1ra-107/18 — art. 309/1 alin. 3 lit. c, 327 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău, din 04 mai 2012 (vol. V, f.d 57-58; 59-96): 1.1 Curcă Valeriu și Șcerban Sorin, fiind învinuiți de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 327 alin. (1) Cod penal, au fost achitați din motiv că faptele lor nu întrunesc elementele infracțiunii. 1.2 Botezat Gheorghe, Curcă Valeriu, Șcerban Sorin și Covalschi Ghenadi au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 3091 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită fiecăruia pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de cinci ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activități în cadrul organelor de drept pe un termen de trei ani, iar în temeiul art. 90 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de probă de trei ani.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că: 2.1 Curcă Valeriu este învinuit că deținând, în baza ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 136 ef. din 20 martie 2009, funcția de inspector al Secției Poliției Criminale a Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, fiind în grad special – locotenent major de poliție, și având, în virtutea art. 123 Cod penal, calitatea de persoană cu funcție de răspundere, în timpul îndeplinirii obligațiilor de funcție a încălcat grav prevederile art. 3 și 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 24 alin. (2) din Constituție și ale art. 1, 2 pct. 2) și 4), 12 pct. 1), 14 și 15 Legea nr. 416 din 18 decembrie 1990 cu privire la poliție, precum și obligațiile funcționale de inspector superior al Secției Poliției Criminale a Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, care-l obligau să-și desfășoare activitatea pe baza respectării stricte a legilor, să protejeze viața, sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime, să prevină și să curme crimele și alte infracțiuni, să mențină ordinea publică și să asigure securitatea publică, să ia măsuri pentru apărarea vieții, sănătății, onoarei și demnității cetățenilor, să comunice despre aplicarea forței fizice șefului său direct, să nu supună pe nimeni la torturi, să poarte responsabilitate personală pentru realizarea întocmai a atribuțiilor de serviciu, să răspundă pentru respectarea principiilor ce guvernează conduita polițistului, a legislației în domeniul drepturilor omului, legislației penale, 2 legislației privind activitatea operativă de investigații și a altor acte normative ce reglementează activitatea de serviciu, săvârșind astfel cu intenție, în calitate de persoană cu funcție de răspundere și reprezentant cu titlu oficial al Ministerului Afacerilor Interne, infracțiunea de abuz de serviciu în următoarele circumstanțe. La 10 aprilie 2009, aproximativ la ora 09.00, Curcă Valeriu, aflându-se la serviciu și îndeplinind obligațiile sale funcționale, deținând informația că, Calun Igor și Ghimp Nicu au participat la dezordinile în masă din 07 aprilie 2009, încălcând prevederile legale privind citarea și prezentarea forțată a persoanelor la organul de urmărire penală, care sunt stipulate la art. 199 și 235-242 Cod de procedură penală, fără a deține o citație, o ordonanță de aducere silită sau o ordonanță de reținere, s-a deplasat împreună cu Șcerban Sorin la Liceul profesional nr. 1, amplasat în mun. Chișinău, str. I. Creangă nr. 59, unde în mod abuziv aceștia i-au aplicat lui Calun Igor și lui Ghimp Nicu cătușe pe mâini și i-au condus la Comisariatul de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău. În continuare, aflându-se în incinta Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, Curcă Valeriu și Șcerban Sorin, abuzând de funcțiile ocupate, fără a le explica lui Calun Igor și lui Ghimp Nicu calitatea procesuală pe care o dețin, urmărind alte interese personale, și anume aflarea circumstanțelor participării lui Calun Igor și a lui Ghimp Nicu la dezordinile în masă din 07-08 aprilie 2009, fără întocmirea unui proces-verbal de reținere, îngrădindu-le posibilitatea de a contacta părinții sau un avocat, ilegal i-au privat pe aceștia de libertate (pe Calun Igor între orele 10.00 și 15.40, iar pe Ghimp Nicu între orele 10.00 și 13.40). În perioada nominalizată, Curcă Valeriu și Șcerban Sorin, susținuți de alți colaboratori de poliție, i-au provocat lui Calun Igor și lui Ghimp Nicu suferințe fizice și psihice cu scopul de a-i intimida și a-i obliga să-și recunoască participarea la dezordinile în masă, la devastarea și sustragerea bunurilor materiale din edificiile Președinției și Parlamentului, prin ce au cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice, precum și drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice. Organul de urmărire penală a calificat acțiunile inculpatului Curcă Valeriu în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, acesta fiind învinuit de comiterea infracțiunii de abuz de serviciu, și anume de folosirea intenționată de către o persoană cu funcție de răspundere a situației de serviciu în alte interese personale, fapta cauzând daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice. În rechizitoriu nu s-a indicat care a fost interesul personal al inculpatului Curcă Valeriu în comiterea abuzului de serviciu, deși art. 327 alin. (1) Cod penal include această condiție pentru definitivarea laturii obiective a infracțiunii. Interesul personal, ca element definitoriu al laturii obiective a infracțiunii prevăzute la art. 327 alin. (1) Cod penal, trebuie să fie propriu doar persoanei învinuite de comiterea acestei infracțiuni și nu poate cuprinde alte scopuri (de ex. aflarea circumstanțelor participării persoanelor la dezordinile în masă din 07-08 aprilie 2009), așa cum este indicat în rechizitoriu. Ca efect, fapta inculpatului Curcă Valeriu nu întrunește elementele 3 infracțiunii de abuz de serviciu. 2.2 Șcerban Sorin este învinuit că deținând, în baza ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 281 ef. din 27 iunie 2008, funcția de inspector al Secției Poliției Criminale a Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, fiind în grad special – locotenent de poliție, și având, în virtutea art. 123 Cod penal, calitatea de persoană cu funcție de răspundere, în timpul îndeplinirii obligațiilor de funcție a încălcat grav prevederile art. 3 și 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 24 alin. (2) din Constituție și ale art. 1, 2 pct. 2) și 4), 12 pct. 1), 14 și 15 Legea nr. 416 din 18 decembrie 1990 cu privire la poliție, precum și obligațiile funcționale de inspector superior al Secției Poliției Criminale a Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, care-l obligau să-și desfășoare activitatea pe baza respectării stricte a legilor, să protejeze viața, sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime, să prevină și să curme crimele și alte infracțiuni, să mențină ordinea publică și să asigure securitatea publică, să ia măsuri pentru apărarea vieții, sănătății, onoarei și demnității cetățenilor, să comunice despre aplicarea forței fizice șefului său direct, să nu supună pe nimeni la torturi, să poarte responsabilitate personală pentru realizarea întocmai a atribuțiilor de serviciu, să răspundă pentru respectarea principiilor ce guvernează conduita polițistului, a legislației în domeniul drepturilor omului, legislației penale, legislației privind activitatea operativă de investigații și a altor acte normative ce reglementează activitatea de serviciu, săvârșind astfel cu intenție, în calitate de persoană cu funcție de răspundere și reprezentant cu titlu oficial al Ministerului Afacerilor Interne, infracțiunea de abuz de serviciu în următoarele circumstanțe. La 10 aprilie 2009, aproximativ la ora 09.00, Șcerban Sorin, aflându-se la serviciu și îndeplinind obligațiile sale funcționale, deținând informația că, Calun Igor și Ghimp Nicu au participat la dezordinile în masă din 07 aprilie 2009, încălcând prevederile legale privind citarea și prezentarea forțată a persoanelor la organul de urmărire penală, care sunt stipulate la art. 199 și 235-242 Cod de procedură penală, fără a deține o citație, o ordonanță de aducere silită sau o ordonanță de reținere, s-a deplasat împreună cu Curcă Valeriu la Liceul profesional nr. 1, amplasat în mun. Chișinău, str. I. Creangă nr. 59, unde în mod abuziv aceștia i-au aplicat lui Calun Igor și lui Ghimp Nicu cătușe pe mâini și i-au condus la Comisariatul de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău. În continuare, aflându-se în incinta Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, Șcerban Sorin și Curcă Valeriu, abuzând de funcțiile ocupate, fără a le explica lui Calun Igor și lui Ghimp Nicu calitatea procesuală pe care o dețin, urmărind alte interese personale, și anume aflarea circumstanțelor participării lui Calun Igor și a lui Ghimp Nicu la dezordinile în masă din 07-08 aprilie 2009, fără întocmirea unui proces-verbal de reținere, îngrădindu-le posibilitatea de a contacta părinții sau un avocat, ilegal i-au privat pe aceștia de libertate (pe Calun Igor între orele 10.00 și 15.40, iar pe Ghimp Nicu între orele 10.00 și 13.40). În perioada nominalizată, Șcerban Sorin și Valeriu Curcă, susținuți de alți colaboratori de poliție, i-au provocat lui Calun Igor și lui Ghimp Nicu suferințe 4 fizice și psihice cu scopul de a-i intimida și a-i obliga să-și recunoască participarea la dezordinile în masă, la devastarea și sustragerea bunurilor materiale din edificiile Președinției și Parlamentului, prin ce au cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice, precum și drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice. Organul de urmărire penală a calificat acțiunile inculpatului Șcerban Sorin în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, acesta fiind învinuit de comiterea infracțiunii de abuz de serviciu, și anume de folosirea intenționată de către o persoană cu funcție de răspundere a situației de serviciu în alte interese personale, fapta cauzând daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice. În rechizitoriu nu s-a indicat care a fost interesul personal al inculpatului Șcerban Sorin în comiterea abuzului de serviciu, deși art. 327 alin. (1) Cod penal include această condiție pentru definitivarea laturii obiective a infracțiunii. Interesul personal, ca element definitoriu al laturii obiective a infracțiunii prevăzute la art. 327 alin. (1) Cod penal, trebuie să fie propriu doar persoanei învinuite de comiterea acestei infracțiuni și nu poate cuprinde alte scopuri (de ex. aflarea circumstanțelor participării persoanelor la dezordinile în masă din 07-08 aprilie 2009), așa cum este indicat în rechizitoriu. Ca efect, fapta inculpatului Șcerban Sorin nu întrunește elementele infracțiunii de abuz de serviciu. 2.3 Curcă Valeriu la 10 aprilie 2010, având, în virtutea art. 123 Cod penal, calitatea de persoană cu funcție de răspundere, și acționând cu titlu oficial (reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne), în timpul îndeplinirii obligațiilor de funcție a încălcat grav prevederile art. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 24 alin. (2) din Constituție și ale art. 1, 2 pct. 2) și 4), 12 pct. 1), 14 și 15 Legea nr. 416 din 18 decembrie 1990 cu privire la poliție, precum și obligațiile funcționale de inspector superior al Secției Poliției Criminale a Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, care-l obligau să-și desfășoare activitatea pe baza respectării stricte a legilor, să protejeze viața, sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime, să prevină și să curme crimele și alte infracțiuni, să mențină ordinea publică și să asigure securitatea publică, să ia măsuri pentru apărarea vieții, sănătății, onoarei și demnității cetățenilor, să comunice despre aplicarea forței fizice șefului său direct, să nu supună pe nimeni la torturi, să poarte responsabilitate personală pentru realizarea întocmai a atribuțiilor de serviciu, să răspundă pentru respectarea principiilor ce guvernează conduita polițistului, a legislației în domeniul drepturilor omului, a legislației penale, a legislației privind activitatea operativă de investigații și a altor acte normative ce reglementează activitatea de serviciu, astfel intenționat torturându-i, în calitate de persoană cu funcție de răspundere și reprezentant cu titlu oficial al Ministerului Afacerilor Interne, în coparticipație cu alți colaboratori de poliție, pe Calun Igor și pe Ghimp Nicu, în următoarele împrejurări. La 10 aprilie 2009, între orele 10.00 și 15.40, aflându-se în biroul nr. 203 al 5 Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, Curcă Valeriu, contrar obligațiilor de serviciu de a apăra viața și sănătatea cetățenilor, urmărind scopul generării victimei a sentimentului de frică, anxietate și inferioritate, acționând din intenție directă în vederea cauzării constrângerii psihice a lui Calun Igor, i-a spus să se pregătească și să declare totul referitor la evenimentele din 07-08 aprilie 2009, amenințându-l cu utilizarea forței fizice. După aceasta, Curcă Valeriu, în coparticipație cu Covalschi Ghenadi, văzând că, Calun Igor nu recunoaște participarea sa la dezordinile din 07 aprilie 2009, l-a insultat și l-a numit cu cuvinte necenzurate, amenințându-l din nou cu aplicarea violenței. În continuare, Curcă Valeriu, urmărind scopul de a provoca suferințe psihice victimei și de a o intimida, i-a spus unui colaborator al poliției ca, Calun Igor să fie scos din birou și condus lângă fereastra din coridor. Aflându-se acolo aproximativ 15-20 minute, Calun Igor auzea cum colegul său de liceu, Ghimp Nicu, striga să nu fie bătut, totodată auzind și zgomotul produs de loviturile aplicate cu palma. Peste o perioadă de timp, din biroul de unde se auzeau strigătele, a ieșit Curcă Valeriu și, în scopul de a-l intimida și de a exercita presiune asupra lui Calun Igor, l-a întrebat dacă s-a gândit ce trebuie să facă. Tot atunci, aflându-se în biroul nr. 205 al Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, Curcă Valeriu în coparticipație cu colaboratorii de poliție Șcerban Sorin, Covalschi Ghenadi, Botezat Gheorghe și cu o persoană neidentificată, contrar obligațiilor de serviciu de a apăra viața și sănătatea cetățenilor, urmărind scopul generării victimei a sentimentului de frică, anxietate și inferioritate, acționând din intenție directă, au început din nou să strige la Calun Igor și să-l numească cu cuvinte necenzurate, cerându-i insistent să recunoască că a participat la dezordinile din 07 aprilie 2009. Văzând că, Calun Igor nu-și recunoaște vinovăția, de acesta s-a apropiat Botezat Gheorghe, care i-a legat pe cap gluga hainei, l-a întors cu fața la perete, iar de către Curcă Valeriu în coparticipație cu colaboratorii de poliție Șcerban, Covalschi Ghenadi, Botezat Gheorghe și cu o persoană neidentificată, din intenție directă, în scopul provocării victimei a durerilor și suferințelor fizice și psihice puternice, de a obține informații sau mărturisiri și de a o pedepsi din motiv că, Calun Igor era bănuit de participare la dezordinile din 07 aprilie 2009, acestuia i-au fost aplicate circa 25-30 de lovituri în regiunea spatelui. După aceasta, Botezat Gheorghe a dezlegat gluga, iar Curcă Valeriu s-a apropiat de Calun Igor și, în scopul de a-l intimida și a face presiune psihică, l-a apucat de haină și i-a solicitat să spună totul, or poliția deține date că la 07 aprilie 2009 Calun Igor a fost la etajele 1-5 ale sediului Parlamentului, unde a sustras computere și alte bunuri, precum și a aruncat cu pietre în colaboratorii de poliție, menționând că în cazul în care Calun Igor nu-și va recunoaște vinovăția, va fi îngropat de viu și închis pentru 20 de ani în închisoare. În același timp, de Calun Igor s-a apropiat Covalschi Ghenadi, care, în scopul provocării victimei a durerilor și suferințelor fizice și psihice puternice, l-a apucat pe Calun Igor de umeri și lovindu-l cu piciorul peste picioarele acestuia, l-a trântit la podea, iar ceilalți 6 colaboratori de poliție care se aflau în birou, urmărind scopul de a intimida victima, au început să râdă și să-l insulte pe Calun Igor. Ulterior, văzând că, Calun Igor nu-și recunoaște vinovăția, de acesta s-a apropiat Botezat Gheorghe, care în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, i-a aplicat lui Calun Igor trei sau patru lovituri puternice în abdomen, în rezultatul cărora acesta s-a aplecat, iar când a ridicat capul, Covalschi Ghenadi i-a aplicat cu palma două lovituri în regiunea feței. În timp ce în birou se aflau inspectorii Secției Poliției Criminale Curcă Valeriu, Botezat Gheorghe și o persoană neidentificată, unul dintre aceștia, în scopul de a-l intimida pe Calun Igor și de a exercita presiune psihică asupra acestuia, i-a spus că în cazul în care nu-și va recunoaște vinovăția, va fi închis pentru 20 de ani în închisoare, unde în privința lui vor fi aplicate acțiuni violente cu caracter sexual în formă perversă. Ulterior, în scopul intimidării și exercitării presiunii asupra lui Calun Igor, acesta a fost dus de către un colaborator de poliție în camera destinată persoanelor ce urmează a fi recunoscute, de unde prin geam urmărea cum Curcă Valeriu simula aplicarea față de Ghimp Nicu a loviturilor în regiunea abdomenului și a toracelui, iar Ghimp Nicu a început să-l roage să nu fie lovit în abdomen, deoarece a fost operat. În continuare, după ce Calun Igor a fost scos din camera destinată persoanelor ce urmează a fi recunoscute în biroul nr. 205, Curcă Valeriu în coparticipație cu Șcerban Sorin, Covalschi Ghenadi, Botezat Gheorghe și cu o persoană neidentificată, în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, i-au aplicat lui Calun Igor circa 30 de lovituri. Curcă Valeriu și Șcerban Sorin au aplicat lovituri preponderent în regiunea pieptului, Botezat Gheorghe – în regiunea abdomenului, Covalschi Ghenadi – în regiunea capului, iar persoana neidentificată – în regiunea rinichilor. Astfel, Calun Igor, cedând fizic și moral, neavând posibilitatea de a contacta un avocat, rude sau alte persoane, a fost nevoit să acționeze contrar voinței și conștiinței sale, recunoscând că la 07 aprilie 2009 a participat de unul singur la devastarea sediilor Parlamentului și a Președinției. Fiind nemulțumit de faptul că, Calun Igor nu a recunoscut că a participat la devastare împreună cu Caisîn Marcel și cu Ghimp Nicu la dezordini, Curcă Valeriu în coparticipație cu Șcerban Sorin, Covalschi Ghenadi, Botezat Gheorghe și cu o persoană neidentificată, în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, i-au aplicat lui Calun Igor câte patru sau cinci lovituri fiecare, în diferite regiuni ale corpului. Ulterior, Botezat Gheorghe a luat un scut din aluminiu din camera destinată persoanelor ce urmează a fi recunoscute și i l-a dat lui Calun Igor ca să-l țină cu mâna stângă, iar Curcă Valeriu i-a spus să se așeze lipit cu spatele de perete. Continuând acțiunile de torturare, Curcă Valeriu împreună cu Șcerban Sorin, Covalschi Ghenadi, Botezat Gheorghe și cu persoana neidentificată, în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, au aplicat cu forță, cu piciorul în scut, aproximativ câte 15 lovituri fiecare. În rezultatul 7 loviturilor, Calun Igor se lovea cu spatele și capul de perete, iar cu mâna și genunchiul se lovea de scut. Tot Curcă Valeriu la 10 aprilie 2009, între orele 10.00 și 13.40, aflându-se în biroul nr. 205 al Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, contrar obligațiilor de serviciu de a apăra viața și sănătatea cetățenilor, urmărind scopul generării victimei a sentimentului de frică, anxietate și inferioritate, în coparticipație cu alți colegi de serviciu, a continuat aplicarea actelor de tortură față de Ghimp Nicu. Inițial, Șcerban Sorin i-a aplicat lui Ghimp Nicu circa trei lovituri cu pumnul în abdomen, o lovitură în cap și aproximativ două lovituri cu genunchiul în regiunea coapsei stângi. La rândul său, Curcă Valeriu, văzând că Ghimp Nicu nu-și recunoaște vinovăția în sustragerea bunurilor din sediile Președinției și a Parlamentului, precum și în implicarea în dezordinile în masă din 07 aprilie 2009, în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, i-a aplicat lui Ghimp Nicu o lovitură cu pumnul în regiunea urechii drepte și circa trei lovituri în cap, după care Șcerban Sorin i-a aplicat lui Ghimp Nicu aproximativ trei lovituri cu pumnul în regiunea abdomenului și a coastelor. Apoi, Curcă Valeriu în coparticipație cu Șcerban Sorin, în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, i-au aplicat lui Ghimp Nicu câte aproximativ cinci lovituri fiecare în regiunea abdomenului și a toracelui, iar Șcerban Sorin i-a mai aplicat lui Ghimp Nicu circa trei lovituri în regiunea șoldului. Mai târziu, Ghimp Nicu a fost condus în biroul ofițerului de urmărire penală Bistrițchi Petru, unde, fiind audiat în calitate de bănuit, a recunoscut că a sustras doar un cod civil. În curând, Ghimp Nicu a fost întors de Șcerban Sorin în biroul nr. 205, unde în prezența lui Curcă Valeriu, Covalschi Ghenadi i-a reproșat lui Ghimp Nicu că acesta, fiind audiat de către ofițerul de urmărire penală, nu a recunoscut că a sustras mai multe bunuri din sediul Parlamentului. Atunci, Covalschi Ghenadi, în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, i-a aplicat lui Ghimp Nicu aproximativ trei lovituri cu pumnul în regiunea abdomenului și trei sau patru lovituri peste pavilioanele urechilor. Ulterior, Covalschi Ghenadi, în mod intenționat, în scopul provocării suferințelor fizice și psihice, i-a aplicat lui Ghimp Nicu trei lovituri cu reteveiul din cauciuc în regiunea feselor și o lovitură cu piciorul în regiunea pieptului. În momentul în care Ghimp Nicu s-a lipit de perete, Covalschi Ghenadi, în mod intenționat, în scopul provocării suferințelor fizice și psihice, i-a aplicat lui Ghimp Nicu o lovitură cu piciorul din întoarcere în regiunea abdomenului și o lovitură cu palmele peste pavilioanele urechilor. Continuând acțiunile sale de intimidare, Curcă Valeriu, aflându-se în biroul nr. 205, în coparticipație cu Șcerban Sorin, Covalschi Ghenadi și cu o persoană neidentificată, în mod intenționat, în scopul de a provoca suferințe psihice, a obține informații și mărturisiri și a-l intimida pe Ghimp Nicu, pe o perioadă de circa 10 minute au simulat aplicarea loviturilor peste corpul lui Ghimp Nicu, totodată 8 întrebându-l cu cine s-a aflat la 07 aprilie 2009 în preajma sediilor Președinției și a Parlamentului. Urmare a acțiunilor violente comise de Curcă Valeriu, Șcerban Sorin, Covalschi Ghenadi, Botezat Gheorghe și de persoana neidentificată, a fost știrbită imaginea colaboratorului Ministerului Afacerilor Interne, cazul având o rezonanță socială sporită. Părții vătămate Calun Igor i-au fost cauzate suferințe fizice sub formă de „echimoză ovală în treimea medie a brațului și excoriație pe fața anterioară în treimea inferioară a gambei stângi”, care se califică drept leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății, precum și suferințe psihice sub formă de XXXXX. Părții vătămate Ghimp Nicu i-au fost cauzate suferințe fizice sub formă de „echimoze pe fața posterioară a pavilionului urechii, pe fața dorsală a treimii inferioare a brațului stâng și trei echimoze pe ambele fese”, care reprezintă vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății, precum și suferințe psihice. Vinovăția inculpatului Curcă Valeriu în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 309 Cod penal s-a dovedit pe deplin, acțiunile acestuia fiind calificate în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, or inculpatul a comis infracțiunea de tortură, și anume provocarea, în mod intenționat, a unei dureri sau suferințe puternice, fizice și psihice unei persoane, cu scopul de a obține de la această persoană informații și mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta este bănuită că l-a comis, de a intimida și de a face presiune asupra ei, dacă o asemenea durere și suferință a fost provocată de o persoană cu funcție de răspundere sau de oricare altă persoană care acționează cu titlu oficial, acțiune săvârșită de două sau mai multe persoane. La stabilirea pedepsei, în privința inculpatului Curcă Valeriu nu au fost identificate circumstanțe agravante și atenuante. Inculpatul Curcă Valeriu este caracterizat pozitiv, încadrat în câmpul muncii, căsătorit și are un copil minor la întreținere, corectarea și reeducarea sa fiind posibilă fără izolare de societate. 2.4 Șcerban Sorin la 10 aprilie 2010, având, în virtutea art. 123 Cod penal, calitatea de persoană cu funcție de răspundere, și acționând cu titlu oficial (reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne), în timpul îndeplinirii obligațiilor de funcție a încălcat grav prevederile art. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 24 alin. (2) din Constituție și ale art. 1, 2 pct. 2) și 4), 12 pct. 1), 14 și 15 Legea nr. 416 din 18 decembrie 1990 cu privire la poliție, precum și obligațiile funcționale de inspector al Secției Poliției Criminale a Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, care-l obligau să-și desfășoare activitatea pe baza respectării stricte a legilor, să protejeze viața, sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime, să prevină și să curme crimele și alte infracțiuni, să mențină ordinea publică și să asigure securitatea publică, să ia măsuri pentru apărarea vieții, sănătății, onoarei și demnității cetățenilor, să comunice despre aplicarea forței fizice șefului său direct, să nu supună pe nimeni la torturi, să poarte responsabilitate personală pentru realizarea întocmai a atribuțiilor de serviciu, să răspundă pentru respectarea 9 principiilor ce guvernează conduita polițistului, a legislației în domeniul drepturilor omului, a legislației penale, a legislației privind activitatea operativă de investigații și a altor acte normative ce reglementează activitatea de serviciu, astfel intenționat torturându-i, în calitate de persoană cu funcție de răspundere și reprezentant cu titlu oficial al Ministerului Afacerilor Interne, în coparticipație cu alți colaboratori de poliție, pe Calun Igor și pe Ghimp Nicu, în următoarele împrejurări. La 10 aprilie 2009, între orele 10.00 și 15.40, aflându-se în biroul nr. 205 al Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, Șcerban Sorin a aderat la acțiunile de tortură comise de colegii săi de serviciu (Curcă Valeriu, Covalschi Ghenadi, Botezat Gheorghe și o persoană neidentificată) și, contrar obligațiilor de serviciu de a apăra viața și sănătatea cetățenilor, urmărind scopul generării victimei a sentimentului de frică, anxietate și inferioritate, acționând din intenție directă, a început să strige la Calun Igor și să-l numească cu cuvinte necenzurate, solicitându-i insistent să recunoască participarea la dezordinile din 07 aprilie 2009. Văzând că, Calun Igor nu-și recunoaște vinovăția, de acesta s-a apropiat Botezat Gheorghe, care i-a legat pe cap gluga hainei, l-a întors cu fața la perete, iar de către Șcerban Sorin, în coparticipație cu colaboratorii de poliție Curcă Valeriu, Covalschi Ghenadi, Botezat Gheorghe și cu o persoană neidentificată, din intenție directă, în scopul provocării victimei a durerilor și suferințelor fizice și psihice puternice, de a obține informații sau mărturisiri și de a o pedepsi din motiv că, Calun Igor era bănuit de participare la dezordinile din 07 aprilie 2009, acestuia i-au fost aplicate acestuia circa 25-30 de lovituri în regiunea spatelui. După aceasta, Botezat Gheorghe a dezlegat gluga, iar Curcă Valeriu s-a apropiat de Calun Igor și, în scopul de a-l intimida și a face presiune psihică, l-a apucat de haină și i-a solicitat să spună totul, or poliția deține date că la 07 aprilie 2009 Calun Igor a fost la etajele 1-5 ale sediului Parlamentului, unde a sustras computere și alte bunuri, precum și a aruncat cu pietre în colaboratorii de poliție, menționând că în cazul în care Calun Igor nu-și va recunoaște vinovăția, va fi îngropat de viu și închis pentru 20 de ani în închisoare. În același timp, de Calun Igor s-a apropiat Covalschi Ghenadi, care, în scopul provocării victimei a durerilor și suferințelor fizice și psihice puternice, l-a apucat pe Calun Igor de umeri și lovindu-l cu piciorul peste picioarele acestuia, l-a trântit la podea, iar ceilalți colaboratori de poliție care se aflau în birou, urmărind scopul de a intimida victima, au început să râdă și să-l insulte pe Calun Igor. Ulterior, văzând că, Calun Igor nu-și recunoaște vinovăția, de acesta s-a apropiat Botezat Gheorghe, care în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, i-a aplicat lui Calun Igor trei sau patru lovituri puternice în abdomen, în rezultatul cărora acesta s-a aplecat, iar când a ridicat capul, Covalschi Ghenadi i-a aplicat cu palma două lovituri în regiunea feței. În timp ce în birou se aflau inspectorii Secției Poliției Criminale Curcă Valeriu, Botezat Gheorghe și o persoană neidentificată, unul dintre aceștia, în scopul de a-l intimida pe Calun Igor și de a exercita presiune psihică asupra acestuia, i-a spus că în cazul în care nu-și va recunoaște vinovăția, va fi închis pentru 20 de ani în închisoare, unde în privința lui vor fi aplicate acțiuni violente 10 cu caracter sexual în formă perversă. Ulterior, în scopul intimidării și exercitării presiunii asupra lui Calun Igor, acesta a fost dus de către un colaborator de poliție în camera destinată persoanelor ce urmează a fi recunoscute, de unde prin geam urmărea cum Șcerban Sorin și Curcă Valeriu simulau aplicarea față de Ghimp Nicu a loviturilor în regiunea abdomenului și a toracelui, iar Ghimp Nicu a început să-i roage să nu fie lovit în abdomen, deoarece a fost operat. În continuare, după ce Calun Igor a fost scos din camera destinată persoanelor ce urmează a fi recunoscute în biroul nr. 205, Șcerban Sorin în coparticipație cu Curcă Valeriu, Covalschi Ghenadi, Botezat Gheorghe și cu o persoană neidentificată, în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, i-au aplicat lui Calun Igor circa 30 de lovituri. Șcerban Sorin și Curcă Valeriu au aplicat lovituri preponderent în regiunea pieptului, Botezat Gheorghe – în regiunea abdomenului, Covalschi Ghenadi – în regiunea capului, iar persoana neidentificată – în regiunea rinichilor. Astfel, Calun Igor, cedând fizic și moral, neavând posibilitatea de a contacta un avocat, rude sau alte persoane, a fost nevoit să acționeze contrar voinței și conștiinței sale, recunoscând că la 07 aprilie 2009 a participat de unul singur la devastarea sediilor Parlamentului și a Președinției. Fiind nemulțumit de faptul că, Calun Igor nu a recunoscut că a participat la devastare împreună cu Caisîn Marcel și cu Ghimp Nicu la dezordini, Șcerban Sorin în coparticipație cu Curcă Valeriu, Covalschi Ghenadi, Botezat Gheorghe și cu o persoană neidentificată, în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, i-au aplicat lui Calun Igor câte patru sau cinci lovituri fiecare, în diferite regiuni ale corpului. Ulterior, Botezat Gheorghe a luat un scut din aluminiu din camera destinată persoanelor ce urmează a fi recunoscute și i l-a dat lui Calun Igor ca să-l țină cu mâna stângă, iar Curcă Valeriu i-a spus să se așeze lipit cu spatele de perete. Continuând acțiunile de torturare, Șcerban Sorin, împreună cu Curcă Valeriu, Covalschi Ghenadi, Botezat Gheorghe și cu persoana neidentificată, în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, au aplicat cu forță, cu piciorul în scut, aproximativ câte 15 lovituri fiecare. În rezultatul loviturilor, Calun Igor se lovea cu spatele și capul de perete, iar cu mâna și genunchiul se lovea de scut. Tot Șcerban Sorin la 10 aprilie 2009, între orele 10.00 și 13.40, aflându-se în biroul nr. 205 al Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, contrar obligațiilor de serviciu de a apăra viața și sănătatea cetățenilor, urmărind scopul generării victimei a sentimentului de frică, anxietate și inferioritate, în coparticipație cu alți colegi de serviciu, a continuat aplicarea actelor de tortură față de Ghimp Nicu. Inițial, Șcerban Sorin i-a aplicat lui Ghimp Nicu circa trei lovituri cu pumnul în abdomen, o lovitură în cap și aproximativ două lovituri cu genunchiul în regiunea coapsei stângi. La rândul său, Curcă Valeriu, văzând că Ghimp Nicu nu-și recunoaște vinovăția în sustragerea bunurilor din sediile Președinției și a 11 Parlamentului, precum și în implicarea în dezordinile în masă din 07 aprilie 2009, în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, i-a aplicat lui Ghimp Nicu o lovitură cu pumnul în regiunea urechii drepte și circa trei lovituri în cap, după care Șcerban Sorin i-a aplicat lui Ghimp Nicu aproximativ trei lovituri cu pumnul în regiunea abdomenului și a coastelor. Apoi, Șcerban Sorin în coparticipație cu Curcă Valeriu, în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, i-au aplicat lui Ghimp Nicu câte aproximativ cinci lovituri fiecare în regiunea abdomenului și a toracelui, iar Șcerban Sorin i-a mai aplicat lui Ghimp Nicu circa trei lovituri în regiunea șoldului. Mai târziu, Ghimp Nicu a fost condus în biroul ofițerului de urmărire penală Bistrițchi Petru, unde, fiind audiat în calitate de bănuit, a recunoscut că a sustras doar un cod civil. În curând, Ghimp Nicu a fost întors de Șcerban Sorin în biroul nr. 205, unde în prezența sa, Covalschi Ghenadi i-a reproșat lui Ghimp Nicu că acesta, fiind audiat de către ofițerul de urmărire penală, nu a recunoscut că a sustras mai multe bunuri din sediul Parlamentului. Atunci, Covalschi Ghenadi, în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, i-a aplicat lui Ghimp Nicu aproximativ trei lovituri cu pumnul în regiunea abdomenului și trei sau patru lovituri peste pavilioanele urechilor. Ulterior, Covalschi Ghenadi, în mod intenționat, în scopul provocării suferințelor fizice și psihice, i-a aplicat lui Ghimp Nicu trei lovituri cu reteveiul din cauciuc în regiunea feselor și o lovitură cu piciorul în regiunea pieptului. În momentul în care Ghimp Nicu s-a lipit de perete, Covalschi Ghenadi, în mod intenționat, în scopul provocării suferințelor fizice și psihice, i-a aplicat lui Ghimp Nicu o lovitură cu piciorul din întoarcere în regiunea abdomenului și o lovitură cu palmele peste pavilioanele urechilor. Continuând acțiunile sale de intimidare, Șcerban Sorin, aflându-se în biroul nr. 205, în coparticipație cu Curcă Valeriu, Covalschi Ghenadi și cu o persoană neidentificată, în mod intenționat, în scopul de a provoca suferințe psihice, a obține informații și mărturisiri și a-l intimida pe Ghimp Nicu, pe o perioadă de circa 10 minute au simulat aplicarea loviturilor peste corpul lui Ghimp Nicu, totodată întrebându-l cu cine s-a aflat la 07 aprilie 2009 în preajma sediilor Președinției și a Parlamentului. Urmare a acțiunilor violente comise de Șcerban Sorin, Curcă Valeriu, Covalschi Ghenadi, Botezat Gheorghe și de persoana neidentificată, a fost știrbită imaginea colaboratorului Ministerului Afacerilor Interne, cazul având o rezonanță socială sporită. Părții vătămate Calun Igor i-au fost cauzate suferințe fizice sub formă de „echimoză ovală în treimea medie a brațului și excoriație pe fața anterioară în treimea inferioară a gambei stângi”, care se califică drept leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății, precum și suferințe psihice sub formă de XXXXX. Părții vătămate Ghimp Nicu i-au fost cauzate suferințe fizice sub formă de „echimoze pe fața posterioară a pavilionului urechii, pe fața dorsală a treimii inferioare a brațului stâng și trei echimoze pe ambele fese”, care reprezintă 12 vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății, precum și suferințe psihice. Vinovăția inculpatului Șcerban Sorin în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 309 Cod penal s-a dovedit pe deplin, acțiunile acestuia fiind calificate în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, or inculpatul a comis infracțiunea de tortură, și anume provocarea, în mod intenționat, a unei dureri sau suferințe puternice, fizice și psihice unei persoane, cu scopul de a obține de la această persoană informații și mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta este bănuită că l-a comis, de a intimida și de a face presiune asupra ei, dacă o asemenea durere și suferință a fost provocată de o persoană cu funcție de răspundere sau de oricare altă persoană care acționează cu titlu oficial, acțiune săvârșită de două sau mai multe persoane. La stabilirea pedepsei, în privința inculpatului Șcerban Sorin nu au fost identificate circumstanțe agravante și atenuante. Inculpatul Curcă Valeriu este caracterizat pozitiv și încadrat în câmpul muncii, corectarea și reeducarea sa fiind posibilă fără izolare de societate. 2.5 Covalschi Ghenadi, deținând, în baza ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 363 ef. din 16 august 2008, funcția de inspector al Secției Poliției Criminale a Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, fiind în grad special – locotenent de poliție, având, în virtutea art. 123 Cod penal, calitatea de persoană cu funcție de răspundere, și acționând cu titlu oficial (reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne), în timpul îndeplinirii obligațiilor de funcție a încălcat grav prevederile art. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 24 alin. (2) din Constituție și ale art. 1, 2 pct. 2) și 4), 12 pct. 1), 14 și 15 Legea nr. 416 din 18 decembrie 1990 cu privire la poliție, precum și obligațiile funcționale de inspector al Secției Poliției Criminale a Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, care-l obligau să-și desfășoare activitatea pe baza respectării stricte a legilor, să protejeze viața, sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime, să prevină și să curme crimele și alte infracțiuni, să mențină ordinea publică și să asigure securitatea publică, să ia măsuri pentru apărarea vieții, sănătății, onoarei și demnității cetățenilor, să comunice despre aplicarea forței fizice șefului său direct, să nu supună pe nimeni la torturi, să poarte responsabilitate personală pentru realizarea întocmai a atribuțiilor de serviciu, să răspundă pentru respectarea principiilor ce guvernează conduita polițistului, a legislației în domeniul drepturilor omului, a legislației penale, a legislației privind activitatea operativă de investigații și a altor acte normative ce reglementează activitatea de serviciu, astfel intenționat torturându-i, în calitate de persoană cu funcție de răspundere și reprezentant cu titlu oficial al Ministerului Afacerilor Interne, în coparticipație cu alți colaboratori de poliție, pe Calun Igor și pe Ghimp Nicu, în următoarele împrejurări. La 10 aprilie 2009, între orele 10.00 și 15.40, aflându-se în biroul nr. 203 al Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, Covalschi Ghenadi, contrar obligațiilor de serviciu de a apăra viața și sănătatea cetățenilor, urmărind scopul generării victimei a sentimentului de frică, anxietate și inferioritate, acționând din intenție directă în vederea cauzării constrângerii psihice a lui Calun Igor, în 13 coparticipație cu Curcă Valeriu, văzând că, Calun Igor nu recunoaște participarea sa la dezordinile din 07 aprilie 2009, l-a insultat și l-a numit cu cuvinte necenzurate, amenințându-l cu aplicarea violenței. În continuare, Curcă Valeriu, urmărind scopul de a provoca suferințe psihice victimei și de a o intimida, i-a spus unui colaborator al poliției neidentificat ca, Calun Igor să fie scos din birou și condus lângă fereastra din coridor. Aflându-se acolo aproximativ 15-20 minute, Calun Igor auzea cum colegul său de liceu, Ghimp Nicu, striga să nu fie bătut, totodată auzind și zgomotul produs de loviturile aplicate cu palma. Peste o perioadă de timp, din biroul de unde se auzeau strigătele, a ieșit Curcă Valeriu și, în scopul de a-l intimida și de a exercita presiune asupra lui Calun Igor, l-a întrebat dacă s-a gândit ce trebuie să facă. Tot atunci, aflându-se în biroul nr. 205 al Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, Covalschi Ghenadi în coparticipație cu colaboratorii de poliție Curcă Valeriu, Șcerban Sorin, Botezat Gheorghe și cu o persoană neidentificată, contrar obligațiilor de serviciu de a apăra viața și sănătatea cetățenilor, urmărind scopul generării victimei a sentimentului de frică, anxietate și inferioritate, acționând din intenție directă, au început din nou să strige la Calun Igor și să-l numească cu cuvinte necenzurate, cerându-i insistent să recunoască că a participat la dezordinile din 07 aprilie 2009. Văzând că, Calun Igor nu-și recunoaște vinovăția, de acesta s-a apropiat Botezat Gheorghe, care i-a legat pe cap gluga hainei, l-a întors cu fața la perete, iar de către Covalschi Ghenadi, în coparticipație cu colaboratorii de poliție Șcerban Sorin, Curcă Valeriu, Botezat Gheorghe și cu o persoană neidentificată, din intenție directă, în scopul provocării victimei a durerilor și suferințelor fizice și psihice puternice, de a obține informații sau mărturisiri și de a o pedepsi din motiv că, Calun Igor era bănuit de participare la dezordinile din 07 aprilie 2009, i-au fost aplicate acestuia circa 25-30 de lovituri în regiunea spatelui. După aceasta, Botezat Gheorghe a dezlegat gluga, iar Curcă Valeriu s-a apropiat de Calun Igor și, în scopul de a-l intimida și a face presiune psihică, l-a apucat de haină și i-a solicitat să spună totul, or poliția deține date că la 07 aprilie 2009 Calun Igor a fost la etajele 1-5 ale sediului Parlamentului, unde a sustras computere și alte bunuri, precum și a aruncat cu pietre în colaboratorii de poliție, menționând că în cazul în care Calun Igor nu-și va recunoaște vinovăția, va fi îngropat de viu și închis pentru 20 de ani în închisoare. În același timp, de Calun Igor s-a apropiat Covalschi Ghenadi, care, în scopul provocării victimei a durerilor și suferințelor fizice și psihice puternice, l-a apucat pe Calun Igor de umeri și lovindu-l cu piciorul peste picioarele acestuia, l-a trântit la podea, iar ceilalți colaboratori de poliție care se aflau în birou, urmărind scopul de a intimida victima, au început să râdă și să-l insulte pe Calun Igor. Ulterior, văzând că, Calun Igor nu-și recunoaște vinovăția, de acesta s-a apropiat Botezat Gheorghe, care în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, i-a aplicat lui Calun Igor trei sau patru lovituri puternice în abdomen, în rezultatul cărora acesta s-a aplecat, iar când a ridicat 14 capul, Covalschi Ghenadi i-a aplicat cu palma două lovituri în regiunea feței. În timp ce în birou se aflau inspectorii Secției Poliției Criminale Curcă Valeriu, Botezat Gheorghe și o persoană neidentificată, unul dintre aceștia, în scopul de a-l intimida pe Calun Igor și de a exercita presiune psihică asupra acestuia, i-a spus că în cazul în care nu-și va recunoaște vinovăția, va fi închis pentru 20 de ani în închisoare, unde în privința lui vor fi aplicate acțiuni violente cu caracter sexual în formă perversă. Ulterior, în scopul intimidării și exercitării presiunii asupra lui Calun Igor, acesta a fost dus de către un colaborator de poliție în camera destinată persoanelor ce urmează a fi recunoscute, de unde prin geam urmărea cum Curcă Valeriu și Șcerban Sorin simulau aplicarea față de Ghimp Nicu a loviturilor în regiunea abdomenului și a toracelui, iar Ghimp Nicu a început să-i roage să nu fie lovit în abdomen, deoarece a fost operat. În continuare, după ce Calun Igor a fost scos din camera destinată persoanelor ce urmează a fi recunoscute în biroul nr. 205, Covalschi Ghenadi în coparticipație cu Curcă Valeriu, Șcerban Sorin, Botezat Gheorghe și cu o persoană neidentificată, în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, i-au aplicat lui Calun Igor circa 30 de lovituri. Curcă Valeriu și Șcerban Sorin au aplicat lovituri preponderent în regiunea pieptului, Botezat Gheorghe – în regiunea abdomenului, Covalschi Ghenadi – în regiunea capului, iar persoana neidentificată – în regiunea rinichilor. Astfel, Calun Igor, cedând fizic și moral, neavând posibilitatea de a contacta un avocat, rude sau alte persoane, a fost nevoit să acționeze contrar voinței și conștiinței sale, recunoscând că la 07 aprilie 2009 a participat de unul singur la devastarea sediilor Parlamentului și a Președinției. Fiind nemulțumit de faptul că, Calun Igor nu a recunoscut că a participat la devastare împreună cu Caisîn Marcel și cu Ghimp Nicu la dezordini, Covalschi Ghenadi în coparticipație cu Curcă Valeriu, Șcerban Sorin, Botezat Gheorghe și cu o persoană neidentificată, în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, i-au aplicat lui Calun Igor câte patru sau cinci lovituri fiecare, în diferite regiuni ale corpului. Ulterior, Botezat Gheorghe a luat un scut din aluminiu din camera destinată persoanelor ce urmează a fi recunoscute și i l-a dat lui Calun Igor ca să-l țină cu mâna stângă, iar Curcă Valeriu i-a spus să se așeze lipit cu spatele de perete. Continuând acțiunile de torturare, Covalschi Ghenadi în coparticipație cu Curcă Valeriu, Șcerban Sorin, Botezat Gheorghe și cu persoana neidentificată, în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, au aplicat cu forță, cu piciorul în scut, aproximativ câte 15 lovituri fiecare. În rezultatul loviturilor, Calun Igor se lovea cu spatele și capul de perete, iar cu mâna și genunchiul se lovea de scut. Tot Covalschi Ghenadi la 10 aprilie 2009, între orele 10.00 și 13.40, aflându-se în biroul nr. 205 al Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, contrar obligațiilor de serviciu de a apăra viața și sănătatea cetățenilor, urmărind scopul generării victimei a sentimentului de frică, anxietate și 15 inferioritate, în coparticipație cu alți colegi de serviciu, a continuat aplicarea actelor de tortură față de Ghimp Nicu. Inițial, Șcerban Sorin i-a aplicat lui Ghimp Nicu circa trei lovituri cu pumnul în abdomen, o lovitură în cap și aproximativ două lovituri cu genunchiul în regiunea coapsei stângi. La rândul său, Curcă Valeriu, văzând că Ghimp Nicu nu-și recunoaște vinovăția în sustragerea bunurilor din sediile Președinției și a Parlamentului, precum și în implicarea în dezordinile în masă din 07 aprilie 2009, în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, i-a aplicat lui Ghimp Nicu o lovitură cu pumnul în regiunea urechii drepte și circa trei lovituri în cap, după care Șcerban Sorin i-a aplicat lui Ghimp Nicu aproximativ trei lovituri cu pumnul în regiunea abdomenului și a coastelor. Apoi, Curcă Valeriu în coparticipație cu Șcerban Sorin, în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, i-au aplicat lui Ghimp Nicu câte aproximativ cinci lovituri fiecare în regiunea abdomenului și a toracelui, iar Șcerban Sorin i-a mai aplicat lui Ghimp Nicu circa trei lovituri în regiunea șoldului. Mai târziu, Ghimp Nicu a fost condus în biroul ofițerului de urmărire penală Bistrițchi Petru, unde, fiind audiat în calitate de bănuit, a recunoscut că a sustras doar un cod civil. În curând, Ghimp Nicu a fost întors de Șcerban Sorin în biroul nr. 205, unde Covalschi Ghenadi i-a reproșat lui Ghimp Nicu că acesta, fiind audiat de către ofițerul de urmărire penală, nu a recunoscut că a sustras mai multe bunuri din sediul Parlamentului. Atunci, Covalschi Ghenadi, în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, i-a aplicat lui Ghimp Nicu aproximativ trei lovituri cu pumnul în regiunea abdomenului și trei sau patru lovituri peste pavilioanele urechilor. Ulterior, Covalschi Ghenadi, în mod intenționat, în scopul provocării suferințelor fizice și psihice, i-a aplicat lui Ghimp Nicu trei lovituri cu reteveiul din cauciuc în regiunea feselor și o lovitură cu piciorul în regiunea pieptului. În momentul în care Ghimp Nicu s-a lipit de perete, Covalschi Ghenadi, în mod intenționat, în scopul provocării suferințelor fizice și psihice, i-a aplicat lui Ghimp Nicu o lovitură cu piciorul din întoarcere în regiunea abdomenului și o lovitură cu palmele peste pavilioanele urechilor. Continuând acțiunile sale de intimidare, Covalschi Ghenadi, aflându-se în biroul nr. 205, în coparticipație cu Curcă Valeriu, Șcerban Sorin și cu o persoană neidentificată, în mod intenționat, în scopul de a provoca suferințe psihice, a obține informații și mărturisiri și a-l intimida pe Ghimp Nicu, pe o perioadă de circa 10 minute au simulat aplicarea loviturilor peste corpul lui Ghimp Nicu, totodată întrebându-l cu cine s-a aflat la 07 aprilie 2009 în preajma sediilor Președinției și a Parlamentului. Urmare a acțiunilor violente comise de Curcă Valeriu, Șcerban Sorin, Covalschi Ghenadi, Botezat Gheorghe și de persoana neidentificată, a fost știrbită imaginea colaboratorului Ministerului Afacerilor Interne, cazul având o rezonanță socială sporită. Părții vătămate Calun Igor i-au fost cauzate suferințe fizice sub formă de 16 „echimoză ovală în treimea medie a brațului și excoriație pe fața anterioară în treimea inferioară a gambei stângi”, care se califică drept leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății, precum și suferințe psihice sub formă de XXXXX. Părții vătămate Ghimp Nicu i-au fost cauzate suferințe fizice sub formă de „echimoze pe fața posterioară a pavilionului urechii, pe fața dorsală a treimii inferioare a brațului stâng și trei echimoze pe ambele fese”, care reprezintă vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății, precum și suferințe psihice. Vinovăția inculpatului Covalschi Ghenadi în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 309 Cod penal s-a dovedit pe deplin, acțiunile acestuia fiind calificate în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, or inculpatul a comis infracțiunea de tortură, și anume provocarea, în mod intenționat, a unei dureri sau suferințe puternice, fizice și psihice unei persoane, cu scopul de a obține de la această persoană informații și mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta este bănuită că l-a comis, de a intimida și de a face presiune asupra ei, dacă o asemenea durere și suferință a fost provocată de o persoană cu funcție de răspundere sau de oricare altă persoană care acționează cu titlu oficial, acțiune săvârșită de două sau mai multe persoane. La stabilirea pedepsei, în privința inculpatului Covalschi Ghenadi nu au fost identificate circumstanțe agravante și atenuante. Inculpatul Covalschi Ghenadi este caracterizat pozitiv, încadrat în câmpul muncii, căsătorit și are un copil minor la întreținere, corectarea și reeducarea sa fiind posibilă fără izolare de societate. 2.6 Botezat Gheorghe, deținând, în baza ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 410 ef. din 28 decembrie 2005, funcția de inspector superior al Secției Poliției Criminale a Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, fiind în grad special – căpitan de poliție, având, în virtutea art. 123 Cod penal, calitatea de persoană cu funcție de răspundere, și acționând cu titlu oficial (reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne), în timpul îndeplinirii obligațiilor de funcție a încălcat grav art. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 24 alin. (2) din Constituție, art. 1, 2 pct. 2) și 4), 12 pct. 1), 14 și 15 Legea nr. 416 din 18 decembrie 1990 cu privire la poliție, precum și obligațiile funcționale de inspector al Secției Poliției Criminale a Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, care-l obligau să-și desfășoare activitatea pe baza respectării stricte a legilor, să protejeze viața, sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime, să prevină și să curme crimele și alte infracțiuni, să mențină ordinea publică și să asigure securitatea publică, să ia măsuri pentru apărarea vieții, sănătății, onoarei și demnității cetățenilor, să comunice despre aplicarea forței fizice șefului său direct, să nu supună pe nimeni la torturi, să poarte responsabilitate personală pentru realizarea întocmai a atribuțiilor de serviciu, să răspundă de respectarea principiilor ce guvernează conduita polițistului, a legislației în domeniul drepturilor omului, a legislației penale, a legislației privind activitatea operativă de investigații și a altor acte normative ce reglementează activitatea de serviciu, astfel intenționat 17 torturându-i, în calitate de persoană cu funcție de răspundere și reprezentant cu titlu oficial al Ministerului Afacerilor Interne, în coparticipație cu alți colaboratori de poliție, pe Calun Igor și pe Ghimp Nicu, în următoarele împrejurări. La 10 aprilie 2009, între orele 10.00 și 15.40, aflându-se în biroul nr. 205 al Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, Botezat Gheorghe a aderat la acțiunile de tortură comise de colegii săi de serviciu (Curcă Valeriu, Șcerban Sorin, Covalschi Ghenadi și o persoană neidentificată) și, contrar obligațiilor de serviciu de a apăra viața și sănătatea cetățenilor, urmărind scopul generării victimei a sentimentului de frică, anxietate și inferioritate, acționând din intenție directă, a început să strige la Calun Igor și să-l numească cu cuvinte necenzurate, solicitându-i insistent să recunoască participarea la dezordinile din 07 aprilie 2009. Văzând că, Calun Igor nu-și recunoaște vinovăția, de acesta s-a apropiat Botezat Gheorghe, care i-a legat pe cap gluga hainei, l-a întors cu fața la perete, iar de către Botezat Gheorghe, în coparticipație cu colaboratorii de poliție Șcerban Sorin, Curcă Valeriu, Botezat Gheorghe și cu o persoană neidentificată, din intenție directă, în scopul provocării victimei a durerilor și suferințelor fizice și psihice puternice, de a obține informații sau mărturisiri și de a o pedepsi din motiv că, Calun Igor era bănuit de participare la dezordinile din 07 aprilie 2009, i-au fost aplicate acestuia circa 25-30 de lovituri în regiunea spatelui. După aceasta, Botezat Gheorghe a dezlegat gluga, iar Curcă Valeriu s-a apropiat de Calun Igor și, în scopul de a-l intimida și a face presiune psihică, l-a apucat de haină și i-a solicitat să spună totul, or poliția deține date că la 07 aprilie 2009 Calun Igor a fost la etajele 1-5 ale sediului Parlamentului, unde a sustras computere și alte bunuri, precum și a aruncat cu pietre în colaboratorii de poliție, menționând că în cazul în care Calun Igor nu-și va recunoaște vinovăția, va fi îngropat de viu și închis pentru 20 de ani în închisoare. În același timp, de Calun Igor s-a apropiat Covalschi Ghenadi, care, în scopul provocării victimei a durerilor și suferințelor fizice și psihice puternice, l-a apucat pe Calun Igor de umeri și lovindu-l cu piciorul peste picioarele acestuia, l-a trântit la podea, iar ceilalți colaboratori de poliție care se aflau în birou, urmărind scopul de a intimida victima, au început să râdă și să-l insulte pe Calun Igor. Ulterior, văzând că, Calun Igor nu-și recunoaște vinovăția, de acesta s-a apropiat Botezat Gheorghe, care în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, i-a aplicat lui Calun Igor trei sau patru lovituri puternice în abdomen, în rezultatul cărora acesta s-a aplecat, iar când a ridicat capul, Covalschi Ghenadi i-a aplicat cu palma două lovituri în regiunea feței. În timp ce în birou se aflau inspectorii Secției Poliției Criminale Curcă Valeriu, Botezat Gheorghe și o persoană neidentificată, unul dintre aceștia, în scopul de a-l intimida pe Calun Igor și de a exercita presiune psihică asupra acestuia, i-a spus că în cazul în care nu-și va recunoaște vinovăția, va fi închis pentru 20 de ani în închisoare, unde în privința lui vor fi aplicate acțiuni violente cu caracter sexual în formă perversă. Ulterior, în scopul intimidării și exercitării presiunii asupra lui Calun Igor, acesta a fost dus de către un colaborator de poliție în camera destinată persoanelor 18 ce urmează a fi recunoscute, de unde prin geam urmărea cum Curcă Valeriu și Șcerban Sorin simulau aplicarea față de Ghimp Nicu a loviturilor în regiunea abdomenului și a toracelui, iar Ghimp Nicu a început să-i roage să nu fie lovit în abdomen, deoarece a fost operat. În continuare, după ce Calun Igor a fost scos din camera destinată persoanelor ce urmează a fi recunoscute în biroul nr. 205, Botezat Gheorghe în coparticipație cu Curcă Valeriu, Șcerban Sorin, Covalschi Ghenadi și cu o persoană neidentificată, în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, i-au aplicat lui Calun Igor circa 30 de lovituri. Curcă Valeriu și Șcerban Sorin au aplicat lovituri preponderent în regiunea pieptului, Botezat Gheorghe – în regiunea abdomenului, Covalschi Ghenadi – în regiunea capului, iar persoana neidentificată – în regiunea rinichilor. Astfel, Calun Igor, cedând fizic și moral, neavând posibilitatea de a contacta un avocat, rude sau alte persoane, a fost nevoit să acționeze contrar voinței și conștiinței sale, recunoscând că la 07 aprilie 2009 a participat de unul singur la devastarea sediilor Parlamentului și a Președinției. Fiind nemulțumit de faptul că, Calun Igor nu a recunoscut că a participat la devastare împreună cu Caisîn Marcel și cu Ghimp Nicu la dezordini, Botezat Gheorghe în coparticipație cu Curcă Valeriu, Șcerban Sorin, Covalschi Ghenadi și cu o persoană neidentificată, în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, i-au aplicat lui Calun Igor câte patru sau cinci lovituri fiecare, în diferite regiuni ale corpului. Ulterior, Botezat Gheorghe a luat un scut din aluminiu din camera destinată persoanelor ce urmează a fi recunoscute și i l-a dat lui Calun Igor ca să-l țină cu mâna stângă, iar Curcă Valeriu i-a spus să se așeze lipit cu spatele de perete. Continuând acțiunile de torturare, Botezat Gheorghe în coparticipație cu Curcă Valeriu, Șcerban Sorin, Covalschi Ghenadi și cu persoana neidentificată, în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, au aplicat cu forță, cu piciorul în scut, aproximativ câte 15 lovituri fiecare. În rezultatul loviturilor, Calun Igor se lovea cu spatele și capul de perete, iar cu mâna și genunchiul se lovea de scut. Urmare a acțiunilor violente comise de Curcă Valeriu, Șcerban Sorin, Covalschi Ghenadi, Botezat Gheorghe și de persoana neidentificată, a fost știrbită imaginea colaboratorului Ministerului Afacerilor Interne, cazul având o rezonanță socială sporită. Părții vătămate Calun Igor i-au fost cauzate suferințe fizice sub formă de „echimoză ovală în treimea medie a brațului și excoriație pe fața anterioară în treimea inferioară a gambei stângi”, care se califică drept leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății, precum și suferințe psihice sub formă de XXXXX. Vinovăția inculpatului Botezat Gheorghe în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 309 Cod penal s-a dovedit pe deplin, acțiunile acestuia fiind calificate în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, or inculpatul a comis infracțiunea de tortură, și anume provocarea, în mod intenționat, a unei dureri sau suferințe puternice, fizice și psihice unei persoane, cu scopul de a obține de la această 19 persoană informații și mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta este bănuită că l-a comis, de a intimida și de a face presiune asupra ei, dacă o asemenea durere și suferință a fost provocată de o persoană cu funcție de răspundere sau de oricare altă persoană care acționează cu titlu oficial, acțiune săvârșită de două sau mai multe persoane. La stabilirea pedepsei, în privința inculpatului Botezat Gheorghe nu au fost identificate circumstanțe agravante și atenuante. Inculpatul Botezat Gheorghe este caracterizat pozitiv, încadrat în câmpul muncii, căsătorit și are un copil minor la întreținere, corectarea și reeducarea sa fiind posibilă fără izolare de societate.

Prin încheierea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău, din 03 decembrie 2012 (vol. VI, f.d. 29-30), s-au corectat următoarele erori materiale: 3.1 În partea introductivă: Botezat Gheorghe și Covalschi Ghenadi se învinuiesc de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal (în locul art. 3091 alin. (2) lit. f) Cod penal), iar Șcerban Sorin și Curcă Valeriu se învinuiesc de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) și 327 alin. (1) Cod penal (în locul enunțării învinuirii doar în baza art. 327 alin. (1) Cod penal); 3.2 În partea motivată: inculpaților li se incriminează comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal (în locul art. 309 Cod penal); și 3.3 În partea dispozitivă: inculpații se condamnă pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal (în locul art. 3091 alin. (2) lit. c) Cod penal).

Sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău, din 04 mai 2012, a fost atacată cu apel de către: 4.1 Procurorul Bunica Ion din cadrul Procuraturii militare Chișinău (vol. V, f.d. 111-119), solicitând casarea totală a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: (1) Curcă Valeriu și Șcerban Sorin să fie recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 327 alin. (1) Cod penal și condamnați la câte doi ani de închisoare fiecare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și cu privarea fiecăruia de dreptul de a ocupa funcții de natura celeia de care s-a folosit la comiterea infracțiunii, pe un termen de doi ani; și de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal la câte cinci ani de închisoare fiecare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și cu privarea fiecăruia de dreptul de a ocupa funcții de natura celeia de care s-a folosit la comiterea infracțiunii, pe un termen de patru ani; (2) lui Curcă Valeriu și lui Șcerban Sorin să le fie stabilită pedeapsa definitivă, prin cumularea parțială a pedepselor aplicate, sub formă de șase ani de închisoare pentru fiecare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și cu privarea fiecăruia de dreptul de a ocupa funcții de natura celeia de care s-a folosit la comiterea infracțiunii, pe un termen de cinci ani; (3) Covalschi Ghenadi și Botezat Gheorghe să fie recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal și condamnați la câte cinci ani de închisoare fiecare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și cu privarea fiecăruia de dreptul de a ocupa funcții de natura celeia de care s-a folosit 20 la comiterea infracțiunii, pe un termen de trei ani; și (4) lui Curcă Valeriu să-i fie retras gradul special de locotenent major de poliție, lui Șcerban Sorin – gradul special de locotenent de poliție, lui Covalschi Ghenadi – gradul special de locotenent de poliție și lui Botezat Gheorghe – gradul special de căpitan de poliție. 4.1.1 În motivarea apelului, procurorul Bunica Ion a indicat că: - Elementele infracțiunii prevăzute la art. 327 alin. (1) Cod penal sunt prezente în faptele lui Curcă Valeriu și ale lui Șcerban Sorin. - Prima instanță a aplicat pedepse prea blânzi inculpaților. - Copia de pe sentința primită, semnată de judecător, cu mențiunea că, corespunde originalului, conține încălcări esențiale la aplicarea legii materiale, care duc la casarea totală a sentinței. Astfel, în partea introductivă a sentinței este menționat că Botezat Gheorghe și Covalschi Ghenadi se învinuiesc de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 3091 alin. (2) lit. f) Cod penal, adică de comiterea unei infracțiuni neprevăzute de Codul penal. De asemenea, este indicat că Șcerban Sorin și Curcă Valeriu se învinuiesc numai în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 327 alin. (1) Cod penal, fiind omisă cealaltă infracțiune incriminată, prevăzută la art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal. În dispozitivul sentinței este menționat că, Curcă Valeriu, Șcerban Sorin, Covalschi Ghenadi și Botezat Gheorghe se recunosc vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (2) lit. c) Cod penal, adică inculpații au fost recunoscuți vinovați în baza unei legi inexistente. Aceste erori nu pot fi reparate printr-o încheiere a primei instanțe, contribuind la casarea totală a sentinței. 4.2 Avocatul Cernolev Ion în interesele inculpatului Curcă Valeriu (vol. V, f.d. 99; vol. VI, f.d. 4-10), solicitând: (1) casarea sentinței în partea condamnării lui Curcă Valeriu pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal; și (2) pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Curcă Valeriu să fie achitat de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. 4.2.1 În motivarea apelului, avocatul Cernolev Ion a indicat că: - Prima instanță nu a arătat care este fapta infracțională comisă de Curcă Valeriu, limitându-se, contrar prevederilor art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, la mențiunea că acesta este învinuit de săvârșirea la 10 aprilie 2009 a faptelor de tortură în privința părților vătămate. În partea introductivă a sentinței este menționat că, Curcă Valeriu se învinuiește de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 327 alin. (1) Cod penal, pe când în partea dispozitivă se conține condamnarea acestuia în baza art. 3091 alin. (2) lit. c) Cod penal, normă inexistentă. - Prima instanță nu a ținut cont de contradicțiile existente între declarațiile părților vătămate. - Prima instanță nu a luat în considerare că declarațiile părților vătămate sunt parțial combătute prin declarațiile martorilor Surugiu Eugen și Carabanov Alexei. 21 - Prima instanță nu a ținut cont de contradicțiile existente între declarațiile părții vătămate Calun Igor date la faza urmăririi penale și cele date în fața instanței de judecată. - Prima instanță nu a specificat legătura cauzală între acțiunile lui Curcă Valeriu și urmările prejudiciabile suferite de părțile vătămate. - Prima instanță nu a ținut cont de contradicțiile existente între declarațiile părții vătămate Ghimp Nicu și alte probe din dosar. - Prima instanță a dat o apreciere unilaterală declarațiilor martorului Moroi Iulian, cu atât mai mult cu cât acesta se află în relații de prietenie cu partea vătămată Calun Igor. - Prima instanță a pus la baza sentinței declarațiile martorului Caisîn Marcel, deși acesta a indicat că are o atitudine de ură față de inculpații Curcă Valeriu, Șcerban Sorin și Covalschi Ghenadi. - Prima instanță nu a luat în considerare contradicțiile existente între declarațiile martorului Calun Inna și alte probe din dosar. - Prima instanță nu a ținut cont de contradicțiile existente între declarațiile martorului Calun Iurie și alte probe din dosar. - Prima instanță a dat o apreciere unilaterală declarațiilor martorului Dobîndă Valentina. - Prima instanță a pus la baza sentinței declarațiile martorului Bîrcă Veronica, deși acestea sunt, în mare parte, irelevante. - Prima instanță a dat o apreciere unilaterală declarațiilor martorului Vișanu Svetlana. - Prima instanță a apreciat în mod eronat declarațiile martorilor apărării, iar în privința unor declarații, a omis să se expună. - Prima instanță a pus la baza sentinței un șir de înscrisuri aflate la materialele dosarului, care, în conformitate cu art. 93 alin. (2) Cod de procedură penală, nu reprezintă probe în procesul penal. - Prima instanță a pus la baza sentinței procesele-verbale de recunoaștere de către părțile vătămate a lui Curcă Valeriu după fotografie, deși aceste probe sunt inadmisibile, fiind acumulate cu încălcarea prevederilor art. 116 alin. (6) și 251 Cod de procedură penală. - Prima instanță nu a dat nicio apreciere faptului că la materialele dosarului se află ordonanța de scoatere a colaboratorului de poliție Verdeș Artur de sub urmărire penală și de încetare a urmării penale în privința acestuia, deși în privința lui Verdeș Artur au fost acumulate probe analogice celor ce au stat la baza învinuirii lui Curcă Valeriu de săvârșirea infracțiunii de tortură. - Prima instanță nu a dat nicio apreciere faptului că la materialele dosarului se află ordonanța Prim-adjunctului Procurorului General din 21 septembrie 2009, care atestă existența mai multor plângeri depuse de Calun Igor, dar în dosar nu există date despre soluționarea plângerilor date. 4.3 Avocatul Chirtoacă Tudor în interesele inculpatului Botezat Gheorghe (vol. V, f.d. 100; 120-123), solicitând: (1) casarea sentinței în partea condamnării lui Botezat Gheorghe pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 3091 alin. (3) lit. 22 c) Cod penal; și (2) pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Botezat Gheorghe să fie achitat de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, din motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii. 4.3.1 În motivarea apelului, avocatul Chirtoacă Tudor a indicat că: - Prima instanță nu a luat în considerare că declarațiile părților vătămate date la faza urmăririi penale sunt, în marea lor parte, identice ca și conținut, ceea ce înseamnă că părțile vătămate au fost audiate concomitent sau că textul declarațiilor a fost pregătit din timp, părțile vătămate doar semnându-le. - Prima instanță nu a ținut cont că partea vătămată Calun Igor a recunoscut că a fost maltratat în timpul detenției și în procesul transportării sale la penitenciar, iar partea vătămată Ghimp Nicu, refuzând să se prezinte în ședința de judecată, a recunoscut tacit acest fapt. - Prima instanță nu a luat în considerare că partea vătămată Calun Igor a confirmat că are un sentiment de ură față de inculpați. - Prima instanță a pus la baza sentinței declarațiile martorilor Moroi Iulian, Vrînceanu Andrian și Caisîn Marcel, deși aceștia nu au fost martori oculari ai comiterii infracțiunii imputate, relatând doar ceea ce au auzit din spusele părții vătămate Calun Igor. - Prima instanță nu a ținut cont că Moroi Iulian figurează în calitate de parte vătămată în cadrul altei cauze penale de învinuire a lui Botezat Gheorghe, unde Calun Igor are calitatea de martor al acuzării, astfel încât Moroi Iulian și Calun Igor sunt cointeresați să dea declarații mutual avantajoase. - Prima instanță a pus la baza sentinței declarațiile martorilor Calun Inna, Calun Iurie, Tamazlîcaru Violeta, Dobîndă Valentina, Bîrcă Veronica, Vișanu Svetlana și Molodoi Cătălina, deși aceștia nu au fost martori oculari ai săvârșirii infracțiunii imputate. - Prima instanță nu a ținut cont de contradicțiile existente între declarațiile martorului Molodoi Cătălina și alte probe din dosar. - Prima instanță a pus la baza sentinței procesele-verbale de recunoaștere de către părțile vătămate a lui Botezat Gheorghe după fotografie, deși aceste probe sunt inadmisibile, fiind acumulate cu încălcări procedurale. - Prima instanță a pus la baza sentinței încheierea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău, din 11 aprilie 2009, și ordonanța procurorului Pleșca Corneliu din 30 octombrie 2009 privind încetarea urmăririi penale, dar nu a explicat în ce mod aceste înscrisuri dovedesc vinovăția lui Botezat Gheorghe. - Prima instanță nu a dat aprecierea corespunzătoare rapoartelor de expertiză medico-legală, or acestea dovedesc că vechimea și mecanismul cauzării leziunilor corporale nu corespund perioadei aflării părților vătămate în custodia inculpaților. - Prima instanță a pus la baza sentinței procesele-verbale de confruntare între părțile vătămate și inculpați, deși nu a înlăturat divergențele existente în declarații. - Prima instanță nu a luat în considerare declarațiile martorilor apărării, care în 23 perioada comiterii infracțiunii imputate se aflau în incinta Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, și au confirmat lipsa acțiunilor violente față de părțile vătămate. - Prima instanță nu s-a expus asupra proceselor-verbale din 11 aprilie 2009 de audiere a părților vătămate în calitate de învinuiți, prin care aceștia confirmă că nu au fost maltratați de colaboratorii de poliție. - Prima instanță nu a ținut cont de declarațiile martorilor Olari Oleg și Petrachi Sergiu, cât și de probele conexe care confirmă că pe parcursul zilei de 10 aprilie 2009, Botezat Gheorghe nu s-a aflat în incinta Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău. - Prima instanță nu a luat în considerare că partea vătămată Calun Igor l-a recunoscut pe Botezat Gheorghe prin indicarea unor particularități improprii acestuia. 4.4 Avocatul Luca Alexandru în interesele inculpatului Șcerban Sorin (vol. V, f.d. 101), solicitând: (1) casarea sentinței în partea condamnării lui Șcerban Sorin pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal; și (2) pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Șcerban Sorin să fie achitat de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, din motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii. 4.4.1 Avocatul Luca Alexandru nu a indicat motivele cerințelor sale. 4.5 Avocatul Prodan Lilia în interesele inculpatului Covalschi Ghenadi (vol. V, f.d. 129-132), solicitând: (1) casarea totală a sentinței; și (2) pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Covalschi Ghenadi să fie achitat de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. 4.5.1 În motivarea apelului, avocatul Prodan Lilia a indicat că: - Prima instanță a pus la baza sentinței probe care se află în contradicție cu alte probe din dosar. - Prima instanță a pus la baza sentinței anumite probe fără a explica în ce mod acestea dovedesc vinovăția lui Covalschi Ghenadi. - Prima instanță l-a condamnat pe Covalschi Ghenadi pentru comiterea infracțiunii de tortură, deși la materialele dosarului nu există probe referitoare la scopul și intenția lui Covalschi Ghenadi de a săvârși infracțiunea incriminată. - Prima instanță nu a ținut cont că în concluziile din rapoartele de expertiză medico-legală persistă inexactități, care trebuiau a fi interpretate în favoarea lui Covalschi Ghenadi. - Prima instanță a pus la baza sentinței inclusiv probe obținute cu încălcări esențiale de către organul de urmărire penală a dispozițiilor Codului de procedură penală. 4.6 Partea vătămată Calun Igor (vol. V, f.d. 124-125), solicitând: (1) casarea parțială a sentinței; și (2) pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpaților să le fie aplicate pedepsele solicitate de procuror. 24 4.6.1 În motivarea apelului, partea vătămată Calun Igor a indicat că prima instanță nu a avut niciun temei să suspende executarea pedepsei cu închisoarea, având în vedere caracterul și gradul de pericol social al infracțiunilor săvârșite, circumstanțele agravante, personalitatea inculpaților și scopul pedepsei penale.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2013 (vol. VI, f.d. 103-104; 105-167), s-au respins ca nefondate apelurile declarate de procurorul Bunica Ion și de partea vătămată Calun Igor; s-au admis din alte motive apelurile declarate de avocatul Cernolev Ion în interesele inculpatului Curcă Valeriu, avocatul Chirtoacă Tudor în interesele inculpatului Botezat Gheorghe, avocatul Luca Alexandru în interesele inculpatului Șcerban Sorin și de avocatul Prodan Lilia în interesele inculpatului Covalschi Ghenadi; s-a casat sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău, din 04 mai 2012; și s-a pronunțat o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Botezat Gheorghe, Covalschi Ghenadi, Șcerban Sorin și Curcă Valeriu au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 328 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită fiecăruia pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de doi ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități în cadrul organelor afacerilor interne pe un termen de trei ani, iar în temeiul art. 90 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de probă de trei ani.

Decizia Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2013 a fost atacată cu recurs ordinar de către: 6.1 Procurorul Brigai Sergiu din cadrul Procuraturii de nivelul Curții de Apel Chișinău (vol. VI, f.d. 195-208), solicitând: (1) casarea totală a deciziei; și (2) dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel. 6.2 Inculpatul Botezat Gheorghe (vol. VI, f.d. 185-189), solicitând: (1) casarea deciziei și a sentinței; și (2) dispunerea achitării sale din motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii. 6.3 Avocatul Luca Alexandru în interesele inculpatului Șcerban Sorin (vol. VI, f.d. 210-212), solicitând: (1) casarea deciziei; și (2) dispunerea achitării lui Șcerban Sorin din motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii. 6.4 Avocatul Prodan Lilia în interesele inculpatului Covalschi Ghenadi (vol. VI, f.d. 213-216), solicitând: (1) casarea deciziei și a sentinței; și (2) dispunerea achitării lui Covalschi Ghenadi din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. 6.5 Avocatul Cernolev Ion în interesele inculpatului Curcă Valeriu (vol. VI, f.d. 219-228), solicitând: (1) casarea totală a deciziei; și (2) dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel. 6.6 Avocatul Croitor Alexei în interesele părții vătămate Calun Igor (vol. VI, f.d. 190-193), solicitând: (1) casarea deciziei; și (2) pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpaților să le fie aplicate pedepsele solicitate de procuror.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 04 martie 2014 (vol. V, f.d. 157- 158; 159-219), (1) s-a respins ca inadmisibil recursul declarat de avocatul Prodan Lilia în interesele inculpatului Covalschi Ghenadi; (2) s-au admis recursurile declarate de procurorul Brigai Sergiu, inculpatul Botezat Gheorghe, avocatul Luca 25 Alexandru în interesele inculpatului Șcerban Sorin, avocatul Cernolev Ion în interesele inculpatului Curcă Valeriu și de avocatul Croitor Alexei în interesele părții vătămate Calun Igor; (3) s-a casat decizia Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2013; și (4) s-a dispus rejudecarea cauzei de către instanța de apel într-un alt complet de judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2015 (vol. VII, f.d. 73-76; 77-170), s-au respins ca nefondate apelurile declarate de avocatul Cernolev Ion în interesele inculpatului Curcă Valeriu, avocatul Luca Alexandru în interesele inculpatului Șcerban Sorin și de avocatul Chirtoacă Tudor în interesele inculpatului Botezat Gheorghe; s-au admis apelurile declarate de procurorul Bunica Ion și de partea vătămată Calun Igor; s-a casat sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău, din 04 mai 2012, în partea achitării inculpaților Curcă Valeriu și Șcerban Sorin de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 327 alin. (1) Cod penal și a pedepselor aplicate inculpaților Curcă Valeriu, Șcerban Sorin, Covalschi Ghenadi și Botezat Gheorghe; și s-a pronunțat în această parte o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: (1) s-au liberat de răspundere penală inculpații Curcă Valeriu și Șcerban Sorin, învinuiți de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 327 alin. (1) Cod penal, în legătură cu survenirea prescripției tragerii la răspundere penală, fiind încetat procesul penal pe acest capăt de învinuire; și (2) inculpaților Botezat Gheorghe, Covalschi Ghenadi, Șcerban Sorin și Curcă Valeriu li s-a stabilit, în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de cinci ani și șase luni fiecăruia, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activități în cadrul organelor de drept pe un termen de trei ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, iar în rest, s-a menținut sentința primei instanțe.

Decizia Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2015 a fost atacată cu recurs ordinar de către: 9.1.1 Inculpatul Șcerban Sorin (vol. VIII, f.d. 5-7), solicitând: (1) casarea deciziei; și (2) dispunerea achitării sale din motiv că faptele acestuia nu întrunesc elementele infracțiunilor incriminate. 9.1.2 Avocatul Luca Alexandru în interesele inculpatului Șcerban Sorin (vol. VIII, f.d. 9-16), solicitând: (1) casarea totală a deciziei; și (2) dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel. 9.2 Avocatul Cernolev Ion în interesele inculpatului Curcă Valeriu (vol. VIII, f.d. 17-31), solicitând: (1) casarea totală a deciziei pronunțate în privința lui Curcă Valeriu; și (2) dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel. 9.3 Avocatul Chirtoacă Tudor în interesele inculpaților Botezat Gheorghe și Covalschi Ghenadi (vol. VIII, f.d. 32-41), solicitând: (1) casarea totală a deciziei pronunțate în privința lui Botezat Gheorghe și a lui Covalschi Ghenadi; și (2) dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 29 martie 2016 (vol. VIII, f.d. 95- 96; 98-127), (1) s-au admis recursurile declarate de inculpatul Șcerban Sorin și de avocatul Luca Alexandru în interesele inculpatului Șcerban Sorin, avocatul Cernolev Ion în interesele inculpatului Curcă Valeriu și de avocatul Chirtoacă 26 Tudor în interesele inculpaților Botezat Gheorghe și Covalschi Ghenadi; (2) s-a casat total decizia Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2015; și (3) s-a dispus rejudecarea cauzei de către instanța de apel într-un alt complet de judecată. 10.1 În motivarea deciziei din 29 martie 2016, Curtea Supremă de Justiție a identificat următoarele erori de drept, cu indicația ca acestea să fie înlăturate la rejudecarea cauzei: - Instanța de apel nu a reacționat în modul prevăzut de lege în privința faptului că prima instanță a adoptat o sentință care nu conține motivele legale pe care se întemeiază soluția, iar motivarea acesteia contrazice dispozitivul sentinței, instanța de apel urmând să desființeze sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău, din 04 mai 2012, și încheierea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău, din 03 decembrie 2012, și să rejudece cauza potrivit modului stabilit pentru prima instanță. - Instanța de apel nu a verificat toate probele examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal, și anume declarațiile martorilor Ghimp Iurie, Dobîndă Valentina, Bobeico Dumitru, Condrea Igor și Dumbrăveanu Nicolae, precum și ordonanța din 24 februarie 2010 de punere sub învinuire a lui Curcă Valeriu. - Instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat de procurorul Bunica Ion, cât și în apelurile declarate de apărare, iar apelul declarat de avocatul Prodan Lilia în interesele inculpatului Covalschi Ghenadi nu a fost soluționat. - Instanța de apel a reținut în partea motivată a deciziei că sentința urmează a fi casată în privința pedepselor aplicate inculpaților în baza art. 3091 alin. (2) lit. c) Cod penal, dar a constatat că aceștia au comis infracțiunea prevăzută la art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, aplicându-le pedepsele prevăzute de norma dată, fără a-i recunoaște vinovați. - Instanța de apel nu și-a argumentat soluția de liberare a inculpaților Curcă Valeriu și Șcerban Sorin de răspundere penală prin prisma prevederilor art. 60 alin. (1) Cod penal și ale art. 8 alin. (1) și 389 alin. (4) pct. 3 Cod de procedură penală. - Instanța de apel a indicat în partea dispozitivă a deciziei ca a încetat procesul penal în baza art. 60 alin. (1) Cod de procedură penală, adică în baza unei legi inexistente, și, în rest, a menținut sentința, nefiind clar în care parte anume.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 septembrie 2017 (vol. IX, f.d. 123-126; 127-246), s-au respins ca nefondate apelurile declarate de avocatul Cernolev Ion în interesele inculpatului Curcă Valeriu, avocatul Luca Alexandru în interesele inculpatului Șcerban Sorin, avocatul Chirtoacă Tudor în interesele inculpatului Botezat Gheorghe și de avocatul Prodan Lilia în interesele inculpatului Covalschi Ghenadi; s-au admis apelurile declarate de procurorul Bunica Ion și de partea vătămată Calun Igor; s-au casat, inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău, din 04 mai 2012, și încheierea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău, din 03 decembrie 2012; și s-a pronunțat o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin 27 care: (1) Botezat Gheorghe a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de cinci ani în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita funcții publice pe un termen de trei ani, iar în temeiul art. 90 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de probă de patru ani; (2) Covalschi Ghenadi a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de cinci ani în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita funcții și activități în organele de drept pe un termen de trei ani, iar în temeiul art. 90 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de probă de patru ani; (3) Șcerban Sorin a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de cinci ani în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita funcții și activități în organele de drept pe un termen de trei ani, iar în temeiul art. 90 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de probă de patru ani; (4) Curcă Valeriu a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de cinci ani în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita funcții și activități în organele de drept pe un termen de trei ani, iar în temeiul art. 90 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de probă de patru ani; și (5) s-a încetat procesul penal de învinuire a inculpaților Șcerban Sorin și Curcă Valeriu în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 327 alin. (1) Cod penal, aceștia fiind liberați de răspundere penală, în baza art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, în legătură cu survenirea prescripției de tragere la răspundere penală.

Decizia Curții de Apel Chișinău din 18 septembrie 2017 a fost atacată cu recurs ordinar de către: 12.1 Avocatul Cernolev Ion în interesele inculpatului Curcă Valeriu (vol. X, f.d. 4-18; 78-82), solicitând: (1) casarea totală a deciziei pronunțate în privința lui Curcă Valeriu; și (2) dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel. 12.1.1 În motivarea recursului, avocatul Cernolev Ion a indicat următoarele: Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și nu a îndeplinit toate indicațiile expuse în decizia Curții Supreme de Justiție din 29 martie 2016. În particular, instanța de apel nu a soluționat chestiunea referitoare la existența divergențelor între declarațiile părților vătămate și alte probe din dosar, precum și nu s-a expus asupra argumentelor formulate de apărare privind caracterul tendențios al declarațiilor nominalizate, în condițiile în care părțile vătămate au declarat că au fost maltratate și în alte locuri decât birourile nr. 203 și 205 din incinta Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, și anume în incinta Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău și de către escortă în procesul deplasării. Relevant în această privință este și faptul că, fiind audiați în instanța de apel, 28 părțile vătămate au oferit un singur răspuns la întrebările adresate de apărare: „Nu țin minte“. Instanța de apel nu s-a expus asupra cerinței de declarare a nulității proceselor-verbale din 21 octombrie 2009 de recunoaștere a lui Curcă Valeriu după fotografie, deși contrar prevederilor art. 116 alin. (6) Cod de procedură penală, nu este clar motivul din care nu s-a efectuat prezentarea persoanei spre recunoaștere, iar pe partea verso a fotografiilor sunt indicate numele persoanelor. Instanța de apel nu a dat nicio apreciere faptului că, fiind audiată în instanța de apel, partea vătămată Ghimp Nicu a recunoscut că în procesul-verbal de audiere a sa din 11 aprilie 2009 a scris că nu a fost bătut sau influențat psihic de către polițiști. Instanța de apel în mod neîntemeiat a dat o apreciere critică declarațiilor martorilor Surugiu Eugen și Carabanov Alexei, care au confirmat lipsa acțiunilor violente față de părțile vătămate, limitându-se la mențiunea că aceștia ar fi putut să fie influențați de către inculpați. Totodată, instanța de apel a reținut declarațiile martorului Moroi Iulian, care este în relații de prietenie cu părțile vătămate. În același context, instanța de apel a reținut declarațiile martorului Caisîn Marcel, care nu poate fi considerat un martor imparțial, luând în considerare că acesta a fost condamnat în temeiul art. 187 Cod penal inclusiv pe baza declarațiilor depuse de Curcă Valeriu, Șcerban Sorin și Covalschi Ghenadi. Instanța de apel a conchis că în fapta lui Curcă Valeriu persistă elementele infracțiunii prevăzute la art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, deși nu a constatat existența legăturii de cauzalitate între acțiunile întreprinse de Curcă Valeriu și leziunile corporale ale părților vătămate, adică nu a fost individualizată fapta prejudiciabilă comisă de Curcă Valeriu. Or, partea vătămată Calun Igor a declarat că nu a numărat câte lovituri i-a aplicat Curcă Valeriu, dar a reliefat că acesta i-a aplicat aproximativ o sută de lovituri, iar această declarație se combate prin raportul de examinare medico-legală nr. 1807 din 28 aprilie 2009, raportul de expertiză medico-legală nr. 2888/D din 16 noiembrie 2009, raportul de expertiză medico-legală în comisie nr. 425 din 21 decembrie 2009 și raportul de expertiză medico-legală nr. 22 din 18 februarie 2010, din care rezultă că lui Calun Igor i-au fost cauzate leziuni corporale doar sub formă de echimoză ovală localizată pe brațul stâng și excoriație pe fața anterioară a gambei stângi. De asemenea, partea vătămată Ghimp Nicu a afirmat că, Curcă Valeriu l-a lovit în cap și în abdomen, afirmație care se combate prin raportul de examinare medico-legală nr. 1817 din 29 aprilie 2009, raportul de expertiză medico-legală nr. 2889/D din 16 noiembrie 2009, raportul de expertiză medico-legală în comisie nr. 424 din 23 decembrie 2009 și raportul de expertiză medico-legală nr. 23 din 18 februarie 2010, din care rezultă că lui Ghimp Nicu i-au fost cauzate leziuni corporale doar sub formă de echimoze pe fața posterioară a pavilionului urechii, echimoză pe brațul stâng și trei echimoze pe ambele fese. Curcă Valeriu nu a beneficiat de un proces echitabil în sensul art. 6 din 29 Convenția Europeană a Drepturilor Omului, deoarece acesta a fost condamnat în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, care a fost abrogat prin Legea nr. 252 din 08 noiembrie 2012 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, iar dispozițiile art. 1661 Cod penal, care prevăd răspunderea penală pentru tortură, stabilesc pedepse mai aspre, din care motiv, prin prisma art. 10 alin. (2) Cod penal, acestea nu sunt aplicabile în speță. Mai mult, contrar prevederilor art. 394 alin. (1) pct. 1 și ale art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel nici nu a constatat existența faptelor infracționale de maltratare a părților vătămate. Prin Legea nr. 252 din 08 noiembrie 2012 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, a fost abrogat și art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal, care sancționa excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu însoțite de tortură sau de acțiuni care înjosesc demnitatea părții vătămate. În esență, norma dată constituia un tot întreg cu prevederile art. 3091 și 328 alin. (1) Cod penal, iar norma prevăzută la art. 328 alin. (1) Cod penal se încadra în limitele concurenței dintre o normă generală și o normă specială în raport cu prevederile art. 328 alin. (2) Cod penal. În conformitate cu art. 118 alin. (2) Cod penal, Calificarea infracțiunilor în cazul concurenței dintre o parte și un întreg se efectuează în baza normei care cuprinde în întregime toate semnele faptei prejudiciabile săvârșite. Astfel, concurența dintre normele-părți prevăzute la art. 328 alin. (1) Cod penal și 3091 Cod penal, pe de o parte, și norma-întreg prevăzută la art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal, pe de altă parte, determină calificarea faptei în baza art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal. Conform logicii juridice, norma specială sau norma-întreg, care concurează, se include în legea penală pornind de la premisa că este necesară diferențierea răspunderii și a pedepsei penale în forma agravării sau a atenuării anumitor fapte. În acest sens, art. 3091 Cod penal a fost introdus prin Legea nr. 139 din 30 iunie 2005 pentru modificarea și completarea Codului penal al Republicii Moldova, iar în data introducerii articolului dat, regula de concurență era respectată inclusiv prin prisma logicii prevederii sancțiunii penale în sensul întregit al normelor concurente. Or, pedeapsa maximă prevăzută la art. 328 alin. (2) Cod penal era de 10 ani de închisoare, exact ca și pedeapsa maximă prevăzută la art. 3091 alin. (3) Cod penal. Prin Legea nr. 277 din 18 decembrie 2008 pentru modificarea și completarea Codului penal al Republicii Moldova, care viza, în general, micșorarea limitelor de pedeapsă penală, a fost micșorată în mod nejustificat și fără premise logice doar pedeapsa prevăzută la art. 328 alin. (2) Cod penal, fără a fi micșorată și pedeapsa pentru normele-părți, în special, pedepsele stabilite la art. 3091 alin. (2)-(3) Cod penal. Abrogarea art. 328 alin. (2) și 3091 Cod penal nu a semnificat excluderea caracterului infracțional al faptei în data comiterii infracțiunii, dar excluderea normelor concurente dictează necesitatea calificării faptei în baza normelor rămase 30 în vigoare, care formau concurența. Potrivit art. 115 Cod penal, (1) Concurența normelor penale presupune săvârșirea de către o persoană sau de către un grup de persoane a unei fapte prejudiciabile, cuprinse în întregime de dispozițiile a două sau mai multor norme penale și constituind o singură infracțiune. (2) Alegerea uneia din normele concurente care reflectă cel mai exact natura juridică a faptei prejudiciabile comise se efectuează în condițiile art. 116-118. Ca efect, fapta poate fi calificată doar în baza art. 328 alin. (1) Cod penal, ceea ce înseamnă că, Curcă Valeriu a fost condamnat pentru o faptă care în prezent nu este prevăzută de legea penală. În conformitate cu art. 6 par. (3) lit. d) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Orice acuzat are, mai ales, dreptul să audieze sau să solicite audierea martorilor acuzării și să obțină citarea și audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării. Instanța de apel a admis încălcarea art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și prin aceea că a respins cererea apărării privind audierea martorilor Tifoi Evghenii, Bobeico Dumitru, Dumbrăveanu Nicolae, Carabanov Alexei și Surugiu Eugen, care, fiind audiați anterior, au confirmat că în data de 10 aprilie 2009 s-au aflat în incinta Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, și nu au observat întreprinderea acțiunilor violente față de părțile vătămate. În cadrul examinării cauzei în ordine de apel, acuzatorul de stat doar a enumerat un șir de probe, fără ca instanța să le cerceteze nemijlocit, ceea ce reprezintă o încălcare a prevederilor art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală. 12.2 Avocatul Croitor Alexei în interesele părții vătămate Calun Igor (vol. X, f.d. 25-26), solicitând: (1) casarea parțială a deciziei; și (2) pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpaților să le fie aplicate pedepsele solicitate de procuror. 12.2.1 În motivarea recursului, avocatul Croitor Alexei a indicat următoarele: Instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția sa privind oportunitatea suspendării executării pedepsei sub formă de închisoare. Conform art. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante. Republica Moldova a recunoscut importanța combaterii fenomenului de tortură, aderând la Convenția împotriva torturii și a altor pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 10 decembrie 1984, și la Convenția pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, adoptată de statele membre ale Consiliului Europei la 26 noiembrie 1987. În speță, actele de tortură au fost comise de patru persoane, ceea ce agravează răspunderea inculpaților, iar suspendarea executării pedepsei sub formă de închisoare nu corespunde scopului pedepsei penale, după cum prevede art. 61 alin. (2) Cod penal. În această conjunctură, instanța de apel nu a ținut cont că la momentul săvârșirii infracțiunii, inculpații erau colaboratori de poliție, obligați să-și 31 desfășoare activitatea pe baza respectării stricte a legilor, să protejeze viața, sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime. 12.3 Inculpatul Covalschi Ghenadi (vol. X, f.d. 27-33), solicitând: (1) casarea totală a deciziei pronunțate în privința sa; și (2) dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel. 12.3.1 În motivarea recursului, inculpatul Covalschi Ghenadi a indicat următoarele: Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și nu a îndeplinit toate indicațiile expuse în decizia Curții Supreme de Justiție din 29 martie 2016. În particular, instanța de apel nu a soluționat chestiunea referitoare la existența divergențelor între declarațiile părților vătămate și alte probe din dosar, precum și nu s-a expus asupra argumentelor formulate de apărare privind caracterul tendențios al declarațiilor nominalizate, în condițiile în care părțile vătămate au declarat că au fost maltratate și în alte locuri decât birourile nr. 203 și 205 din incinta Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, și anume în incinta Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău și de către escortă în procesul deplasării. Concludent în această privință este și faptul că, fiind audiați în instanța de apel, părțile vătămate au oferit un singur răspuns la întrebările adresate de apărare: „Nu țin minte“. În instanța de fond părțile vătămate au dat alte declarații decât la etapa urmăririi penale, când au afirmat că au fost maltratați doar de către inculpați, primind sute de lovituri de la fiecare inculpat în parte. Nu a fost cercetată versiunea precum că părțile vătămate au fost maltratate în timpul detenției, când nu s-au aflat în custodia inculpaților. Instanța de apel nu a dat nicio apreciere faptului că partea vătămată Ghimp Nicu, fiind audiat în cadrul examinării cauzei, a declarat că nu i-a comunicat procurorului Dumbrăveanu Nicolae despre maltratarea sa de către inculpați, fiindcă nu a fost întrebat despre acest fapt, deși în procesul-verbal de audiere a sa din 11 aprilie 2009 a scris că nu a fost bătut sau influențat psihic de către polițiști. Instanța de apel nu a combătut într-un mod convingător argumentul apărării privind inadmisibilitatea concluziei referitoare la vinovăția inculpaților, formată pe baza declarațiilor martorilor Calun Inna, Ghimp Iurie, Vrînceanu Andrian, Tamazlîcaru Violeta, Dobîndă Valentina, Bîrcă Veronica, Vișanu Svetlana și Caisîn Marcel, deși aceștia nu au fost martori oculari ai săvârșirii infracțiunii imputate. Instanța de apel a conchis că în fapta lui Covalschi Ghenadi persistă elementele infracțiunii prevăzute la art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, deși nu a constatat existența legăturii de cauzalitate între acțiunile întreprinse de Covalschi Ghenadi și leziunile corporale ale părților vătămate, adică nu a fost individualizată fapta prejudiciabilă comisă de Covalschi Ghenadi. Instanța de apel a acordat în mod nejustificat prioritate probelor acuzării, încălcând art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. 32 Mai mult, contrar prevederilor art. 394 alin. (1) pct. 1 și ale art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel nici nu a constatat existența faptelor infracționale de maltratare a părților vătămate. Covalschi Ghenadi a fost condamnat în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, care a fost abrogat prin Legea nr. 252 din 08 noiembrie 2012 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, iar dispozițiile art. 1661 Cod penal, care prevăd răspunderea penală pentru tortură, stabilesc pedepse mai aspre, din care motiv, prin prisma art. 10 alin. (2) Cod penal, acestea nu sunt aplicabile în speță. În consecință, fapta lui Covalschi Ghenadi poate fi calificată doar în baza art. 328 alin. (1) Cod penal. 12.4 Inculpatul Botezat Gheorghe (vol. X, f.d. 37-44; 91-95), solicitând: (1) casarea totală a deciziei pronunțate în privința sa; și (2) dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel. 12.4.1 În motivarea recursului, inculpatul Botezat Gheorghe a indicat următoarele: Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și nu a îndeplinit toate indicațiile expuse în decizia Curții Supreme de Justiție din 29 martie 2016. În particular, instanța de apel nu a soluționat chestiunea referitoare la existența divergențelor între declarațiile părților vătămate și alte probe din dosar, precum și nu s-a expus asupra argumentelor formulate de apărare privind caracterul tendențios al declarațiilor nominalizate, în condițiile în care părțile vătămate au declarat că au fost maltratate și în alte locuri decât birourile nr. 203 și 205 din incinta Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, și anume în incinta Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău și de către escortă în procesul deplasării. Important în această privință este și faptul că, fiind audiați în instanța de apel, părțile vătămate au oferit un singur răspuns la întrebările adresate de apărare: „Nu țin minte“. În instanța de fond părțile vătămate au dat alte declarații decât la etapa urmăririi penale, când au afirmat că au fost maltratați doar de către inculpați, primind sute de lovituri de la fiecare inculpat în parte. Nu a fost cercetată versiunea precum că părțile vătămate au fost maltratate în timpul detenției, când nu s-au aflat în custodia inculpaților. Instanța de apel nu a dat nicio apreciere faptului că partea vătămată Ghimp Nicu, fiind audiat în cadrul examinării cauzei, a declarat că nu i-a comunicat procurorului Dumbrăveanu Nicolae despre maltratarea sa de către inculpați, fiindcă nu a fost întrebat despre acest fapt, deși în procesul-verbal de audiere a sa din 11 aprilie 2009 a scris că nu a fost bătut sau influențat psihic de către polițiști. Instanța de apel nu a combătut într-un mod convingător argumentul apărării privind inadmisibilitatea concluziei referitoare la vinovăția inculpaților, formată pe baza declarațiilor martorilor Calun Inna, Ghimp Iurie, Vrînceanu Andrian, Tamazlîcaru Violeta, Dobîndă Valentina, Bîrcă Veronica, Vișanu Svetlana și Caisîn Marcel, deși aceștia nu au fost martori oculari ai săvârșirii infracțiunii 33 imputate. Instanța de apel a conchis că în fapta lui Botezat Gheorghe persistă elementele infracțiunii prevăzute la art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, deși nu a constatat existența legăturii de cauzalitate între acțiunile întreprinse de Botezat Gheorghe și leziunile corporale ale părților vătămate, adică nu a fost individualizată fapta prejudiciabilă comisă de Botezat Gheorghe. Instanța de apel a acordat în mod nejustificat prioritate probelor acuzării, încălcând art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Instanța de apel nu a luat în considerare că în procedura de recunoaștere după fotografie, partea vătămată Calun Igor l-a recunoscut pe Botezat Gheorghe ca fiind persoana cu numele „Igor”, cu gâtul gros, îmbrăcată în uniforma de polițist și care vorbea cu accent în limba română, fiind astfel relevate semnalmente improprii lui Botezat Gheorghe. În aceeași ordine de idei, instanța de apel nu a ținut cont că Botezat Gheorghe are o cicatrice cu lungimea de circa 7 cm în regiunea ochiului drept, care pe parcursul anului 2009 era foarte pronunțată și pe care partea vătămată Calun Igor nu putea să nu o remarce. Mai mult, contrar prevederilor art. 394 alin. (1) pct. 1 și ale art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel nici nu a constatat existența faptelor infracționale de maltratare a părților vătămate. Botezat Gheorghe nu a beneficiat de un proces echitabil în sensul art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, deoarece acesta a fost condamnat în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, care a fost abrogat prin Legea nr. 252 din 08 noiembrie 2012 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, iar dispozițiile art. 1661 Cod penal, care prevăd răspunderea penală pentru tortură, stabilesc pedepse mai aspre, din care motiv, prin prisma art. 10 alin. (2) Cod penal, acestea nu sunt aplicabile în speță. Prin Legea nr. 252 din 08 noiembrie 2012 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, a fost abrogat și art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal, care sancționa excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu însoțite de tortură sau de acțiuni care înjosesc demnitatea părții vătămate. În esență, norma dată constituia un tot întreg cu prevederile art. 3091 și 328 alin. (1) Cod penal, iar norma prevăzută la art. 328 alin. (1) Cod penal se încadra în limitele concurenței dintre o normă generală și o normă specială în raport cu prevederile art. 328 alin. (2) Cod penal. În conformitate cu art. 118 alin. (2) Cod penal, Calificarea infracțiunilor în cazul concurenței dintre o parte și un întreg se efectuează în baza normei care cuprinde în întregime toate semnele faptei prejudiciabile săvârșite. Astfel, concurența dintre normele-părți prevăzute la art. 328 alin. (1) Cod penal și 3091 Cod penal, pe de o parte, și norma-întreg prevăzută la art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal, pe de altă parte, determină calificarea faptei în baza art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal. Conform logicii juridice, norma specială sau norma-întreg, care concurează, se include în legea penală pornind de la premisa că este necesară diferențierea 34 răspunderii și a pedepsei penale în forma agravării sau a atenuării anumitor fapte. În acest sens, art. 3091 Cod penal a fost introdus prin Legea nr. 139 din 30 iunie 2005 pentru modificarea și completarea Codului penal al Republicii Moldova, iar în data introducerii articolului dat, regula de concurență era respectată inclusiv prin prisma logicii prevederii sancțiunii penale în sensul întregit al normelor concurente. Or, pedeapsa maximă prevăzută la art. 328 alin. (2) Cod penal era de 10 ani de închisoare, exact ca și pedeapsa maximă prevăzută la art. 3091 alin. (3) Cod penal. Prin Legea nr. 277 din 18 decembrie 2008 pentru modificarea și completarea Codului penal al Republicii Moldova, care viza, în general, micșorarea limitelor de pedeapsă penală, a fost micșorată în mod nejustificat și fără premise logice doar pedeapsa prevăzută la art. 328 alin. (2) Cod penal, fără a fi micșorată și pedeapsa pentru normele-părți, în special, pedepsele stabilite la art. 3091 alin. (2)-(3) Cod penal. Abrogarea art. 328 alin. (2) și 3091 Cod penal nu a semnificat excluderea caracterului infracțional al faptei în data comiterii infracțiunii, dar excluderea normelor concurente dictează necesitatea calificării faptei în baza normelor rămase în vigoare, care formau concurența. Potrivit art. 115 Cod penal, (1) Concurența normelor penale presupune săvârșirea de către o persoană sau de către un grup de persoane a unei fapte prejudiciabile, cuprinse în întregime de dispozițiile a două sau mai multor norme penale și constituind o singură infracțiune. (2) Alegerea uneia din normele concurente care reflectă cel mai exact natura juridică a faptei prejudiciabile comise se efectuează în condițiile art. 116-118. Ca efect, fapta poate fi calificată doar în baza art. 328 alin. (1) Cod penal, ceea ce înseamnă că Botezat Gheorghe a fost condamnat pentru o faptă care în prezent nu este prevăzută de legea penală. În cadrul examinării cauzei în ordine de apel, acuzatorul de stat doar a enumerat un șir de probe, fără ca instanța să le cerceteze nemijlocit, ceea ce constituie o încălcare a prevederilor art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală. 12.5 Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Bradu Valentina (vol. X, f.d. 48-68), solicitând: (1) casarea deciziei în partea pedepselor aplicate; și (2) dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel. 12.5.1 În motivarea recursului, procurorul Bradu Valentina a indicat următoarele: Instanța de apel a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61 alin. (2) și ale art. 75 alin. (1) Cod penal, limitându-se la enumerarea criteriilor de individualizare a pedepselor penale. Instanța de apel nu a luat în considerare că inculpații au comis acte de tortură în exercițiul funcțiilor ocupate, prejudiciind nu doar imaginea Poliției, dar și a procesului de înfăptuire a justiției. În recentele hotărâri de condamnare a Republicii Moldova de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, s-a reținut omisiunea autorităților statului de a 35 aplica pedepse corespunzătoare pentru infracțiunile de tortură, omisune ce este contrară garanțiilor oferite de art. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Instanța de apel nu a ținut cont că potrivit pct. 17 din Hotărârea explicativă a Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 8 din 11 noiembrie 2013, Instanțele trebuie să asigure aplicarea măsurilor aspre de pedeapsă față de persoanele adulte care au săvârșit infracțiuni grave, deosebit de grave și excepțional de grave, în special în ipoteza pluralității de făptuitori. 12.6 Inculpatul Șcerban Sorin (vol. X, f.d. 69-74), solicitând: (1) casarea deciziei; și (2) dispunerea achitării sale, din motiv că faptele acestuia nu întrunesc elementele infracțiunilor incriminate. 12.6.1 În motivarea recursului, inculpatul Șcerban Sorin a indicat următoarele: Instanța de apel a acordat în mod neîntemeiat prioritate probelor acuzării, ceea ce denotă încălcarea prevederilor art. 19, 26 alin. (3), 101 și ale art. 254 Cod de procedură penală, cât și a art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În cadrul examinării cauzei, atât în primă instanță, cât și în instanța de apel, au fost cercetate declarațiile martorilor Tifoi Evghenii, Bistrițchi Petru, Bobeico Dumitru, Manolache Gheorghe, Dumbrăveanu Nicolae, Carabanov Alexei, Iachimov Corneliu și Surugiu Eugen, care în perioada comiterii infracțiunii imputate se aflau în incinta Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, și au confirmat lipsa acțiunilor violente față de părțile vătămate, dar instanța de apel, din motive incerte, a pus aceste probe la baza hotărârii de condamnare. Astfel, instanța de apel nu a soluționat chestiunea referitoare la existența divergențelor între declarațiile părților vătămate și alte probe din dosar, precum și nu s-a expus asupra argumentelor formulate de apărare privind caracterul tendențios al declarațiilor nominalizate, în condițiile în care părțile vătămate au declarat că au fost maltratate și în alte locuri decât birourile nr. 203 și 205 din incinta Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, și anume în incinta Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău și de către escortă în procesul deplasării. În instanța de fond părțile vătămate au dat alte declarații decât la etapa urmăririi penale, când au afirmat că au fost maltratați doar de către inculpați. Nu a fost cercetată versiunea precum că părțile vătămate au fost maltratate în timpul detenției, când nu s-au aflat în custodia inculpaților. Relevant în această privință este și faptul că, fiind audiați în instanța de apel, părțile vătămate au oferit un singur răspuns la întrebările adresate de apărare: „Nu țin minte“. Constatând faptul torturării părților vătămate de către inculpați, instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt. Instanța de apel nu a combătut într-un mod convingător argumentul apărării privind inadmisibilitatea concluziei referitoare la vinovăția inculpaților, formată pe baza declarațiilor martorilor Calun Inna, Ghimp Iurie, Vrînceanu Andrian, Tamazlîcaru Violeta, Dobîndă Valentina, Bîrcă Veronica, Vișanu Svetlana și Caisîn Marcel, deși aceștia nu au fost martori oculari ai săvârșirii infracțiunii 36 imputate. Multiplele rapoarte de expertiză medico-legală dovedesc că leziunile enunțate au fost cauzate în perioada aflării părților vătămate în detenție. Instanța de apel a omis să se expună asupra faptului că părțiile vătămate, fiind audiate de către procuror la 11 aprilie 2009, au declarat că nu au fost maltratate de către colaboratorii de poliție. Instanța de apel a ajuns, în lipsa unor probe convingătoare, la concluzia privind vinovăția lui Șcerban Sorin în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 327 alin. (1) Cod penal. Contrar principiului care interzice interpretarea extensivă defavorabilă a legii penale, consfințit de art. 3 alin. (2) Cod penal, instanța de apel s-a bazat în exclusivitate pe presupuneri, care nici nu au fost examinate în ședința de judecată, privind interesul personal al lui Șcerban Sorin în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 327 alin. (1) Cod penal. Șcerban Sorin a fost condamnat în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, care a fost abrogat prin Legea nr. 252 din 08 noiembrie 2012 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, iar dispozițiile art. 1661 Cod penal, care prevăd răspunderea penală pentru tortură, stabilesc pedepse mai aspre, din care motiv, prin prisma art. 10 alin. (2) Cod penal, acestea nu sunt aplicabile în speță.

Judecând, în baza materialelor din dosar, recursurile ordinare declarate de avocatul Cernolev Ion în interesele inculpatului Curcă Valeriu, inculpatul Șcerban Sorin, inculpatul Covalschi Ghenadi, inculpatul Botezat Gheorghe, procurorul Bradu Valentina și de avocatul Croitor Alexei în interesele părții vătămate Calun Igor împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 septembrie 2017, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile, cu menținerea deciziei atacate, din următoarele raționamente.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Judecând recursul, instanța...respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

Potrivit art. 422 Cod de procedură penală, Termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Recursul ordinar în cauza penală este un act accesibil, necesar și indispensabil pentru desfășurarea legală a procesului penal și se efectuează într-un termen fix, stabilit de lege. Decizia motivată a instanței de apel a fost pronunțată în data de 18 octombrie 2017, astfel încât declararea recursurilor de avocatul Cernolev Ion în interesele inculpatului Curcă Valeriu la 20 octombrie 2017, avocatul Croitor Alexei în interesele părții vătămate Calun Igor la 13 noiembrie 2017, inculpatul Covalschi Ghenadi la 15 noiembrie 2017, inculpatul Botezat Gheorghe la 16 noiembrie 2017, procurorul Bradu Valentina la 16 noiembrie 2017 și de inculpatul Șcerban Sorin la 17 noiembrie 2017 a fost îndeplinită cu respectarea termenului prevăzut la art. 422 Cod de procedură penală.

În continuare, judecând recursurile, Colegiul a constatat următoarele temeiuri de respingere a acestora ca inadmisibile. 37 Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. Art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală statuează că Hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Astfel, dacă apelul devoluează cauza atât în fapt, cât și în drept, sub toate aspectele, recursul o devoluează cu precădere în drept, repunând în examinare nu întreaga cauză, ci numai chestiunile de drept, pentru temeiuri stabilite expres în lege, astfel pronunțându-se asupra erorilor de drept substanțiale (materiale) și procesuale (formale).

Colegiul observă că toți recurenții-inculpați au invocat incidența temeiului prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume faptul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală determină obligativitatea pronunțării de către instanța de apel asupra tuturor motivelor invocate în apel. În conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, Decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. 17.1 În particular, toți recurenții-inculpați au punctat că instanța de apel nu a soluționat chestiunea referitoare la existența divergențelor între declarațiile părților vătămate și alte probe din dosar, precum și nu s-a expus asupra argumentelor formulate de apărare privind caracterul tendențios al declarațiilor nominalizate, în condițiile în care părțile vătămate au declarat că au fost maltratate și în alte locuri decât birourile nr. 203 și 205 din incinta Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, și anume în incinta Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău și de către escortă în procesul deplasării. În această privință, Colegiul notează că, contrar alegațiilor formulate, instanța de apel a subliniat că divergențele invocate se datorează sentimentelor și urmărilor prejudiciabile ale faptelor comise de inculpați, astfel încât retrăirile, suferințele morale acute, cât și sentimentele de frică și anxietate și-au produs efectul scontat, rezultatul fiind frica părților vătămate și imposibilitatea acestora de a se concentra pentru a depune declarații în consecutivitatea lor logică (vol. IX, f.d. 225). Totodată, instanța de apel a evidențiat că, cauza penală se află la rejudecare în faza de apel pentru a treia oară, faptele infracționale au fost comise încă în anul 2009, după care partea vătămată Calun Igor a fost diagnosticată cu XXXXX, circumstanțe care justifică anumite inexactități neesențiale în declarații (vol. IX, f.d. 225). 38 Din această optică, instanța de apel a respins și versiunea apărării privind caracterul tendențios al declarațiilor părților vătămate, or pretinsul interes al acestora în condamnarea arbitrară și ilegală a inculpaților este lipsit de substrat probatoriu (vol. IX, f.d. 225). 17.2 Toți recurenții-inculpați au semnalat că instanța de apel nu a dat nicio apreciere faptului că partea vătămată Ghimp Nicu a recunoscut că în procesul- verbal de audiere a sa din 11 aprilie 2009 a scris că nu a fost bătut sau influențat psihic de către polițiști. Colegiul arată că, contrar acestei alegații, instanța de apel a cercetat respectivul proces-verbal și a reținut ca fiind rațională explicația părții vătămate Ghimp Nicu, care a susținut că l-a semnat din frica de a nu fi torturat în continuare de către inculpați (vol. IX, f.d. 233-234). 17.3 Avocatul Cernolev Ion a reliefat că instanța de apel nu s-a expus asupra cerinței de declarare a nulității proceselor-verbale din 21 octombrie 2009 de recunoaștere a lui Curcă Valeriu după fotografie, deși contrar prevederilor art. 116 alin. (6) Cod de procedură penală, nu este clar motivul din care nu s-a efectuat prezentarea persoanei spre recunoaștere, iar pe partea verso a fotografiilor sunt indicate numele persoanelor. Conform art. 116 alin. (6) Cod de procedură penală, În cazul în care prezentarea persoanei spre recunoaștere este imposibilă, recunoașterea se poate face după fotografia acesteia, prezentată împreună cu fotografiile a cel puțin 4 alte persoane ce nu se deosebesc esențial între ele. Toate fotografiile se anexează la dosar. Art. 251 alin. (1) Cod de procedură penală stipulează că Încălcarea prevederilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal atrage nulitatea actului procedural numai în cazul în care s-a comis o încălcare a normelor procesuale penale ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act. Potrivit art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală, Încălcarea oricărei alte prevederi legale decât cele prevăzute în alin. (2) atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii – când partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale – când partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată – când partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță. Colegiul relevă că decizia instanței de apel nu cuprinde o explicație desfășurată referitoare la respingerea argumentului enunțat. Pe de altă parte, luând în considerare că a fost scoasă în evidență o pretinsă încălcare ce urma să fie invocată de apărare anume la terminarea urmăririi penale, și nu în apel, când chestiunea ce ține de admisibilitatea proceselor-verbale din 21 octombrie 2009 de recunoaștere a lui Curcă Valeriu după fotografie a fost, esențialmente, consumată, poziția instanței de apel nu denotă incidența temeiului prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Mai mult, Colegiul atestă că avocatul Cernolev Ion nu a punctat în cererea de apel, și nici în cererea de recurs, din care cauză anume, pretinsa încălcare a normelor procesual penale nu poate fi înlăturată decât prin anularea actelor 39 nominalizate. Sintetizând și suplimentând caracterul dispersat al motivării oferite de instanța de apel în acest context, Colegiul subliniază că aceste procese-verbale nu au o valoare probatorie determinantă speței, în condițiile în care însuși inculpatul Curcă Valeriu a recunoscut atât în primă instanță, cât și în instanța de apel că la 10 aprilie 2009 s-a aflat împreună cu părțile vătămate în incinta Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău (vol. IX, f.d. 178-181), fiind extrem de probabilă recunoașterea inculpatului Curcă Valeriu de către părțile vătămate fie prin prezentarea sa spre recunoaștere, fie prin recunoașterea după fotografie. Or, spre deosebire de versiunea inculpatului Botezat Gheorghe, care a afirmat că la 10 aprilie 2009, între orele 10.00 și 15.40, nu s-a aflat deloc în birourile nr. 203 și 205 din incinta Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, pentru validitatea versiunii inculpatului Curcă Valeriu, nu se invocă existența unui alibi. 17.4 Avocatul Cernolev Ion a criticat caracterul lapidar al expunerii de către instanța de apel a motivelor pentru care aceasta a dat o apreciere critică declarațiilor martorilor apărării Surugiu Eugen și Carabanov Alexei. Totodată, inculpatul Șcerban Sorin a susținut că atât în primă instanță, cât și în instanța de apel, au fost cercetate declarațiile martorilor apărării Tifoi Evghenii, Bistrițchi Petru, Bobeico Dumitru, Manolache Gheorghe, Dumbrăveanu Nicolae, Carabanov Alexei, Iachimov Corneliu și Surugiu Eugen, care în perioada comiterii infracțiunii imputate se aflau în incinta Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, și au confirmat lipsa acțiunilor violente față de părțile vătămate, dar instanța de apel, din motive incerte, a pus aceste probe la baza hotărârii de condamnare. Cu referire la criticile date, Colegiul indică, că în conformitate cu art. 26 alin. (2) Cod de procedură penală, Judecătorul judecă materialele și cauzele penale conform legii și propriei convingeri bazate pe probele cercetate în procedura judiciară respectivă. Conform art. 101 alin. (2) Cod de procedură penală, Reprezentantul organului de urmărire penală sau judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. Prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 18 din 22 mai 2017 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Codul de procedură penală (intima convingere a judecătorului), s-a reiterat că aprecierea probelor după propria convingere nu trebuie confundată cu aprecierea după impresie, care este produsul unor perceperi emoționale, iar în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a conturat standardul „dincolo de orice îndoială rezonabilă”, care presupune că, pentru a putea fi pronunțată o soluție de condamnare, acuzația trebuie dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă. Adițional, Curtea Constituțională a menționat că acest standard de probă poate fi pe deplin înțeles doar prin raportare la principiul in dubio pro reo, care, la rândul său, constituie o garanție a prezumției de nevinovăție. Astfel, potrivit art. 8 Cod de procedură penală, concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea 40 infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri, iar toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului. Față de cele ce preced, Colegiul evidențiază că instanța de apel a considerat a fi declarativă relatarea martorului apărării Surugiu Eugen, care a afirmat că, pentru a nu admite eventuale acte de tortură, la 10 aprilie 2009 în birourile de serviciu ale inculpaților au fost în permanență efectuate controale, or relatarea este în contradicție cu declarațiile părților vătămate, înregistrările audio-video și cu procesele-verbale din 20 octombrie 2009 de verificare a declarațiilor părților vătămate la locul infracțiunii (vol. IX, f.d. 223-224). De asemenea, instanța de apel a explicat cu suficientă putere de convingere că declarațiile martorului apărării Carabanov Alexei nu pot fi reținute inclusiv din considerentul că nu vizează contactul acestuia cu ambele părți vătămate în întreg intervalul de timp între orele 10.00 și 15.40 (vol. IX, f.d. 237). Colegiul menționează că aprecierea critică de către instanța de apel a declarațiilor martorilor apărării Surugiu Eugen și Carabanov Alexei se datorează, în principal, examinării acestora în ansamblu și în interconexiune cu alte probe din dosar, prin prisma propriei convingeri și, doar în subsidiar, ca rezultat al constatării dorinței martorilor respectivi de a ameliora situația inculpaților, cu care se află în relații de serviciu. Astfel, caracterul expunerii de către instanța de apel a motivelor pentru care aceasta le-a dat o apreciere critică, derivă din algoritmul legal de examinare a probelor, fiind, contrar alegației avocatului Cernolev Ion, suficient de argumentat. În aceeași ordine de idei, declarațiile martorilor apărării Tifoi Evghenii, Bistrițchi Petru, Bobeico Dumitru, Manolache Gheorghe, Dumbrăveanu Nicolae, Carabanov Alexei, Iachimov Corneliu și Surugiu Eugen au fost puse la baza hotărârii de condamnare din motivul utilizării acestora în procesul de examinare interconexă a altor probe din doar, excluzând, inclusiv în lumina contradicțiilor conținute, dincolo de orice bănuială rezonabilă, validitatea versiunilor apărării. 17.5 Avocatul Cernolev Ion a criticat caracterul expunerii de către instanța de apel a motivelor pentru care aceasta a reținut declarațiile martorului acuzării Moroi Iulian, care este în relații de prietenie cu părțile vătămate, cât și ale martorului acuzării Caisîn Marcel, care nu poate fi considerat un martor imparțial, luând în considerare că acesta a fost condamnat în temeiul art. 187 Cod penal inclusiv pe baza declarațiilor depuse de Curcă Valeriu, Șcerban Sorin și Covalschi Ghenadi. Colegiul consideră necesar să reitereze pertinența Hotărârii Curții Constituționale nr. 18 din 22 mai 2017 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Codul de procedură penală (intima convingere a judecătorului), în care s-a invocat opinia Comisiei de la Veneția, potrivit căreia, în sistemele juridice europene există, de asemenea, diferite tehnici de creație legislativă, variind de la coduri detaliate și complexe până la sisteme juridice cu prevederi mai deschise, care lasă judecătorului mai mult spațiu de interpretare, dar cu toate acestea, întotdeauna va exista un anumit element de discreție la interpretarea legilor, stabilirea faptelor și aprecierea probelor, or aceasta este esența funcției 41 judiciare și reprezintă un element de bază al independenței judecătorului. După cum rezultă din motivarea instanței de apel, elementul său de discreție la aprecierea declarațiilor martorilor acuzării Moroi Iulian și Caisîn Marcel nu a depășit limitele stabilite prin prevederile art. 101 alin. (2) Cod de procedură penală. Or, instanța de apel a notat că relatarea martorului acuzării Moroi Iulian este confirmată nu doar prin declarația părții vătămate Calun Igor, dar și prin cea a martorului acuzării Vrînceanu Andrian (vol. IX, f.d. 237-238). Aici, se impune și precizarea că martorul acuzării Moroi Iulian a declarat că aflându-se în detenție, partea vătămată Calun Igor i-a comunicat despre actele de tortură la care a fost supus, iar materialele dosarului confirmă că imediat după eliberarea sa din arest, partea vătămată Calun Igor a oferit un interviu în care a reiterat aceste fapte. Totodată, instanța de apel a explicat că a reținut declarațiile martorului acuzării Caisîn Marcel, fiindcă acesta a confirmat fără echivoc că nu are sentimente de ură față de inculpați (vol. IX, f.d. 238). 17.6 Inculpatul Covalschi Ghenadi, inculpatul Botezat Gheorghe și inculpatul Șcerban Sorin consideră că este nesatisfăcător motivat și apreciat de către instanța de apel faptul că în instanța de fond părțile vătămate au dat alte declarații decât la etapa urmăririi penale, când au afirmat că au fost maltratați doar de către inculpați, primind sute de lovituri de la fiecare inculpat în parte, precum și nu a fost cercetată versiunea precum că părțile vătămate au fost maltratate în timpul detenției, când nu s-au aflat în custodia inculpaților. În acest sens, Colegiul consideră important să reitereze că, contrar alegațiilor formulate, instanța de apel a subliniat că divergențele invocate se datorează sentimentelor și urmărilor prejudiciabile ale faptelor comise de inculpați, astfel încât retrăirile, suferințele morale acute, cât și sentimentele de frică și anxietate și- au produs efectul scontat, rezultatul fiind frica părților vătămate și imposibilitatea acestora de a se concentra pentru a depune declarații în consecutivitatea lor logică (vol. IX, f.d. 225). Totodată, instanța de apel a evidențiat că, cauza penală se află la rejudecare în faza de apel pentru a treia oară, faptele infracționale au fost comise încă în anul 2009, după care partea vătămată Calun Igor a fost diagnosticată cu XXXXX, circumstanțe care justifică anumite inexactități neesențiale în declarații (vol. IX, f.d. 225). Relevant în această privință este și faptul că instanța de apel a reținut declarațiile martorului acuzării Vișanu Svetlana, care a explicat că, cu referire la starea psihologică la amintirea evenimentelor traumatizante, partea vătămată Calun Igor are deprimată și nervoasă, având un comportament de evitare, din motiv că nu mai avea încredere în persoanele din jur, iar amintirile despre faptele de tortură îi provocau dureri sufletești (vol. IX, f.d. 226). 17.6 Inculpatul Covalschi Ghenadi, inculpatul Botezat Gheorghe și inculpatul Șcerban Sorin au afirmat că instanța de apel nu a combătut într-un mod convingător argumentul apărării privind inadmisibilitatea concluziei referitoare la vinovăția inculpaților, formată pe baza declarațiilor martorilor acuzării Calun Inna, Ghimp Iurie, Vrînceanu Andrian, Tamazlîcaru Violeta, Dobîndă Valentina, Bîrcă 42 Veronica, Vișanu Svetlana și Caisîn Marcel, deși aceștia nu au fost martori oculari ai săvârșirii infracțiunii imputate. Colegiul notează că declarațiile martorilor respectivi conțin elemente de probațiune indirectă, care de sine stătător nu dovedesc în mod cert vinovăția inculpaților, dar, în ansamblul și interconexiunea lor, inclusiv cu probele directe din dosar, au dus la concluziile de rigoare, fapt descifrat de către instanța de apel în procesul de analiză a fiecărei declarații în parte. Coroborarea probelor de vinovăție este un proces care implică un raționament obiectiv, pe baza unor silogisme juridice, raționament care să conducă indubitabil la concluzia că inculpatul se face vinovat de comiterea faptei pentru care a fost trimis în judecată, în caz contrar găsindu-și aplicarea principiul in dubio pro reo. Cu titlu de principiu, declarațiile persoanelor apropiate părților vătămate, în pofida dozei inerente de subiectivism, nu trebuie de plano înlăturate, câtă vreme se coroborează cu alte probe administrate și relevă circumstanțe pertinente cauzei. Astfel, contrar alegațiilor enunțate, instanța de apel a reținut următoarele indicii. Martorul acuzării Calun Inna a relatat că la 10 aprilie 2009, după ora 13.00, a fost contactată telefonic de către directorul adjunct al liceului în care studia feciorul său, partea vătămată Calun Igor, fiind informată despre luarea acestuia de către doi colaboratori de poliție (vol. IX, f.d. 218). Martorii acuzării Calun Inna și Ghimp Iurie au declarat că, prezentându-se la Comisariatul de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, au aflat de la inculpatul Șcerban Sorin că părțile vătămate vor fi pedepsite, inclusiv prin aplicarea unei pedepse privative de libertate, pentru faptul că au participat la maltratarea colaboratorilor de poliție în data de 07 aprilie 2009 (vol. IX, f.d. 231). Martorul acuzării Vrînceanu Andrian, care de asemenea a fost reținut în urma evenimentelor din data de 07 aprilie 2009, a arătat că, fiind transportat împreună cu partea vătămată Calun Igor către Comisariatul General de Poliție mun. Chișinău, cu care a conversat, a aflat despre maltratarea acestuia de către colaboratorii de poliție în camera de recunoaștere a persoanelor din incinta Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău (vol. IX, f.d. 237-238). În aceeași ordine de idei, martorul acuzării Caisîn Marcel, care de asemenea a fost reținut în urma evenimentelor din data de 07 aprilie 2009, a descris cum, fiind transportat împreună cu părțile vătămate către Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău, și vorbind cu partea vătămată Calun Igor, a aflat despre maltratarea acestuia de către colaboratorii de poliție la etajul II din sediul Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, cât și despre lipsa maltratării în incinta Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău și a Penitenciarului nr. 13 (vol. IX, f.d. 231). Martorii acuzării Tamazlîcaru Violeta, Dobîndă Valentina și Bîrcă Veronica au confirmat reținerea abuzivă a părților vătămate de către doi colaboratori de poliție (vol. IX, f.d. 218). Martorul acuzării Vișanu Svetlana a evidențiat detalii importante referitoare 43 la starea psihologică a părții vătămate Calun Igor, determinată de faptele traumatizante din data de 10 aprilie 2009 (vol. IX, f.d. 226). 17.7 În concluzie, Colegiul relevă că invocarea de către recurenții-inculpați a incidenței temeiului prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală nu și-a găsit confirmare. Instanța de apel a adoptat o hotărâre legală și întemeiată, ce corespunde rigorilor Convenției Europene a Drepturilor Omului, în care a indicat cu suficientă putere de convingere motivele pentru care a respins toate argumentele apărării invocate în cererile de apel, neacordând prioritate arbitrară probelor acuzării. Or, în ceea ce privește motivarea hotărârilor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că rolul unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite, fiindcă doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control public al administrării justiției (hotărârea Suominen v. Finlanda din 01 iulie 2003).

Avocatul Cernolev Ion a semnalat că instanța de apel a admis încălcarea art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului prin aceea că a respins cererea apărării privind audierea martorilor Tifoi Evghenii, Bobeico Dumitru, Dumbrăveanu Nicolae, Carabanov Alexei și Surugiu Eugen, care, fiind audiați anterior, au confirmat că în data de 10 aprilie 2009 s-au aflat în incinta Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, și nu au observat întreprinderea acțiunilor violente față de părțile vătămate. În conformitate cu art. 6 par. (3) lit. d) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Orice acuzat are, mai ales, dreptul să audieze sau să solicite audierea martorilor acuzării și să obțină citarea și audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării. Aici, Colegiul menționează că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în mod constant a decis că admisibilitatea, administrarea și pertinența probelor reprezintă probleme ce necesită a fi reglementate de normele de drept intern, iar misiunea aprecierii lor aparține instanțelor naționale, pe când scopul încredințat Curții Europene a Drepturilor Omului nu constă în a se pronunța asupra modului în care au procedat instanțele naționale în această materie, ci în faptul că ea trebuie să examineze dacă procedura în cauză, în ansamblul ei, inclusiv în privința administrării probelor, a avut un caracter echitabil (hotărârea Isgrò v. Italia din 19 februarie 1991). Dreptul încris la art. 6 par. (3) lit. d) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului constă în posibilitatea ce trebuie să-i fie acordată acuzatului de a contesta o mărturie făcută în defavoarea sa și de a putea cere să fie audiați martori care să-l disculpe, în aceleași condiții în care sunt audiați și interogați martorii acuzării. Acest drept constituie o aplicație a principiului contradictorialității în procesul penal și, în același timp, o componentă importantă a dreptului la un proces echitabil. În acest context, anume jurisdicțiilor naționale le revine, în mod prioritar, să aprecieze elementele de probă pe care le administrează într-un proces și pertinența celor pe care acuzatul ar vrea să le mai producă, în special, cu privire la numărul de 44 martori propuși de el (hotărârea Vidal v. Belgia din 22 aprilie 1992), iar prevederile art. 6 par. (3) lit. d) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu recunosc acuzatului dreptul nelimitat de a obține convocarea de martori în fața instanței (hotărârea Touvier v. Franța din 13 ianuarie 1997). Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reliefat că art. 6 par. (3) lit. d) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu impune convocarea și interogarea tuturor martorilor în apărare, deoarece sintagma „în aceleași condiții” presupune ca scop esențial asigurarea unei complete „egalități a armelor în materie”. Sub această rezervă, textul lasă autorităților naționale competente facultatea de a aprecia pertinența unei „oferte de probă” făcute de acuzat, ținând cont de compatibilitatea ei cu noțiunea de „proces echitabil”, expusă în ansamblu la art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Colegiul observă că martorii apărării Tifoi Evghenii, Bobeico Dumitru, Dumbrăveanu Nicolae, Carabanov Alexei și Surugiu Eugen au fost audiați în primă instanță, declarațiile lor fiind examinate în modul corespunzător în faza de apel, iar Bobeico Dumitru, bunăoară, contrar alegației avocatului Cernolev Ion, a fost audiat și în fața instanței de apel (vol. IX, f.d. 203-204). Colegiul atestă că avocatul Cernolev Ion nu a explicat de ce se impunea audierea suplimentară a martorilor nominalizați. Totodată, sub egida principiului asigurării egalității armelor în proces, Colegiul constată că martorii acuzării Moroi Iulian, Bîrcă Veronica, Tamazlîcaru Violeta și Vișanu Svetlana de asemenea nu au fost audiați suplimentar (vol. IX, f.d. 197; 200; 201-202), circumstanțe ce nu au vocația de a afecta legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel.

Avocatul Cernolev Ion și inculpatul Botezat Gheorghe au invocat că în cadrul examinării cauzei în ordine de apel, acuzatorul de stat doar a enumerat un șir de probe, fără ca instanța să le cerceteze nemijlocit, ceea ce reprezintă o încălcare a prevederilor art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală. Conform art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, Judecând apelul declarat împotriva sentinței de achitare, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare fără audierea învinuitului prezent, precum și a martorilor acuzării solicitați de părți. Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care declarațiile lor constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpatului. Colegiul evidențiază că doar acei martori ai acuzării, ai căror declarații constituie mărturii acuzatorii, susceptibile de a întemeia într-un mod substanțial condamnarea inculpatului, urmează a fi audiați din nou. Avocatul Cernolev Ion nu a explicat de ce susține că declarațiile martorilor Moroi Iulian, Bîrcă Veronica, Tamazlîcaru Violeta și Vișanu Svetlana conțin mărturii acuzatorii de natură a influența într-un mod determinant soluția instanței de apel privind condamnarea inculpatului Curcă Valeriu. Or, după cum a fost enunțat anterior, aceste declarații de sine stătător nu dovedesc în mod cert vinovăția inculpatului Curcă Valeriu, nefiind astfel susceptibile de a întemeia într-un mod substanțial condamnarea acestuia. 45

Inculpatul Botezat Gheorghe a afirmat că instanța de apel nu a luat în considerare că în procedura de recunoaștere după fotografie, partea vătămată Calun Igor l-a recunoscut pe Botezat Gheorghe ca fiind persoana cu numele „Igor”, cu gâtul gros, îmbrăcată în uniforma de polițist și care vorbea cu accent în limba română, fiind astfel relevate semnalmente improprii lui Botezat Gheorghe. În aceeași ordine de idei, a precizat că instanța de apel nu a ținut cont că Botezat Gheorghe are o cicatrice cu lungimea de circa 7 cm în regiunea ochiului drept, care pe parcursul anului 2009 era foarte pronunțată și pe care partea vătămată Calun Igor nu putea să nu o remarce. Din acest punct de vedere, consideră că este incident temeiul prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, or instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția sa. Aici, Colegiul specifică, că potrivit art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, eroarea gravă de fapt semnifică stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora, nefiind echivalentă cu aprecierea greșită a probelor. Pornind de la sensul acestor prevederi legale, Colegiul conchide că în speță nu a fost admisă o eroare gravă de fapt, deoarece pentru a constitui temei de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte, să fie vădită și neîndoielnică. Totodată, Colegiul reiterează că eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța dintre cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce a avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. Respectiv, instanța de recurs consideră oportun să-și însușească, în această privință, argumentele instanței de apel, și anume concluzia că divergențele invocate nu sunt de natură a schimba sensul declarațiilor părții vătămate Calun Igor, atâta timp cât aceasta l-a recunoscut anume pe inculpatul Botezat Gheorghe ca fiind unul dintre torționari, în baza semnalmentelor memorizate, care, urmare a traumatismelor psihologice, ar putea fi distorsionate. 20. Inculpatul Șcerban Sorin a susținut că multiplele rapoarte de expertiză medico-legală dovedesc că leziunile enunțate au fost cauzate în perioada aflării părților vătămate în detenție, iar constatând faptul torturării părților vătămate de către inculpați, instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt. Colegiul consideră că argumentul dat este unul declarativ, în condițiile în care potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 22 din 18 februarie 2010 (vol. II, f.d. 32-36), cauzarea leziunilor corporale părții vătămate Calun Igor a avut loc în limitele a trei-opt zile până la examinarea medico-legală primară, care a început în data de 14 aprilie 2009. De asemenea, potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 23 din 18 februarie 2010 (vol. II, f.d. 27-30), cauzarea leziunilor corporale părții vătămate Ghimp Nicu a avut loc în limitele a trei-șase zile până la examinarea medico-legală primară, care a început în data de 14 aprilie 2009. 46 Așadar, aceste rapoarte de expertiză nu dovedesc că leziunile enunțate au fost cauzate în perioada aflării părților vătămate în detenție, adică după data de 10 aprilie 2009. Ajungând la concluzia privind comiterea actelor de tortură anume de către inculpați, instanța de apel a coroborat rapoartele de expertiză cu alte probe din dosar, inclusiv cu declarațiile martorilor acuzării Calun Inna, Ghimp Iurie, Vrînceanu Andrian, Moroi Iulian și Caisîn Marcel.

Inculpatul Șcerban Sorin a punctat că, contrar principiului care interzice interpretarea extensivă defavorabilă a legii penale, consfințit de art. 3 alin. (2) Cod penal, instanța de apel s-a bazat în exclusivitate pe presupuneri, care nici nu au fost examinate în ședința de judecată, privind interesul personal al lui Șcerban Sorin în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 327 alin. (1) Cod penal. Potrivit art. 327 alin. (1) Cod penal în redacția în vigoare la 10 aprilie 2009, este incriminată folosirea intenționată de către o persoană cu funcție de răspundere a situației de serviciu, în interes personal, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice. Motivul făptuitorului este un element obligatoriu pentru definitivarea componenței de infracțiune prevăzute la art. 327 alin. (1) Cod penal. Prin interes personal se are în vedere dorința făptuitorului de a obține avantaje nemateriale, prestări de servicii, acceptare de funcții sau protecție de serviciu, susținere profesională, ori de a-și camufla incompetența etc. În esență, criticile aduse în context de inculpatul Șcerban Sorin se rezumă la comiterea de către instanța de apel a unei grave erori de fapt, care a afectat soluția sa. În această conjunctură, Colegiul constată că instanța de apel a identificat interesul personal al inculpatului Șcerban Sorin nu pe baza unor presupuneri, ci în procesul de cercetare multilaterală a întregului probatoriu pertinent, fără a avea încredere exagerată în anumite elemente de fapt și fără a interpreta în mod trunchiat sau a ignora alte elemente de fapt. Astfel, instanța de apel a concluzionat că interesul personal al inculpatului Șcerban Sorin s-a manifestat prin dorința de răzbunare față de părțile vătămate, din motiv că acestea, în timpul dezordinelor în masă din data de 07 aprilie 2009, ar fi aruncat cu pietre în colaboratorii de poliție. Pentru a ajunge la concluzia dată, instanța de apel a reținut declarațiile martorului acuzării Calun Inna, care a afirmat că prezentându-se în data de 10 aprilie 2009 la Comisariatul de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, inculpatul Șcerban Sorin i-a spus să nu se plângă dacă feciorul îi va fi maltratat, aceasta fiind o pedeapsă pentru aruncarea cu pietre în colaboratorii de poliție la 07 aprilie 2009 (vol. IX, f.d. 195). Aceste declarații au fost cercetate nemijlocit de către instanța de apel prin audierea suplimentară a martorului acuzării Calun Inna, inculpatul Șcerban Sorin și apărătorul său nefiind limitați în dreptul de a-i adresa îmtrebări sau de a aduce propriile dovezi. 47

Avocatul Cernolev Ion, inculpatul Covalschi Ghenadi și inculpatul Botezat Gheorghe au susținut că instanța de apel a conchis că în faptele lor persistă elementele infracțiunii prevăzute la art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, deși nu a constatat existența legăturii de cauzalitate între acțiunile întreprinse de fiecare inculpat în parte și leziunile corporale ale părților vătămate, adică nu au fost individualizate faptele prejudiciabile comise de inculpați. Respectiv, se invocă incidența temeiului prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, și anume faptul că nu au fost întrunite elementele infracțiunii. În conformitate cu art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal în redacția în vigoare la 10 aprilie 2009, este incriminată provocarea, în mod intenționat, de două sau mai multe persoane, a unei dureri și suferințe puternice, fizice și psihice unei persoane, cu scopul de a obține de la această persoană informații și mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta este bănuită că l-a comis, de a intimida și de a face presiune asupra ei, dacă o asemenea durere și suferință este provocată de o persoană cu funcție de răspundere sau de oricare altă persoană care acționează cu titlu oficial. Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal se realizează printr-o faptă aplicată unei persoane, care are drept consecință provocarea unei dureri sau suferințe puternice, fizice ori psihice. Potrivit raportului de examinare medico-legală nr. 1807 din 28 aprilie 2009 (vol. I, f.d. 213), părții vătămate Calun Igor i-au fost cauzate suferințe fizice sub formă de „echimoză ovală în treimea medie a brațului și excoriație pe fața anterioară în treimea inferioară a gambei stângi”, care se califică drept leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății, iar potrivit extrasului din fișa medicală nr. 1155 (vol. II, f.d. 46-47) – suferințe psihice sub formă de XXXXX. Potrivit raportului de examinare medico-legală nr. 1817 din 28 aprilie 2009 (vol. I, f.d. 211), părții vătămate Ghimp Nicu i-au fost cauzate suferințe fizice sub formă de „echimoze pe fața posterioară a pavilionului urechii, pe fața dorsală a treimii inferioare a brațului stâng și trei echimoze pe ambele fese”, care reprezintă vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății, precum și suferințe psihice. Raportul de cauzalitate constituie un element al laturii obiective a infracțiunii și constă în legătura de la cauză la efect ce trebuie să existe între fapta incriminată de lege și urmarea pe care aceasta o produce. La calificarea infracțiunii, pentru a stabili existența raportului cauzal, este primordială stabilirea corectă a antecedenței cauzale, adică a tuturor contribuțiilor umane care au avut legătură cauzală cu antecedența rezultatului. Totuși, dacă algoritmul de constatare a raportului de cauzalitate este același pentru toate componențele de infracțiune, latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 3091 Cod penal, mai ales dacă aceasta a fost săvârșită de două sau mai multe persoane, prin natura sa, determină anumite particularități de care urmează a se ține cont în procesul de calificare. Or, faptele de tortură în participație sunt comise într-un cadru extrem de 48 agresiv pentru psihicul victimei, din declarațiile ulterioare ale căreia este uneori dificil de a separa contribuția particulară a fiecărui făptuitor. Totodată, instanțele de judecată sunt conștiente că există metode de aplicare a torturii care nu lasă urme pe corpul victimei (hotărârea Boicenco v. Moldova din 11 iulie 2007). Instanța de apel corect a reținut că fiecare dintre inculpați în parte, fiind o persoană cu funcție de răspundere și acționând cu titlu oficial, a provocat, în mod intenționat, în coparticipație, dureri și suferințe puternice, fizice și psihice părților vătămate. Pornind de la expunerea dată, este declarativ și argumentul adus de avocatul Cernolev Ion, inculpatul Covalschi Ghenadi și de inculpatul Botezat Gheorghe, precum că, în contradicție ce prevederile art. 394 alin. (1) pct. 1 și ale art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel nici nu a constatat existența faptelor infracționale de maltratare a părților vătămate. De altfel, instanța de apel, pronunțând o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, a descris cu suficiente amănunte întregul ansamblu de procedee de tortură, fizică și psihică, pe care fiecare dintre inculpați în parte le-a aplicat părților vătămate, contribuția fiecărui inculpat determinând apariția consecințelor prejudiciabile constatate în raportul de examinare medico-legală nr. 1807 din 28 aprilie 2009, raportul de examinare medico-legală nr. 1817 din 28 aprilie 2009 și în fișa medicală nr. 1155. De exemplu, deosebit de importantă în această privință este constatarea că Botezat Gheorghe a luat un scut din aluminiu din camera destinată persoanelor ce urmează a fi recunoscute și i l-a dat lui Calun Igor ca să-l țină cu mâna stângă, iar Curcă Valeriu i-a spus să se așeze lipit cu spatele de perete. Continuând acțiunile de torturare, Covalschi Ghenadi în coparticipație cu Curcă Valeriu, Șcerban Sorin, Botezat Gheorghe, în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, au aplicat cu forță, cu piciorul în scut, aproximativ câte 15 lovituri fiecare. În rezultatul loviturilor, Calun Igor se lovea cu spatele și capul de perete, iar cu mâna și genunchiul se lovea de scut. Cu cele ce preced se află în legătură și argumentul formulat de avocatul Cernolev Ion, care a susținut că partea vătămată Calun Igor a declarat că nu a numărat câte lovituri i-a aplicat Curcă Valeriu, dar a reliefat că acesta i-a aplicat aproximativ o sută de lovituri, iar această declarație se combate prin raportul de examinare medico-legală nr. 1807 din 28 aprilie 2009, raportul de expertiză medico-legală nr. 2888/D din 16 noiembrie 2009, raportul de expertiză medico- legală în comisie nr. 425 din 21 decembrie 2009 și raportul de expertiză medico- legală nr. 22 din 18 februarie 2010, din care rezultă că lui Calun Igor i-au fost cauzate leziuni corporale doar sub formă de echimoză ovală localizată pe brațul stâng și excoriație pe fața anterioară a gambei stângi. De asemenea, a subliniat că partea vătămată Ghimp Nicu a afirmat că, Curcă Valeriu l-a lovit în cap și în abdomen, afirmație care se combate prin raportul de examinare medico-legală nr. 1817 din 29 aprilie 2009, raportul de expertiză medico-legală nr. 2889/D din 16 noiembrie 2009, raportul de expertiză medico- 49 legală în comisie nr. 424 din 23 decembrie 2009 și raportul de expertiză medico- legală nr. 23 din 18 februarie 2010, din care rezultă că lui Ghimp Nicu i-au fost cauzate leziuni corporale doar sub formă de echimoze pe fața posterioară a pavilionului urechii, echimoză pe brațul stâng și trei echimoze pe ambele fese. Aici, Colegiul consideră necesar să-și însușească motivarea instanței de apel, care a reținut că partea vătămată Calun Igor a relatat la fiecare etapă circumstanțele pe care și le-a adus aminte, având în vedere XXXXX, cât și faptul că a fost torturat inclusiv cu fața la perete, în mod simultan, de toți cei patru inculpați.

Toți recurenții-inculpați au indicat incidența temeiului prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 9) Cod de procedură penală, invocându-se condamnarea pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală. Au notat că au fost condamnați în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, care a fost abrogat prin Legea nr. 252 din 08 noiembrie 2012 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, iar dispozițiile art. 1661 Cod penal, care prevăd răspunderea penală pentru tortură, stabilesc pedepse mai aspre, din care motiv, prin prisma art. 10 alin. (2) Cod penal, acestea nu sunt aplicabile în speță. Conform art. 3091 alin. (1) Cod penal în redacția în vigoare la 10 aprilie 2009, Provocarea, în mod intenționat, a unei dureri sau suferințe puternice, fizice ori psihice unei persoane, în special cu scopul de a obține de la această persoană sau de la o persoană terță informații sau mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terță persoană l-a comis ori este bănuită că l-a comis, de a intimida sau de a face presiune asupra ei sau asupra unei terțe persoane, sau pentru orice alt motiv bazat pe o formă de discriminare, oricare ar fi ea, dacă o asemenea durere sau suferință este provocată de o persoană cu funcție de răspundere sau de oricare altă persoană care acționează cu titlu oficial, ori la instigarea sau cu consimțământul expres sau tacit al unor asemenea persoane, cu excepția durerii sau a suferinței ce rezultă exclusiv din sancțiuni legale, inerente acestor sancțiuni sau ocazionate de ele, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 5 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani. Potrivit art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal în redacția în vigoare la 10 aprilie 2009, Acțiunile prevăzute la alin. (1) sau (2), săvârșite de două sau mai multe persoane, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 10 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani. Prin Legea nr. 252 din 08 noiembrie 2012 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, a fost abrogat și art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal. În conformitate cu art. 328 alin. (1) Cod penal în redacția în vigoare la 10 aprilie 2009, Săvârșirea de către o persoană cu funcție de răspundere a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, se pedepsește cu amendă în mărime de la 150 la 400 unități convenționale sau cu închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a 50 ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani. Conform art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal în redacția în vigoare la 10 aprilie 2009, Aceleași acțiuni însoțite de tortură sau acțiuni care înjosesc demnitatea părții vătămate, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani. Avocatul Cernolev Ion consideră că, concurența dintre normele-părți prevăzute la art. 328 alin. (1) Cod penal și 3091 Cod penal, pe de o parte, și norma- întreg prevăzută la art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal, pe de altă parte, determină calificarea faptei în baza art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal. A arătat că abrogarea art. 328 alin. (2) și 3091 Cod penal nu a semnificat excluderea caracterului infracțional al faptei în data comiterii infracțiunii, dar excluderea normelor concurente dictează necesitatea calificării faptei în baza normelor rămase în vigoare, care formau concurența. Colegiul subliniază că potrivit art. 118 Cod penal, (1) Concurența dintre o parte și un întreg reprezintă existența a două sau mai multor norme penale, una din ele cuprinzând fapta prejudiciabilă în întregime, iar celelalte – numai unele părți ale ei. (2) Calificarea infracțiunilor în cazul concurenței dintre o parte și un întreg se efectuează în baza normei care cuprinde în întregime toate semnele faptei prejudiciabile săvârșite. Art. 8 Cod penal stipulează că, Caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de legea penală în vigoare la momentul săvârșirii faptei. Colegiul relevă că în ipoteza inculpaților Curcă Valeriu și Șcerban Sorin nu este aplicabilă regula concurenței dintre o parte și un întreg. În conformitate cu art. 327 alin. (1) Cod penal în redacția în vigoare la 10 aprilie 2009, Folosirea intenționată de către o persoană cu funcție de răspundere a situației de serviciu, în interes material ori în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, se pedepsește cu amendă în mărime de la 150 la 400 unități convenționale sau cu închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani. Inculpații Curcă Valeriu și Șcerban Sorin au comis fapta prejudiciabilă prevăzută la art. 327 alin. (1) Cod penal, iar consumarea acesteia s-a produs în momentul în care drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale părților vătămate le- au fost cauzate daune în proporții considerabile prin aducerea forțată a părților vătămate în incinta Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, cu scopul de a afla circumstanțele participării acestora în cadrul dezordinelor în masă din data de 07 aprilie 2009. Astfel, inculpații Curcă Valeriu și Șcerban Sorin au comis în mod separat infracțiunea prevăzută la art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, adică încadrarea faptelor prejudiciabile nu se putea efectua în baza art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal, or acțiunile care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor 51 acordate prin lege nu au fost însoțite de acte de tortură, fiind delimitate inclusiv prin scopul comiterii infracțiunii de tortură, care a fost generat preponderent de sentimente de răzbunare față de părțile vătămate. Conform art. 10 Cod penal, Legea penală care înlătură caracterul infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvârșit faptele respective pînă la intrarea în vigoare a acestei legi, inclusiv asupra persoanelor care execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au antecedente penale. (2) Legea penală care înăsprește pedeapsa sau înrăutățește situația persoanei vinovate de săvârșirea unei infracțiuni nu are efect retroactiv. Așadar, având în vedere că dispozițiile art. 1661 Cod penal prevăd pedepse mai aspre, acestea nu sunt aplicabile față de inculpații Curcă Valeriu și Șcerban Sorin. Același raționament logico-juridic este aplicabil și inculpaților Covalschi Ghenadi și Botezat Gheorghe, cu mențiunea că încadrarea faptelor lor prejudiciabile în baza art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal nu se poate face din motiv că aceștia se fac vinovați în exclusivitate de săvârșirea infracțiunii de tortură, or în faptele lor nu persistă elementele infracțiunii de depășire a atribuțiilor de serviciu. În continuare, Colegiul consideră important să evidențieze că potrivit art. 427 alin. (1) pct. 16) Cod de procedură penală, eroarea de drept comisă de instanța de apel se poate materializa și în ipoteza în care norma de drept aplicată în decizia atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție. Utilizând argumentul per a contrario, se poate de dedus că în cazul în care instanța de apel a aplicat norma de drept în concordanță cu practica aplicării aceleiași norme de către Curtea Supremă de Justiție, de către instanța de apel nu a fost admisă o eroare de drept. Aici, Colegiul face referire la decizia Curții Supreme de Justiție din 06 mai 2014, pronunțată în cauza penală de învinuire a lui Dancu Vadim în comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 151 alin. (1) și 3091 alin. (1) Cod penal. Problema aplicabilității art. 3091 Cod penal, ulterior abrogării acestuia, a fost deja soluționată de către Curtea Supremă de Justiție. Astfel, prin sentința Judecătoriei Dondușeni din 28 martie 2013, Dancu Vadim a fost condamnat inclusiv pentru săvârșirea la 17 iulie 2011 a infracțiunii prevăzute la art. 3091 alin. (1) Cod penal, sentința fiind menținută prin decizia Curții de Apel Bălți din 11 decembrie 2013, care la rândul său, a fost menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție din 06 mai 2014.

Avocatul Croitor Alexei și procurorul Bradu Valentina au invocat blândețea pedepselor aplicate inculpaților. Avocatul Croitor Alexei s-a axat pe faptul că instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția sa privind oportunitatea suspendării executării pedepsei sub formă de închisoare. A menționat că actele de tortură au fost comise de patru persoane, ceea ce agravează răspunderea inculpaților, iar suspendarea executării pedepsei sub formă 52 de închisoare nu corespunde scopului pedepsei penale, după cum prevede art. 61 alin. (2) Cod penal. De asemenea, opinează că instanța de apel nu a ținut cont că la momentul săvârșirii infracțiunii, inculpații erau colaboratori de poliție, obligați să-și desfășoare activitatea pe baza respectării stricte a legilor, să protejeze viața, sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime. Procurorul Bradu Valentina consideră că instanța de apel a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, neacordând deplină eficiență prevederilor art. 61 alin. (2) și ale art. 75 alin. (1) Cod penal, limitându-se la enumerarea criteriilor de individualizare a pedepselor penale. A reliefat că în recentele hotărâri de condamnare a Republicii Moldova de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, s-a reținut omisiunea autorităților statului de a aplica pedepse corespunzătoare pentru infracțiunile de tortură, omisune ce este contrară garanțiilor oferite de art. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Colegiul relevă că inculpații au fost condamnați pentru săvârșirea la 10 aprilie 2009 a faptelor de tortură de două sau mai multe persoane, sancțiunea aplicabilă constând în închisoare de la 5 la 10 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani. În conformitate cu art. 77 alin. (1) lit. c) Cod penal, la stabilirea pedepsei se consideră circumstanță agravantă săvârșirea infracțiunii prin orice formă de participație. Conform art. 77 alin. (1) lit. n) Cod penal, la stabilirea pedepsei se consideră circumstanță agravantă săvârșirea infracțiunii cu folosirea încrederii acordate. Art. 77 alin. (2) Cod penal prevede că atunci când circumstanțele menționate la alin. (1) sunt prevăzute la articolele corespunzătoare din Partea specială a Codului penal în calitate de semne ale acestor componențe de infracțiuni, ele nu pot fi concomitent considerate drept circumstanțe agravante. Colegiul subliniază că, componența de infracțiune prevăzută la art. 3091 alin. (1) Cod penal conține în calitate de semne atât săvârșirea acesteia prin participație, cât și de către un subiect – persoană cu funcție de răspundere sau oricare altă persoană care acționează cu titlu oficial. Astfel, contrar alegației avocatului Croitor Alexei, instanța de apel nu a admis o eroare gravă de fapt prin aceea că, la stabilirea pedepselor, nu a depistat circumstanțe agravante. În conformitate cu art. 61 Cod penal în redacția în vigoare în data aplicabilă speței, (1) Pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce se aplică de instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor. (2) Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate. 53 Contrar alegațiilor procurorului Bradu Valentina, instanța de apel nu s-a rezumat în a enumera criteriile de individualizare a pedepselor penale, ci le-a raportat la situația fiecărui inculpat în parte. Conform art. 75 alin. (1) Cod penal, Persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, în baza anumitor criterii. Toate criteriile enumerate în lege poartă un caracter independent, iar luate împreună ele asigură corectitudinea cu care instanța de judecată aplică pedeapsa. La aplicarea pedepsei se ia în considerație, în mod prioritar, personalitatea infractorului. Infracțiunea, ca faptă prejudiciabilă, este rezultatul manifestărilor calităților antisociale ale personalității infractorului. Or, numai în baza faptei săvârșite, nu se poate determina definitiv personalitatea vinovatului, pentru că infracțiunea comisă constituie un singur episod din comportamentul social al făptuitorului. Caracteristica deplină a personalității infractorului se face în baza tuturor însușirilor fizice și psihice ale acestuia, particularități care s-au manifestat nu numai prin fapta comisă, dar și în timpul vieții și activității infractorului în alte condiții. În asemenea mod, personalitatea infractorului, sub aspect pozitiv sau negativ, se caracterizează printr-un ansamblu de trăsături morale și intelectuale prin care se remarcă în cele mai diverse circumstanțe, indiferent de timpul săvârșirii infracțiunii. Condițiile social-psihologice și de muncă, studiile, datoriile civice, legea în viața făptuitorului, comportamentul în cadrul familiei, caracterul, vârsta, temperamentul, antecedentele penale și alte activități de manifestare ale infractorului au un rol important în elucidarea obiectivă a personalității acestuia. Fiecare dintre nuanțele ce caracterizează personalitatea infractorului se ia în considerație de către instanța de judecată la stabilirea pedepsei și, în funcție de caz, fiecare dintre ele micșorează sau mărește răspunderea penală. Astfel, aplicând pedepsele, instanța de apel a reținut ca fiind pertinente următoarele caracteristici ale inculpaților. Curcă Valeriu are studii superioare, este supus militar, căsătorit, are la întreținere un copil minor, nu are grad de invaliditate, nu dispune de grade de calificare și distincții de stat, deține gradul de locotenent major de poliție și nu are antecedente penale. Șcerban Sorin are studii superioare, este supus militar, celibatar, nu are la întreținere copii minori, nu are grad de invaliditate, nu dispune de grade de calificare și distincții de stat, deține gradul de locotenent de poliție și nu are 54 antecedente penale. Covalschi Ghenadi are studii superioare, este supus militar, căsătorit, are la întreținere un copil minor, nu are grad de invaliditate, nu dispune de grade de calificare și distincții de stat, deține gradul de locotenent de poliție și nu are antecedente penale. Botezat Gheorghe are studii superioare, este supus militar, căsătorit, are la întreținere un copil minor, nu are grad de invaliditate, nu dispune de grade de calificare și distincții de stat, deține gradul de căpitan de poliție și nu are antecedente penale. Procurorul Bradu Valentina nu a explicat de ce anume caracteristicile date urmau să impună stabilirea de către instanța de apel a unei pedepse mai aspre. În același context, Colegiul consideră că având în vedere termenul îndelungat de examinare a cauzei de către instanța de apel, aceasta a avut ocazia să examineze suficient de amănunțit personalitățile inculpaților, aplicându-le pedepse în strictă conformitate cu prevederile legale. În continuare, Colegiul amintește că un șir de consecințe juridice care pornesc din sancțiunile aplicabile au trezit îngrijorarea că art. 3091 Cod penal, în varianta aplicabilă speței, nu a fost eficient în lupta împotriva impunității. Aceste consecințe includ, în special, termenul de prescripție de cinci ani aplicabil torturii și posibilitatea de a suspenda condiționat executarea pedepsei pronunțate în baza art. 3091 Cod penal. În particular, recurgerea frecventă la suspendarea condiționată a executării pedepsei a fost nu doar criticată pe plan internațional, dar și a contribuit la consolidarea opiniei publicului moldovean că făptuitorii torturii rămân nepedepsiți și că impunitatea prevalează. Astfel, prin Legea art. 166 nr. 252 din 08 noiembrie 2012 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, în Codul penal a fost introdus art. 1661, care prevede sancțiuni mai drastice pentru actele de tortură. Aici, Colegiul reiterează principiul că legea penală care înăsprește pedeapsa sau înrăutățește situația persoanei vinovate de săvârșirea unei infracțiuni nu are efect retroactiv. Astfel, chestiunea privind stabilirea pedepsei este judecată în baza standardelor existente în data comiterii infracțiunii, standarde originare în creația legiuitorului, care nu pot fi revizuite de către instanțele de judecată. Or, potrivit art. 6 din Constituție, În Republica Moldova puterea legislativă, executivă și judecătorească sunt separate și colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituției. Forța și intensitatea cu care sunt aplicate relațiile de apărare socială pe calea constrângerii penale, sunt determinate de voința legiuitorului, rolul instanței de judecată rezumându-se la stabilirea pedepsei penale în limite expres definite, influențate de specificul relațiilor sociale la o dată anumită, specific pe care legiuitorul îl are în vedere în creația sa legislativă. Din acest punct de vedere, instanța de apel nu a admis derogări în procesul de stabilire a pedepselor.

Din considerentele expuse, Colegiul conchide că, la judecarea cauzei în 55 ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, astfel încât recursurile ordinare declarate de avocatul Cernolev Ion în interesele inculpatului Curcă Valeriu, inculpatul Șcerban Sorin, inculpatul Covalschi Ghenadi, inculpatul Botezat Gheorghe, procurorul Bradu Valentina și de avocatul Croitor Alexei în interesele părții vătămate Calun Igor împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 septembrie 2017, vor fi respinse ca inadmisibile, cu menținerea deciziei atacate.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) și alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit D E C I D E: Se resping ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de avocatul Cernolev Ion în interesele inculpatului Curcă Valeriu XXXXX, inculpatul Șcerban Sorin XXXXX, inculpatul Covalschi Ghenadi XXXXX, inculpatul Botezat Gheorghe XXXXX, procurorul Bradu Valentina și de avocatul Croitor Alexei în interesele părții vătămate Calun Igor, și se menține decizia Curții de Apel Chișinău din 18 septembrie 2017. Decizia este irevocabilă. Decizia integrală pronunțată la 25 aprilie 2018. Președinte Tatiana Vieru judecători Maria Ghervas Iuliana Oprea Ion Druță Luiza Gafton 56