mod

convingător argumentul apărării privind inadmisibilitatea concluziei referitoare la

vinovăția inculpaților, formată pe baza declarațiilor martorilor acuzării Calun Inna,

Ghimp Iurie, Vrînceanu Andrian, Tamazlîcaru Violeta, Dobîndă Valentina, Bîrcă

42

Veronica, Vișanu Svetlana și Caisîn Marcel, deși aceștia nu au fost martori oculari

ai săvârșirii infracțiunii imputate.

Colegiul notează că declarațiile martorilor respectivi conțin elemente de

probațiune indirectă, care de sine stătător nu dovedesc în mod cert vinovăția

inculpaților, dar, în ansamblul și interconexiunea lor, inclusiv cu probele directe

din dosar, au dus la concluziile de rigoare, fapt descifrat de către instanța de apel în

procesul de analiză a fiecărei declarații în parte.

Coroborarea probelor de vinovăție este un proces care implică un

raționament obiectiv, pe baza unor silogisme juridice, raționament care să conducă

indubitabil la concluzia că inculpatul se face vinovat de comiterea faptei pentru

care a fost trimis în judecată, în caz contrar găsindu-și aplicarea principiul in dubio

pro reo.

Cu titlu de principiu, declarațiile persoanelor apropiate părților vătămate, în

pofida dozei inerente de subiectivism, nu trebuie de plano înlăturate, câtă vreme se

coroborează cu alte probe administrate și relevă circumstanțe pertinente cauzei.

Astfel, contrar alegațiilor enunțate, instanța de apel a reținut următoarele

indicii.

Martorul acuzării Calun Inna a relatat că la 10 aprilie 2009, după ora 13.00,

a fost contactată telefonic de către directorul adjunct al liceului în care studia

feciorul său, partea vătămată Calun Igor, fiind informată despre luarea acestuia de

către doi colaboratori de poliție (vol. IX, f.d. 218).

Martorii acuzării Calun Inna și Ghimp Iurie au declarat că, prezentându-se la

Comisariatul de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, au aflat de la inculpatul

Șcerban Sorin că părțile vătămate vor fi pedepsite, inclusiv prin aplicarea unei

pedepse privative de libertate, pentru faptul că au participat la maltratarea

colaboratorilor de poliție în data de 07 aprilie 2009 (vol. IX, f.d. 231).

Martorul acuzării Vrînceanu Andrian, care de asemenea a fost reținut în

urma evenimentelor din data de 07 aprilie 2009, a arătat că, fiind transportat

împreună cu partea vătămată Calun Igor către Comisariatul General de Poliție

mun. Chișinău, cu care a conversat, a aflat despre maltratarea acestuia de către

colaboratorii de poliție în camera de recunoaștere a persoanelor din incinta

Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău (vol. IX, f.d. 237-238).

În aceeași ordine de idei, martorul acuzării Caisîn Marcel, care de asemenea

a fost reținut în urma evenimentelor din data de 07 aprilie 2009, a descris cum,

fiind transportat împreună cu părțile vătămate către Judecătoria Ciocana, mun.

Chișinău, și vorbind cu partea vătămată Calun Igor, a aflat despre maltratarea

acestuia de către colaboratorii de poliție la etajul II din sediul Comisariatului de

Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, cât și despre lipsa maltratării în incinta

Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău și a Penitenciarului nr. 13 (vol.

IX, f.d. 231).

Martorii acuzării Tamazlîcaru Violeta, Dobîndă Valentina și Bîrcă Veronica

au confirmat reținerea abuzivă a părților vătămate de către doi colaboratori de

poliție (vol. IX, f.d. 218).

Martorul acuzării Vișanu Svetlana a evidențiat detalii importante referitoare

43

la starea psihologică a părții vătămate Calun Igor, determinată de faptele

traumatizante din data de 10 aprilie 2009 (vol. IX, f.d. 226).

17.7 În concluzie, Colegiul relevă că invocarea de către recurenții-inculpați a

incidenței temeiului prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală

nu și-a găsit confirmare.

Instanța de apel a adoptat o hotărâre legală și întemeiată, ce corespunde

rigorilor Convenției Europene a Drepturilor Omului, în care a indicat cu suficientă

putere de convingere motivele pentru care a respins toate argumentele apărării

invocate în cererile de apel, neacordând prioritate arbitrară probelor acuzării.

Or, în ceea ce privește motivarea hotărârilor, Curtea Europeană a Drepturilor

Omului a statuat că rolul unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele

au fost auzite, fiindcă doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un

control public al administrării justiției (hotărârea Suominen v. Finlanda din 01 iulie

2003).

6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului prin aceea că a respins cererea

apărării privind audierea martorilor Tifoi Evghenii, Bobeico Dumitru,

Dumbrăveanu Nicolae, Carabanov Alexei și Surugiu Eugen, care, fiind audiați

anterior, au confirmat că în data de 10 aprilie 2009 s-au aflat în incinta

Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, și nu au observat

întreprinderea acțiunilor violente față de părțile vătămate.

În conformitate cu art. 6 par. (3) lit. d) din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului, Orice acuzat are, mai ales, dreptul să audieze sau să solicite

audierea martorilor acuzării și să obțină citarea și audierea martorilor apărării în

aceleași condiții ca și martorii acuzării.

Aici, Colegiul menționează că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în

mod constant a decis că admisibilitatea, administrarea și pertinența probelor

reprezintă probleme ce necesită a fi reglementate de normele de drept intern, iar

misiunea aprecierii lor aparține instanțelor naționale, pe când scopul încredințat

Curții Europene a Drepturilor Omului nu constă în a se pronunța asupra modului în

care au procedat instanțele naționale în această materie, ci în faptul că ea trebuie să

examineze dacă procedura în cauză, în ansamblul ei, inclusiv în privința

administrării probelor, a avut un caracter echitabil (hotărârea Isgrò v. Italia din 19

februarie 1991).

Dreptul încris la art. 6 par. (3) lit. d) din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului constă în posibilitatea ce trebuie să-i fie acordată acuzatului de a contesta o

mărturie făcută în defavoarea sa și de a putea cere să fie audiați martori care să-l

disculpe, în aceleași condiții în care sunt audiați și interogați martorii acuzării.

Acest drept constituie o aplicație a principiului contradictorialității în procesul

penal și, în același timp, o componentă importantă a dreptului la un proces

echitabil.

În acest context, anume jurisdicțiilor naționale le revine, în mod prioritar, să

aprecieze elementele de probă pe care le administrează într-un proces și pertinența

celor pe care acuzatul ar vrea să le mai producă, în special, cu privire la numărul de

44

martori propuși de el (hotărârea Vidal v. Belgia din 22 aprilie 1992), iar

prevederile art. 6 par. (3) lit. d) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu

recunosc acuzatului dreptul nelimitat de a obține convocarea de martori în fața

instanței (hotărârea Touvier v. Franța din 13 ianuarie 1997).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reliefat că art. 6 par. (3) lit. d) din

Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu impune convocarea și interogarea

tuturor martorilor în apărare, deoarece sintagma „în aceleași condiții” presupune ca

scop esențial asigurarea unei complete „egalități a armelor în materie”. Sub această

rezervă, textul lasă autorităților naționale competente facultatea de a aprecia

pertinența unei „oferte de probă” făcute de acuzat, ținând cont de compatibilitatea

ei cu noțiunea de „proces echitabil”, expusă în ansamblu la art. 6 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului.

Colegiul observă că martorii apărării Tifoi Evghenii, Bobeico Dumitru,

Dumbrăveanu Nicolae, Carabanov Alexei și Surugiu Eugen au fost audiați în

primă instanță, declarațiile lor fiind examinate în modul corespunzător în faza de

apel, iar Bobeico Dumitru, bunăoară, contrar alegației avocatului Cernolev Ion, a

fost audiat și în fața instanței de apel (vol. IX, f.d. 203-204).

Colegiul atestă că avocatul Cernolev Ion nu a explicat de ce se impunea

audierea suplimentară a martorilor nominalizați.

Totodată, sub egida principiului asigurării egalității armelor în proces,

Colegiul constată că martorii acuzării Moroi Iulian, Bîrcă Veronica, Tamazlîcaru

Violeta și Vișanu Svetlana de asemenea nu au fost audiați suplimentar (vol. IX, f.d.

197; 200; 201-202), circumstanțe ce nu au vocația de a afecta legalitatea și

temeinicia deciziei instanței de apel.

cadrul examinării cauzei în ordine de apel, acuzatorul de stat doar a enumerat un

șir de probe, fără ca instanța să le cerceteze nemijlocit, ceea ce reprezintă o

încălcare a prevederilor art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală.

Conform art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, Judecând apelul

declarat împotriva sentinței de achitare, instanța de apel nu este în drept să

pronunțe o hotărâre de condamnare fără audierea învinuitului prezent, precum și a

martorilor acuzării solicitați de părți. Martorii acuzării se audiază din nou în cazul

în care declarațiile lor constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze

într-un mod substanțial condamnarea inculpatului.

Colegiul evidențiază că doar acei martori ai acuzării, ai căror declarații

constituie mărturii acuzatorii, susceptibile de a întemeia într-un mod substanțial

condamnarea inculpatului, urmează a fi audiați din nou.

Avocatul Cernolev Ion nu a explicat de ce susține că declarațiile martorilor

Moroi Iulian, Bîrcă Veronica, Tamazlîcaru Violeta și Vișanu Svetlana conțin

mărturii acuzatorii de natură a influența într-un mod determinant soluția instanței

de apel privind condamnarea inculpatului Curcă Valeriu.

Or, după cum a fost enunțat anterior, aceste declarații de sine stătător nu

dovedesc în mod cert vinovăția inculpatului Curcă Valeriu, nefiind astfel

susceptibile de a întemeia într-un mod substanțial condamnarea acestuia.

45

considerare că în procedura de recunoaștere după fotografie, partea vătămată Calun

Igor l-a recunoscut pe Botezat Gheorghe ca fiind persoana cu numele „Igor”, cu

gâtul gros, îmbrăcată în uniforma de polițist și care vorbea cu accent în limba

română, fiind astfel relevate semnalmente improprii lui Botezat Gheorghe.

În aceeași ordine de idei, a precizat că instanța de apel nu a ținut cont că

Botezat Gheorghe are o cicatrice cu lungimea de circa 7 cm în regiunea ochiului

drept, care pe parcursul anului 2009 era foarte pronunțată și pe care partea

vătămată Calun Igor nu putea să nu o remarce.

Din acest punct de vedere, consideră că este incident temeiul prevăzut la art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, or instanța de apel a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția sa.

Aici, Colegiul specifică, că potrivit art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală,

eroarea gravă de fapt semnifică stabilirea eronată a faptelor, în existența sau

inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin

denaturarea conținutului acestora, nefiind echivalentă cu aprecierea greșită a

probelor.

Pornind de la sensul acestor prevederi legale, Colegiul conchide că în speță

nu a fost admisă o eroare gravă de fapt, deoarece pentru a constitui temei de casare,

eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra

soluției cauzei, iar pe de altă parte, să fie vădită și neîndoielnică. Totodată,

Colegiul reiterează că eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a

probelor, ci discrepanța dintre cele reținute de instanță și conținutul real al

probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce a avut drept consecință

pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține.

Respectiv, instanța de recurs consideră oportun să-și însușească, în această

privință, argumentele instanței de apel, și anume concluzia că divergențele

invocate nu sunt de natură a schimba sensul declarațiilor părții vătămate Calun

Igor, atâta timp cât aceasta l-a recunoscut anume pe inculpatul Botezat Gheorghe

ca fiind unul dintre torționari, în baza semnalmentelor memorizate, care, urmare a

traumatismelor psihologice, ar putea fi distorsionate.

medico-legală dovedesc că leziunile enunțate au fost cauzate în perioada aflării

părților vătămate în detenție, iar constatând faptul torturării părților vătămate de

către inculpați, instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt.

Colegiul consideră că argumentul dat este unul declarativ, în condițiile în

care potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 22 din 18 februarie 2010

(vol. II, f.d. 32-36), cauzarea leziunilor corporale părții vătămate Calun Igor a avut

loc în limitele a trei-opt zile până la examinarea medico-legală primară, care a

început în data de 14 aprilie 2009.

De asemenea, potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 23 din 18

februarie 2010 (vol. II, f.d. 27-30), cauzarea leziunilor corporale părții vătămate

Ghimp Nicu a avut loc în limitele a trei-șase zile până la examinarea medico-legală

primară, care a început în data de 14 aprilie 2009.

46

Așadar, aceste rapoarte de expertiză nu dovedesc că leziunile enunțate au

fost cauzate în perioada aflării părților vătămate în detenție, adică după data de 10

aprilie 2009.

Ajungând la concluzia privind comiterea actelor de tortură anume de către

inculpați, instanța de apel a coroborat rapoartele de expertiză cu alte probe din

dosar, inclusiv cu declarațiile martorilor acuzării Calun Inna, Ghimp Iurie,

Vrînceanu Andrian, Moroi Iulian și Caisîn Marcel.

interpretarea extensivă defavorabilă a legii penale, consfințit de art. 3 alin. (2) Cod

penal, instanța de apel s-a bazat în exclusivitate pe presupuneri, care nici nu au fost

examinate în ședința de judecată, privind interesul personal al lui Șcerban Sorin în

săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 327 alin. (1) Cod penal.

Potrivit art. 327 alin. (1) Cod penal în redacția în vigoare la 10 aprilie 2009,

este incriminată folosirea intenționată de către o persoană cu funcție de răspundere

a situației de serviciu, în interes personal, dacă aceasta a cauzat daune în proporții

considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor fizice.

Motivul făptuitorului este un element obligatoriu pentru definitivarea

componenței de infracțiune prevăzute la art. 327 alin. (1) Cod penal.

Prin interes personal se are în vedere dorința făptuitorului de a obține

avantaje nemateriale, prestări de servicii, acceptare de funcții sau protecție de

serviciu, susținere profesională, ori de a-și camufla incompetența etc.

În esență, criticile aduse în context de inculpatul Șcerban Sorin se rezumă la

comiterea de către instanța de apel a unei grave erori de fapt, care a afectat soluția

sa.

În această conjunctură, Colegiul constată că instanța de apel a identificat

interesul personal al inculpatului Șcerban Sorin nu pe baza unor presupuneri, ci în

procesul de cercetare multilaterală a întregului probatoriu pertinent, fără a avea

încredere exagerată în anumite elemente de fapt și fără a interpreta în mod

trunchiat sau a ignora alte elemente de fapt.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că interesul personal al inculpatului

Șcerban Sorin s-a manifestat prin dorința de răzbunare față de părțile vătămate, din

motiv că acestea, în timpul dezordinelor în masă din data de 07 aprilie 2009, ar fi

aruncat cu pietre în colaboratorii de poliție.

Pentru a ajunge la concluzia dată, instanța de apel a reținut declarațiile

martorului acuzării Calun Inna, care a afirmat că prezentându-se în data de 10

aprilie 2009 la Comisariatul de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, inculpatul

Șcerban Sorin i-a spus să nu se plângă dacă feciorul îi va fi maltratat, aceasta fiind

o pedeapsă pentru aruncarea cu pietre în colaboratorii de poliție la 07 aprilie 2009

(vol. IX, f.d. 195).

Aceste declarații au fost cercetate nemijlocit de către instanța de apel prin

audierea suplimentară a martorului acuzării Calun Inna, inculpatul Șcerban Sorin și

apărătorul său nefiind limitați în dreptul de a-i adresa îmtrebări sau de a aduce

propriile dovezi.

47

Gheorghe au susținut că instanța de apel a conchis că în faptele lor persistă

elementele infracțiunii prevăzute la art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, deși nu a

constatat existența legăturii de cauzalitate între acțiunile întreprinse de fiecare

inculpat în parte și leziunile corporale ale părților vătămate, adică nu au fost

individualizate faptele prejudiciabile comise de inculpați.

Respectiv, se invocă incidența temeiului prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 8)

Cod de procedură penală, și anume faptul că nu au fost întrunite elementele

infracțiunii.

În conformitate cu art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal în redacția în vigoare la

10 aprilie 2009, este incriminată provocarea, în mod intenționat, de două sau mai

multe persoane, a unei dureri și suferințe puternice, fizice și psihice unei persoane,

cu scopul de a obține de la această persoană informații și mărturisiri, de a o pedepsi

pentru un act pe care aceasta este bănuită că l-a comis, de a intimida și de a face

presiune asupra ei, dacă o asemenea durere și suferință este provocată de o

persoană cu funcție de răspundere sau de oricare altă persoană care acționează cu

titlu oficial.

Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal

se realizează printr-o faptă aplicată unei persoane, care are drept consecință

provocarea unei dureri sau suferințe puternice, fizice ori psihice.

Potrivit raportului de examinare medico-legală nr. 1807 din 28 aprilie 2009

(vol. I, f.d. 213), părții vătămate Calun Igor i-au fost cauzate suferințe fizice sub

formă de „echimoză ovală în treimea medie a brațului și excoriație pe fața

anterioară în treimea inferioară a gambei stângi”, care se califică drept leziuni

corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății, iar potrivit extrasului din fișa

medicală nr. 1155 (vol. II, f.d. 46-47) – suferințe psihice sub formă de XXXXX.

Potrivit raportului de examinare medico-legală nr. 1817 din 28 aprilie 2009

(vol. I, f.d. 211), părții vătămate Ghimp Nicu i-au fost cauzate suferințe fizice sub

formă de „echimoze pe fața posterioară a pavilionului urechii, pe fața dorsală a

treimii inferioare a brațului stâng și trei echimoze pe ambele fese”, care reprezintă

vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății, precum și suferințe

psihice.

Raportul de cauzalitate constituie un element al laturii obiective a

infracțiunii și constă în legătura de la cauză la efect ce trebuie să existe între fapta

incriminată de lege și urmarea pe care aceasta o produce.

La calificarea infracțiunii, pentru a stabili existența raportului cauzal, este

primordială stabilirea corectă a antecedenței cauzale, adică a tuturor contribuțiilor

umane care au avut legătură cauzală cu antecedența rezultatului.

Totuși, dacă algoritmul de constatare a raportului de cauzalitate este același

pentru toate componențele de infracțiune, latura obiectivă a infracțiunii prevăzute

la art. 3091 Cod penal, mai ales dacă aceasta a fost săvârșită de două sau mai multe

persoane, prin natura sa, determină anumite particularități de care urmează a se ține

cont în procesul de calificare.

Or, faptele de tortură în participație sunt comise într-un cadru extrem de

48

agresiv pentru psihicul victimei, din declarațiile ulterioare ale căreia este uneori

dificil de a separa contribuția particulară a fiecărui făptuitor.

Totodată, instanțele de judecată sunt conștiente că există metode de aplicare

a torturii care nu lasă urme pe corpul victimei (hotărârea Boicenco v. Moldova din

11 iulie 2007).

Instanța de apel corect a reținut că fiecare dintre inculpați în parte, fiind o

persoană cu funcție de răspundere și acționând cu titlu oficial, a provocat, în mod

intenționat, în coparticipație, dureri și suferințe puternice, fizice și psihice părților

vătămate.

Pornind de la expunerea dată, este declarativ și argumentul adus de avocatul

Cernolev Ion, inculpatul Covalschi Ghenadi și de inculpatul Botezat Gheorghe,

precum că, în contradicție ce prevederile art. 394 alin. (1) pct. 1 și ale art. 414 Cod

de procedură penală, instanța de apel nici nu a constatat existența faptelor

infracționale de maltratare a părților vătămate.

De altfel, instanța de apel, pronunțând o nouă hotărâre, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, a descris cu suficiente amănunte întregul ansamblu

de procedee de tortură, fizică și psihică, pe care fiecare dintre inculpați în parte le-a

aplicat părților vătămate, contribuția fiecărui inculpat determinând apariția

consecințelor prejudiciabile constatate în raportul de examinare medico-legală nr.

1807 din 28 aprilie 2009, raportul de examinare medico-legală nr. 1817 din 28

aprilie 2009 și în fișa medicală nr. 1155.

De exemplu, deosebit de importantă în această privință este constatarea că

Botezat Gheorghe a luat un scut din aluminiu din camera destinată persoanelor ce

urmează a fi recunoscute și i l-a dat lui Calun Igor ca să-l țină cu mâna stângă, iar

Curcă Valeriu i-a spus să se așeze lipit cu spatele de perete. Continuând acțiunile

de torturare, Covalschi Ghenadi în coparticipație cu Curcă Valeriu, Șcerban Sorin,

Botezat Gheorghe, în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor

fizice și psihice, au aplicat cu forță, cu piciorul în scut, aproximativ câte 15 lovituri

fiecare. În rezultatul loviturilor, Calun Igor se lovea cu spatele și capul de perete,

iar cu mâna și genunchiul se lovea de scut.

Cu cele ce preced se află în legătură și argumentul formulat de avocatul

Cernolev Ion, care a susținut că partea vătămată Calun Igor a declarat că nu a

numărat câte lovituri i-a aplicat Curcă Valeriu, dar a reliefat că acesta i-a aplicat

aproximativ o sută de lovituri, iar această declarație se combate prin raportul de

examinare medico-legală nr. 1807 din 28 aprilie 2009, raportul de expertiză

medico-legală nr. 2888/D din 16 noiembrie 2009, raportul de expertiză medico-

legală în comisie nr. 425 din 21 decembrie 2009 și raportul de expertiză medico-

legală nr. 22 din 18 februarie 2010, din care rezultă că lui Calun Igor i-au fost

cauzate leziuni corporale doar sub formă de echimoză ovală localizată pe brațul

stâng și excoriație pe fața anterioară a gambei stângi.

De asemenea, a subliniat că partea vătămată Ghimp Nicu a afirmat că, Curcă

Valeriu l-a lovit în cap și în abdomen, afirmație care se combate prin raportul de

examinare medico-legală nr. 1817 din 29 aprilie 2009, raportul de expertiză

medico-legală nr. 2889/D din 16 noiembrie 2009, raportul de expertiză medico-

49

legală în comisie nr. 424 din 23 decembrie 2009 și raportul de expertiză medico-

legală nr. 23 din 18 februarie 2010, din care rezultă că lui Ghimp Nicu i-au fost

cauzate leziuni corporale doar sub formă de echimoze pe fața posterioară a

pavilionului urechii, echimoză pe brațul stâng și trei echimoze pe ambele fese.

Aici, Colegiul consideră necesar să-și însușească motivarea instanței de apel,

care a reținut că partea vătămată Calun Igor a relatat la fiecare etapă circumstanțele

pe care și le-a adus aminte, având în vedere XXXXX, cât și faptul că a fost torturat

inclusiv cu fața la perete, în mod simultan, de toți cei patru inculpați.

alin. (1) pct. 9) Cod de procedură penală, invocându-se condamnarea pentru o faptă

care nu este prevăzută de legea penală.

Au notat că au fost condamnați în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal,

care a fost abrogat prin Legea nr. 252 din 08 noiembrie 2012 pentru modificarea și

completarea unor acte legislative, iar dispozițiile art. 1661 Cod penal, care prevăd

răspunderea penală pentru tortură, stabilesc pedepse mai aspre, din care motiv, prin

prisma art. 10 alin. (2) Cod penal, acestea nu sunt aplicabile în speță.

Conform art. 3091 alin. (1) Cod penal în redacția în vigoare la 10 aprilie

2009, Provocarea, în mod intenționat, a unei dureri sau suferințe puternice, fizice

ori psihice unei persoane, în special cu scopul de a obține de la această persoană

sau de la o persoană terță informații sau mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe

care aceasta sau o terță persoană l-a comis ori este bănuită că l-a comis, de a

intimida sau de a face presiune asupra ei sau asupra unei terțe persoane, sau pentru

orice alt motiv bazat pe o formă de discriminare, oricare ar fi ea, dacă o asemenea

durere sau suferință este provocată de o persoană cu funcție de răspundere sau de

oricare altă persoană care acționează cu titlu oficial, ori la instigarea sau cu

consimțământul expres sau tacit al unor asemenea persoane, cu excepția durerii sau

a suferinței ce rezultă exclusiv din sancțiuni legale, inerente acestor sancțiuni sau

ocazionate de ele, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 5 ani cu privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un

termen de până la 5 ani.

Potrivit art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal în redacția în vigoare la 10 aprilie

2009, Acțiunile prevăzute la alin. (1) sau (2), săvârșite de două sau mai multe

persoane, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 10 ani cu privarea de dreptul de a

ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la

5 ani.

Prin Legea nr. 252 din 08 noiembrie 2012 pentru modificarea și completarea

unor acte legislative, a fost abrogat și art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal.

În conformitate cu art. 328 alin. (1) Cod penal în redacția în vigoare la 10

aprilie 2009, Săvârșirea de către o persoană cu funcție de răspundere a unor acțiuni

care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege,

dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, se

pedepsește cu amendă în mărime de la 150 la 400 unități convenționale sau cu

închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a

50

ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până

la 5 ani.

Conform art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal în redacția în vigoare la 10 aprilie

2009, Aceleași acțiuni însoțite de tortură sau acțiuni care înjosesc demnitatea părții

vătămate, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani cu privarea de dreptul de a

ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până

la 5 ani.

Avocatul Cernolev Ion consideră că, concurența dintre normele-părți

prevăzute la art. 328 alin. (1) Cod penal și 3091 Cod penal, pe de o parte, și norma-

întreg prevăzută la art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal, pe de altă parte, determină

calificarea faptei în baza art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal.

A arătat că abrogarea art. 328 alin. (2) și 3091 Cod penal nu a semnificat

excluderea caracterului infracțional al faptei în data comiterii infracțiunii, dar

excluderea normelor concurente dictează necesitatea calificării faptei în baza

normelor rămase în vigoare, care formau concurența.

Colegiul subliniază că potrivit art. 118 Cod penal, (1) Concurența dintre o

parte și un întreg reprezintă existența a două sau mai multor norme penale, una din

ele cuprinzând fapta prejudiciabilă în întregime, iar celelalte – numai unele părți

ale ei. (2) Calificarea infracțiunilor în cazul concurenței dintre o parte și un întreg

se efectuează în baza normei care cuprinde în întregime toate semnele faptei

prejudiciabile săvârșite.

Art. 8 Cod penal stipulează că, Caracterul infracțional al faptei și pedeapsa

pentru aceasta se stabilesc de legea penală în vigoare la momentul săvârșirii faptei.

Colegiul relevă că în ipoteza inculpaților Curcă Valeriu și Șcerban Sorin nu

este aplicabilă regula concurenței dintre o parte și un întreg.

În conformitate cu art. 327 alin. (1) Cod penal în redacția în vigoare la 10

aprilie 2009, Folosirea intenționată de către o persoană cu funcție de răspundere a

situației de serviciu, în interes material ori în alte interese personale, dacă aceasta a

cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și

intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, se pedepsește cu

amendă în mărime de la 150 la 400 unități convenționale sau cu închisoare de până

la 3 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.

Inculpații Curcă Valeriu și Șcerban Sorin au comis fapta prejudiciabilă

prevăzută la art. 327 alin. (1) Cod penal, iar consumarea acesteia s-a produs în

momentul în care drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale părților vătămate le-

au fost cauzate daune în proporții considerabile prin aducerea forțată a părților

vătămate în incinta Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, cu

scopul de a afla circumstanțele participării acestora în cadrul dezordinelor în masă

din data de 07 aprilie 2009.

Astfel, inculpații Curcă Valeriu și Șcerban Sorin au comis în mod separat

infracțiunea prevăzută la art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, adică încadrarea

faptelor prejudiciabile nu se putea efectua în baza art. 328 alin. (2) lit. c) Cod

penal, or acțiunile care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor

51

acordate prin lege nu au fost însoțite de acte de tortură, fiind delimitate inclusiv

prin scopul comiterii infracțiunii de tortură, care a fost generat preponderent de

sentimente de răzbunare față de părțile vătămate.

Conform art. 10 Cod penal, Legea penală care înlătură caracterul infracțional

al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce a

comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au

săvârșit faptele respective pînă la intrarea în vigoare a acestei legi, inclusiv asupra

persoanelor care execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au

antecedente penale. (2) Legea penală care înăsprește pedeapsa sau înrăutățește

situația persoanei vinovate de săvârșirea unei infracțiuni nu are efect retroactiv.

Așadar, având în vedere că dispozițiile art. 1661 Cod penal prevăd pedepse

mai aspre, acestea nu sunt aplicabile față de inculpații Curcă Valeriu și Șcerban

Sorin.

Același raționament logico-juridic este aplicabil și inculpaților Covalschi

Ghenadi și Botezat Gheorghe, cu mențiunea că încadrarea faptelor lor

prejudiciabile în baza art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal nu se poate face din motiv

că aceștia se fac vinovați în exclusivitate de săvârșirea infracțiunii de tortură, or în

faptele lor nu persistă elementele infracțiunii de depășire a atribuțiilor de serviciu.

În continuare, Colegiul consideră important să evidențieze că potrivit art.

427 alin. (1) pct. 16) Cod de procedură penală, eroarea de drept comisă de instanța

de apel se poate materializa și în ipoteza în care norma de drept aplicată în decizia

atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către

Curtea Supremă de Justiție.

Utilizând argumentul per a contrario, se poate de dedus că în cazul în care

instanța de apel a aplicat norma de drept în concordanță cu practica aplicării

aceleiași norme de către Curtea Supremă de Justiție, de către instanța de apel nu a

fost admisă o eroare de drept.

Aici, Colegiul face referire la decizia Curții Supreme de Justiție din 06 mai

2014, pronunțată în cauza penală de învinuire a lui Dancu Vadim în comiterea

infracțiunilor prevăzute la art. 151 alin. (1) și 3091 alin. (1) Cod penal.

Problema aplicabilității art. 3091 Cod penal, ulterior abrogării acestuia, a fost

deja soluționată de către Curtea Supremă de Justiție.

Astfel, prin sentința Judecătoriei Dondușeni din 28 martie 2013, Dancu

Vadim a fost condamnat inclusiv pentru săvârșirea la 17 iulie 2011 a infracțiunii

prevăzute la art. 3091 alin. (1) Cod penal, sentința fiind menținută prin decizia

Curții de Apel Bălți din 11 decembrie 2013, care la rândul său, a fost menținută

prin decizia Curții Supreme de Justiție din 06 mai 2014.

pedepselor aplicate inculpaților.

Avocatul Croitor Alexei s-a axat pe faptul că instanța de apel a admis o

eroare gravă de fapt, care a afectat soluția sa privind oportunitatea suspendării

executării pedepsei sub formă de închisoare.

A menționat că actele de tortură au fost comise de patru persoane, ceea ce

agravează răspunderea inculpaților, iar suspendarea executării pedepsei sub formă

52

de închisoare nu corespunde scopului pedepsei penale, după cum prevede art. 61

alin. (2) Cod penal.

De asemenea, opinează că instanța de apel nu a ținut cont că la momentul

săvârșirii infracțiunii, inculpații erau colaboratori de poliție, obligați să-și

desfășoare activitatea pe baza respectării stricte a legilor, să protejeze viața,

sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate

criminale și de alte atacuri nelegitime.

Procurorul Bradu Valentina consideră că instanța de apel a aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale, neacordând deplină eficiență

prevederilor art. 61 alin. (2) și ale art. 75 alin. (1) Cod penal, limitându-se la

enumerarea criteriilor de individualizare a pedepselor penale.

A reliefat că în recentele hotărâri de condamnare a Republicii Moldova de

către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, s-a reținut omisiunea autorităților

statului de a aplica pedepse corespunzătoare pentru infracțiunile de tortură,

omisune ce este contrară garanțiilor oferite de art. 3 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului.

Colegiul relevă că inculpații au fost condamnați pentru săvârșirea la 10

aprilie 2009 a faptelor de tortură de două sau mai multe persoane, sancțiunea

aplicabilă constând în închisoare de la 5 la 10 ani cu privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

În conformitate cu art. 77 alin. (1) lit. c) Cod penal, la stabilirea pedepsei se

consideră circumstanță agravantă săvârșirea infracțiunii prin orice formă de

participație.

Conform art. 77 alin. (1) lit. n) Cod penal, la stabilirea pedepsei se consideră

circumstanță agravantă săvârșirea infracțiunii cu folosirea încrederii acordate.

Art. 77 alin. (2) Cod penal prevede că atunci când circumstanțele menționate

la alin. (1) sunt prevăzute la articolele corespunzătoare din Partea specială a

Codului penal în calitate de semne ale acestor componențe de infracțiuni, ele nu

pot fi concomitent considerate drept circumstanțe agravante.

Colegiul subliniază că, componența de infracțiune prevăzută la art. 3091 alin.

(1) Cod penal conține în calitate de semne atât săvârșirea acesteia prin participație,

cât și de către un subiect – persoană cu funcție de răspundere sau oricare altă

persoană care acționează cu titlu oficial.

Astfel, contrar alegației avocatului Croitor Alexei, instanța de apel nu a

admis o eroare gravă de fapt prin aceea că, la stabilirea pedepselor, nu a depistat

circumstanțe agravante.

În conformitate cu art. 61 Cod penal în redacția în vigoare în data aplicabilă

speței, (1) Pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de

corectare și reeducare a condamnatului ce se aplică de instanțele de judecată, în

numele legii, persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și

restricții drepturilor lor. (2) Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale,

corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât

din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să

cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate.

53

Contrar alegațiilor procurorului Bradu Valentina, instanța de apel nu s-a

rezumat în a enumera criteriile de individualizare a pedepselor penale, ci le-a

raportat la situația fiecărui inculpat în parte.

Conform art. 75 alin. (1) Cod penal, Persoanei recunoscute vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în

Partea specială a prezentului cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții

generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța

de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Astfel, legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de

aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei

penale, în baza anumitor criterii. Toate criteriile enumerate în lege poartă un

caracter independent, iar luate împreună ele asigură corectitudinea cu care instanța

de judecată aplică pedeapsa.

La aplicarea pedepsei se ia în considerație, în mod prioritar, personalitatea

infractorului. Infracțiunea, ca faptă prejudiciabilă, este rezultatul manifestărilor

calităților antisociale ale personalității infractorului. Or, numai în baza faptei

săvârșite, nu se poate determina definitiv personalitatea vinovatului, pentru că

infracțiunea comisă constituie un singur episod din comportamentul social al

făptuitorului.

Caracteristica deplină a personalității infractorului se face în baza tuturor

însușirilor fizice și psihice ale acestuia, particularități care s-au manifestat nu

numai prin fapta comisă, dar și în timpul vieții și activității infractorului în alte

condiții. În asemenea mod, personalitatea infractorului, sub aspect pozitiv sau

negativ, se caracterizează printr-un ansamblu de trăsături morale și intelectuale

prin care se remarcă în cele mai diverse circumstanțe, indiferent de timpul

săvârșirii infracțiunii. Condițiile social-psihologice și de muncă, studiile, datoriile

civice, legea în viața făptuitorului, comportamentul în cadrul familiei, caracterul,

vârsta, temperamentul, antecedentele penale și alte activități de manifestare ale

infractorului au un rol important în elucidarea obiectivă a personalității acestuia.

Fiecare dintre nuanțele ce caracterizează personalitatea infractorului se ia în

considerație de către instanța de judecată la stabilirea pedepsei și, în funcție de

caz, fiecare dintre ele micșorează sau mărește răspunderea penală.

Astfel, aplicând pedepsele, instanța de apel a reținut ca fiind pertinente

următoarele caracteristici ale inculpaților.

Curcă Valeriu are studii superioare, este supus militar, căsătorit, are la

întreținere un copil minor, nu are grad de invaliditate, nu dispune de grade de

calificare și distincții de stat, deține gradul de locotenent major de poliție și nu are

antecedente penale.

Șcerban Sorin are studii superioare, este supus militar, celibatar, nu are la

întreținere copii minori, nu are grad de invaliditate, nu dispune de grade de

calificare și distincții de stat, deține gradul de locotenent de poliție și nu are

54

antecedente penale.

Covalschi Ghenadi are studii superioare, este supus militar, căsătorit, are la

întreținere un copil minor, nu are grad de invaliditate, nu dispune de grade de

calificare și distincții de stat, deține gradul de locotenent de poliție și nu are

antecedente penale.

Botezat Gheorghe are studii superioare, este supus militar, căsătorit, are la

întreținere un copil minor, nu are grad de invaliditate, nu dispune de grade de

calificare și distincții de stat, deține gradul de căpitan de poliție și nu are

antecedente penale.

Procurorul Bradu Valentina nu a explicat de ce anume caracteristicile date

urmau să impună stabilirea de către instanța de apel a unei pedepse mai aspre.

În același context, Colegiul consideră că având în vedere termenul

îndelungat de examinare a cauzei de către instanța de apel, aceasta a avut ocazia să

examineze suficient de amănunțit personalitățile inculpaților, aplicându-le pedepse

în strictă conformitate cu prevederile legale.

În continuare, Colegiul amintește că un șir de consecințe juridice care

pornesc din sancțiunile aplicabile au trezit îngrijorarea că art. 3091 Cod penal, în

varianta aplicabilă speței, nu a fost eficient în lupta împotriva impunității. Aceste

consecințe includ, în special, termenul de prescripție de cinci ani aplicabil torturii

și posibilitatea de a suspenda condiționat executarea pedepsei pronunțate în baza

art. 3091 Cod penal.

În particular, recurgerea frecventă la suspendarea condiționată a executării

pedepsei a fost nu doar criticată pe plan internațional, dar și a contribuit la

consolidarea opiniei publicului moldovean că făptuitorii torturii rămân nepedepsiți

și că impunitatea prevalează. Astfel, prin Legea art. 166 nr. 252 din 08 noiembrie

2012 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, în Codul penal a fost

introdus art. 1661, care prevede sancțiuni mai drastice pentru actele de tortură.

Aici, Colegiul reiterează principiul că legea penală care înăsprește pedeapsa

sau înrăutățește situația persoanei vinovate de săvârșirea unei infracțiuni nu are

efect retroactiv.

Astfel, chestiunea privind stabilirea pedepsei este judecată în baza

standardelor existente în data comiterii infracțiunii, standarde originare în creația

legiuitorului, care nu pot fi revizuite de către instanțele de judecată.

Or, potrivit art. 6 din Constituție, În Republica Moldova puterea legislativă,

executivă și judecătorească sunt separate și colaborează în exercitarea

prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituției.

Forța și intensitatea cu care sunt aplicate relațiile de apărare socială pe calea

constrângerii penale, sunt determinate de voința legiuitorului, rolul instanței de

judecată rezumându-se la stabilirea pedepsei penale în limite expres definite,

influențate de specificul relațiilor sociale la o dată anumită, specific pe care

legiuitorul îl are în vedere în creația sa legislativă.

Din acest punct de vedere, instanța de apel nu a admis derogări în procesul

de stabilire a pedepselor.

55

ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, astfel încât

recursurile ordinare declarate de avocatul Cernolev Ion în interesele inculpatului

Curcă Valeriu, inculpatul Șcerban Sorin, inculpatul Covalschi Ghenadi, inculpatul

Botezat Gheorghe, procurorul Bradu Valentina și de avocatul Croitor Alexei în

interesele părții vătămate Calun Igor împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

18 septembrie 2017, vor fi respinse ca inadmisibile, cu menținerea deciziei atacate.

penală, Colegiul penal lărgit

D E C I D E:

Se resping ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de avocatul

Cernolev Ion în interesele inculpatului Curcă Valeriu XXXXX, inculpatul Șcerban

Sorin XXXXX, inculpatul Covalschi Ghenadi XXXXX, inculpatul Botezat

Gheorghe XXXXX, procurorul Bradu Valentina și de avocatul Croitor Alexei în

interesele părții vătămate Calun Igor, și se menține decizia Curții de Apel Chișinău

din 18 septembrie 2017.

Decizia este irevocabilă.

Decizia integrală pronunțată la 25 aprilie 2018.

Președinte Tatiana Vieru

judecători Maria Ghervas

Iuliana Oprea

Ion Druță

Luiza Gafton

56