1ra-1133/2018 — art. 324 alin. 2 lit. b, c CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 324 alin. 2 lit. b, c CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 8 CPP
1ra-1133/2018 — art. 324 alin. 2 lit. b, c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1ra-1133/2018
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
27 iunie 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președinte Nicolae Gordilă,
Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco,
a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în
principiu a recursului ordinar, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Bălți din 31 ianuarie 2018, declarat de avocatul Dragoș Bogatu, în numele
inculpaților
Mîțu Dumitru Xxxx, născut la
xx xxxxxx xxxx în s. Xxxxxxxx, r-nul Xxxxxx, locuitor al or.
Xxxxxx, str. Xxxxxx xxx Xxxx xx ap. xx, cetățean al R.
Moldova, fără antecedente penale;
Sochirca Lilian Xxxx, născut
la xx xxxxxxxxx xxxxx în s. Xxxxxx, r-nul Xxxxxx, locuitor
al or. Xxxxxx, str. X. Xxxxxxxx x, ap. xx, cetățean al R.
Moldova, fără antecedente penale;
Pînzari Ion Xxxxx, născut la
xx xxxxxxx xxxx în s. Xxxxxxxx, r-nul Xxxxxxxxx, locuitor al
or. Xxxxxx, str. Xxxxxxxxxxxx x ap. xx, cetățean al R.
Moldova, fără antecedente penale;
Baiura Andrei Xxxx, născut la
xx xxxxx xxxx în s. Xxxxxxx, r-nul Xxxxxxx, locuitor al or.
Xxxxxx, str. Xxxxxxxxxxxx xx, cetățean al R. Moldova, fără
antecedente penale;
Termenul de examinare,
instanța de fond: 14.04.2014 – 24.09.2014,
instanța de apel: 13.10.2014 – 08.06.2015,
instanța de recurs: 14.08.2015 – 09.02.2016,
instanța de apel: 16.03.2016 – 31.01.2018,
instanța de recurs: 11.05.2018 – 27.06.2018.
1
Asupra recursului menționat, Colegiul penal,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Soroca din 24 septembrie 2014, Mîțu Dumitru a
fost achitat de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), 45,
324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei
infracțiunii.
Sochirca Lilian a fost achitat de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute
de art. 42 alin. (5), 45, 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat
existența faptei infracțiunii.
Pînzari Igor a fost achitat de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de
art. 42 alin. (5), 45, 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat
existența faptei infracțiunii.
Baiura Andrei a fost achitat de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute
de art. 42 alin. (2), 45, 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat
existența faptei infracțiunii.
Acțiunea civilă înaintată de Centrul național Anticorupție, a fost respinsă din
motiv că nu s-a constatat existența faptei incriminate.
Instanța de fond a constatat că inculpatul Mîțu Dumitru a fost învinuit, că
activând în funcția de ofițer al Biroului crime grave al Serviciului poliției criminale
de investigații infracțiuni al Inspectoratului de poliție Soroca al IGP, în baza ordinului
MAI nr. 23 EF din 06 martie 2013, fiind persoană publică, căreia într-o instituție de
stat, i-au fost acordate permanent, prin stipularea legii și prin numire, drepturi și
obligații în vederea exercitării funcției autorității publice, încălcând: prevederile art.
22 alin. (l) lit. a), b), d), f), g) din Legea cu privire la funcția publică și statutul
funcționarului public nr.158-XVI din 04.07.2008, prin care este obligat să respecte
Constituția și legislația în vigoare, drepturile și libertățile cetățenilor, să îndeplinească
cu responsabilitate atribuțiile de serviciu, să respecte normele de conduită
profesională și regulamentul intern; prevederile art. 18, 26 alin. (1), 28 a Legii cu
privire la poliție nr. 320 din 27.12.2012, prin care este obligat să respecte atribuțiile
poliției și responsabilitatea colaboratorului poliției; pct. 15 lit. i) și j) din Codul de
etică și deontologie a polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 481 din
10.05.2006, prin care este obligat să se opună tuturor formelor de corupție din poliție,
să informeze superiorii și celelalte organe competente referitor la toate cauzele de
corupție din poliție, fiind în participație și comun acord cu colaboratorii IP Soroca
Sochirca L., Pînzari I. și Baiura A., având rolul de autor, a pretins prin extorcare de la
Rusu I., bani ce nu i se cuvin în sumă de 3000 dolari SUA, în schimbul cărora urma
să nu-l suspecte pe ultimul în cadrul investigării faptului de deces a cetățeanului Lupu
V., cadavrul căruia a fost depistat la 16.01.2014, pe teritoriul fostei școli din s.
Xxxxxxx, r-nul Soroca.
La 21 ianuarie 2014, Rusu I., aflându-se la IP Soroca, în biroul 304, fiind
chestionat de Sochirca L. și Mîțu D. asupra circumstanțelor depistării la 16.01.2014 a
2
cadavrului cet. Lupu V., a fost supus amenințărilor și presiunilor pentru a recunoaște
faptul aplicării loviturilor decedatului Lupu V. Tot atunci, în timpul discuțiilor, Mîțu
D. a pretins prin extorcare de la Rusu I. bani în sumă de 5000 euro, pentru a nu-l
suspecta de omor în cadrul investigațiilor privind decesul cet. Lupu V., obligându-1
să aducă banii în aceeași zi către ora 17.00.
În aceeași zi, seara, Rusu I. fiind telefonat de către Sochirca L., s-a prezentat la
IP Soroca în biroul 304, unde i-a comunicat lui Sochirca L., că nu dispune de banii
pretinși de Mîțu D. în sumă de 5000 euro. În rezultatul discuțiilor, Mîțu Dumitru i-a
comunicat lui Rusu I. să aducă aceeași sumă de 5000 euro, dar în dolari SUA, până în
ziua următoare, către data de 22.01.2014.
La 22 ianuarie 2014, cet. Rusu I. s-a prezentat la IP Soroca în biroul 304, unde
lui Mîțu D. i-a comunicat că nu dispune de suma de 5000 dolari SUA, solicitând
permisiunea să plece la muncă în Rusia, de unde va transmite banii pretinși, la ce
Mîțu D. i-a spus că deja urmează să transmită suma de 3000 dolari SUA, dar soția sa,
Rusu T., să rămână în Moldova pentru a transmite suma pretinsă. Ieșind din biroul
304 al IP Soroca, pe scări, i-a zis lui Rusu I. ca discuțiile respective să nu fie
divulgate.
Sochirca L., pentru a-l determina pe Rusu I. să transmită banii extorcați în
sumă de 3000 dolari americani, a făcut legătură cu Rusu T., prin intermediul șefului
postului de poliție Zastînca al IP Soroca, Pînzari I., care în timpul discuțiilor din
06.02.2014 și 07.02.2014, i-a confirmat lui Rusu T. că Sochirca L. este la curent cu
discuțiile purtate și că, Sochirca L. și Mîțu D. nu vor lua direct banii, dar prin
mijlocitori. Tot atunci, la 07.02.2014, Pînzari I, în timpul discuției cu Rusu T., a
stabilit ca să fie contactat telefonic, când va deține banii. Ulterior, la 11.02.2014,
Rusu T. l-a telefonat pe Pînzari I., care sub pretextul că este ocupat, i-a comunicat că
o va contacta mai târziu.
La 13.02.2014, Baiura A., fiind împreună cu Pînzari I. în automobil,
aproximativ la ora 17.05, aflându-se în preajma casei situate pe str. Renașterii 26/A,
or. Soroca, a primit de la Rusu T., soția lui Rusu I., bani ce nu i se cuvin, în sumă de
1000 dolari SUA. Ulterior, Baiura A., la 20.02.2014, aproximativ ora 21.30, aflându-
se în preajma casei situate pe str. Renașterii 26/A, or. Soroca, a primit de la Rusu T.,
soția lui Rusu I., bani ce nu i se cuvin, în sumă de 2000 dolari SUA.
În calitate de persoană publică, Mîțu D., acționând contrar activității organelor
de poliție care mizează pe respectarea personalității cetățenilor, constituind un garant
al apărării demnității, drepturilor, libertăților și intereselor lor legitime, apărării
cetățenilor, indiferent de situația lor socială, patrimonială, de apartenență națională,
de rasă, sex și vârstă, de studii și limbă, de atitudinea față de religie, de convingerile
politice și de altă natură, prin abuz de serviciu a subminat autoritatea statului
reprezentat prin organele de poliție, cauzând daune în proporții considerabile
intereselor publice, și daune materiale persoanei fizice Rusu I.
Acțiunile inculpatului Mîțu D. au fost încadrate juridic în baza art. 42 alin. (3),
art. 45, art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, ca participația complexă la coruperea
pasivă, fiind autor, adică pretinderea, acceptarea și primirea, personal și prin
mijlocitor, de către persoana publică de bunuri și servicii, ce nu i se cuvin pentru sine
3
sau pentru o altă persoană, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, de
mai multe persoane cu extorcare de bunuri.
Inculpatul Sochirca Lilian a fost învinuit, că activând în funcția de ofițer
superior de investigații al Biroului crime grave al Serviciului poliției criminale de
investigație infracțiuni al Inspectoratului de Poliție Soroca al IGP, în baza ordinului
MAI nr. 23 EF din 06 martie 2013, fiind persoană publică, căreia într-o instituție de
stat, i-au fost acordate permanent, prin stipularea legii și prin numire, drepturi și
obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, a încălcat prevederile art.
22 alin. (l) lit. a), b), d), f), g) din Legea cu privire la funcția publică și statutul
funcționarului public nr. 158-XVI din 04.07.2008, prin care era obligat să respecte
Constituția și legislația în vigoare, drepturile și libertățile cetățenilor, să îndeplinească
cu responsabilitate atribuțiile de serviciu, să respecte normele de conduită
profesională și regulamentul intern; prevederile art. 18, 26 alin (1), 28 a Legii cu
privire la poliție nr. 320 din 27.12.2012, prin care este obligat să respecte atribuțiile
poliției și responsabilitatea colaboratorului poliției; pct. 15 lit. i) și j) din Codul de
etică și deontologie a polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 481 din
10.05.2006, prin care este obligat să se opună tuturor formelor de corupție din poliție,
să informeze superiorii și celelalte organe competente referitor la toate cauzele de
corupție din poliție, fiind în participație și comun acord cu colaboratorii IP Soroca
Mîțu D., Pînzari I. și Baiura A., având rolul de complice, a pretins prin extorcare de
la Rusu I., bani ce nu i se cuvin, în sumă de 3000 dolari SUA, în schimbul cărora
urma să nu-1 suspecte pe ultimul în cadrul investigării faptului de deces a
cetățeanului Lupu V., cadavrul căruia a fost depistat la 16.01.2014, pe teritoriul fostei
școli din s. Xxxxxxx, r-nul Soroca.
La 21 ianuarie 2014, Rusu I. aflându-se la IP Soroca în biroul 304, fiind
chestionat de Sochirca L. și Mîțu D., asupra circumstanțelor depistării la 16.01.2014 a
cadavrului cet. Lupu V., a fost supus amenințărilor și presiunilor pentru a recunoaște
fapta aplicării loviturilor decedatului Lupu V. Tot atunci, în timpul discuțiilor, Mîțu
D. a pretins prin extorcare de la Rusu I., bani în sumă de 5000 euro, pentru a nu-l
suspecta de omor în cadrul investigațiilor privind decesul cet. Lupu V., obligându-1
să aducă banii în aceeași zi către ora 17.00.
În aceeași zi seara, Rusu I., fiind telefonat de către Sochirca L., s-a prezentat la
IP Soroca în biroul 304, unde i-a comunicat lui Sochirca L., că nu dispune de banii
pretinși de Mîțu D., în sumă de 5000 euro, în rezultatul discuțiilor, Mîțu D. i-a
comunicat lui Rusu I., să aducă aceeași sumă de 5000 dar deja în dolari SUA, până în
ziua următoare către data de 22.01.2014.
La 22 ianuarie 2014, cet. Rusu I. s-a prezentat la IP Soroca în biroul 304, unde
lui Mîțu D. i-a comunicat că nu dispune de suma de 5000 dolari SUA, solicitând
permisiunea să plece la muncă în Rusia, de unde va transmite banii pretinși, la ce
Mîțu D. i-a spus că deja urmează să transmită suma de 3000 dolari SUA, dar soția sa,
cet. Rusu T., să rămână în Moldova pentru a transmite suma pretinsă. Ieșind din
biroul 304 al IP Soroca pe scări, Sochirca L. i-a zis lui Rusu I. ca discuțiile purtate să
nu fie divulgate.
Sochirca Lilian, pentru a-l determina pe Rusu I. să transmită banii extorcați în
sumă de 3000 dolari SUA, a făcut legătură cu Rusu T. prin intermediul șefului
4
postului de poliție Zastînca al IP Soroca, Pînzari I., care în timpul discuțiilor din
06.02.2014 și 07.02.2014, i-a confirmat lui Rusu T. că Sochirca L. este la curent cu
discuțiile purtate și că Sochirca L. și Mîțu D. nu vor lua direct banii, dar prin
mijlocitori. Tot atunci, la 07.02.2014, Pînzari I. în timpul discuției cu Rusu T., a
stabilit ca să fie contactat telefonic când va deține banii. Ulterior, la 11.02.2014, Rusu
T. l-a telefonat pe Pînzari I., care sub pretextul că este ocupat i-a comunicat că o v-a
contacta mai târziu.
La 13.02.2014, Baiura A., fiind împreună cu Pînzari I. în automobil,
aproximativ la ora 17.05, aflându-se în preajma casei din str. Renașterii 26/A, or.
Soroca, a primit de la Rusu T., soția lui Rusu I., bani ce nu i se cuvin, în sumă de
1000 dolari SUA. Ulterior, Baiura A., la 20.02.2014, aproximativ ora 21.30, aflându-
se în preajma casei din str. Renașterii 26/A, or. Soroca, a primit de la Rusu T., soția
cet. Rusu I., bani ce nu i se cuvin în sumă de 2000 dolari SUA.
În calitate de persoană publică, Sochirca L., acționând contrar activității
organelor de poliție care mizează pe respectarea personalității cetățenilor, constituind
un garant al apărării demnității, drepturilor, libertăților intereselor lor legitime,
apărării cetățenilor indiferent de situația lor socială, patrimonială, de apartenență
națională, de rasă, sex și vârstă, de studii și limbă, de atitudinea față de religie, de
convingerile politice și de altă natură, prin abuz de serviciu a subminat autoritatea
statului reprezentat prin organele de poliție, cauzând daune în proporții considerabile
intereselor publice și daune materiale persoanei fizice cet. Rusu I.
Acțiunile lui Sochirca L. au fost încadrate juridic în baza art. 42 alin. (5), 45,
324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, după indicii participației complexe la coruperea
pasivă, fiind complice, adică pretinderea, acceptarea și primirea personal și prin
mijlocitor, de către persoană publică de bunuri și servicii, ce nu i se cuvin pentru sine
sau pentru o altă persoană, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, de
mai multe persoane cu extorcare de bunuri.
Pînzari I. a fost învinuit în aceea că, activând în funcția de șef de post, ofițer
superior de sector al postului de poliție Zastînca al sectorului de poliție nr. 16 al
Secției Securitate publică a Inspectoratului de poliție Soroca al IGP al MAI, în baza
ordinului MAI nr. 23 EF din 06 martie 2013, fiind persoană publică, căreia, într-o
instituție de stat, i-au fost acordate permanent prin stipularea legii și prin numire,
drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, a încălcat
prevederile art. 22 alin. (1) lit. a), b), d), f), g) din Legea cu privire la funcția publică
și statutul funcționarului public nr.158-XVI din 04.07.2008, prin care este obligat să
respecte Constituția și legislația în vigoare, drepturile și libertățile cetățenilor, să
îndeplinească cu responsabilitate atribuțiile de serviciu, să respecte normele de
conduită profesională și regulamentul intern, prevederile art. 18, 26 alin. (1), 28 a
Legii cu privire la poliție nr. 320 din 27.12.2012, prin care este obligat să respecte
atribuțiile poliției și responsabilitatea colaboratorului poliției, pct. 15 lit. i) și j) din
Codul de etică și deontologie a polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 481
din 10.05.2006, prin care este obligat să se opună tuturor formelor de corupție din
poliție, să informeze superiorii și celelalte organe competente referitor la toate
cauzele de corupție din poliție; fiind în participație și comun acord cu colaboratorii IP
Soroca Mîțu D., Sochirca L. și Baiura A., având rolul de complice, a pretins prin
5
extorcare de la Rusu I., bani ce nu i se cuvin, în sumă de 3000 dolari SUA, în
schimbul cărora urma să nu-l suspecte pe ultimul în cadrul investigării faptului de
deces a cet. Lupu V., cadavrul căruia a fost depistat la 16.01.2014, pe teritoriul fostei
școli din s. Xxxxxxx, r-nul Soroca.
La 21 ianuarie 2014, Rusu I. aflându-se la IP Soroca în biroul 304, fiind
chestionat de Sochirca L. și Mîțu D. asupra circumstanțelor depistării la 16.01.2014 a
cadavrului cet. Lupu V., a fost supus amenințărilor și presiunilor pentru a recunoaște
faptul aplicării loviturilor decedatului Lupu V. Tot atunci, în timpul discuțiilor, Mîțu
D. a pretins prin extorcare de la Rusu I. bani în sumă de 5000 euro, pentru a nu-l
suspecta de omor în cadrul investigațiilor privind decesul cet. Lupu V., obligându-l să
aducă în aceeași zi, către ora 17.00. În aceeași zi, seara, Rusu I., fiind telefonat de
către Sochirca L., s-a prezentat la IP Soroca în biroul 304, unde i-a comunicat lui
Sochirca L., că nu dispune de banii pretinși de Mîțu D. în sumă de 5000 euro, în
rezultatul discuțiilor Mîțu D. i-a comunicat lui Rusu I. să aducă aceeași sumă 5000
dar în dolari SUA, până în ziua următoare, către 22.01.2014.
La 22 ianuarie 2014, Rusu I. s-a prezentat la IP Soroca în biroul, unde lui Mîțu
D. i-a comunicat că nu dispune de suma de 5000 dolari SUA, solicitând permisiunea
să plece la muncă în Rusia, de unde va transmite banii pretinși, la ce Mîțu D. i-a spus
că, deja urmează să transmită suma de 3000 dolari SUA, dar soția sa, Rusu T., să
rămână în Moldova pentru a transmite suma pretinsă. Ieșind din biroul 304 al IP
Soroca pe scări, Sochirca L. i-a zis lui Rusu I. ca discuțiile purtate să nu fie divulgate.
Sochirca L., pentru a-l determina pe Rusu I. să transmită banii extorcați în
sumă de 3000 dolari SUA, a făcut legătură cu Rusu T. prin intermediul șefului
postului de poliție Zastînca al IP Soroca Pînzari I., care în timpul discuțiilor din
06.02.2014 și 07.02.2014 i-a confirmat lui Rusu T. că Sochirca L. este la curent cu
discuțiile purtate și că Sochirca L. și Mîțu D. nu vor lua direct banii, dar prin
mijlocitori. Tot atunci, la 07.02.2014, Pînzari I. în timpul discuției cu Rusu T., a
stabilit ca să fie contactat telefonic când va deține banii. Ulterior, la 11.02.2014,
Rusu T. l-a telefonat pe Pînzari I. care sub pretextul că este ocupat, i-a comunicat că o
va contacta mai târziu.
La 13.02.2014, Baiura A., fiind împreună cu Pînzari I. în automobil,
aproximativ la ora 17.05, aflându-se în preajma casei din str. Renașterii 26/A, or.
Soroca, a primit de la Rusu T., soția lui Rusu I., bani ce nu i se cuvin, în sumă de
1000 dolari SUA. Ulterior, Baiura A., la 20.02.2014, aproximativ ora 21.30, aflându-
se în preajma casei din str. Renașterii 26/A, în or. Soroca, a primit de la Rusu T., soția
lui Rusu I., bani ce nu i se cuvin, în sumă de 2000 dolari SUA.
În calitate de persoană publică Pînzari I., acționând contrar activității organelor
de poliție care mizează pe respectarea personalității cetățenilor, constituind un garant
al apărării demnității, drepturilor și cetățenilor și intereselor lor legitime, apărării
cetățenilor indiferent de situația lor socială, patrimonială, de apartenență națională, de
rasă, sex și vârstă, de studii și limbă, de atitudinea față de religie, de convingerile
politice și de altă natură, prin abuz de serviciu, a subminat autoritatea statului
reprezentat prin organele de poliție, cauzând daune în proporții considerabile
intereselor publice și daune materiale persoanei fizice cet. Rusu I.
6
Acțiunile lui Pînzari I. au fost încadrate juridic în baza art. 42 alin. (5), 45, 324
alin. (2) lit. b), c) Cod penal, ca participație complexă la coruperea pasivă, fiind
complice, adică pretinderea, acceptarea și primirea personal și prin mijlocitor, de
către persoană publică de bunuri și servicii, ce nu i se cuvin pentru sine sau pentru o
altă persoană, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, de mai multe
persoane cu extorcare de bunuri.
Baiura Andrei a fost învinuit că, activând în funcția de ofițer superior de
investigații al Serviciului analize crime al Inspectoratului de poliție Soroca al IGP, în
baza ordinului MAI nr.85 EF din 07 februarie 2014, fiind persoană publică, căreia,
într-o instituție de stat, i-au fost acordate permanent, prin stipularea legii și prin
numire, drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice a
încălcat prevederile art. 22 alin. (l) lit. a), b), d), f), g) din Legea cu privire la funcția
publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 04.07.2008, prin care este
obligat să respecte Constituția și legislația în vigoare, drepturile și libertățile
cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate atribuțiile de serviciu, să respecte
normele de conduită profesională și regulamentul intern, prevederile art. 18, 26 alin.
(1), 28 a Legii cu privire la poliție nr. 320 din 27.12.2012, prin care este obligat să
respecte atribuțiile poliției și responsabilitatea colaboratorului poliției, pct. 15 lit. i) și
j) din Codul de etică și deontologie a polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr. 481 din 10.05.2006, prin care este obligat să se opună tuturor formelor de corupție
din poliție, să informeze superiorii și celelalte organe competente referitor la toate
cauzele de corupție din poliție, fiind în participație și comun acord cu colaboratorii IP
Soroca Mîțu D., Sochirca L. și Pînzari I., având rolul de autor, a pretins prin extorcare
de la Rusu I., bani ce nu i se cuvin în sumă de 3000 dolari SUA, în schimbul cărora
urma să nu-l suspecte pe ultimul în cadrul investigării faptului de deces al cet. Lupu
V., cadavrul căruia a fost depistat la 16.01.2014, pe teritoriul fostei școli din s.
Xxxxxxx r-nul Soroca.
La 21 ianuarie 2014, Rusu I. aflându-se la IP Soroca, în biroul 304, fiind
chestionat de Sochirca L. și Mîțu D., asupra circumstanțelor depistării la 16.01.2014 a
cadavrului cet. Lupu V., a fost supus amenințărilor și presiunilor pentru a recunoaște
faptul aplicării loviturilor decedatului Lupu V. Tot atunci, în timpul discuțiilor, Mîțu
D. a pretins prin extorcare de la Rusu I., bani în sumă de 5000 euro, pentru a nu-l
suspecta de omor în cadrul investigațiilor privind decesul cet. Lupu V., obligându-l să
aducă banii în aceeași zi, către ora 17.00.
În aceeași zi, seara, Rusu I., fiind telefonat de către Sochirca L., s-a prezentat la
IP Soroca în biroul 304, unde i-a comunicat lui Sochirca L. că nu dispune de banii
pretinși de Mîțu D., în sumă de 5000 euro. În rezultatul discuțiilor, Mîțu D. i-a
comunicat lui Rusu I. să aducă aceeași sumă 5000 dar în dolari SUA, până în ziua
următoare, către 22.01.2014.
La 22 ianuarie 2014, Rusu I. s-a prezentat la IP Soroca în birou1 304, unde lui
Mîțu D. i-a comunicat că nu dispune de suma de 5000 de dolari SUA, solicitând
permisiunea să plece la muncă în Rusia, de unde va transmite banii pretinși, la ce
Mîțu D. i-a spus că deja urmează să transmită suma de 3000 dolari SUA, dar soția sa,
Rusu T., să rămână în Moldova pentru a transmite suma pretinsă. Ieșind din biroul
7
304 al IP Soroca, pe scări, Sochirca L. i-a zis lui Rusu I. ca discuțiile purtate să nu fie
divulgate.
Sochirca L., pentru a-l determina pe Rusu I. să transmită banii extorcați în
sumă de 3000 dolari SUA, a făcut legătură cu Rusu T. prin intermediul șefului
postului de poliție Zastînca al IP Soroca Pînzari I., care în timpul discuțiilor din
06.02.2014 și 07.02.2014î i-a confirmat lui Rusu T., că Sochirca L. este la curent cu
discuțiile purtate și că Sochirca L. și Mîțu D. nu vor lua direct banii, dar prin
mijlocitori. Tot atunci, la 07.02.2014, Pînzari I. în timpul discuției cu Rusu T., a
stabilit ca să fie contactat telefonic când va deține banii. Ulterior, la 11.02.2014,
Rusu T. l-a telefonat pe Pînzari I., care sub pretextul că este ocupat i-a comunicat că o
va contacta mai târziu.
La 13 februarie 2014, Baiura A., fiind împreună cu Pînzari I. în automobil,
aproximativ la ora 17.05, aflându-se în preajma casei din str. Renașterii 26/A, or.
Soroca, a primit de la Rusu T., soția lui Rusu I., bani ce nu i se cuvin, în sumă de
1000 dolari SUA. Ulterior, Baiura A., la 20.02.2014, aproximativ ora 21.30, aflându-
se în preajma casei din str. Renașterii 26/A, or. Soroca, a primit de la Rusu T., soția
cet. Rusu I., bani ce nu i se cuveneau în sumă de 2000 de dolari SUA.
În calitate de persoană publică Baiura A., acționând contrar activității organelor
de poliție care mizează pe respectarea personalității cetățenilor, constituind un garant
al apărării demnității, drepturilor, libertăților și intereselor legitime, apărării
cetățenilor indiferent de situația lor socială, patrimonială, de apartenență națională, de
rasă, sex și vârstă, de studii și limbă, de atitudinea față de religie, de convingerile
politice și de altă natură, prin abuz de serviciu, a subminat autoritatea statului
reprezentat prin organele de poliție, cauzând daune în proporții considerabile
intereselor publice, și daune materiale persoanei fizice cet. Rusu I.
Acțiunile lui Baiura A. au fost încadrate juridic în baza art. 42 alin. (2), 45, 324
alin. (2) lit. b), c) Cod penal, după indicii participației complexe la coruperea pasivă,
fiind autor, adică pretinderea, acceptarea și primirea personal și prin mijlocitor, de
către persoană publică de bunuri și servicii, ce nu i se cuvin pentru sine sau pentru o
altă persoană, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, de mai multe
persoane cu extorcare de bunuri.
Instanța a reținut, că probatoriul prezentat de acuzare nu este suficient pentru
condamnarea inculpaților de comiterea infracțiunii imputate, nefiind constatată
existența faptei infracțiunii.
Totodată, s-a constatat că soții Rusu și inculpatul Pînzari I. sunt în relații ostile.
Înregistrările audio, anexate la cauza penală, sunt probe inadmisibile din punct
de vedere legal, deoarece măsura specială de investigație – înregistrarea
comunicărilor, este prevăzută de art. 1322 alin. (1) pct. 1), lit. c) Cod de procedură
penală și se efectuează doar cu autorizarea judecătorului de instrucție, fapt ce nu a
avut loc și care a dus la nulitatea lor conform art. 251 Cod de procedură penală.
Astfel, probele obținute din activitatea lui Rusu I. și Rusu T., și anume:
înregistrările audio, imprimate pe purtătorii de informație CD-R cu inscripțiile 1315,
1316, 1341, 1342, 1343, inclusiv discul prezentat de către partea vătămată, nu pot
constitui mijloc de probă, în sensul art. 93 Cod de procedură penală și prin prisma art.
94 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, urmează a fi respinse ca inadmisibile.
8
Obiectul material al infracțiunii prevăzute de art. 324 Cod penal, îl reprezintă
banii ce i se cuvin persoanei cu funcție de răspundere și cu toate că inculpații au fost
învinuiți că ar fi primit de la Rusu T. bani în sumă de 1000 și 2000 dolari SUA, faptul
transmiterii și primirii acestora nu a fost demonstrat deloc, nici faptul că acești bani
se aflau în circulație până la acel moment, nu a fost probat într-un mod cert.
Conform proceselor verbale privind efectuarea măsurii speciale de investigație
controlul transmiterii banilor, datate cu 14.02.2014 și 21.02.2014, organul de
urmărire penală a constatat că, ofițerul CNA Curmei C., la 13.02.2014 și respectiv
20.02.2014, a efectuat controlul transmiterii banilor extorcați.
În același timp, actele procesuale menționate nu conțin date când și în ce mod
au fost transmise mijloacele bănești de la organul de urmărire penală lui Rusu T., la
fel nefiind date referitor la soarta acestora și locul aflării lor după 13.02.2014 orele
17.00 și respectiv 20.02.2014, orele 21.36.
Lipsa banilor, demonstrează imposibilitatea emiterii unei sentințe de acuzare.
Învinuirea este bazată în exclusivitate pe presupuneri, încălcându-se regulile
probatoriului în procedura penală, iar potrivit art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală,
concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate
pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în
condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea inculpatului.
Prin urmare, fapta coruperii pasive în participație complexă nu a avut loc.
Procurorul în Procuratura anticorupție, Sergiu Catan, a declarat apel,
solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Mîțu
D. să fie condamnat în baza art. 42 alin. (3), 45, 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal,
inculpatul Sochirca L. - în baza art. 42 alin. (5), 45, 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal,
inculpatul Pînzari I. - în baza art. 42 alin. (5), 45, 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal și
inculpatul Baiura A. - în baza art. 42 alin. (3), 45, 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal la
câte 6 ani închisoare cu amendă în mărime de câte 8000 unități convenționale, cu
privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 10 ani, cu executarea
pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și admiterea acțiunii civile.
Apelantul a invocat că în cadrul ceterării judecătorești a fost dovedită pe deplin
vinovăția inculpaților, iar aprecierile primei instanțe sunt artificiale și nu corespund
materialelor cauzei penale, din conținutul cărora este clar, că de fapt partea vătămată
și martorul vorbesc despre acțiunile de extorcare din partea diferitor inculpați, și
aceste acțiuni într-adevăr sunt diferite după conținut și în ansamblul lor, constituie
forma complexă de participație la săvârșirea infracțiunii imputate.
Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 iunie 2015,
apelul procurorului a fost respins ca nefondat.
Instanța de apel a statuat că prima instanță a stabilit în mod concret starea de
fapt și de drept pe cauză, făcând o analiză profundă a probelor prezentate și făcând
concluzii care se bazează pe materialul probant prezentat.
Procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Andrei Formusatii,
a declarat recurs ordinar, solicitând casarea acestei decizii și dispunerea rejudecării
cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
9
Recurentul a invocat, că comiterea infracțiunii incriminate inculpaților se
confirmă prin cumulul de probe veridice, utile, concludente și care se află într-o
coroborare reciprocă, administrate de către organul de urmărire penală.
Atât instanța de fond, cât și cea de apel, nu au clarificat obiectiv circumstanțele
cauzei examinate.
5.1. A declarat recurs ordinar și partea vătămată Rusu I., solicitând casarea
hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpații să fie
condamnați potrivit învinuirii formulate.
Recurentul a indicat că vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor
prevăzute de art. 42 alin. (5), 45, 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, a fost probată
integral și în afara oricărui dubiu.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 09
februarie 2016, recursul părții vătămate Rusu I. a fost respins ca inadmisibil, recursul
procurorului a fost admis, casată total decizia atacată și dispusă rejudecarea cauzei de
către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Instanța de recurs a constatat că, la adoptarea deciziei, instanța de apel nu s-a
pronunțat asupra motivelor invocate de procuror în apelul său, că:
- în sentință se invocă nerespectarea de către organul de urmărire penală a
prevederilor art. 110 alin. (8) Cod de procedură penală, privind modalitățile speciale
de audiere a martorului și protecția lui, cu toate că în cadrul urmăririi penale, această
procedură nu a fost utilizată, nefiind audiați nici unul din martori conform acestei
proceduri;
- în sentință se menționează că partea vătămată Rusu I. și martorii Rusu T.,
Ursu A., nu au întărit afirmațiile acuzatorului de stat, dând dovadă de instabilitate,
purtând un caracter contradictoriu, raționamentul instanței nu este relevant și nu are
suport legal;
- declarațiile părții vătămate Rusu I., nu pot fi catalogate ca fiind cu un
caracter contradictoriu în raport cu datele prezentate de către apărare (înregistrarea IP
Soroca nr. 11102 din 05.08.2014, în care este indicat că în urma verificării registrului
de evidență a vizitatorilor al IP Soroca, în perioada 15.01-20.02.2014, cet. Rusu I. și
Rusu T., nu au vizitat incinta IP Soroca, aceste două probe nu sunt diametral opuse și
nu contravin, ba din contra se completează una pe alta, deoarece însăși
neînregistrarea cet. Rusu I. și Rusu T., în registrele corespunzătoare ale
inspectoratului de poliție, se încadrează în logica și scopul acțiunilor inculpaților; nu
pot fi acceptate nici concluziile instanței, precum că între declarațiile părții vătămate
Rusu I. și a martorului Rusu T., ar fi fost contradicții esențiale, din conținutul cărora
este clar că de fapt partea vătămată și martorul vorbesc despre acțiunile de extorcare
din partea diferitor inculpați și aceste acțiuni într-adevăr sunt diferite după conținut și
în ansamblul lor constituie forma complexă de participație la săvârșirea infracțiunii
imputate;
- în sentință este indicat precum că între soții Rusu și inculpatul Pînzari I. ar fi
existat relații ostile din 2006, ca rezultat al tranzacției de vânzare cumpărare a unui
apartament, fapt ce ar pune la îndoială obiectivitatea depozițiilor date de către soții
Rusu și că declarațiile soților Rusu sunt îndoielnice, nu sunt clare și nu conțin esențe
ce ar avea efect pentru soluționarea cauzei, aceste concluzii fiind lipsite de suport
10
legal, și în contradicție cu prevederile art. 59-60, 105-109 Cod de procedură penală,
deoarece depozițiile persoanelor fixate, date de altfel sub jurământ, se coroborează
perfect cu alte mijloace de probă, acumulate legal în cadrul urmăririi penale și
confirmate în procesul examinării judiciare a cazului; discuția inculpatului Pînzari I.,
cu martorul Rusu T., nemijlocit indică la explicația, pe care urmează să o nimicească
și va rămâne lămurirea pe care însăși Pînzari I. a primit-o de la partea vătămată și
totodată se concretizează că urmează să „dea” la expertiză;
- aprecierea critică de către instanță a declarațiilor martorului Ursu A., nu este
argumentată;
- instanța de judecată, în urma audierii martorilor Bernic M., Rotaru I. și
Herescu M., a concluzionat greșit că inculpații nu puteau cunoaște despre cazul
investigat și rezultatul expertizei cadavrului Lupu V. Enunțarea, precum că un martor
poate ști ce cunosc sau nu inculpații, este atipică pentru un argument juridic, fiind
lipsită de conținut;
- instanța de judecată a mai concluzionat, precum că „organul de urmărire
penală nu a verificat datele importante pentru stabilirea adevărului și anume că
inculpatul Baiura A. și nu altcineva a apelat și purta discuții cu unii participanți la
proces, a argumentat că simpla depistare la inculpați a unor telefoane GSM, nu indică
faptul purtării convorbirilor de către ei personal, bazându-se pe declarațiile martorilor
Secară I., colegul de serviciu al inculpaților, argument ce contravine vădit probelor
din cauza penală, astfel la inculpatul Baiura A., a fost depistat și ridicat telefonul
mobil cu numărul concret, examinarea telefonului și descifrarea convorbirilor
telefonice, denotă că Baiura A. purta convorbiri de la acest număr cu Rusu T.
Totodată martorul Ursu A. a declarat că a fost telefonat de Baiura A. și anume de la
numărul indicat;
- prin neadmiterea în calitate de probă a purtătorului de informații cu
înregistrarea discuției între inculpatul Mîțu D. și partea vătămată Rusu I., prezentată
de ultimul organelor de anchetă o dată cu actul de sesizare, instanța de judecată
nemijlocit i-a încălcat drepturile acestuia, prevăzute de art. 23, 59, 60, 244-247, 327,
364 din Codul de procedură penală, fapt care este inadmisibil într-un proces echitabil;
- neglijând declarațiile martorului Rusu T. și acțiunile de urmărire penală
petrecute în temeiul prevederilor art. 135 Cod de procedură penală, instanța arbitrar s-
a expus că „faptul transmiterii și primirii banilor nu a fost demonstrat deloc și că
acești bani se aflau în circulație până la acel moment, nu a fost probat în mod cert”. În
sprijinul afirmației artificiale, în sentință, instanța aduce drept argument că „în
procesele verbale privind controlul transmiterii banilor nu se conțin date când și în ce
mod au fost transmise mijloacele bănești și nu sunt date referitor la soarta acestora și
locul aflării lor…”, care este doar o expresie sintetică, din motiv că norma procesual
penală nu prevede astfel de rigori la realizarea măsurii speciale de investigații legate
de controlul transmiterii banilor;
- concluzia instanței precum că „lipsa banilor demonstrează imposibilitatea
emiterii unei sentințe de acuzare”, nu este plauzibilă și nu are suport legal, în
condițiile când transmiterea mijloacelor bănești a fost documentată legal;
- potrivit textului sentinței, este evident că probele inculpaților și forma de a se
apăra au determinat aprecierea unilaterală a probelor acuzării și a unui fapt evident de
11
corupere pasivă comis de inculpați, fapt care a dus la emiterea unei sentințe ilegale,
cu caracter contradictoriu.
Anume asupra acestor motive din în apel, instanța de apel nu s-a pronunțat sau
s-a pronunțat superficial, fără argumentarea cuvenită.
La motivarea deciziei, instanța de apel s-a limitat la invocarea expresiilor
preluate din sentință, fără o motivare concretă, detaliată și convingătoare asupra
declarațiilor părții vătămate Rusu I. și a martorilor Rusu T., Ursu A., a ignorat
circumstanțele invocate de aceștia și nu le-a coroborat cu celelalte probe decisive
administrate la cauza penală, și anume: procesul-verbal de cercetare la fața locului
din 19.03.2014, potrivit cărui au fost examinate descifrările apelurilor postului
telefonic nr. xxxxxxxxx, utilizat de Sochirca L., numărului de telefon xxxxxxxxx,
utilizat de Pînzari I., numărului de telefon xxxxxxxxx, utilizat de Baiura A.,
numărului de telefon xxxxxxxxx, utilizat de Mîțu D., pentru perioada 20.01.2014-
20.02.2014 și s-a stabilit că, la numărul de telefon utilizat de Sochirca L., este
înregistrat apel în regim de intrare de la nr. xxxxxxxxx, utilizat de Rusu T., la data de
06.02.2014, ora 12.22. S-a mai stabilit că, la numărul de telefon ridicat de la Baiura
A., au fost înregistrate apeluri de ieșire - intrare în zilele de 13.02.2014, 17.02.2014 și
20.02.2014, adică legătura telefonică cu Rusu T., numărul fiind poziționat în celula
„Zastînca”; înregistrările audio, imprimate pe purtătorii de informație CD-R cu
inscripțiile 1315, 1316; 1341; 1342; 1343, pe care se conțin discuțiile purtate de Rusu
T. cu Pînzari I. și Baiura A.; procesele-verbale privind efectuarea măsurii speciale de
investigație controlul transmiterii banilor, datate cu 14.02.2014 și 21.02.2014, prin
care organul de urmărire penală a constatat că, ofițerul CNA Curmei Chiril, la
13.02.2014 și respectiv la 20.02.2014, a efectuat controlul transmiterii banilor
extorcați; procesele verbale privind efectuarea măsurii speciale de investigații,
documentate cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, localizarea sau mărirea prin
sistemul de poziționare globală GPS ori prin alte mijloace tehnice datate cu
06.02.2014, 07.02.2014 și 18.02.2014, prin care organul de mărire penală s-a expus
asupra rezultatelor înregistrărilor controlului transmiterii banilor, motivând
superficial respingerea acestor probe.
Deși, conform rechizitoriului, inculpaților Mîțu D. – în calitate de autor,
Sochirca L. în calitate de complice, Pînzari I. – în calitate de complice, Baiura A. în
calitate de autor, li se incriminează comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin.
(2) lit. b), c) Cod penal, adică pretinderea, acceptarea și primirea personal și prin
mijlocitor, de către o persoană publică de bunuri și servicii, ce nu i se cuvin pentru
sine sau pentru o altă persoană, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale,
de mai multe persoane cu extorcare de bunuri, instanța de apel, a omis să se expună
asupra cărorva acțiuni alternative, componente a laturii obiective a infracțiunii
incriminate inculpaților, aceasta le respinge ca nefiind probate prin cumulul de probe
administrat, examinat și verificat în instanța de apel, menținând sub acest aspect doar
constatarea primei instanțe, că „în speța dată lipsește obiectul material al infracțiunii
prevăzute de art. 324 Cod penal, faptul transmiterii și primirii banilor de inculpați,
nefiind probat într-un mod cert, fapt ce nu permite emiterea unei sentințe de
condamnare și menționând eronat în decizie că „acuzarea i-a învinuit pe inculpați că
prin participație complexă au extorcat de la partea vătămată suma de 3000 de dolari,
12
pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției, în așa mod ca ultimul să obțină o
decizie favorabilă pe cazul decesului lui Lupu V. și ca ulterior să primească acești
bani de la Rusu T.”, fără a se referi în volum deplin la învinuirea formulată în
rechizitoriu, adică pe pretindere, acceptare și primire.
Conform prevederilor art. 324 Cod penal, în varianta tip, prevăzută la alin. (1)
a acestui articol, latura obiectivă a acestei infracțiuni se manifestă prin trei acțiuni
alternative – pretinderea, acceptarea sau primirea, astfel elementul material al
infracțiunii de corupere pasivă este realizat din momentul săvârșirii în mod separat a
unei singure acțiuni din cele trei menționate. Or, infracțiunea de corupere pasivă are
un caracter formal și se consideră consumată din momentul pretinderii, acceptării sau
primirii, personal sau prin mijlocitor, de către persoana publică de bunuri, servicii, ce
nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană, pentru a îndeplini sau nu, ori
pentru a întârzia sau grăbi îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale sau
contrar acesteia, nefiind condiționată de faptul dacă acțiunea de pretindere este
urmată sau nu de acțiunea de acceptare sau de primire a bunurilor sau serviciilor,
precum și dacă fiecare din aceste acțiuni au loc individual, în lipsa celorlalte două
alternative.
La fel, în varianta agravată, prevăzută la art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal,
incriminată inculpaților conform rechizitoriului, această infracțiune la fel este una
formală și se consideră consumată din momentul extorcării în întregime a
remunerației ilicite.
Totodată, recursul declarat de partea vătămată Rusu I. la 28.09.2015, este
inadmisibil, fiind declarat peste termen. Mai mult, partea vătămată Rusu I. nu a
utilizat calea de atac apelul, fiind astfel, decăzut din dreptul de a ataca cu recurs
decizia instanței de apel.
Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 31 ianuarie
2018, apelul procurorului a fost admis, casată total sentința și pronunțată o nouă
hotărâre.
Mîțu Dumitru a fost condamnat în baza art. 42 alin. (3), 45, 324 alin. (2) lit. b),
c) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu amendă în mărime de 1500 unități convenționale,
ce constituie 30.000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în cadrul MAI RM
pe un termen de 3 ani.
Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate i-a fost suspendată
condiționat, pe o perioadă de probațiune de 3 ani.
Sochirca Lilian a fost condamnat în baza art. 42 alin. (5), 45, 324 alin. (2) lit.
b), c) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu amendă în mărime de 1500 unități
convenționale, ce constituie 30.000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în
cadrul MAI RM pe un termen de 3 ani.
Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate i-a fost suspendată
condiționat, pe o perioadă de probațiune de 3 ani.
Pînzari Igor a fost condamnat în baza art. 42 alin. (5), 45, 324 alin. (2) lit. b), c)
Cod penal, la 5 ani închisoare, cu amendă în mărime de 1000 unități convenționale,
ce constituie 20.000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în cadrul MAI RM
pe un termen de 3 ani.
13
Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate i-a fost suspendată
condiționat, pe o perioadă de probațiune de 2 ani.
Baiura Andrei a fost condamnat în baza art. 42 alin. (2), 45, 324 alin. (2) lit. b),
c) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu amendă în mărime de 1000 unități convenționale,
ce constituie 20.000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în cadrul MAI RM
pe un termen de 3 ani.
Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate i-a fost suspendată
condiționat, pe o perioadă de probațiune de 2 ani.
De la inculpați s-a încasat, în mod solidar, în beneficiul Centrului Național
Anticorupție suma de 2000 dolari SUA, echivalentul cărei în lei, la ziua de
20.02.2014, constituind 27.035,60 lei, conform cursului oficial al BNM de 13.51 lei.
Instanța de apel a constatat, că inculpatul Mîțu Dumitru, activând în funcția de
ofițer al Biroului crime grave al Serviciului poliției criminale de investigații
infracțiuni al Inspectoratului de poliție Soroca al IGP, în baza ordinului MAI nr. 23
EF din 06 martie 2013, fiind persoană publică, căreia într-o instituție de stat, i-au fost
acordate permanent, prin stipularea legii și prin numire, drepturi și obligații în
vederea exercitării funcției autorității publice, încălcând: prevederile art. 22 alin. (l)
lit. a), b), d), f), g) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului
public nr. 158-XVI din 04.07.2008, prin care este obligat să respecte Constituția și
legislația în vigoare, drepturile și libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu
responsabilitate atribuțiile de serviciu, să respecte normele de conduită profesională și
regulamentul intern; prevederile art. 18, 26 alin. (1), 28 a Legii cu privire la poliție nr.
320 din 27.12.2012, prin care este obligat să respecte atribuțiile poliției și
responsabilitatea colaboratorului poliției; pct. 15 lit. i) și j) din Codul de etică și
deontologie a polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 481 din 10.05.2006,
prin care este obligat să se opună tuturor formelor de corupție din poliție, să
informeze superiorii și celelalte organe competente referitor la toate cauzele de
corupție din poliție, fiind în participație și comun acord cu colaboratorii IP Soroca
Sochirca L., Pînzari I. și Baiura A., având rolul de organizator, a pretins prin
extorcare de la Rusu I. bani ce nu i se cuvin în sumă de 3000 dolari SUA, în schimbul
căror urma să nu-l suspecte în cadrul investigării decesului cet. Lupu V., cadavrul
cărui a fost depistat la 16.01.2014, pe teritoriul fostei școli din s. Xxxxxxx, r-nul
Soroca.
La 21 ianuarie 2014, Rusu I., aflându-se la IP Soroca, în biroul 304, fiind
chestionat de Sochirca L. și Mîțu D. asupra circumstanțelor depistării la 16.01.2014 a
cadavrului cet. Lupu Vitalie, a fost supus amenințărilor și presiunilor pentru a
recunoaște faptul aplicării loviturilor decedatului Lupu V. Tot atunci, în timpul
discuțiilor, Mîțu D. a pretins prin extorcare de la Rusu I. bani în sumă de 5000 euro,
pentru a nu-l suspecta de omor în cadrul investigațiilor privind decesul lui Lupu V.,
obligându-l să aducă banii în aceeași zi, către ora 17.00.
În aceeași zi, seara, fiind telefonat de către Sochirca L., Rusu I. s-a prezentat la
IP Soroca în biroul 304, unde i-a comunicat lui Sochirca L. că nu dispune de banii
pretinși de Mîțu D. în sumă de 5000 euro. În rezultatul discuțiilor, Mîțu D. i-a spus
lui Rusu I. să aducă aceeași sumă de 5000, dar în dolari SUA, până în ziua următoare,
către data de 22.01.2014.
14
La 22 ianuarie 2014, Rusu I. s-a prezentat la IP Soroca în biroul 304, unde lui
Mîțu D. i-a comunicat că nu dispune de suma de 5000 dolari SUA, solicitând
permisiunea să plece la muncă în Rusia, de unde va transmite banii pretinși, la ce
Mîțu D. i-a spus că deja urmează să transmită suma de 3000 dolari SUA, dar soția sa,
Rusu T., să rămână în Moldova pentru a transmite suma pretinsă. Ieșind din biroul
304 al IP Soroca, pe scări, Sochirca L. i-a zis lui Rusu I. ca discuțiile respective să nu
fie divulgate.
Sochirca L., pentru a-l determina pe Rusu I. să transmită banii extorcați în
sumă de 3000 dolari SUA, a făcut legătură cu Rusu T., prin intermediul șefului
postului de poliție Zastînca al IP Soroca, Pînzari I., care în timpul discuțiilor din
06.02.2014 și 07.02.2014 i-a confirmat lui Rusu T. că Sochirca L. este la curent cu
discuțiile purtate și că Sochirca L. și Mîțu D. nu vor lua direct banii, dar prin
mijlocitori. Tot atunci, la 07.02.2014, Pînzari I, în timpul discuției cu Rusu T., a
stabilit ca să fie contactat telefonic, când va deține banii. Ulterior, la 11.02.2014,
Rusu T. l-a telefonat pe Pînzari I., care sub pretextul că este ocupat, i-a comunicat că
o va contacta mai târziu.
La 13 februarie 2014, Baiura A., fiind împreună cu Pînzari I. în automobil,
aproximativ la ora 17.05, aflându-se în preajma casei din str. Renașterii 26/A, or.
Soroca, a primit de la Rusu T., soția lui Rusu I., bani ce nu i se cuvin, în sumă de
1000 dolari SUA. Ulterior, Baiura A., la 20.02.2014, aproximativ ora 21.30, aflându-
se în preajma casei din str. Renașterii 26/A, or. Soroca, a primit de la Rusu T., soția
lui Rusu I., bani ce nu i se cuvin, în sumă de 2000 dolari SUA.
În calitate de persoană publică, Mîțu D., acționând contrar activității organelor
de poliție care mizează pe respectarea personalității cetățenilor, constituind un garant
al apărării demnității, drepturilor, libertăților și intereselor lor legitime, apărării
cetățenilor, indiferent de situația lor socială, patrimonială, de apartenență națională,
de rasă, sex și vârstă, de studii și limbă, de atitudinea față de religie, de convingerile
politice și de altă natură, prin abuz de serviciu a subminat autoritatea statului
reprezentat prin organele de poliție, cauzând daune în proporții considerabile
intereselor publice, și daune materiale persoanei fizice Rusu I.
Astfel, inculpatul Mîțu D. a comis infracțiunea prevăzută de art.42 alin. (3), art.
45, art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, ca participația complexă la coruperea
pasivă, fiind autor, adică pretinderea, acceptarea și primirea, personal și prin
mijlocitor, de către persoana publică de bunuri și servicii, ce nu i se cuvin pentru sine
sau pentru o altă persoană, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, de
mai multe persoane cu extorcare de bunuri.
Inculpatul Sochirca Lilian, activând în funcția de ofițer superior de investigații
al Biroului crime grave al Serviciului poliției criminale de investigație infracțiuni al
Inspectoratului de Poliție Soroca al IGP, în baza ordinului MAI nr. 23 EF din 06
martie 2013, fiind persoană publică, căreia într-o instituție de stat, i-au fost acordate
permanent, prin stipularea legii și prin numire, drepturi și obligații în vederea
exercitării funcțiilor autorității publice, a încălcat prevederile art. 22 alin. (l) lit. a), b),
d), f), g) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr.
158-XVI din 04.07.2008, prin care era obligat să respecte Constituția și legislația în
vigoare, drepturile și libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate
15
atribuțiile de serviciu, să respecte normele de conduită profesională și regulamentul
intern; prevederile art. 18, 26 alin (1), 28 a Legii cu privire la poliție nr. 320 din
27.12.2012, prin care este obligat să respecte atribuțiile poliției și responsabilitatea
colaboratorului poliției; pct. 15 lit. i) și j) din Codul de etică și deontologie a
polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 481 din 10.05.2006, prin care este
obligat să se opună tuturor formelor de corupție din poliție, să informeze superiorii și
celelalte organe competente referitor la toate cauzele de corupție din poliție, fiind în
participație și comun acord cu colaboratorii IP Soroca Mîțu D., Pînzari I. și Baiura
A., având rolul de complice, a pretins prin extorcare de la Rusu I., bani ce nu i se
cuvin, în sumă de 3000 dolari SUA, în schimbul căror urma să nu-1 suspecte în
cadrul investigării faptului de deces a cet. Lupu V., cadavrul cărui a fost depistat la
16.01.2014, pe teritoriul fostei școli din s. Xxxxxxxx, r-nul Soroca.
La 21 ianuarie 2014, Rusu I., aflându-se la IP Soroca în biroul 304, fiind
chestionat de Sochirca L. și Mîțu D. asupra circumstanțelor depistării la 16.01.2014 a
cadavrului cet. Lupu V., a fost supus amenințărilor și presiunilor pentru a recunoaște
fapta aplicării loviturilor decedatului Lupu V. Tot atunci, în timpul discuțiilor, Mîțu
D. a pretins prin extorcare de la Rusu I., bani în sumă de 5000 euro, pentru a nu-l
suspecta de omor în cadrul investigațiilor privind decesul lui Lupu V., obligându-l să
aducă banii în aceeași zi, către ora 17.00.
În aceeași zi, seara, Rusu I., fiind telefonat de către Sochirca L., s-a prezentat la
IP Soroca în biroul 304, unde i-a comunicat acestuia că nu dispune de banii pretinși
de Mîțu D., în sumă de 5000 euro. În rezultatul discuțiilor, Mîțu D. i-a comunicat lui
Rusu I., să aducă aceeași sumă de 5000 dar deja în dolari SUA, până în ziua
următoare, către data de 22.01.2014.
La 22 ianuarie 2014, Rusu I. s-a prezentat la IP Soroca în biroul 304, unde lui
Mîțu D. i-a comunicat că nu dispune de suma de 5000 dolari SUA, solicitând
permisiunea să plece la muncă în Rusia, de unde va transmite banii pretinși, la ce
Mîțu D. i-a spus că deja urmează să transmită suma de 3000 dolari SUA, dar soția sa,
Rusu T., să rămână în Moldova pentru a transmite suma pretinsă. Ieșind din biroul
304 al IP Soroca, pe scări, Sochirca L. i-a zis lui Rusu I. ca discuțiile purtate să nu fie
divulgate.
Sochirca L., pentru a-l determina pe Rusu Igor să transmită banii extorcați în
sumă de 3000 dolari SUA, a făcut legătură cu Rusu T. prin intermediul șefului
postului de poliție Zastînca al IP Soroca, Pînzari I., care în timpul discuțiilor din
06.02.2014 și 07.02.2014 i-a confirmat lui Rusu T. că Sochirca L. este la curent cu
discuțiile purtate și că Sochirca L. și Mîțu D. nu vor lua direct banii, dar prin
mijlocitori. Tot atunci, la 07.02.2014, Pînzari I., în timpul discuției cu Rusu T., a
stabilit ca să fie contactat telefonic când va deține banii. Ulterior, la 11.02.2014, Rusu
T. l-a telefonat pe Pînzari I., care sub pretextul că este ocupat i-a comunicat că o v-a
contacta mai târziu.
La 13.02.2014, Baiura A., fiind împreună cu Pînzari I. în automobil,
aproximativ la ora 17.05, aflându-se în preajma casei din str. Renașterii 26/A, or.
Soroca, a primit de la Rusu T., soția lui Rusu I., bani ce nu i se cuvin, în sumă de
1000 dolari SUA. Ulterior, Baiura A., la 20.02.2014, aproximativ ora 21.30, aflându-
16
se în preajma casei din str. Renașterii 26/A, or. Soroca, a primit de la Rusu T., soția
lui Rusu I., bani ce nu i se cuvin, în sumă de 2000 dolari SUA.
În calitate de persoană publică, Sochirca L., acționând contrar activității
organelor de poliție care mizează pe respectarea personalității cetățenilor, constituind
un garant al apărării demnității, drepturilor, libertăților intereselor lor legitime,
apărării cetățenilor indiferent de situația lor socială, patrimonială, de apartenență
națională, de rasă, sex și vârstă, de studii și limbă, de atitudinea față de religie, de
convingerile politice și de altă natură, prin abuz de serviciu a subminat autoritatea
statului reprezentat prin organele de poliție, cauzând daune în proporții considerabile
intereselor publice și daune materiale persoanei fizice Rusu I.
Astfel, inculpatul Sochirca L. a comis infracțiunea prevăzută de art. 42 alin.
(5), 45, 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, ca participație complexă la coruperea
pasivă, fiind complice, adică pretinderea, acceptarea și primirea personal și prin
mijlocitor, de către persoană publică de bunuri și servicii, ce nu i se cuvin pentru sine
sau pentru o altă persoană, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, de
mai multe persoane cu extorcare de bunuri.
Inculpatul Pînzari I., activând în funcția de șef de post, ofițer superior de sector
al postului de poliție Zastînca al sectorului de poliție nr. 16 al Secției Securitate
publică a Inspectoratului de poliție Soroca al IGP al MAI, în baza ordinului MAI nr.
23 EF din 06 martie 2013, fiind persoană publică, căreia, într-o instituție de stat, i-au
fost acordate permanent prin stipularea legii și prin numire, drepturi și obligații în
vederea exercitării funcțiilor autorității publice, a încălcat prevederile art. 22 alin. (1)
lit. a), b), d), f), g) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului
public nr.158-XVI din 04.07.2008, prin care este obligat să respecte Constituția și
legislația în vigoare, drepturile și libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu
responsabilitate atribuțiile de serviciu, să respecte normele de conduită profesională și
regulamentul intern, prevederile art. 18, 26 alin. (1), 28 a Legii cu privire la poliție nr.
320 din 27.12.2012, prin care este obligat să respecte atribuțiile poliției și
responsabilitatea colaboratorului poliției, pct. 15 lit. i) și j) din Codul de etică și
deontologie a polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 481 din 10.05.2006,
prin care este obligat să se opună tuturor formelor de corupție din poliție, să
informeze superiorii și celelalte organe competente referitor la toate cauzele de
corupție din poliție; fiind în participație și comun acord cu colaboratorii IP Soroca
Mîțu D., Sochirca L. și Baiura A., având rolul de complice, a pretins prin extorcare de
la Rusu I., bani ce nu i se cuvin, în sumă de 3000 dolari SUA, în schimbul căror urma
să nu-l suspecte în cadrul investigării faptului de deces a cet. Lupu V., cadavrul cărui
a fost depistat la 16.01.2014, pe teritoriul fostei școli din s. Xxxxxxx, r-nul Soroca.
La 21 ianuarie 2014, Rusu I., aflându-se la IP Soroca în biroul 304, fiind
chestionat de Sochirca L. și Mîțu D. asupra circumstanțelor depistării la 16.01.2014 a
cadavrului cet. Lupu V., a fost supus amenințărilor și presiunilor pentru a recunoaște
faptul aplicării loviturilor decedatului Lupu V. Tot atunci, în timpul discuțiilor, Mîțu
D. a pretins prin extorcare de la Rusu I. bani în sumă de 5000 euro, pentru a nu-l
suspecta de omor în cadrul investigațiilor privind decesul lui Lupu V., obligându-l să-
i aducă în aceeași zi, către ora 17.00. În aceeași zi, seara, Rusu I., fiind telefonat de
către Sochirca L., s-a prezentat la IP Soroca în biroul 304, unde i-a comunicat lui
17
Sochirca L., că nu dispune de banii pretinși de Mîțu D. în sumă de 5000 euro, în
rezultatul discuțiilor Mîțu D. i-a spus lui Rusu I. să aducă aceeași sumă 5000 dar în
dolari SUA, până în ziua următoare, către 22.01.2014.
La 22 ianuarie 2014, Rusu I. s-a prezentat la IP Soroca în biroul, unde lui Mîțu
D. i-a comunicat că nu dispune de suma de 5000 dolari SUA, solicitând permisiunea
să plece la muncă în Rusia, de unde va transmite banii pretinși, la ce Mîțu D. i-a spus
că deja urmează să transmită suma de 3000 dolari SUA, dar soția sa, Rusu T., să
rămână în Moldova pentru a transmite suma pretinsă. Ieșind din biroul 304 al IP
Soroca, pe scări, Sochirca L. i-a zis lui Rusu I. ca discuțiile purtate să nu fie
divulgate.
Sochirca L., pentru a-l determina pe Rusu I. să transmită banii extorcați în
sumă de 3000 dolari SUA, a făcut legătură cu Rusu T., prin intermediul șefului
postului de poliție Zastînca al IP Soroca Pînzari I., care în timpul discuțiilor din
06.02.2014 și 07.02.2014 i-a confirmat lui Rusu T., că Sochirca L. este la curent cu
discuțiile purtate și că Sochirca L. și Mîțu D. nu vor lua direct banii, dar prin
mijlocitori. Tot atunci, la 07.02.2014, Pînzari I. în timpul discuției cu Rusu T., a
stabilit ca să fie contactat telefonic când va deține banii. Ulterior, la 11.02.2014,
Rusu T. l-a telefonat pe Pînzari I. care sub pretextul că este ocupat, i-a comunicat că o
va contacta mai târziu.
La 13.02.2014, Baiura A., fiind împreună cu Pînzari I. în automobil,
aproximativ la ora 17.05, aflându-se în preajma casei din str. Renașterii 26/A, or.
Soroca, a primit de la Rusu T., soția lui Rusu I., bani ce nu i se cuvin, în sumă de
1000 dolari SUA. Ulterior, Baiura A., la 20.02.2014, aproximativ ora 21.30, aflându-
se în preajma casei din str. Renașterii 26/A, or. Soroca, a primit de la Rusu T., soția
lui Rusu I., bani ce nu i se cuvin, în sumă de 2000 dolari SUA.
În calitate de persoană publică Pînzari I., acționând contrar activității organelor
de poliție care mizează pe respectarea personalității cetățenilor, constituind un garant
al apărării demnității, drepturilor și cetățenilor și intereselor lor legitime, apărării
cetățenilor indiferent de situația lor socială, patrimonială, de apartenență națională, de
rasă, sex și vârstă, de studii și limbă, de atitudinea față de religie, de convingerile
politice și de altă natură, prin abuz de serviciu, a subminat autoritatea statului
reprezentat prin organele de poliție, cauzând daune în proporții considerabile
intereselor publice și daune materiale persoanei fizice Rusu I.
Astfel, inculpatul Pînzari I. a comis infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (5),
45, 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, ca participație complexă la coruperea pasivă,
fiind complice, adică pretinderea, acceptarea și primirea personal și prin mijlocitor,
de către persoană publică de bunuri și servicii, ce nu i se cuvin pentru sine sau pentru
o altă persoană, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, de mai multe
persoane cu extorcare de bunuri.
Inculpatul Baiura Andrei, activând în funcția de ofițer superior de investigații
al Serviciului analize crime al Inspectoratului de poliție Soroca al IGP, în baza
ordinului MAI nr.85 EF din 07 februarie 2014, fiind persoană publică, căreia, într-o
instituție de stat, i-au fost acordate permanent, prin stipularea legii și prin numire,
drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice a încălcat
prevederile art. 22 alin. (l) lit. a), b), d), f), g) din Legea cu privire la funcția publică
18
și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 04.07.2008, prin care este obligat să
respecte Constituția și legislația în vigoare, drepturile și libertățile cetățenilor, să
îndeplinească cu responsabilitate atribuțiile de serviciu, să respecte normele de
conduită profesională și regulamentul intern, prevederile art. 18, 26 alin. (1), 28 a
Legii cu privire la poliție nr. 320 din 27.12.2012, prin care este obligat să respecte
atribuțiile poliției și responsabilitatea colaboratorului poliției, pct. 15 lit. i) și j) din
Codul de etică și deontologie a polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 481
din 10.05.2006, prin care este obligat să se opună tuturor formelor de corupție din
poliție, să informeze superiorii și celelalte organe competente referitor la toate
cauzele de corupție din poliție, fiind în participație și comun acord cu colaboratorii IP
Soroca Mîțu D., Sochirca L. și Pînzari I., având rolul de autor, a pretins prin extorcare
de la Rusu I., bani ce nu i se cuvin, în sumă de 3000 dolari SUA, în schimbul căror
urma să nu-l suspecte în cadrul investigării faptului de deces al cet. Lupu V., cadavrul
cărui a fost depistat la 16.01.2014, pe teritoriul fostei școli din s. Xxxx, r-nul Soroca.
La 21 ianuarie 2014, Rusu I. aflându-se la IP Soroca, în biroul 304, fiind
chestionat de Sochirca L. și Mîțu D. asupra circumstanțelor depistării la 16.01.2014 a
cadavrului cet. Lupu V., a fost supus amenințărilor și presiunilor pentru a recunoaște
faptul aplicării loviturilor decedatului Lupu V. Tot atunci, în timpul discuțiilor, Mîțu
D. a pretins prin extorcare de la Rusu I., bani în sumă de 5000 euro, pentru a nu-l
suspecta de omor în cadrul investigațiilor privind decesul lui Lupu V., obligându-l să
aducă banii în aceeași zi, către ora 17.00.
În aceeași zi, seara, Rusu I., fiind telefonat de către Sochirca L., s-a prezentat la
IP Soroca în biroul 304, unde i-a comunicat lui Sochirca L. că nu dispune de banii
pretinși de Mîțu D., în sumă de 5000 euro. În rezultatul discuțiilor, Mîțu D. i-a
comunicat lui Rusu I. să aducă aceeași sumă 5000 dar în dolari SUA, până în ziua
următoare, către 22.01.2014.
La 22 ianuarie 2014, Rusu I., s-a prezentat la IP Soroca în birou1 304, unde lui
Mîțu D. i-a comunicat că nu dispune de suma de 5000 de dolari SUA, solicitând
permisiunea să plece la muncă în Rusia, de unde va transmite banii pretinși, la ce
Mîțu D. i-a spus că deja urmează să transmită suma de 3000 dolari SUA, dar soția sa,
Rusu T., să rămână în Moldova pentru a transmite suma pretinsă. Ieșind din biroul
304 al IP Soroca, pe scări, Sochirca L. i-a zis lui Rusu I. ca discuțiile purtate să nu fie
divulgate.
Sochirca L., pentru a-1 determina pe Rusu I. să transmită banii extorcați în
sumă de 3000 dolari SUA, a făcut legătură cu Rusu T., prin intermediul șefului
postului de poliție Zastînca al IP Soroca, Pînzari I., care în timpul discuțiilor din
06.02.2014 și 07.02.2014 i-a confirmat lui Rusu T., că Sochirca L. este la curent cu
discuțiile purtate și că Sochirca L. și Mîțu D. nu vor lua direct banii, dar prin
mijlocitori. Tot atunci, la 07.02.2014, Pînzari I. în timpul discuției cu Rusu T., a
stabilit ca să fie contactat telefonic când va deține banii. Ulterior, la 11.02.2014,
Rusu T. l-a telefonat pe Pînzari I., care sub pretextul că este ocupat i-a comunicat că o
va contacta mai târziu.
La 13 februarie 2014, Baiura A., fiind împreună cu Pînzari I. în automobil,
aproximativ la ora 17.05, aflându-se în preajma casei din str. Renașterii 26/A, or.
Soroca, a primit de la Rusu T., soția lui Rusu I., bani ce nu i se cuvin, în sumă de
19
1000 dolari SUA. Ulterior Baiura A., la 20.02.2014, aproximativ ora 21.30, aflându-
se în preajma casei din str. Renașterii 26/A, or. Soroca, a primit de la Rusu T., soția
lui Rusu Igor, bani ce nu i se cuveneau, în sumă de 2000 de dolari SUA.
În calitate de persoană publică Baiura A., acționând contrar activității organelor
de poliție care mizează pe respectarea personalității cetățenilor, constituind un garant
al apărării demnității, drepturilor, libertăților și intereselor legitime, apărării
cetățenilor indiferent de situația lor socială, patrimonială, de apartenență națională, de
rasă, sex și vârstă, de studii și limbă, de atitudinea față de religie, de convingerile
politice și de altă natură, prin abuz de serviciu, a subminat autoritatea statului
reprezentat prin organele de poliție, cauzând daune în proporții considerabile
intereselor publice, și daune materiale persoanei fizice Rusu I.
Astfel, inculpatul Baiura A. a comis infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (2),
45, 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, după indicii participației complexe la coruperea
pasivă, fiind autor, adică pretinderea, acceptarea și primirea personal și prin
mijlocitor, de către persoană publică de bunuri și servicii, ce nu i se cuvin pentru sine
sau pentru o altă persoană, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, de
mai multe persoane cu extorcare de bunuri.
Instanța de apel a reținut, că inculpatul Mîțu D., fiind audiat în ședința
instanței de apel, a declarat că susține declarațiile date în instanța de fond și refuză de
a da declarații suplimentare.
Astfel, potrivit declarațiilor inculpatului Mîțu D., depuse în instanța de fond și
verificate în ședința instanței de apel, acesta a indicat că nu a avut careva discuții cu
Rusu I. și Rusu T., care nu au fost la el în birou și pe care nu i-a văzut personal la IP
Soroca. Nu a avut nici o tangență cu investigarea și documentarea cazului decesului
cet. Lupu V. Personal nu a pretins și extorcat careva sume de bani de la Rusu I. și
Rusu T., atât direct cât și prin intermediul altor persoane și anume, Sochirca L.,
Pînzari I. și Baiura A.
Inculpatul Sochirca L. fiind audiat în ședința instanței de apel, a declarat că
susține declarațiile date în instanța de fond, completări neavând.
Astfel, potrivit declarațiilor inculpatului Sochirca L. depuse în instanța de fond
și verificate în ședința instanței de apel, personal cu soții Rusu nu a avut careva
discuții în incinta Comisariatului de poliție sau în altă parte. Explicații de la ei nu a
luat și nici nu a purtat convorbiri telefonice cu ultimii. Materialul privind decesul cet.
Lupu V. nu l-a avut în gestiune, neavând tangență cu el. Nu a pretins și nu a primit
sume bănești de la Rusu I. și Rusu T.
Inculpatul Pînzari I., fiind audiat în ședința instanței de apel, a declarat că
susține declarațiile date în instanța de fond și refuză de a da declarații suplimentare.
Astfel, potrivit declarațiilor inculpatului Mîțu D., depuse în instanța de fond și
verificate în ședința instanței de apel, pe teritoriul fostei școli din s. Xxxxxxx a fost
depistat un cadavru de gen masculin. La fața locului a văzut cadavrul la pământ,
venind grupa operativă și medicul legist. Împreună cu colaboratorii de poliție din
grupa operativă a acumulat explicații pe caz, personal luând explicații de la Rusu I. și
Rusu T., materialul fiind înregistrat în registrul nr. 2. Nu a pretins și nu a avut intenția
de a pretinde la careva sume bănești.
20
Inculpatul Baiura A., fiind audiat în ședința instanței de apel, a declarat că
susține declarațiile date în instanța de fond și refuză de a da declarații suplimentare.
Astfel, potrivit declarațiilor inculpatului Baiura A., depuse în instanța de fond
și verificate în ședința instanței de apel, nu a avut tangență cu materialul privind
decesul cet. Lupu V., nediscutând cu Rusu I., nu a pretins și primit careva sume
bănești. Nu a discutat cu nimeni dintre ceilalți inculpați despre materialul privind
decesul lui Lupu V. Cu Rusu I. și Rusu T. discuții telefonice nu a avut, neavând
tangență nici cu materialul dat. Înregistrările audio nu le recunoaște. Pe marginea
materialului respectiv nu a putut adopta careva hotărâre. Nu a pretins și nu a primit
nimic.
Totodată, vina inculpaților în comiterea infracțiunii imputate a fost dovedită pe
deplin, prin cumul de probe administrate.
Astfel, partea vătămată Rusu I., a declarat că, un polițist care s-a prezentat
Mîțu, a coborât și la condus în biroul 304, unde Sochirca L. a început să râdă spunând
să-i povestească cum l-a bătut pe Lupu V. și cum l-a omorât, la ce el a comunicat că
nu a bătut și omorât pe nimeni și că doar i-a dat apă și l-a ajutat. Sochirca L. a ridicat
vocea și a spus că el l-a văzut la urmă și că ei l-au ucis. L-au amenințat cu privire la
persoana sa cât și a soției sale. Ulterior a fost dus în alt birou unde a stat ceva timp,
iar când a fost chemat înapoi, din biroul 304 ieșea soția sa, iar Sochirca L. i-a spus că
aceasta a declarat despre faptul cum el, l-a bătut și omorât pe Lupu V., ulterior venind
alt polițist care i-a spus că va chema televiziunea să-l filmeze și să știe toți că este un
ucigaș, speriindu-se astfel și semnând explicațiile scrise, fără a le mai citi. Peste ceva
timp au revenit Mîțu D., Sochirca L. și încă o persoană necunoscută, vorbind între ei
despre reținerea lui. Sochirca L. a ieșit din birou, iar Mîțu D. i-a spus că este serioasă
cauza, iar când l-a întrebat ce să facă, Mîțu i-a spus că trebuiesc mulți bani, scriind pe
foaie suma de 5000 euro, după care a ieșit din birou. Ulterior a intrat Sochirca L. care
i-a spus să aducă suma de 5000 euro până seara. A cerut numărul de telefon spunând
că va telefona. Când a comunicat că nu are bani și a cerut permisiunea de a pleca la
Moscova, Sochirca L. i-a spus „care Moscova, că amuș te închidem în podval”.
Ieșind de la poliție i-a comunicat soției că i se cer 5000 euro. Bani nu au găsit, soția
propunându-i să sune la linia fierbinte. A mers din nou la poliție cu soția, unde le-a
comunicat inculpaților Mîțu D. și Sochirca L. că nu au bani, solicitând permisiunea
de a pleca la Moscova sau măcar încă o zi la dispoziție pentru a găsi bani. I-au
acordat încă o zi, spunându-i să aducă deja suma de 5000 dolari. A doua zi, la
22.01.2014 a plecat le Centrul Național Anticorupție, unde a povestit cazul. Între
timp a fost sunat de Sochirca L. A mers din ou cu soția la poliție, spunând că are
nevoie să meargă în biroul 304. Acolo se afla Mîțu D. căruia i-a spus că nu are banii,
deoarece nu găsește de unde să împrumute, solicitând permisiunea de a pleca la
Moscova. Mîțu D. i-a comunicat că nu mai este nevoie de 5000 dolari, ci doar de
3000 dolari, permițându-i să plece la Moscova cu condiția că soția sa va rămâne pe
loc și le va transmite banii. Ieșind din biroul 304, pe hol s-a întâlnit cu Sochirca L. pe
care l-a întrebat de unde așa reduceri, că poate mai stă o zi și va trebui să dea deja
doar 2000 dolari, la ce ultimul i-a spus să plece la Moscova și să transmită banii.
Ieșind afară, i-a comunicat soției că a doua zi va pleca la Moscova, ea va rămâne
acasă pentru a transmite banii și că suma s-a micșorat la 3000 dolari. A doua zi, la
21
23.01.2014 a mers la soția la Chișinău pentru a duce înscrierea la CNA depunând și o
cerere în acest sens, iar la 24.01.2014 a plecat la Moscova, peste o săptămână
transferând suma de 1000 dolari. Amenințările primite le-a perceput ca fiind reale,
motiv pentru care a semnat declarațiile scrise. Soția i-a comunicat că suma de 1000
dolari a transmis-o lui Baiura A. discuția a înregistrat-o cu reportofonul de la CNA în
incinta CP și cu telefonul mobil personal. În explicație a recunoscut că l-ar fi omorât
pe Lupu V. deoarece era speriat, iar Mîțu D. i-a spus că după ce va da banii va rupe
declarația privind recunoașterea omorului care a fost scrisă de Sochirca L. și pe care
el doar a semnat-o.
Martorul Rusu T., a relatat că au venit la poliție și au telefonat pe numărul
indicat, iar Mîțu D. a venit după soț. A rămas jos și ulterior Mîțu D. a condus-o în
biroul 304, unde era Sochirca L., care a întrebat-o ce conflict a avut soțul ei cu Lupu
V, că dacă îl va duce în eroare va fi tras la răspundere. Sochirca L. i-a mai spus că ei
sunt ultimii care l-au văzut pe Lupu V. și că ei l-au omorât, că l-au bătut și i-au rupt
coastele, că soțul ei, deja a comunicat că el l-a lovit cu picioarele, la ce ea i-a spus că
a fost alături și soțul ei nu l-a bătut pe Lupu P. cu picioarele, numai l-a îmboldit cu
piciorul spunând ”scoală, du-te acasă”, iar dacă moartea lui Lupu V. a survenit de la
acea lovitură, atunci soțul va răspunde, poate din imprudență. Sochirca L. insista că ei
l-au omorât pe Lupu V. Ulterior, soțul i-a comunicat că i se cer 5000 euro, că i-au
spus că el l-a omorât pe Lupu V., că au expertiza și materialele pe el. Nu i-au arătat
careva document, a semnat explicația fără a o citi. I-a spus soțului că nu are pentru ce
da bani, dacă nu el l-a omorât pe Lupu V., la ce soțul i-a spus că a fost amenințat că-i
vor da în subsol și își vor bate joc de ei, că ea va fi violată și el va fi filmat de SorTV.
Soțul era speriat, spunând că trebuie de căutat bani, dar n-au găsit și ea a propus să
sune la telefonul pe care l-a luat de pe panoul de la poliție, ulterior un cunoscut le-a
spus că dacă nu este vinovat să se adreseze la Procuratură sau CNA. Având termen
până la orele 17.00 seara să aducă banii, au venit la poliție, unde de la ea a fost luate
explicații, pe care citindu-le nu a fost de acord cu cuvântul „lovit”, deoarece ea a spus
„îmboldit” dar nu „lovit”. Sochirca L. i-a spus că-l vor închide pe soțul ei, deoarece
acesta a semnat că el ar fi comis omorul, că expertiza a depistat că Lupu V. a fost
omorât. A întrebat dacă sunt rezultatele, la ce Sochirca L. i-a spus că toate actele se
află la șef și dacă șeful va permite atunci îi vor da voie acasă. Ulterior i-au eliberat,
afară soțul comunicându-i că deja trebuie să ducă suma de 5000 dolari. A doua zi
soțul a plecat în mun. Chișinău la CNA, când a revenit i-a spus că trebuie să meargă
la poliție, deoarece a fost contactat de Sochirca L. La poliție a intrat numai soțul, a
ieșit peste un timp și a spus că pleacă la Moscova, că deja i se cer 3000 dolari, că ea
va rămâne acasă să primească banii și să-i transmită. Peste o săptămână a fost apelată
de Pînzari I., care a spus că Sochirca L. are nevoie de copia buletinului soțului și va
veni după copie, când i-a transmis copia actului, Pînzari I. i-a spus că sunt rezultatele
expertizei și că soțul trebuie să fie luni la poliție și să-l sune pe Sochirca L., care i-a
spus că Pînzari I. ceva a încurcat. A doua zi, s-a întâlnit cu Pînzari I. care i-a spus
„voi știți ce ați vorbit cu Sochirca L., știți ce v-ați înțeles”, i-a spus că știe, la ce
Pînzari I. i-a comunicat că a fost trimit de Sochirca L. să îi spună că „dacă vrei să fie
totul bine și rubla se plătește. Lămurirea de la Sochirca L. se nimicește și rămân doar
cele de le mine, de la Pînzari I. și expertiza va fi bună, că trebuie și expertul plătit”,
22
spunând că „Igor a tău nu e vinovat, de ce așa s-a primit”, ea i-a spus lui Pînzari I. că
nu au încotro, că l-au speriat pe soț, că în curând acesta va trimite bani, iar Pînzari I.
i-a spus, că de cum primește, să-l sune să se întâlnească și mai mult să nu vorbească
nimic pe telefon. După ce a primit banii l-a sunat pe Pînzari I. și acesta i-a spus că
singur o va telefona. Mai tîrziu a fost telefonată de o persoană, după voce i s-a părut
că era Sochirca L., că va veni la ea acasă, apoi au sunat-o să iasă la vagon, dar a spus
să vină acasă la mama unde se afla. Peste un timp la poartă s-a oprit o mașină din care
a ieșit un domn s-a prezentat că este Baiura A. inspectorul poliției criminale și toate
întrebările le va rezolva cu el, dar nu cu Pînzari I. A întrebat-o dacă tatăl ei i-a spus că
el a căutat-o, la ce i-a răspuns că acesta nu cunoaște nimic. I-a transmis banii care
erau înveliți în hârtia de la bancă în sumă de 1000 dolari, spunându-i că doar acești
bani s-a primit să-i transfere, de aceea și l-a sunat pe Pînzari I., la ce Baiura A. i-a
spus „nu-i nimic pune-i în buzunar, că eu amuș voi ieși, voi porni mașina, dar tu după
ce eu ies, să deschizi ușa și să pui banii pe scaun”, ceea ce a și făcut, observând că pe
bancheta din spate era un polițist și Pînzari I. În altă zi, l-a sunat pe Pînzari I. să-i
lămurească, deoarece i-a spus că va rezolva toate întrebările cu el, dar acum a
intervenit Baiura A., l-a ce Pînzari I. a întrebat-o ce vrea. În altă zi, a fost apelată de
Baiura A. cărui i-a spus că vrea să plece la Moscova, că soțul e bolnav și îi va trimite
a doua parte de bani în curând. I-a spus că atunci când va primi banii el o va găsi. L-a
sunat pe Baiura A. spunând că ea pleacă, că trebuie să se întâlnească și s-au întâlnit
lângă poartă, ea a scos banii, i-a arătat și i-a pus în buzunar, solicitând o garanție, iar
acesta i-a spus că totul va fi bine și să plece la Moscova, scoțând un pachet și
spunându-i să pună banii în el. În acel moment s-a apropiat mașina cu care a venit
Baiura A., el a pus pachetul în mașină și ea a plecat în ogradă. A doua parte de bani
transmisă a primit-o de la CNA în ziua când a fost reținut Baiura A. și ceilalți. Toate
întrebările trebuia să le rezolve cu Pînzari pentru a transmite banii către Sochirca L.,
Mîțu D. fiind la curent cu toate, el fiind acela care a spus că trebuie să aducă 5000
euro și el de fiecare dată întâlnindu-i la poliție. Banii au fost solicitați pentru a face
ca rezultatele expertizei să fie în favoarea soțului. De Sochirca L. a fost amenințată
când o interoga că dacă nu va spune adevărul va fi trasă la răspundere. Au făcut
înregistrări audio pe care soțul le-a dus la CNA și a depus cerere, au înregistrat
convorbirile cu Pînzari I. și Baiura A. cu dictafonul de la CNA.
Martorului Rusu T., a depus declarații în instanța de apel anterior, care au fost
verificate în instanța de apel după remiterea cauzei la rejudecare. Astfel, aceasta a
declarat, că de la Centrul Anticorupție i-a fost transmisă suma de 2000 dolari, care i-a
transmis lui Baiura A., iar prima dată a transmis 1000 dolari, care erau banii lor, iar a
doua parte de bani a transmis în sumă de 2000 dolari care au fost luați de la CNA.
Prima dată în ogradă a intrat Baiura A., iar în mașină era Pînzari I. și alt polițist. A
doua oară când a venit la poartă, era Baiura A. cu jeepul, însă nu a văzut cine mai era
în mașină deoarece era noapte. Prima sumă de 1000 dolari a transmis-o la o
săptămână după ce au fost chemați la poliție, acești bani nu i-au fost restituiți. Pe
dictafon a înscris discuția cu Pînzari I. și Baiura A. când i-a transmis a doua sumă de
bani. Pe Pînzari I. îl cunoaște deoarece ultimul a procurat un apartament de la ei,
ulterior aflând că acesta este polițist de sector. Careva conflicte cu Pînzari I. nu a
avut, ultimul a spus că se dă „rubla” ca să fie totul bine.
23
Martorul Ursu A., în ședința instanței de apel, a declarat că pe inculpați îi
cunoaște ca lucrători ai poliției, partea vătămată este ginerele lui, iar Rusu T. este
fiica lui, susține declarațiile date anterior, din anul 2009-2014 cu Baiura A. erau în
relații de prietenie și ultimul avea numărul lui de telefon. Potrivit declarațiilor
martorului Ursu A. depuse în ședința instanței de fond, cercetate în ședința instanței
de apel, pe Sochirca L., Mîțu D., Baiura A. îi cunoaște și că a avut conflicte cu ei. La
13.02.2014, aflându-se acasă a venit Baiura A., pe care îl cunoaște, deoarece i-a
reparat automobilul. Acesta s-a interesat unde este fiica lui Rusu T., comunicându-i
că este plecată în s. Slobozia Vărăncău. Când l-a întrebat pentru ce o caută, acesta i-a
răspuns că-i datorează bani, că ginerele lui a ucis un om. I-a telefonat fiicei și i-a spus
că o caută Baiura A. Fiica i-a spus că va veni acasă și se va lămuri, ulterior Baiura A.
l-a telefonat și l-a invitat la un ceai, la ce i-a răspuns de ce s-a legat de familia lui și
mai mult n-au discutat. Fiica Rusu T. i-a povestit totul, spunându-i să nu să se
implice, că cu dânșii lucrează. În ziua respectivă i-a dat lui Baiura A. 1000 dolari să
închidă cazul cu omorul, ultimul spunea că este dosar intentat. Fiica Rusu T. i-a
povestit că au cerut de la ei 5000 euro și până la urmă s-au târguit la 3000 dolari. Nu
a fost prezent la pretinderea, transmiterea banilor care au fost solicitați pentru a
ascunde infracțiunea de omor.
Potrivit declarațiilor martorului Bernic M., depuse în ședința instanței de fond,
cercetate în ședința instanței de apel, acesta a declarat, că la 16.01.2014 a fost
informat de către ofițerul de serviciu despre faptul depistării cadavrului în s.
Xxxxxxx, dând indicații să se deplaseze grupa operativă la fața locului. La
17.01.2014 a fost informat că pe corpul lui Lupu V. în urma examinării medicale au
fost depistate leziuni corporale. S-a deplasat la fața locului, unde a examinat locul și a
discutat cu soții Rusu, deoarece ei ultimii au văzut persoana decedată, după aceasta s-
a deplasat la spital și medicul legist i-a comunicat că între leziunile corporale
depistate și deces nu este legătură. Comunicarea telefonică a fost înregistrată în
registrul nr.2 a IP Soroca la 16.01.2014, la 17.01.2014 a vizat materialul ofițerului de
sector nr. 1 s. Zastânca, Pînzari I. După data de 17.01.2014 nu a fost informat privind
investigarea decesului cadavrului, materialul se afla în gestiunea lui Pînzari I., iar
peste o lună dosarul a fost transmis organului de urmărire penală, urmărirea penală a
fost pornită pe faptul cauzării leziunilor corporale. Nu cunoaște despre participarea
inculpaților pe cazul dat.
Declarațiile date de Rusu I. și Rusu T. atât în cadrul instanței de fond, cât și în
cadrul judecării cauzei penale în instanța de apel, urmează a fi luate în considerație ca
probe ce dovedesc existența infracțiunii incriminate inculpaților și care constată vina
inculpaților. Prin conținutul lor, aceste declarații sunt clare și nu sunt contradictorii,
fiind confirmate și prin restul probelor cercetate.
Instanța de fond, eronat nu a ținut cont de aceste declarații și nu le-a apreciat la
justa valoare, indicând că le apreciază critic, mai ales că declarațiile respective se
coroborează cu restul probelor cercetate. Din aceste declarații date de Rusu I. și Rusu
T. rezultă anume pretinderea, acceptarea și primirea în sensul coruperii pasive, prin
extorcare, de către inculpați, prin participație, a banilor de la Rusu I., bani pe care
soția lui Rusu I., Rusu T. i-a transmis personal, fiind evidentă legătură dintre toți
inculpații, din aceste declarații, constatându-se cert, că anume Sochirca L. l-a audiat
24
pe Rusu I. referitor la persoana găsită decedată, influențându-l că vor fi reținuți cu
soția în legătură cu cazul dat, la discuție participând și Mîțu D. care a scris suma
necesară pentru a nu-l face vinovat în comiterea omorului pe foaie „5000 euro”,
spunându-i lui Rusu I. că va rupe cele scrise, cerând banii până la orele 17.00, dar
negăsind banii ceruți, când a fost chemat la poliție, Mîțu D. i-a spus să aducă deja
suma de 5000 dolari la 22.01.2014. Sochirca L. la fel a confirmat, că la 22.01.2014
Rusu I. fiind telefonat de Sochirca L., întrebându-l când va veni, spunându-i că caută
bani, venind la ei Mîțu D. i-a spus să aducă deja suma de 3000 dolari, că expertiza se
face, dar depinde cât de repede vor transmite banii, convenind că poate să plece la
Moscova, iar banii să-i transmită prin soție. Totodată Sochirca L. i-a spus să nu știe
nimeni.
La fel declarațiile date de Rusu T. coroborează cu declarațiile lui Rusu I.,
rezultând că a fost telefonată de Pînzari I. cu care s-a întâlnit și care i-a spus, că
Sochirca L. îl cheamă pe soțul ei de la Moscova la 10.02.2014. I-a dat și numărul de
telefon a lui Sochirca L., însă când l-a telefonat pe acesta, i-a comunicat că ceva nu a
înțeles, ulterior vorbind cu Pînzari I. a înțeles că banii pentru Mîțu D. și Sochirca L.
urmează să-i transmită anume prin Pînzari I. și că Sochirca L. l-a rugat să vorbească
cu ea, urmând să transmită banii lui Pînzari I.. Telefonându-i, ultimul i-a spus că este
ocupat și că o va găsi, apoi a fost telefonată de o persoană necunoscută, convenind să
se întâlnească, Pînzari I. sunându-i și el. S-a prezentat la ea Baiura A., care a întrebat-
o dacă tatăl său i-a spus că a fost, i-a spus lui Baiura A. că sunt 1000 dolari, la
indicația ultimului a pus banii în mașină, când a deschis ușa mașinii în auto era și
Pînzari I. La 17.02.2014, a sunat-o Baiura A. și i-a cerut să iasă în drum, spunându-i
că Pînzari I. se teme să vorbească cu ea, ea spunând că soțul urmează să transmită
banii. La 20.02.2014 i-a sunat lui Baiura A., care a venit, refuza să intre în curtea
casei ei. L-a întrebat despre expertiză, ultimul declarând că totul se va hotărî și a scos
un pachet, unde i-a spus să pună banii, la poartă s-a oprit un autoturism, cu care
Baiura A. a și plecat.
Anume ca urmare a discuției avute cu Mîțu D. și Sochirca L., Rusu I. s-a
adresat cu denunț la CNA, în care a indicat despre pretinderea prin extorcare de către
Mîțu D. și Sochirca L. a banilor în sumă de 3000 dolari, pentru a nu-l face vinovat în
comiterea omorului lui Lupu V., găsit mort la 16.01.2014, peste drum de casa unde
locuiește, pe faptul dat fiind documentate acțiunile procesuale ulterioare.
Declarațiile date de Rusu I. și Rusu T. sunt clare prin conținutul lor, sunt cu
valoare probantă și sunt întărite prin restul probelor cercetate, cum ar fi declarațiile
martorilor audiați, prin înregistrările convorbirilor purtate, prin descifrările
convorbirilor telefonice, care au fost examinate, fiind efectuate acțiuni procesuale pe
caz, și servesc la constatarea vinei inculpaților.
De asemenea, vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor imputate, se
dovedește și prin probele scrise ale cauzei penale, care au fost cercetate în cadrul
ședinței instanței de apel, și anume:
Volumul I:
- procesul-verbal de primire a plângerii de la Rusu I. din 23.01.2014, pe faptul
estorcării banilor în sumă de 3000 dolari SUA de către Mîțu D., Sochirca L.;
25
- raportul ofițerului superior de urmărire penală PCE al Secției nr.1 a DUP a CNA
din 10.02.2014 nr. 90;
- procesul-verbal de audiere a martorului Rusu I. din 23.01.2014;
- procesul-verbal de examinare din 23.01.2014 a stenogramei discuțiilor între Rusu I.
cu Mîțu D. din 22.01.2014, din care reiese, că Rusu I spune: „Îmi dai voie mai încolo
la Moscova, ori nu.., spune suma.., cinci mii de dolari.., trei mii de dolari.., cinci
deamu trei, dacă mai șăd o zi o să șibă două.., da cine o hotărât 5000 să daie așa
înapoi.., da de ce el o murit, dacă nu-i expertiza, nu-i nimic.., da cine l-a bătut nu
știi.., nu vreu să aud nică, cineva l-o ucis, dar eu, eu răspund iaca și.., trei mii de
dolari o să fie toți, eu mă duc.., dacă îmi dai voie mâine mă duc.., eu mă duc și peste
două zile și o să trimit, o să ducă la bancă și când o să-i primească.. iar Mîțu D.
spune: „Uite așa, iaca-ți spun, iaca asta-i.., trei.., ian ascultă tu Igor, mă crezi că eu
nu am plăcere pe tema asta să discut cu tine.., da tu nu știi care-i chestia, expertiza
aceea.. expertiza în continuare.. ea îi lungită, prelungită, s-a făcut autopsia, acolo îi
dat că-s rupte coaste și încă nu știu.., eu am grăit până o să te lămurești tu, de aceia
se prelungește el nu îi gata încă, el nu-i făcut, tu ești omul care l-ai pălit și el din
locul acela deamu nimeni, din locul acela nu s-o mișcat, în seara aceia nu l-o lichit
nimeni, ascultă pe mine ce-ți spun eu ție, am aflat unde o băut și cu cine o băut, până
la tine și după tine n-o avut nică, înțelegi ori nu.., mâine dimineață te duci, dapoi
ascultă la mine, femeia lasă rămână aicea.., stai oleacă tu știi a grăi, vezi pe scări,
afară nu grăi acolo, tu te duci și iute la mine dacă facem n-o să te caute nimeni, n-o
să întrebe nimic, totul o să iasă tot normal, deamu rămâne pur și simplu cu omul
acela..”, CD-ul, fiind împachetat în pachet-plic.
Volumul II:
- cererile depuse de Rusu I.;
- ordonanță și proces-verbal de ridicare de la cet. Rusu T. a sumei de 1000 dolari din
data de 10.02.2014;
- ordonanță de recunoaștere în calitate de parte vătămată și parte civilă a cet. Rusu I.
din 13.03.2014;
- ordonanță din 27.01.2014, procese-verbale privind efectuarea măsurilor speciale de
investigații din 14.02.2014, 21.02.2014 privind controlul transmiterii banilor;
- demersul privind autorizarea efectuării măsurii speciale de investigație din
27.01.2014, încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 27.01.2014, privind
autorizarea efectuării măsurii speciale de investigație;
- încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 27.02.2014 privind constatarea
respectării cerințelor legale la efectuarea măsurii speciale de investigații din
27.02.2014;
- procesul-verbal privind efectuarea măsurii speciale de investigații din 06.02.2014,
documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, fiind înzestrată cu tehnică
specială Rusu T. recorder audio Edic Tiny Solar, cet. Rusu T. a telefonat lui Sochirca
L. numărul de telefon xxxxxxxxx, cu purtarea discuției la 12.21, printre care Rusu T.
spune: „asta soția lui Rusu I., mi-o dat.., cu domnul Sochirca vorbesc?.., DVS sunteți
Sochirca L.?.., și sectoristul mi-a dat numărul DVS ca să vă telefonez că a spus că
Igor trebuie să se prezinte luni, nu știu ce.., bun, mi-o dat numărul să vă sun pur și
simplu.., că m-o întâlnit Pînzari și mi-o spus, iaca trebuie să vină Igor luni.., apoi mi-
26
o spus că o zis, că iaca Lilian o spus că Igor..” iar Sochirca L. spune: „N-ai ce mă
suna mata pe mine, da ce m-ai sunat mata pe mine.., da ce să mă sunați pe mine, ce
am, lasă să lămurească ei, ce am eu cu.., dapoi nu la mine trebuie să vină..”. Ulterior
Rusu T. a purtat discuție cu Pînzari I. la 12.26, cu redarea conținutului convorbirilor,
printre care Rusu T. spune: ian ascultă, îl sun pe aista, pe Sochirca și așa cu pretenții
că na, eu ce-l sun că n-o spus el nică, eu n-am înțeles dară și.., și-i cu dânsu, nu-i
sănătos ori ce.., ce trebuie pe dosar?..” iar Pînzari I. spune: mai pe scurt ei singuri
nu știu ce, astaia, hai că eu o să vin prin sat, mâine și te-oi suna dară, amuia m-o
sunat și el pe mine.., ba aceiai, ba aceia.., apoi, adă-l pe dosar trebuie.., el o zis că
trebuie, el trebuiește pe dosar adus ca cum astaia.., o să trec mai precis pe la dânsul
când o fi, poate dacă oi și pe mâine oi trece prin deal..”, rezultatele convorbirilor
telefonice fiind copiate pe suport electronic de tip SD-R;
- procesul-verbal privind efectuarea măsurii speciale de investigații din 07.02.2014 -
documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, fiind înzestrată cu tehnică
specială Rusu T. recorder audio Edic Tiny Solar, cu purtarea discuției la orele 10.59
cu Pînzari I. de la numărul de telefon xxxxxxxxx, ulterior s-au întâlnit, cu redarea
conținutul convorbirilor, printre care Rusu T. spune: „Dapoi eu de ce am rămas
acasă, de ce Igor s-a dus și eu am rămas, ian hai, toți așa interesanți.., da ce am
grăit eu pe telefon, eu numai am zis că eu soția lui Igor Rusu.., dapoi ce să facem
Igori, nu deamu suntem deacord.., și n-o murit tipa din vina lui Igor.., știi cum, eu
numai mă tem că noi nu o să scăpăm cu banii iștea.., ia stai oleacă, expertiza totuși o
venit.., da unde se face expertiza asta aici la noi.., mie ca când Igori mi-o promis pe
luni știi cum să ne trimită banii iștea, da zice eu pe luni o să mă stărui zice să trimit
banii ăștea.., da pe lunea asta care vine.., el direct n-a să meargă.., eu așa și m-am
gîndit că el prin tine o să facă tătă treaba asta.., da, și vobșe nu o trebuit să se
iscălească el.., știi cum o recunoscut, iaca Igor mi-o spus, o zis că dacă nu recunoști
ți-o luăm pe femeia ta în podval..”, iar Pînzari I. spune: „... mai în scurt, m-am dus eu
și am întrebat și zic ce prostești lumea la cap, deamu zice tu o știi pe dînsa, păi o
cunosc, dapoi e și vezi, și-i lămurește care-i chestia cu astaia, Igor doar a fost și o
grăit cu dînsul, nu știu ce o grăit el.., o zis ce faci, se lămurește, nu se lămurește, cum
pe telefon așa vorbe nu se discută.., și deamu o zis du-te și grăiește.., la noi
telefoanele se ascultă, el s-o speriat, el nu știa ce o să spui tu mai departe.., el o zis
dacă tu o cunoști și o știi pe dânsa e și grăiește cu dânsa și dacă ești de acord să
meargă așa deamu.., lămurirea lui aceea care este s-o nimicească, rămâne asta care
am luat-o eu că el o venit și o vrut, l-o ajutat, l-a ridicat, s-o dus, l-o dus, rămâne așa
ciotca, înțelegi și plus la asta să dăm la expertiză.., să-i deie că o murit el singur și n-
o murit din.. și acolo iar rubla trebu să primească, iaca care-i momentul.., eu amu îți
spun ție să fii tu uverena și ca de asta, și-i uverena că n-are să șiibă nică.., materialul
nu-i la dânsul, dapoi după ce vine expertiza, da cu expertiza o grăit el, când vine
expertiza dacă dă că el o murit singur, tot eu îl spisui materialul, acum hîrtiile tăti-s
la mine, mă sună scârghit, ce ai zis lu femeie să mă sune pe mine, ăi stai oleacă, tu
mi-ai zis să se prezinte la tine și eu i-am dat numărul ia.., eu te rog te vâr în chestie
asta și să faci tot prin tine, ei scot de pe chelea lora, știi să-i dai tăt da tu să nu te
vâri nicăiurea. Se primește .., el direct n-o dă meargă el.., el la mine în lămurire tot
normal, o zis, da eu i-am dat apă, l-am ridicat și s-o dus până în.., l-am lăsat, după
27
asta am venit. Amu în lămurirea ceea tot îi ciotca. Amuia l-o luat la și-o făcut, cum o
făcut, cum l-o încălzit aista o recunoscut și asta o fost minusul lui.., de atâta ei m-o
implicat pe mine, el se teme.., mă suni și-mi spui cum primerno, și-a, să vin deamu o
să-ți sun eu și-am să zic să ne întâlnim..”, convorbirile telefonice fiind copiate pe
suport electronic de tip SD-R;
- procesul-verbal privind efectuarea măsurii speciale de investigații din 14.02.2014, -
documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, fiind înzestrată cu tehnică
specială Rusu T. recorder audio Edic Tiny Solar, cet. Rusu T. a fost telefonată de
Baiura A. la orele 16.43 de la numărul xxxxxxxxx, cu purtarea discuției, cu redarea
conținutului discuției, unde Rusu T. spune: „.. o mie”, Baiura spune:„ .. pune aicea,
puneți.., eu am grăit cu tatăl matale, ți-o pus tata.., materialul mi l-a dat mie..,
Baiura.., bun, da restul când o să fie.., eu deschid ușa și puneți acolo..”, rezultatele
convorbirilor telefonice fiind copiate pe suport electronic de tip SD-R,
-procesul-verbal privind efectuarea măsurii speciale de investigații din 18.02.2014,
documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, fiind înzestrată Rusu T. cu
tehnică specială la 17.02.2014 recorder audio Edic Tiny Solar, cet. Rusu T. în
vecinătatea postului de poliție la 12.52 s-a întâlnit cu Pînzari I., cu care au discutat,
fiind redat conținutului discuției, unde Rusu T. spune: „.. Igori, eu nu pot dormi
patru nopți..., eu vreau să mă duc săptămâna asta la Moscova.., nici o garanție..,
parcă ne-am înțeles că vii tu singur.., acela mă sună și mă suduie cui ai dat tu banii..,
tu deamu o faci pe neznaiu, nu înțeleg ce e..”, iar Pînzari I. spune: „ai dat și eu știu
ce.., nu, du-te fără grijă, și are una cu alta.., este inspectorul poliției criminale,
grăiește cu dânsul, eu ci-o fost la mine materialul am acumulat și l-am dat.., ce te-ai
înțeles cu mine, nu te-ai înțeles.., du-te fără de grijă la Moscova, o să stabilim ce o
fost, cine o fost, cine l-a bătut pe acela.., eu zic pe mine nu mă suna..”, la fel Rusu T.
s-a întâlnit la 17.11, în curtea casei de pe str. Renașterii 26A or. Soroca, cu Baiura A.,
având discuție, printre care Rusu T. spune: „Iaca eu vă spun, lui Igor i-am spus.., eu
retrăiesc de atîta că n-a să ajungă suma ceia.., ne-am înțeles, dapoi ce eu deamu vă
telefonez pe DVS ori., eu deamu îi trimiteam numărul să-l sune pe aista, știți pe cine,
pe Sochirca.., mie mi-o spus Igor zice iaca du-te că omul îi în mașină...”, Baiura
spune „... am înțeles că DVS ați fost azi la Igor, Igor nu o înțeles, el se teme, una
alta, spune matale și.., mata retrăiești, dar nu înțeleg de ce.., apoi dacă matale îi
suni.., ascultă pe mine, tot îi hotărât, tot se hotărăște, matale nu retrăi, gata, dacă eu
am venit special să-ți spun să nu retrăiești și gata, cine te întreabă nu știi nică și n-ai
văzut nică, asta-i tot, ne-am înțeles d-na Tatiana.., tot depinde de DVS și așa spun să
matale să ai încredere și să șezi liniștită.., eu am să vă găsesc.. unde nu te-or chema,
nu știi nică.., nici pe mine nu mă știi.., tot ce avem de făcut o să facem cu liniște..,
mult nu vreau să discut, eu te găsesc pe matale, bun.., eu eram acolo, matale nu m-ai
văzut.., limba între dinți și nu retrăi...”, rezultatele convorbirilor telefonice fiind
copiate pe suport electronic de tip SD-R;
- procesul-verbal privind efectuarea măsurii speciale de investigații din 21.02.2014,
documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, fiind înzestrată cu tehnică
specială la 20.02.2014, Rusu T. recorder audio Edic Tiny Solar și recorder audio-
video RS-51, la orele 21.24 cet. Baiura A. în strada Renașterii 26A, or. Soroca, s-a
întâlnit cu Rusu T., cu care au discutat, fiind redat conținutului discuției, unde Rusu
28
T. spune:„... ce te temi, uite că banii îi am...”, Baiura Andrei spune: „...dacă matale
ai ce discuta, bun dacă nu, nu.., aici, vino încoace și-om discuta., gata nu avem ce
discuta.., la 21.26 Rusu T. l-a telefonat de la numărul de telefon xxxxxxxxx pe Baiura
A. la numărul de telefon xxxxxxxxx, având discuție, printre care Rusu T. spune: „Nu,
nu ies eu la colț noaptea, iaca toată ziua n-ai avut când veni, da iaca amu noaptea te-
o găsit.., nu ies eu după poartă.., hai că ies, sting lumina ori nu...”, iar Baiura A.
spune: „...dacă doriți ieșiți amu.., ieși la colț aici.., dacă vreți ieșiți după poartă..., va
întreb încă odată ieșiți sau nu...”, la ora 21.27 Baiura A. din nou s-a întâlnit cu Rusu
T., având discuție, printre care Rusu T. spune: „...banii eu ții dau cum ne-am
înțeles..., da ceva garanție.., dapoi soțul cere.., asta-i tot de-al vostru ori ce.., ca când
mâine mă duc liber, la Moscova..., ei dacă zici, nu-i numeri...”, Baiura Andrei spune:
„...și, dat tot normal, totul o să fie normal.., dacă am zis că-i gata, îi gata..., gata te-
ai dus, te-ai dus și gata nu-i treabă, ți-am lămurit că totu-i gata..., nu, pune aici, ți-
am spus că tot îi gata..., pune, sută la sută, pune aici..., nu...”, rezultatele
convorbirilor telefonice fiind copiate pe suport electronic de tip SD-R;
- raportul de expertiză nr. 44 din 10.02.2014, din care rezultă concluziile: Bancnotele
în sumă totală de 1200 dolari SUA, după cum urmează: -6 (șase) bancnote cu
valoarea nominală 100 (una sută) dolari SUA cu seriile și numerele: DD 01620961 A;
KF 47589397 D; KC 15664935 A; KL 71280586; KB 02555859 C, KL 71280586 D;
-6 (șase) bancnote cu valoarea nominală 50 (cincizeci) dolari SUA cu seriile și
numerele: - AF 19127939 B; II 04197521 A; IC 10610705 A; JG 25046856 A; JG
51907628 A; JB 75452746 A; -5 (cinci) bancnote cu valoarea nominală 20 (douăzeci)
dolari SUA cu seriile și numerele: EL 66460679 H; IB 00620270 D; JF 94579478 D;
JG 11985323 E; JB 01553277 A, care urmează să fie transmise sub controlul
colaboratorilor CNA, corespund după metoda și calitatea imprimării în ele a
recuzitelor, bancnotelor autentice (confecționate la întreprinderea specializată în
confecționarea banilor și hârtiilor de valoare);
- raport de expertiză nr. 57 din 18.02.2014, din care rezultă concluziile: Bancnotele
examinate: - 20 (douăzeci) bancnote cu valoarea nominală 100 (una sută) dolari SUA
cu seriile și numerele: AB 73779801K, anul fabricării 1996; DB 86460764 C și FF
93380693 C, ambele anul fabricării 2003; HB 13867564 J, HB 47781631 Q, KF
20334901 B, HG 78515548 A, HG 95179889 A, KB 18774531 H, KB 78180997 G,
KB 70679757 F, KB 78466608 G, KI 33976908 A, KF 25374541 D, HF 38122038
B, KB 81891883 L, KB 8854291 J, HI 48726250 A, KB 81891882 L, KB 70647225
M, toate cu anul fabricării 2006, în sumă de 2000 (două mii) dolari SUA, care
urmează să fie transmise sub controlul colaboratorilor CNA - corespund după metoda
și calitatea imprimării în ele a recuzitelor, bancnotelor autentice (confecționate la
întreprinderea specializată în confecționarea banilor și hârtiilor de valoare);
- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 17.03.2014;
- cererea șefului Serviciului juridic L. Iordanov din 13.03.2014 privind cauzarea
prejudiciului instituției CNA în sumă de 2000 dolari SUA, cu procura eliberată de
CNA în privința L. Iordanov;
- ratele oficiale de schimb valutar în perioada 20.02.2014;
- încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 12.03.2014, privind autorizarea
ridicării informației de la compania „Orange” S.A. privind convorbirile telefonice;
29
- procesul-verbal de ridicare din 19.03.2014, cu lista apelurilor efectuate pe numărul
de telefon xxxxxxxxx;
- încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 12.03.2014, privind autorizarea
ridicării informației de la compania „Orange” SA și „Moldcell” SA privind
convorbirile telefonice din 12.03.2014;
- procese-verbale de ridicare din 18.03.2014, 19.03.2014, lista apelurilor efectuate de
pe numerele de telefon xxxxxxxxx și xxxxxxxxx în perioada 20.01.2014 -
20.02.2014;
- procesul-verbal de ridicare din 19.03.2014, lista apelurilor efectuate pe numărul de
telefon xxxxxxxxx, în perioada 20.01.2014-20.02.2014;
- încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 12.03.2014, privind autorizarea
ridicării de la compania „Orange” SA a convorbirilor telefonice din 12.03.2014;
- procesul-verbal de ridicare din 19.03.2014, lista apelurilor efectuate numărul de
telefon xxxxxxxxx, în perioada 20.01.2014-20.02.2014;
- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 18.03.2014, extras informație de pe
CD-1292 D număr GSM utilizat de Mîțu D.;
- ordonanță din 18.03.2014 de recunoaștere în calitate de documente și de anexare la
cauza penală a descifrărilor apelurilor telefonice ridicate de la aparatul telefonic
„Moldcell” de la postul telefonic nr. xxxxxxxxx, pentru perioada 20.01- 20.02.2014,
utilizat de Mîțu D.;
- procesul-de verbal de cercetare la fața locului din 19.03.2014, din care rezultă că: la
numărul de telefon utilizat de Sochirca L. xxxxxxxxx, este înregistrat apel în regim
de intrare de la numărul de telefon xxxxxxxxx, utilizat de Rusu T. la data de
06.02.2014 orele 12.22.55; de la numărul de telefon utilizat de Pînzari I. xxxxxxxxx,
sunt înregistrate apeluri atât în regim de intrare, cât și în regim de ieșire, și anume:
Pînzari I. către Rusu T. la data de 24.01.2014, orele 09.29.49, 29.01.2014 orele
11.40.12, 30.01.2014 orele 15.33.00, 04.02.2014 orele 12.37.56, 07.02.2014 orele
10.43.29, 07.02.2014 orele 11.00.36, 13.02.2014 orele 16.50.42, 13.02.2014 orele
16.53.25, 17.02.2014 orele 12.27.43; către numărul de telefon utilizat de Pînzari I. de
la numărul utilizat de Rusu T.: la 06.02.2014 orele 12.25, 11.02.2014 orele 10.40,
13.02.2014 orele 17.01, 15.02.2014 orele 14.05, 16.02.2014 orele 18.24, 17.02.2014
orele 10.51, 17.02.2014 orele 11.12, 17.02.2014 orele 12.46; de la numărul utilizat
de Baiura A. xxxxxxxxx sunt înregistrate apeluri atât în regim de intrare, cât și în
regim de ieșire, și anume Baiura A. către Rusu T. la data de 13.02.2014 orele 16.41,
17.02.2014 orele 17.07, 20.02.2014 orele 20.37, 20.02.2014 orele 21.16; către
numărul utilizat de Baiura A. de la numărul utilizat de Rusu T.: la 20.02.2014 orele
10.50, 20.02.2014 orele 21.25; la 13.02.2014, orele 18.52 Baiura A. l-a telefonat pe
Ursu A. la numărul xxxxxxxxx;
- ordonanță de recunoaștere în calitate de documente și de anexare la cauza penală a
descifrărilor apelurilor telefonice ridicate de la operatorul telefonic „Orange” de la
posturile de telefon utilizate de învinuiții Sochirca L., Pînzari I., Mîțu D., Baiura A.
din 19.03.2014;
- ordonanță din 12.02.2014 de recunoaștere în calitate de documente și de anexare la
cauza penală în calitate de mijloc de probă a CD-R de model „Acme” prezentat și
anexat de Rusu I. la procesul-verbal din 23.01.2014;
30
Volumul IV:
- acțiunea civila în cadrul procesului penal înaintată de CNA către Baiura A.,
Sochirca L., Mîțu D., Pînzari I.;
- declarațiile specialistului Herescu M. depuse în instanța de fond din care rezultă, că
pe inculpați îi cunoaște vizual, nu-și amintește perioada, a fost chemat la fața locului
în ograda școlii unde s-a depistat cadavrul unui bărbat tânăr care se afla la pământ cu
leziuni corporale. Pe Sochirca L. l-a văzut la fața locului, dar nu a discutat, a efectuat
examinarea primară a cadavrului, s-au adresat șefii și insistau eliberarea raportului a
doua zi, dar a explicat că nu poate elibera, deoarece numai datele microscopiei nu-i
permit aprecierea cauzei medicale a decesului, a finisat raportul după ce au parvenit
rezultatele examinării toxicologice la 14.02.2014 și potrivit concluziei raportului de
constatare medico-legală nr. 4 din 17.01.2014, moartea lui Lupu V. s-a produs în
rezultatul intoxicației acute combinate cu etanol și methanol, leziunile depistate au
fost fracturile costale, plaga pe gamba dreaptă, excoriație, echimoze, care au fost
calificate drept vătămări corporale medii, care produc dereglare de sănătate de lungă
durată, între cauza medicală a morții și leziunile de pe corp nu există o legătură
directă de cauzalitate, nu dispune de date obiective medico-legale care i-ar permite să
vorbească despre consecutivitatea producerii leziunilor, nu cunoaște când a fost
primit raportul de către IP Soroca. La 07.02.2014, i-a anunțat prin telefon despre
rezultatele parvenite din laborator, nu a putut informa colaboratorii poliției până la
primirea rezultatelor.
Volumul V:
- declarațiile martorului Bernic M. depuse în instanța de apel, din care rezultă, că
susține declarațiile depuse în instanța de fond, deține funcția de șef adjunct și toți
care se află în comisariat sunt subalternii lui, nu a chemat partea vătămată în biroul
304, nu l-a speriat pe partea vătămată, că va fi filmat de televiziune, activează în
biroul nr. 402, biroul 304 se află la etajul III, unde se afla secția de înregistrare a
infracțiunilor.
În cadrul ședinței instanței de apel au fost reproduse înregistrările audio a
convorbirilor purtate între Rusu T. cu Baiura A. și Pînzari I., potrivit căror se
constată purtarea discuțiilor dintre Rusu T. și Baiura A. și Rusu T. cu Pînzari I.,
precum și transmiterea banilor de către Rusu T. către Baiura A., fapt ce rezultă și din
procesele verbale a acțiunilor procesuale efectuate pe caz.
Din declarațiile date de Rusu I. privind discuțiile avute cu Mîțu D. și Sochirca
L. în incinta Inspectoratului de Poliție Soroca, rezultă cu certitudine, că ultimii i-au
cerut bani pentru rezolvarea problemei sale legată de depistarea cadavrului lui Lupu
V., anume fiind influențat și speriat a căutat bani pentru a le prezenta polițiștilor Mîțu
D. și Sochirca L., dar nu a găsit, ulterior a fost sfătuit să se adreseze la CNA, fapt ce a
și făcut, ca rezultat a depus plângere pe acțiunile polițiștilor, ulterior fiind inițiate
măsuri de investigații, acțiuni care s-au soldat cu înregistrarea discuțiilor pe caz,
precum și cu transmiterea banilor de către Rusu T. lui Baiura A., bani pe care, potrivit
înregistrării, anume Baiura A. i-a arătat unde să-i pună.
Faptele date se dovedesc clar și prin convorbirile înregistrate dintre Mîțu D. și
Rusu I., din care rezultă pretinderea, prin extorcare a banilor de la Rusu I., precum și
dintre Rusu T. și Sochirca L., Pînzari I. și Baiura A., mai ales că nu a fost refuzată
31
primirea banilor, dar a fost acceptată, astfel argumentele în sensul invocat de apărare
se contrazic complet prin probele cercetate la care s-a făcut referire, din care rezultă,
atât pretinderea, prin extorcare de la Rusu I., cât și primirea și acceptarea banilor
extorcați, acțiuni documentate sub controlul CNA.
Și convorbirile înregistrate de Rusu I., dintre Mîțu D. și Rusu I., precum și
convorbirile purtate de Sochirca L., Baiura A. și Pînzari I. cu Rusu T., documentate
cu mijloace speciale, atestă cert discuțiile purtate dintre inculpați atât cu Rusu I., cât
și cu Rusu T., dovedesc comiterea infracțiunii incriminate inculpaților, fiind
demonstrată participația complexă a inculpaților la această infracțiune, mai ales că
Pînzari I. face trimitere și la vorbele spuse de Sochirca L. cu referire la cazul dat,
fiind clară legătura evidentă dintre toți inculpații, precum și se demonstrează și
transmiterea de către Rusu T. a sumei de 1000 dolari SUA lui Baiura A. atât la
13.02.2014, cât și la 20.02.2014 a sumei de 2000 dolari SUA.
Potrivit discuțiilor dintre Pînzari I. și Rusu T. din 07.02.2014, reiese, că Pînzari
I. a menționat că însăși Sochirca L. l-a îndreptat la Rusu T. pentru a duce „tratative”,
precum că el o cunoaște, că Sochirca L. i-a menționat că nu se vorbește la telefon, la
fel indică la explicația, pe care urmează să o nimicească și va rămâne lămurirea pe
care însăși Pînzari I. a primit-o de la Rusu I. și totodată se concretizează despre
expertiză, printre care „...am m-ai grăit eu cu dânsul deamu uite așa, o zic că nu
vobșe aicea lămurirea lui aceea care este s-o nimicească, rămâne asta care am luat-
o eu, că el o venit și o vrut să, l-o ajutat, l-o ridicat, s-o dus, l-o dus, rămâne așa
ciotca, înțelegi și plus la asta să dăm la expertiză...”. Rusu T. întreabă: „Ce să
dăm?”, iar Pînzari I. răspunde: „Să-i deie că o murit el singur și n-o murit din ...”,
Rusu T. spune: „Și n-o murit tipa din vina lui Igor...”, Pînzari I. spune: „Și acolo iar
rubla trebu să se primească, iaca care-i momentul..”, astfel din discuția respectivă
este evidentă legătura dintre Sochirca L. și Pînzari I., prin ce se dovedește cert
participația complexă a inculpaților, la fel în discuțiile date nu se amintește nici cum
despre careva conflict avut anterior cu Rusu T. din cauza bunurilor.
Aceste convorbiri confirmă anume declarațiile lui Rusu I. și Rusu T., privind
pretinderea, acceptarea și primirea banilor de către inculpați, prin participație
complexă, prin extorcare, inițial de către Mîțu D. și Sochirca L., ulterior prin
intermediul lui Pînzari I. și Baiura A., astfel se demonstrează existența infracțiunii
incriminate fiecărui inculpat prin participația complexă a inculpaților, aceste probe în
cumul cu probatoriul existent urmează a fi reținute ca probe în dovedirea vinei
inculpaților, iar instanța de fond eronat nu a ținut cont de aceste convorbiri.
Din caracterul convorbirilor reiese că au avut loc anume între Mîțu D. și Rusu
I., între Rusu T. și Sochirca L., între Rusu T. și Pînzari I. și între Baiura A. și Rusu T.,
iar faptul că inculpații neagă că au avut discuții cu Rusu I. și Rusu T. nu poate fi
reținut, fiind confirmate și prin descifrările convorbirilor telefonice și analiza făcută
referitor la convorbirile purtate, precum și rezultatele măsurilor speciale de
investigații privind controlul transmiterii banilor.
Măsurile speciale de investigație sub formă de documentarea prin urmărirea
vizuală în scopul relevării și fixării acțiunilor întreprinse de colaboratorii de poliție a
IP Soroca, cu supravegherea și documentarea controlului transmiterii banilor
estorcați, precum și efectuarea măsurii speciale de investigație prin documentarea cu
32
ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, localizarea sau urmărirea vizuală prin
sistemul de poziționare globală /GPS/, ori prin alte mijloace tehnice, au fost dispuse
prin ordonanțele procurorului Procuraturii Anticorupție, Catan S., fiind autorizată
efectuarea măsurii speciale documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor
tehnice, localizarea sau urmărirea vizuală prin sistemul de poziționare globală /GPS/
ori prin alte mijloace tehnice a colaboratorilor de poliție a IP Soroca prin încheierea
judecătorului de instrucție al Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 27.01.2014.
Mai mult, prin încheierea judecătorului de instrucție al Judecătoriei Buiucani
mun. Chișinău din 27.01.2014, a fost constatată respectarea cerințelor legale la
documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, localizarea sau urmărirea
prin sistemul de poziționare globală ori prin alte mijloace a colaboratorilor IP Soroca
Sochirca L., Mîțu D., Pînzari I., Baiura A. care au avut loc la 06.02.2014, 07.02.2014,
13.02.2014, 17.02.2014, 20.02.2014 în or. Soroca.
Deși din materialele cauzei, rezultă că banii transmiși nu au fost depistați, din
înregistrările convorbirilor între Baiura A. și Rusu T. rezultă cert și prin înregistrarea
comunicărilor, că banii au fost transmiși de către Rusu T. lui Baiura A., anume
Baiura A. spunând unde să fie puși banii, fapt ce a făcut Rusu T., fapt stabilit cu
certitudine prin înregistrările convorbirile purtate, precum și din procesele-verbale ale
acțiunilor procesuale efectuate pe caz.
La fel, conținutul convorbirilor înregistrate dintre Baiura A. și Rusu T.
dovedesc că Baiura A. a vorbit și cu tata lui Rusu T., căutând-o pe Rusu T., fapt
evident constatat din discuțiile purtate, unde Baiura A. spune clar că a grăit cu tatăl
lui Rusu T., precum și fiind sprijinite prin conținutul declarațiilor martorului Ursu A..
Totalitatea probelor cercetate în cadrul ședinței instanței de apel, demonstrează
vina inculpaților anume în comiterea infracțiunilor incriminate, urmând a fi puse la
baza condamnării inculpaților.
Probele nominalizate și examinate în ansamblu prezintă o situație clară și fără
de dubii a circumstanțelor de fapt, rezultând că inculpații au săvârșit infracțiunile
incriminate.
Or, probele administrate pe cauză corespund cerințelor stipulate de art.101 Cod
de procedură penală, fiind pertinente, concludente, utile pentru a putea fi puse la baza
unei sentințe de condamnare, ele fiind în coroborare între ele și demonstrând pe
deplin vinovăția inculpaților, în sensul învinuirilor aduse, în deplină măsură, însă
instanța de fond fără temei legal a apreciat critic probele acuzării și le-a respins, fapt
ce a dus la achitarea greșită a inculpaților.
Coruperea pasivă constituie fapta exprimată de către o persoană cu funcții de
răspundere încadrată în aparatul de stat prin pretinderea, acceptarea sau primirea,
personal sau prin mijlocitor, de către o persoană publică sau de către o persoană
publică străină de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se
cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană, sau acceptarea ofertei ori promisiunii
acestora pentru a îndeplini sau nu, ori pentru a întârzia sau grăbi îndeplinirea unei
acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia.
Obiectul juridic special îl constituie relațiile sociale referitoare la buna
desfășurare a activității de serviciu, precum și cele cu privire la cinstea,
corectitudinea și probitatea funcționarilor, ca o condiție necesară a îndeplinirii
33
îndatoririlor și a activității autorităților și instituțiilor publice, relații sociale cărora li
se aduc atingere de către funcționarii din interiorul organului de stat ori instituției
publice în care își desfășoară activitatea.
Obiectul material poate fi exprimat printr-un bun primit de făptuitor sau prin
acordarea unui serviciu, a unor foloase, privilegii, avantaje ce nu i se cuvin persoanei
cu funcții de răspundere.
Latura obiectivă al coruperii pasive se realizează prin pretinderea, primirea de
oferte, bani, bunuri, alte avantaje și acceptarea de servicii, privilegii sau avantaje care
nu i se cuvin.
Pretinderea se poate realiza în diverse forme – prin comportamentul, gesturile
persoanei cu funcție de răspundere (la caz publică), prin telefon, în scris etc.
Pretinderea aparține întotdeauna persoanei cu funcție de răspundere, elementul
material al infracțiunii fiind realizat indiferent de acceptarea sau respingerea cererii
de către cealaltă parte (de către corupător).
A primi oferte, bani, bunuri, alte avantaje și reprezintă fapta persoanei cu
funcție publică de a lua în posesie ceea ce i se înmânează, ori de încasare a unei sume
de bani care nu i se cuvine.
A treia acțiune alternativă constă în acceptarea de servicii, privilegii sau
avantaje care nu i se cuvin și înseamnă a consimți, a aproba, a fi de acord cu ceva.
Extorcare de bunuri este o noțiune prevăzută la lit. c) a art. comentat și constă în
înaintarea de către persoana cu funcții de răspundere, sub amenințarea săvârșirii
acțiunilor care vor cauza prejudicii intereselor legale ale persoanei care corupe sau
crearea intenționată a unor condiții care îl impun pe acesta să dea bunuri în scopul
prevenirii consecințelor nefaste asupra intereselor sale legale.
Infracțiunea de corupere pasivă se săvârșește numai cu intenție directă,
făptuitorul își dă seama, în momentul săvârșirii faptei, că banii, bunurile, foloasele pe
care le pretinde, le primește ori care constituie obiectul promisiunii pe care o acceptă
sau nu o respinge, nu i se cuvin și, cu toate acestea, el vrea să le pretindă sau să le
primească, să accepte sau să nu respingă promisiunea ce i s-a făcut. Totodată
făptuitorul în această situație are reprezentarea pericolului care se produce pentru
buna desfășurare a activității sale de serviciu, consecință pe care o dorește.
Făptuitorul urmărește în special îndeplinirea, neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii
sau executării unui act contrar atribuțiilor sale.
Potrivit, Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție din 30.03.2009, nr.5 „Cu
privire la aplicarea legislației referitoare la răspunderea penală pentru corupere pasivă
ori activă”, care urmează a fi aplicată, fiind în vigoare la data comiterii infracțiunilor
incriminate, potrivit căreia se explică, că latura obiectivă a infracțiunii de corupere
pasivă (art.324 Cod penal), constă în fapta persoanei cu funcție de răspundere, care,
în condițiile enumerate în dispozițiile art. respectiv, pretinde ori primește bani, bunuri
sau alte foloase ce nu i se cuvin, avantaje patrimoniale ori nepatrimoniale, privilegii,
servicii, fie le acceptă, pentru a îndeplini sau nu, ori pentru a întârzia sau grăbi
îndeplinirea unei (unor) acțiuni din sfera atribuțiilor de serviciu ale acesteia ori
contrar acestora.
34
Prin a pretinde, se înțelege a cere, a invoca o pretenție de către subiectul
infracțiunii prin cuvinte, gesturi, semne, scrisori ori alte mijloace de comportare, dar
care să fie înțelese ca atare de cel cui îi sunt adresate.
Primirea înseamnă luarea în posesie, în stăpânire a banilor sau foloaselor
necuvenite de la corupător (sau de la altul ce acționează în numele acestuia) și nu se
limitează neapărat la preluarea manuală de către un corupt a banilor sau a foloaselor
care îi sunt oferite pentru serviciile sale. Primirea poate fi realizată și prin lăsarea
banilor, bunurilor într-un loc indicat, de unde se vor putea prelua oricând. Primirea
poate avea loc până, ori după acordarea serviciului solicitat, dar cu condiția că a fost
în prealabil acceptată.
Pretinderea, primirea, acceptarea de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite
sunt modalități de sine stătătoare ale laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art.
324 Cod penal și pot exista la singular ori în cumul.
Infracțiunea prevăzută de art. 324 Cod penal, se consideră consumată în
momentul pretinderii, primirii sau acceptării ofertei.
La fel potrivit art. 45 Cod penal, infracțiunea se consideră săvârșită cu
participație complexă dacă la săvârșirea ei, participanții au contribuit în calitate de
autor, organizator, instigator sau complice.
Latura obiectivă a infracțiunii cu participație complexă poate fi realizată: de un
singur autor; de doi sau mai mulți autori.
Potrivit Comentariului la art. 45 Cod penal, pentru existența participației nu are
relevanță felul contribuției făptuitorilor și nici calitatea în care au acționat aceștia.
Există participație penală atât în cazul în care toți făptuitorii au cooperat în aceeași
formă la săvârșirea infracțiunii (coautori), cât și atunci când contribuțiile lor iau
forme diferite (organizatori, instigatori, complici, autori, coautori și instigatori, autor
și complice etc.). În primul caz participația este simplă, iar în al doilea caz, complexă.
Condiția participației complexe se realizează în cazul în care cooperează
intenționat cel puțin două persoane la săvârșirea unei infracțiuni, una din ele fiind
autor, iar celelalte având diferite roluri: instigator, organizator, complice. Pentru
existența acestei condiții, legea, în general, nu cere decât să fie mai multe persoane,
indiferent dacă unele dintre ele sunt majore sau minore, femei sau bărbați, cetățeni ai
RM sau persoane fără cetățenia RM, subiecți speciali sau care nu au această calitate.
Toate persoanele care cooperează trebuie să îndeplinească însă condițiile
pentru a răspunde din punct de vedere penal.
Numai activitatea infracțională comună a mai multor persoane constituie o altă
formă de pricinuire a daunei obiectelor apărate de lege, formă calitativ nouă, în
comparație cu infracționalitatea individuală.
Această formă de activitate infracțională dă temei de a fi examinată drept
participație, spre deosebire de mulțimea infracțiunilor de sine stătătoare, săvârșite
chiar și în unul și același timp și îndreptate spre unul și același obiect, de mai multe
persoane.
Instigarea, organizarea, complicitatea nu pot exista în afara autoratului, în timp
ce acesta din urmă poate exista de sine stătător, fiindcă fapta prevăzută de legea
penală poate fi săvârșită în mod nemijlocit fără să fie necesare alte contribuții.
35
Când însă autorul a săvârșit infracțiunea împreună cu alți participanți,
contribuția lui se caracterizează prin faptul că a realizat în mod nemijlocit fapta
prevăzută de legea penală, adică acțiunea sau inacțiunea. Prin nemijlocit se înțelege,
pe de o parte, efectuarea unor acte de executare, fără interpunerea unei alte persoane,
iar pe de altă parte - caracterul de act de executare pe care trebuie să-l aibă contribuția
autorului la săvârșirea faptei. O atare formă de participație este reglementată în art. 45
Cod penal.
Participația complexă, prevăzută în art. 45 alin. (1) Cod penal, poate să se
realizeze în cazul participării la săvârșirea infracțiunii, pe lângă autor, și a
organizatorului. În cazul participației complexe, organizatorul pune la cale
infracțiunea, iar autorul o execută nemijlocit.
Situația de fapt stabilită prin probele administrate demonstrează, că nu există
dubii rezonabile în ceea ce privește vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor
incriminate, în cadrul ședinței de judecată fiind acumulate probe veridice suficiente
care demonstrează comiterea cu intenție de către inculpați a infracțiunilor
incriminate.
Declarațiile inculpaților prin care nu recunosc vinovăția sa nu pot fi reținute,
deoarece nu combat situația stabilită pe cauză de constatare a vinovăției inculpaților
în acțiunile de corupere pasivă incriminată fiecărui inculpat în parte. Mai mult,
declarațiile inculpaților se contrazic cu probele existente pe cauză care demonstrează
vina acestora în faptele incriminate, declarațiile fiind apreciate ca un drept al
inculpaților, care nu poate fi îngrădit.
La fel, nu pot fi reținute declarațiile invocate de inculpați ce țin de faptul
existenței relațiilor ostile dintre Mîțu D. și Ursu A., tatăl lui Rusu T., cu invocarea că
Mîțu D. a participat la percheziția efectuată la domiciliul cet. Ursu A., fiind depistate
substanțe asemănătoare cu marihuana, că Ursu A. a prins ură pe el și se află în relații
ostile, exprimându-se cu cuvinte de amenințare că va face tot posibilul să fie destituit
Mîțu D. din organele de poliție, precum și dintre Pînzari I. și Rusu T., cu invocarea de
Pînzari I. că a procurat apartament de la Rusu T. și că ultima cerea restituirea unor
lucruri uzate ce-i aparțineau, în caz contrar îi va crea probleme, fiind cu caracter de
afirmație, nefiind stabilite pe caz existența a cărorva relații personale ostile între
participanții la proces, de natură să pună la îndoială rezonabilă declarațiile lui Rusu I.
și Rusu T., nefiind constatate alte relații între participanții la proces decât cele
generate în legătură cu infracțiunea incriminată inculpaților.
Declarațiile inculpaților se contrazic în tot cu declarațiile lui Rusu I., Rusu T.,
Ursu A., precum și cu probele scrise administrate pe caz, cercetate în cadrul ședinței
judiciare, din care rezultă cu certitudine vinovăția inculpaților în faptele incriminate.
Faptul că inculpații nu recunosc vinovăția sa nu poate fi luat în considerație în
detrimentul persoanelor, fiind un drept al persoanei inculpate să recunoască
învinuirea, dar nu și o obligație.
Nerecunoașterii vinei sale de către inculpați nu poate echivala cu achitarea
persoanelor, din moment ce probele cercetate, în cumul, demonstrează cu certitudine
vina inculpaților în faptele incriminate.
Declarațiile lui Rusu I. și Rusu T. sunt veridice și pot fi puse la baza sentinței
de condamnare a inculpaților, mai ales că, careva contraziceri în declarații nu au fost
36
constatate și temei de a pune la îndoială aceste declarații nu sunt. Totodată aceste
declarații sunt întărite prin probele scrise cercetate pe caz.
Faptul pretinderii și primirii banilor, prin extorcare de la Rusu I., prin
solicitarea transmiterii banilor prin soția acestuia Rusu T., reiese cert din declarațiile
atât a lui Rusu I. și Rusu T., cât și a martorului Ursu A., sprijinite și prin rezultatele
acțiunilor procesuale pe caz, printre care procesul-verbal de primire a denunțului lui
Rusu I., procesele-verbale de examinare a convorbirii dintre Rusu I. și Mîțu D.,
procesul-verbal privind controlul transmiterii banilor din 14.02.2014, procesele-
verbale de consemnare a rezultatelor documentării cu ajutorul mijloacelor tehnice, în
care sunt redate discuțiile purtate de Rusu T. cu Baiura A. și Pînzari I., procesele-
verbale de cercetare la fața locului, de examinare, actele procesuale privind
efectuarea măsurilor privind controlul transmiterii banilor.
Aceste probe sunt confirmate și prin declarațiile martorului Bernic M. și a
expertului Herescu M., copia materialului înregistrat în registrul nr.1 cu nr. 114 din
12.02.2014 referitor la circumstanțele întreprinse în vederea stabilirii cauzei morții
cet. V. Lupu, din care rezultă și faptul că leziunile depistate la Lupu V. nu au nici o
legătură cauzală cu cauza medicală a morții, precum și copia din registrul de
înregistrare a cadavrelor în morga medico-legală Soroca, prin care s-a stabilit că,
raportul în cauză a fost eliberat la 10.02.2014 lui Pînzari I., astfel temei de a pune la
îndoială declarațiile respective și probele la care s-a făcut referire în legătură cu
petrecerea acțiunilor procesuale nu s-au constatat.
Probe care ar dovedi că Rusu I. și Rusu T. incriminează pe nedrept inculpații
nu au fost prezentate și temeiuri de a pune la îndoială declarațiile lor nu sunt, mai ales
că atât Rusu I. și Rusu T., cât și Ursu A., au dat declarații fiind preîntâmpinați pentru
răspundere penală pentru declarații false, iar în cadrul ședinței judiciare au dat
declarații și sub jurământ.
Aceste declarații sunt sprijinite și de declarațiile martorului Bernic M., a
expertului Herescu M., precum și de procesele-verbale ale acțiunilor procesuale
efectuate pe cauză, la care s-a făcut referire, fiind un ansamblu probator care
dovedește deplin vina inculpaților în comiterea infracțiunilor incriminate.
Faptul că nu au fost depistați banii transmiși de către Rusu T. lui Baiura A. nu
pot fi luate în considerație ca dovada nevinovăției inculpaților în faptele incriminate,
deoarece din declarațiile lui Rusu I., cât și a lui Rusu T. rezultă cert, că banii au fost
extorcați, totodată prin Rusu T. au fost transmiși în două rate lui Baiura A., fapte
confirmate și prin rezultatele efectuării acțiunilor procesuale pe caz.
Cu referire la argumentul apărării că probele administrate în cadrul procesului
penal sunt ilegale, instanța de apel nu a stabilit pe cazul respectiv probe administrate
ilegal, cu încălcarea prevederilor procedurii penale, constatarea instanței de fond
privind inadmisibilitatea probelor administrate fiind una eronată.
Astfel, potrivit prevederilor art. 251 Cod de procedură penală, încălcarea
prevederilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal atrage nulitatea
actului procedural numai în cazul în care s-a comis o încălcare a normelor procesuale
penale ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act. Încălcarea prevederilor
legale referitoare la competența după materie sau după calitatea persoanei, la
sesizarea instanței, la compunerea acesteia și la publicitatea ședinței de judecată, la
37
participarea părților în cazurile obligatorii, la prezența interpretului, traducătorului,
dacă sunt obligatorii potrivit legii, atrage nulitatea actului procedural. Doar nulitatea
prevăzută în alin. (2) nu se înlătură în nici un mod, poate fi invocată în orice etapă a
procesului de către părți, și se ia în considerare de instanță, inclusiv din oficiu, dacă
anularea actului procedural este necesară pentru aflarea adevărului și justa soluționare
a cauzei. Încălcarea oricărei alte prevederi legale decât cele prevăzute în alin. (2)
atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii – când partea
este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale – când partea ia cunoștință de
materialele dosarului, sau în instanța de judecată – când partea a fost absentă la
efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată
nemijlocit în instanță.
Totodată, potrivit art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul în care
pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea
acestuia impune pierderea dreptului procesual.
Astfel, potrivit procesului-verbal din 26.03.2014 de prezentare învinuitului
Mîțu D. și avocatului Ceban V. a materialelor de urmărire penală, după luarea de
cunoștință de materialele urmăririi penale, apărarea și învinuitul au solicitat
efectuarea expertizei tehnice și criminalistice a vocii, întru stabilirea dacă secvențele
video-audio înregistrate pe suporturile anexate la cauza penală, sunt ale lui Mîțu D.,
fiind respinsă solicitarea prin ordonanța procurorului din 26.03.2014. La fel, a fost
solicitată anularea ordonanței din 12.02.2014 de recunoaștere în calitate de probă a
discului cu înregistrările audio prezentat de Rusu I. la 23.01.2014, cu excluderea
probelor obținute contrar prevederilor Codului de procedură penală, și cu încălcarea
drepturilor învinuitului, fără invocarea care anume probe se solicită să fie excluse, cu
încetarea urmăririi penale pe caz în privința învinuitului, solicitările fiind respinse
prin ordonanța procurorului din 28.03.2014, alte obiecții asupra probelor și privind
încălcarea prevederilor procedurale asupra probelor conținute nu au fost aduse, la fel
aceste ordonanțe emise de procuror nu au fost contestate în ordinea procedurii
procesual-penale.
Potrivit proceselor-verbale din 26.03.2014, de prezentare învinuitului Sochirca
L. și avocatului său Ceban V. a materialelor de urmărire penală, după luarea de
cunoștință de materialele urmăririi penale, apărarea și învinuitul au solicitat
efectuarea expertizei tehnice și criminalistice a vocii, întru stabilirea dacă secvențele
video-audio înregistrate pe suporturile anexate la cauza penală, sunt ale lui Sochirca
L., fiind respinse solicitările prin ordonanța procurorului din 26.03.2014. La fel a fost
solicitată încetarea urmăririi penale pe caz în privința învinuitului, cu excluderea
probelor obținute contrar prevederilor Codului de procedură penală și cu încălcarea
drepturilor învinuitului, fără invocarea care anume probe se solicită să fie excluse,
solicitările fiind respinse prin ordonanța procurorului din 28.03.2014, alte obiecții
asupra probelor și privind încălcarea prevederilor procedurale asupra probelor
conținute nu au fost aduse, la fel aceste ordonanțe nu au fost contestate în ordinea
procedurii procesual-penale.
Conform procesului-verbal din 24.03.2014 de prezentare învinuitului Pînzari I.
și avocatului său Gîlcă I. a materialelor de urmărire penală, după luarea de cunoștință
de materialele urmăririi penale, apărarea a solicitat scoaterea lui Pînzari I. de sub
38
urmărire penală în temeiul art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, fiind respinsă
solicitarea prin ordonanța procurorului din 26.03.2014, alte obiecții asupra probelor și
privind încălcarea prevederilor procedurale asupra probelor conținute nu au fost
aduse, la fel ordonanța emisă pe caz nu a fost contestată în ordinea procedurii
procesual-penale.
Potrivit procesului-verbal din 25.03.2014 de prezentare învinuitului Baiura A.
și avocatului său Bogatu D. a materialelor de urmărire penală, după luarea de
cunoștință de materialele urmăririi penale, apărarea și învinuitul au solicitat
efectuarea expertizei tehnice și criminalistice a vocii, întru stabilirea dacă secvențele
video-audio înregistrate pe suporturile anexate la cauza penală, sunt ale lui Baiura A.,
cât și scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului, fiind respinse solicitările prin
ordonanța procurorului din 26.03.2014, alte obiecții asupra probelor și privind
încălcarea prevederilor procedurale asupra probelor conținute nu au fost aduse,
ordonanța emisă nefiind contestată în ordinea procedurii procesual-penale.
Prin urmare, dat fiind că nu a fost ridicată și contestată în ordinea prevăzută de
lege nulitatea actelor procedurale, presupuse a fi viciate juridic, adică la terminarea
urmăririi penale, se consideră pierdut dreptul de contestare a acestor acte ulterior. Or,
din moment ce atât inculpații, cât și avocații lor, considerându-se afectați într-un
drept prevăzut de lege, nu au contestat legalitatea a careva acțiuni procesuale
petrecute în modul și termenul stabilit de lege, la finisarea urmăririi penale și luarea
de cunoștință cu materialele cauzei, neavând obiecții nemijlocit a careva probe, în
afară de ordonanța din 12.02.2014 de recunoaștere a discului cu înregistrare audio,
ordonanță care nu a fost contestată ulterior, asupra altor acte procesuale nefiind
înaintate obiecții, prezumându-se că au acceptat situația dată, această chestiune nici
nu poate fi ridicată.
Mai mult, nici în cadrul ședinței instanței de fond și de apel, obiecții motivate
ce țin de probatoriul existent la caz nu au fost aduse, careva dubii în probarea
vinovăției inculpaților, după cum s-a susținut declarativ, nefiind constatate, iar
vinovăția inculpaților în faptele stabilite de instanța de apel a fost dovedită deplin prin
probe incontestabile și nu prin presupuneri, după cum invocă apărarea.
Cumulul de probe administrat în cauză a fost apreciat obiectiv, prin prisma art.
101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,
utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele
de fapt și de drept, în aspectul nominalizat mai sus.
Pe lângă aceasta, faptul că acuzarea a calificat faptele lui Mîțu D. potrivit art.
42 alin. (3) Cod penal, ce definește acțiunile persoanei ca organizator, totodată eronat
a indicat în învinuirea adusă că Mîțu Dumitru are calitatea de autor, fapt ce
contravine și circumstanțelor stabilite pe caz, din care rezultă că Mîțu D. în cazul dat
a avut rol de organizator, cât și încadrării juridice aduse, astfel instanța de apel a
conchis, că Mîțu D. de fapt a avut rol de organizator, potrivit și învinuirii aduse lui
nemijlocit în baza art. 42 alin. (3), 45, 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal.
În sensul dat, instanța de apel a reținut prevederile art. 42 Cod penal, potrivit
căror, participanții sunt persoanele care contribuie la săvârșirea unei infracțiuni în
calitate de autor, organizator, instigator sau complice. Se consideră autor persoana
care săvârșește în mod nemijlocit fapta prevăzută de legea penală, precum și persoana
39
care a săvârșit infracțiunea prin intermediul persoanelor care nu sunt pasibile de
răspundere penală din cauza vârstei, iresponsabilității sau din alte cauze prevăzute de
prezentul cod. Se consideră organizator persoana care a organizat săvârșirea unei
infracțiuni sau a dirijat realizarea ei, precum și persoana care a creat un grup criminal
organizat sau o organizație criminală ori a dirijat activitatea acestora. Se consideră
complice persoana care a contribuit la săvârșirea infracțiunii prin sfaturi, indicații,
prestare de informații, acordare de mijloace sau instrumente ori înlăturare de
obstacole, precum și persoana care a promis dinainte că îl va favoriza pe infractor, va
tăinui mijloacele sau instrumentele de săvârșire a infracțiunii, urmele acesteia sau
obiectele dobândite pe cale criminală ori persoana care a promis din timp că va
procura sau va vinde atare obiecte.
Totodată, această situație nu înrăutățește situația inculpatului Mîțu D. și nu
afectează dreptul acestuia la apărare, de fapt încadrarea juridică a acțiunilor
inculpatului nefiind modificată, potrivit și învinuirii aduse anume în baza art. 42 alin.
(3), 45, 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal.
Potrivit pct. 23 din Hotărârea Plenului CSJ a RM din 19.06.2006, nr. 5
„Privind sentința judecătorească”, instanțele vor ține cont de faptul că învinuirea se
consideră mai gravă în cazul când se aplică o altă normă de lege (articol, alineat,
literă), sancțiunea căreia prevede o pedeapsă mai severă, în învinuire se introduc
fapte și episoade adăugătoare, care nu au fost puse la baza învinuirii inculpatului
inițial, semne calificative, circumstanțe agravante, care atrag după sine modificarea
încadrării în baza unei norme ce prevede o pedeapsă mai severă sau majorează
volumul învinuirii, deși nu modifică estimația juridică a celor săvârșite.
Drept învinuire care esențial, după circumstanțele reale, diferă de cea de la
început urmează de considerat orice altă modificare a învinuirii (imputarea altor
acțiuni în locul celor imputate anterior, imputarea infracțiunii care diferă de cea
imputată după obiectul atentat, caracterul faptei și acțiunii), care afectează dreptul
inculpatului la apărare.
Instanța de apel, la stabilirea pedepsei inculpaților Mîțu D., Sochirca A.,
Pînzari I. și Baiura A. a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, că inculpații
au comis o infracțiune gravă, anterior nu au fost judecați, se caracterizează pozitiv, la
evidența medicului psihiatru și narcolog nu se află, că circumstanțe atenuante și
agravante nu au fost stabilite, că inculpatul Mîțu D. are la întreținere un copil minor,
Sochirca A., Pînzari I. și Baiura A. au la întreținere câte 2 copii minori,
concluzionând, că la caz există circumstanțe importante care permit condamnarea
inculpaților cu suspendarea pedepsei închisorii potrivit art. 90 Cod penal, scopul
corectării și reeducării inculpaților, fiind posibil de atins și fără izolare de societate,
dându-le o posibilitate reală să dovedească corectarea prin comportament exemplar și
muncă cinstită, nesăvârșind o nouă infracțiune.
Pedeapsa închisorii stabilită anume cu aplicarea art. 90 Cod penal, precum și
cu amendă și privarea de dreptul de a ocupa funcții în cadrul MAI RM, este echitabilă
faptelor infracționale, corespunde normelor legale și va atinge scopul de corectare și
reeducare a inculpaților, de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni, precum și pentru
restabilirea echității sociale.
40
La fel, instanța de apel, a reținut că potrivit materialelor cauzei penale Centrul
Național Anticorupție a fost recunoscut pe caz în calitate de parte civilă, fiind invocat
prejudiciu material cauzat în urma efectuării acțiunilor de urmărire penală utilizată
din contul „Cheltuieli speciale” al Centrului și care urmează a fi restituit în bugetul de
stat în sumă de 2000 dolari SUA, echivalentul a 27.035,60 lei, iar prin acțiunea civilă
înaintată, Centrul Național Anticorupție a solicitat încasarea în mod solidar de la
inculpații Mîțu D., Sochirca L., Pînzari I. și Baiura A. în folosul Centrului Național
Anticorupție a prejudiciului material în sumă de 2000 dolari SUA, la ziua de
20.02.2014, echivalentul în lei constituind 27.035,60 lei, conform cursului oficial al
BNM de 13,51 lei.
În urma acțiunilor infracționale ale inculpaților pe faptul coruperii pasive, părții
civile Centrului Național Anticorupție i-a fost cauzat prejudiciu material, în sumă de
2000 dolari SUA, echivalentul a 27.035,60 lei, care nu fost restituiți până în prezent.
Astfel, temeiul și volumul acțiunii civile în partea recuperării prejudiciului
material depus de Centrul Național Anticorupție se dovedește deplin prin probele
administrate și suma respectivă urma a fi încasată de la inculpați în mod solidar.
Avocatul Dragoș Bogatu, a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea
acestei decizii, cu menținerea sentinței primei instanței.
Recurentul a invocat că hotărârea instanței de apel contravine circumstanțelor
de fapt și de drept ale cauzei.
Organul de urmărire penală nu a luat toate măsurile prevăzute de lege pentru
cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă a circumstanțelor cauzei privind
stabilirea adevărului, conform art. 254 Cod de procedură penală.
Pe parcursul judecării cauzei s-a demonstrat pe deplin că inculpații nu sunt
vinovați de comiterea infracțiunilor imputate.
Potrivit declarațiilor martorului Ursu A., acesta nu a asistat la pretinderea sau
transmiterea sumelor de bani indicate în rechizitoriu.
Totodată, martorul Rotaru I., care este ofițer de urmărire penală IP Soroca, a
declarat că a investigat nemijlocit materialele despre decesul lui Lupu V., având
tangență doar cu Pînzari I., cărui i-a dat câteva indicații despre acumularea unor
informații secundare, care nu aveau mare importanță pentru caz, dar care erau
obligatorii.
Declarațiile părții vătămate Rusu I. și a soției sale, martorul Rusu T., pe lângă
faptul că conțin un șir de contradicții principiale ce pun la o mare îndoială
veridicitatea și autenticitatea lor, nu sunt clare și nu conțin esențe ce ar avea un efect
determinant pentru justa soluționare a cauzei.
În cadrul audierilor judiciare Rusu I. a menționat, cert că la 22.01.2014, fiind
chemat de Mîțu D. la Inspectorat, a fost înregistrat în registrul de rigoare la intrarea în
IP Soroca.
Pentru verificarea acestor afirmații, apărarea, conform prevederilor art. 45 alin.
(1) lit. d) din Legea cu privire la avocatură, a adresat o interpelare șefului IP Soroca,
prin care a solicitat informația ce ar confirma sau infirma cele declarate de partea
vătămată. La 05.08.2014, prin scrisoarea nr. 11102 din aceiași dată a fost informat, că
începând cu 15.01.2014 și până la 20.02.2014, nici Rusu I. și nici Rusu T. nu au
vizitat incinta Inspectoratului de Poliție Soroca. Înștiințarea respectivă a IP Soroca,
41
precum și veridicitatea informației conținute în ea, nu a fost combătută de acuzare
prin probe veridice. Or, Rusu I. a menționat că la 22.01.2014, fiind chemat de Mîțu
D., a fost înregistrat în registrul de la intrarea în IP Soroca. La această probă esențială
a apărării, instanța de apel nu a reacționat în nici un fel, trecând cu vederea acest fapt.
Această eroare devine și mai gravă în circumstanțele în care, decizia de condamnare a
inculpaților se bazează doar pe declarațiile părții vătămate și a soției sale, restul
probelor fiind numite „în coroborare”, adică ce confirmă declarațiile lui Rusu I.
Tot partea vătămată Rusu I. a mai declarat, că doar unul din inculpați și anume
Mîțu D. a pretins de la el careva sume bănești și în astfel de circumstanțe se pune
întrebarea - ce atribuții ar fi avut la pretindere și estorcare ceilalți inculpați. Mai mult,
ca atât, că partea vătămată Rusu I. afirmă că pe Baiura A. nici nu l-ar cunoaște.
În plângerea adresată Centrului Național Anticorupție, același Rusu I. solicită
tragerea la răspundere penală a lui Mîțu D. și Sochirca L., care au pretins și estorcat
de la el diferite sume de bani pentru voalarea cazului de pretins omor (proces-verbal
de primire a plângerii din 23.01.2014). În acest caz, partea vătămată nu este
consecventă și certă în declarații. Or, inițial inculpa două persoane, ca în instanță să
afirme că doar Mîțu D. are contribuție la estorcarea și pretinderea banilor ce nu i se
cuvin.
Partea vătămată Rusu I. a declarat că banii i-au fost ceruți pentru distrugerea
explicației, iar soția Rusu T. a declarat că banii ar fi fost ceruți pentru rezultatele
favorabile ale expertizei. Însă, aceste contradicții au fost trecute cu vederea de către
instanța de apel.
Depunerea plângerii de către partea vătămată a fost condiționată de relațiile
ostile mai vechi dintre soții Rusu și Pînzari I.
Astfel, inculpatul Pînzari I. a declarat că de mai mult timp se află cu familia
Rusu în relații ostile, care se datorează faptului că în 2006 a procurat de la ei un
apartament în or. Soroca și după ce a trecut în apartament, a efectuat reparație,
aruncând unele lucruri vechi, care erau fără stăpân.
În aceste circumstanțe, este evident că declarațiile depuse de partea vătămată
Rusu I. și martorul Rusu T. necesită a fi apreciate critic, din motiv că ele conțin un șir
de contradicții principiale ce pun la o mare îndoială veridicitatea și autenticitatea lor,
nefiind clare și neconținând esență ce ar avea efect determinant pentru justa
soluționare a cauzei.
Mai mult ca atât, martorul Ursu A. s-a dovedit a fi o rudă apropiată a soților
Rusu, iar declarațiile date de acesta au un caracter haotic și neclar, fiind însoțite de
ură și atitudine dușmănoasă față de inculpați, inclusiv în instanța de apel.
Astfel, instanța de fond, pe bună dreptate a apreciat critic declarațiile
martorului Ursu A., însă, instanța de apel fără temeiuri și explicații clare, a pus aceste
declarații la baza condamnării inculpaților.
Declarațiile martorilor Bernic, Rotaru și Herescu nu au servit la constatarea
existenței sau inexistenței infracțiunii, la identificarea făptuitorului, la constatarea
vinovăției și la stabilirea altor împrejurări importante pentru justa soluționare a
cauzei.
Depistarea la inculpați a unor telefoane GSM, nu indică neapărat la faptul
purtării cărorva convorbiri de către ei personal.
42
Rusu T. a recunoscut primirea unui dictafon de la un oarecare Chiril pe care
nu-l cunoaște și nici nu a semnat careva acte în acest sens.
Astfel, este evident faptul ignorării cerințelor stipulate în secțiunea 5 cap. III
titlul IV Cod de procedură penală, ce indică direct asupra modalităților și procedeelor
activității speciale de investigații.
Convorbirile respective, inculpații nu le-au recunoscut, iar prin alte probe acest
fapt nu a fost demonstrat. În aceste circumstanțe, organul de urmărire penală era
obligat de a numi o expertiză fonetică, care a fost solicită de apărare la etapa urmăririi
penale, și care ar fi putut înlătura orice dubiu.
Potrivit art. 1322 alin. (1) pct. 1) lit. c) Cod de procedură penală, interceptarea
și înregistrarea comunicărilor sau a imaginilor se efectuează doar cu autorizarea
judecătorului de instrucție. Astfel, discul ridicat de la partea vătămată deja nu mai
persistă în cadrul legal și este inadmisibil ca probă potrivit art. 94 Cod de procedură
penală.
Inculpatul Mîțu D. a explicat motivul apariției relațiilor ostile cu familia părții
vătămate, deoarece în anul 2011 a participat la documentarea și demascarea unei
grupări criminale, implicate în traficul ilicit de droguri, organizatorul cărei a fost
identificat ca fiind Ursu A., participând la percheziție în domiciliul lui Ursu A., în
podul casei acestuia au fost depistate substanțe asemănătoare cu marijuana. Din acea
perioadă de timp și până în prezent, Ursu A. a prins ură pe el și se aflau în relații
ostile, fapt confirmat și de martorul Ursu A. în instanță.
Totodată, banii pretinși a fi transmiși nu au fost anexați la materialele cauzei,
nu au fost examinați și nu a fost demonstrată capacitatea lor, în aceste condiții, urma
să se concluzioneze că o astfel de transmitere nici nu a avut loc, iar acești bani, chiar
dacă și există, în nici un caz nu se află la inculpați, or transmiterea în nici un fel nu a
fost probată, lipsind chiar și imaginile video.
Despre transmiterea banilor, comunică o singură persoană, Rusu T., nefiind
clar de ce instanța a calificat ca veridice declarațiile unei singure persoane privind
transmiterea banilor și nu declarațiile inculpaților.
În aceste împrejurări, când intenția inculpaților, care este un semn obligatoriu
la săvârșirea infracțiunii, nu a fost demonstrată, nefiind relatat despre obiectul
componenței de infracțiune incriminate așa cum a fost prezentat obiectul material cu
caracteristicile sale, nu mai poate fi vorba despre o careva componență de infracțiune
sau despre tragerea la răspundere penală a inculpaților. Cu atât mai mult, se poate
vorbi despre existența faptului infracțiunii.
Urmau a fi respinse argumentele acuzării, precum că transmiterea mijloacelor
bănești către inculpați a fost documentată legal, or, în materialele cauzei penale
lipsesc probe în acest sens.
În aceste circumstanțe, instanța de fond corect a statuat, că învinuirea este
bazată în exclusivitate pe presupuneri, încălcându-se regulile probatoriului în
procedura penală, fapt omis de instanța de apel, care în final a adoptat o hotărâre
arbitrară și bazată pe presupuneri.
Instanța de apel, eronat a transcris din rechizitoriu pretinsele probe și ulterior
fără dubii, fără o analiză a lor, le-a plasat la baza hotărârii de condamnare a
inculpaților, cu sintagma „ prin coroborare”.
43
Instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția, or, probele
la care face trimitere instanța, în nici un fel nu demonstrează vina inculpaților. Mai
mult, pretinsele probe se contrazic vădit și nu poate fi vorba de o coroborare între ele.
În drept, recursul este fondat pe art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură
penală – hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, dispozitivul
hotărârii este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat
soluția, nu sunt întrunite elementele infracțiunii.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar nominalizat pe
baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal
concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele
considerente
Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
această instanță, inclusiv în temeiurile când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția, dispozitivul hotărârii este expus neclar, instanța a admis o eroare
gravă de fapt, care a afectat soluția, nu sunt întrunite elementele infracțiunii.
Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute
prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea
dispozițiilor de drept formal și material.
În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, (pct. 8.
din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii
contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 7. din prezenta decizie, relevă în mod
concludent că instanța de apel corect a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și
de drept privind învinuirea înaintată inculpaților și încadrarea juridică justă a
acțiunilor infracționale ale acestora, în strictă conformitate cu prevederile normelor
de procedură penală și prescripțiilor de drept material, inclusiv cele din art. 132/1 –
132/5, 132/8, 132/9, 135, 415 alin. (21) Cod de procedură penală, prin prisma
cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile părții vătămate Rusu I.,
martorilor Rusu T., Ursu A. și Bernic M., specialistului Herescu M., procesul-verbal
din 23.01.2014 de primire a plângerii lui Rusu I. pe faptul estorcării banilor în sumă
de 3000 dolari SUA de către Mîțu D. și Sochirca L.; raportul ofițerului superior de
urmărire penală PCE al Secției nr. 1 a DUP a CNA din 10.02.2014 nr. 90; procesul-
verbal de audiere a martorului Rusu I. din 23.01.2014; procesul-verbal de examinare
din 23.01.2014 a stenogramei discuțiilor între Rusu I. și Mîțu D. din 22.01.2014;
proces-verbal din data de 10.02.2014 de ridicare de la Rusu T. a sumei de 1000
dolari; ordonanță de recunoaștere în calitate de parte vătămată și parte civilă a lui
Rusu I. din 13.03.2014; ordonanță din 27.01.2014, procese-verbale privind
efectuarea măsurilor speciale de investigații din 14.02.2014 și 21.02.2014 privind
controlul transmiterii banilor; demersul privind autorizarea efectuării măsurii
speciale de investigație din 27.01.2014, încheierea Judecătoriei Buiucani mun.
Chișinău din 27.01.2014 privind autorizarea efectuării măsurii speciale de
investigație; încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 27.02.2014 privind
constatarea respectării cerințelor legale la efectuarea măsurii speciale de investigații
din 27.02.2014; procesul-verbal privind efectuarea măsurii speciale de investigații
din 06.02.2014, documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, fiind
44
înzestrată cu tehnică specială Rusu T. - recorder audio Edic Tiny Solar, Rusu T.
telefonându-l pe Sochirca L. la numărul de telefon xxxxxxxxx, cu purtarea discuțiilor
la 12.21, ulterior Rusu T. purtând discuție cu Pînzari I. la 12.26, rezultatele
convorbirilor telefonice fiind copiate pe suport electronic de tip SD-R; procesul-
verbal privind efectuarea măsurii speciale de investigații din 07.02.2014:
documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, fiind înzestrată cu tehnică
specială Rusu T. - recorder audio Edic Tiny Solar, cu purtarea discuției la orele 10.59
cu Pînzari I. de la numărul de telefon xxxxxxxxx, ulterior s-au întâlnit, cu redarea
conținutul convorbirilor, convorbirile telefonice fiind copiate pe suport electronic de
tip SD-R; procesul-verbal privind efectuarea măsurii speciale de investigații din
14.02.2014 documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, fiind
înzestrată cu tehnică specială Rusu T. - recorder audio Edic Tiny Solar, Rusu T. fiind
telefonată de Baiura A. la orele 16.43 de la numărul xxxxxxxxx, cu purtarea discuției,
cu redarea conținutului discuției, rezultatele convorbirilor telefonice fiind copiate pe
suport electronic de tip SD-R; procesul-verbal privind efectuarea măsurii speciale de
investigații din 18.02.2014: documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor
tehnice, fiind înzestrată Rusu T. cu tehnică specială la 17.02.2014 recorder audio Edic
Tiny Solar, Rusu T. în vecinătatea postului de poliție la 12.52 întâlnindu-se cu Pînzari
I., cu care au discutat, fiind redat conținutului discuției, la fel Rusu T. s-a întâlnit la
17.11, în curtea casei de pe str. Renașterii 26A or. Soroca, cu Baiura A., având
discuție, rezultatele convorbirilor telefonice fiind copiate pe suport electronic de tip
SD-R; procesul-verbal privind efectuarea măsurii speciale de investigații din
21.02.2014: documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, fiind
înzestrată cu tehnică specială la 20.02.2014, Rusu T. - recorder audio Edic Tiny Solar
și recorder audio-video RS-51, la orele 21.24, Baiura A. în strada Renașterii 26A, or.
Soroca, întâlnindu-se cu Rusu T., cu care au discutat, fiind redat conținutului
discuției, la 21.26 Rusu T. telefonând-ul la numărul de telefon xxxxxxxxx pe Baiura
A., la numărul de telefon xxxxxxxxx, având discuție, rezultatele convorbirilor
telefonice fiind copiate pe suport electronic de tip SD-R; raportul de expertiză nr. 44
din 10.02.2014, că bancnotele în sumă de 1200 dolari SUA care urmează să fie
transmise sub controlul colaboratorilor CNA, corespund după metoda și calitatea
imprimării în ele a recuzitelor, bancnotelor autentice (confecționate la întreprinderea
specializată în confecționarea banilor și hârtiilor de valoare); raport de expertiză nr.
57 din 18.02.2014, că bancnotele în sumă de 2000 dolari SUA, care urmează să fie
transmise sub controlul colaboratorilor CNA, corespund după metoda și calitatea
imprimării în ele a recuzitelor, bancnotelor autentice (confecționate la întreprinderea
specializată în confecționarea banilor și hârtiilor de valoare); procesul-verbal de
cercetare la fața locului din 17.03.2014; cererea șefului Serviciului juridic L.
Iordanov din 13.03.2014 privind cauzarea prejudiciului instituției CNA în sumă de
2000 dolari SUA, procura eliberată de CNA în privința L. Iordanov; ratele oficiale
de schimb valutar în perioada 20.02.2014; încheierea Judecătoriei Buiucani mun.
Chișinău din 12.03.2014, privind autorizarea ridicării informației de la compania
„Orange” S.A. privind convorbirile telefonice; procesul-verbal de ridicare din
19.03.2014, cu lista apelurilor efectuate pe numărul de telefon xxxxxxxxx;
încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 12.03.2014, privind autorizarea
45
ridicării informației de la compania „Orange” SA și „Moldcell” SA privind
convorbirile telefonice din 12.03.2014; procese-verbale de ridicare din 18.03.2014,
19.03.2014, lista apelurilor efectuate de pe numerele de telefon xxxxxxxxx și
xxxxxxxxx în perioada 20.01.2014 - 20.02.2014; procesul-verbal de ridicare din
19.03.2014, lista apelurilor efectuate pe numărul de telefon xxxxxxxxx, în perioada
20.01.2014-20.02.2014; încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din
12.03.2014, privind autorizarea ridicării de la compania „Orange” SA a convorbirilor
telefonice din 12.03.2014; procesul-verbal de ridicare din 19.03.2014, lista apelurilor
efectuate numărul de telefon xxxxxxxxx, în perioada 20.01.2014-20.02.2014;
procesul-verbal de cercetare la fața locului din 18.03.2014, extras informație de pe
CD-1292 D număr GSM utilizat de Mîțu D.; ordonanță din 18.03.2014 de
recunoaștere în calitate de documente și de anexare la cauza penală a descifrărilor
apelurilor telefonice ridicate de la aparatul telefonic „Moldcell” de la postul telefonic
nr. xxxxxxxxx, pentru perioada 20.01- 20.02.2014, utilizat de Mîțu D.; procesul-de
verbal de cercetare la fața locului din 19.03.2014, din care rezultă că: la numărul de
telefon utilizat de Sochirca L. xxxxxxxxx, este înregistrat apel în regim de intrare de
la numărul de telefon xxxxxxxxx, utilizat de Rusu T. la data de 06.02.2014 orele
12.22.55; de la numărul de telefon utilizat de Pînzari I. xxxxxxxxx, sunt înregistrate
apeluri atât în regim de intrare, cât și în regim de ieșire, și anume: Pînzari I. către
Rusu T. la data de 24.01.2014, orele 09.29.49, 29.01.2014 orele 11.40.12, 30.01.2014
orele 15.33.00, 04.02.2014 orele 12.37.56, 07.02.2014 orele 10.43.29, 07.02.2014
orele 11.00.36, 13.02.2014 orele 16.50.42, 13.02.2014 orele 16.53.25, 17.02.2014
orele 12.27.43; către numărul de telefon utilizat de Pînzari I. de la numărul utilizat de
Rusu T.: la 06.02.2014 orele 12.25, 11.02.2014 orele 10.40, 13.02.2014 orele 17.01,
15.02.2014 orele 14.05, 16.02.2014 orele 18.24, 17.02.2014 orele 10.51, 17.02.2014
orele 11.12, 17.02.2014 orele 12.46; de la numărul utilizat de Baiura A. xxxxxxxxx
sunt înregistrate apeluri atât în regim de intrare, cât și în regim de ieșire, și anume
Baiura A. către Rusu T. la data de 13.02.2014 orele 16.41, 17.02.2014 orele 17.07,
20.02.2014 orele 20.37, 20.02.2014 orele 21.16; către numărul utilizat de Baiura A.
de la numărul utilizat de Rusu T.: la 20.02.2014 orele 10.50, 20.02.2014 orele 21.25;
la 13.02.2014, orele 18.52 Baiura A. l-a telefonat pe Ursu A. la numărul xxxxxxxxx;
ordonanță de recunoaștere în calitate de documente și de anexare la cauza penală a
descifrărilor apelurilor telefonice ridicate de la operatorul telefonic „Orange” de la
posturile de telefon utilizate de învinuiții Sochirca L., Pînzari I., Mîțu D., Baiura A.
din 19.03.2014; ordonanță din 12.02.2014 de recunoaștere în calitate de documente și
de anexare la cauza penală în calitate de mijloc de probă a CD-R de model „Acme”
prezentat și anexat de Rusu I. la procesul-verbal din 23.01.2014; acțiunea civila în
cadrul procesului penal înaintată de CNA, toate probele fiind apreciate în
conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de
vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de
apel indicând detailat motivele pentru care a respins dovezile și versiunile apărării,
probele administrate pe caz demonstrând elocvent prezența în faptele și acțiunile
inculpaților a elementelor infracțiunii imputate, dispozitivul hotărârii fiind expus clar
și în conformitate cu prevederile art. 395 alin. (1) – (3) Cod de procedură penală,
soluția instanței de apel fiind conformă și indicațiilor conținute în decizia Colegiului
46
penal al Curții Supreme de Justiție din 09.02.2016, care sunt obligatorii pentru
instanța de rejudecare, în virtutea prevederilor art. 436 alin. (2) Cod de procedură
penală.
Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o
reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință
soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat
decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o
acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs
eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele
jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei).
Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua
o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu
excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat că
obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi
înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument ( hotărârea
CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos).
Pe lângă aceasta, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și reproduse
în pct. 8. din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în care instanța
de apel a apreciat probele și circumstanțele cauzei.
Însă, pornind de la relevanțele art. 6 pct. 111, 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului
de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a
probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere,
formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând
apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate
de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi
prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel,
activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și
circumstanțelor cauzei, în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea, este o
competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu constituie un temei de
drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel,
invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal.
Mai mult, motivele invocate în recursul de pe rol au constituit deja obiect de
examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 7.
– 8. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost
puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi
temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus
Moldova).
Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a
comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea atacată
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, că dispozitivul hotărârii este expus
clar, că instanța de apel nu a admis o eroare gravă de fapt, care i-ar fi afectat soluția,
că în acțiunile inculpaților sunt întrunite elementele infracțiunii, și că recursul de pe
rol este vădit neîntemeiat.
47
Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs
decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este
vădit neîntemeiat.
Astfel, odată ce recursul nominalizat este vădit neîntemeiat, el urmează a fi
declarat inadmisibil.
În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod
de procedură penală, Colegiul penal
D E C I D E :
inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Dragoș Bogatu,
împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 31 ianuarie 2018, în
privința inculpaților Mîțu Dumitru Xxxxxx, Sochirca Lilian Xxxx, Pînzari Ion Xxxxx
și Baiura Andrei Xxxxxx, pe motiv că este vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 25 iulie 2018.
Președinte Nicolae Gordilă
Judecători Iurie Diaconu
Elena Covalenco
48