1ra-1133/2018 — art. 324 alin. 2 lit. b, c CP

Prin sentința Judecătoriei Soroca din 24 septembrie 2014, Mîțu Dumitru a fost achitat de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), 45, 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Sochirca Lilian a fost achitat de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 45, 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Pînzari Igor a fost achitat de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 45, 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Baiura Andrei a fost achitat de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), 45, 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Acțiunea civilă înaintată de Centrul național Anticorupție, a fost respinsă din motiv că nu s-a constatat existența faptei incriminate.

Instanța de fond a constatat că inculpatul Mîțu Dumitru a fost învinuit, că activând în funcția de ofițer al Biroului crime grave al Serviciului poliției criminale de investigații infracțiuni al Inspectoratului de poliție Soroca al IGP, în baza ordinului MAI nr. 23 EF din 06 martie 2013, fiind persoană publică, căreia într-o instituție de stat, i-au fost acordate permanent, prin stipularea legii și prin numire, drepturi și obligații în vederea exercitării funcției autorității publice, încălcând: prevederile art. 22 alin. (l) lit. a), b), d), f), g) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr.158-XVI din 04.07.2008, prin care este obligat să respecte Constituția și legislația în vigoare, drepturile și libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate atribuțiile de serviciu, să respecte normele de conduită profesională și regulamentul intern; prevederile art. 18, 26 alin. (1), 28 a Legii cu privire la poliție nr. 320 din 27.12.2012, prin care este obligat să respecte atribuțiile poliției și responsabilitatea colaboratorului poliției; pct. 15 lit. i) și j) din Codul de etică și deontologie a polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 481 din 10.05.2006, prin care este obligat să se opună tuturor formelor de corupție din poliție, să informeze superiorii și celelalte organe competente referitor la toate cauzele de corupție din poliție, fiind în participație și comun acord cu colaboratorii IP Soroca Sochirca L., Pînzari I. și Baiura A., având rolul de autor, a pretins prin extorcare de la Rusu I., bani ce nu i se cuvin în sumă de 3000 dolari SUA, în schimbul cărora urma să nu-l suspecte pe ultimul în cadrul investigării faptului de deces a cetățeanului Lupu V., cadavrul căruia a fost depistat la 16.01.2014, pe teritoriul fostei școli din s. Xxxxxxx, r-nul Soroca. La 21 ianuarie 2014, Rusu I., aflându-se la IP Soroca, în biroul 304, fiind chestionat de Sochirca L. și Mîțu D. asupra circumstanțelor depistării la 16.01.2014 a 2 cadavrului cet. Lupu V., a fost supus amenințărilor și presiunilor pentru a recunoaște faptul aplicării loviturilor decedatului Lupu V. Tot atunci, în timpul discuțiilor, Mîțu D. a pretins prin extorcare de la Rusu I. bani în sumă de 5000 euro, pentru a nu-l suspecta de omor în cadrul investigațiilor privind decesul cet. Lupu V., obligându-1 să aducă banii în aceeași zi către ora 17.00. În aceeași zi, seara, Rusu I. fiind telefonat de către Sochirca L., s-a prezentat la IP Soroca în biroul 304, unde i-a comunicat lui Sochirca L., că nu dispune de banii pretinși de Mîțu D. în sumă de 5000 euro. În rezultatul discuțiilor, Mîțu Dumitru i-a comunicat lui Rusu I. să aducă aceeași sumă de 5000 euro, dar în dolari SUA, până în ziua următoare, către data de 22.01.2014. La 22 ianuarie 2014, cet. Rusu I. s-a prezentat la IP Soroca în biroul 304, unde lui Mîțu D. i-a comunicat că nu dispune de suma de 5000 dolari SUA, solicitând permisiunea să plece la muncă în Rusia, de unde va transmite banii pretinși, la ce Mîțu D. i-a spus că deja urmează să transmită suma de 3000 dolari SUA, dar soția sa, Rusu T., să rămână în Moldova pentru a transmite suma pretinsă. Ieșind din biroul 304 al IP Soroca, pe scări, i-a zis lui Rusu I. ca discuțiile respective să nu fie divulgate. Sochirca L., pentru a-l determina pe Rusu I. să transmită banii extorcați în sumă de 3000 dolari americani, a făcut legătură cu Rusu T., prin intermediul șefului postului de poliție Zastînca al IP Soroca, Pînzari I., care în timpul discuțiilor din 06.02.2014 și 07.02.2014, i-a confirmat lui Rusu T. că Sochirca L. este la curent cu discuțiile purtate și că, Sochirca L. și Mîțu D. nu vor lua direct banii, dar prin mijlocitori. Tot atunci, la 07.02.2014, Pînzari I, în timpul discuției cu Rusu T., a stabilit ca să fie contactat telefonic, când va deține banii. Ulterior, la 11.02.2014, Rusu T. l-a telefonat pe Pînzari I., care sub pretextul că este ocupat, i-a comunicat că o va contacta mai târziu. La 13.02.2014, Baiura A., fiind împreună cu Pînzari I. în automobil, aproximativ la ora 17.05, aflându-se în preajma casei situate pe str. Renașterii 26/A, or. Soroca, a primit de la Rusu T., soția lui Rusu I., bani ce nu i se cuvin, în sumă de 1000 dolari SUA. Ulterior, Baiura A., la 20.02.2014, aproximativ ora 21.30, aflându- se în preajma casei situate pe str. Renașterii 26/A, or. Soroca, a primit de la Rusu T., soția lui Rusu I., bani ce nu i se cuvin, în sumă de 2000 dolari SUA. În calitate de persoană publică, Mîțu D., acționând contrar activității organelor de poliție care mizează pe respectarea personalității cetățenilor, constituind un garant al apărării demnității, drepturilor, libertăților și intereselor lor legitime, apărării cetățenilor, indiferent de situația lor socială, patrimonială, de apartenență națională, de rasă, sex și vârstă, de studii și limbă, de atitudinea față de religie, de convingerile politice și de altă natură, prin abuz de serviciu a subminat autoritatea statului reprezentat prin organele de poliție, cauzând daune în proporții considerabile intereselor publice, și daune materiale persoanei fizice Rusu I. Acțiunile inculpatului Mîțu D. au fost încadrate juridic în baza art. 42 alin. (3), art. 45, art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, ca participația complexă la coruperea pasivă, fiind autor, adică pretinderea, acceptarea și primirea, personal și prin mijlocitor, de către persoana publică de bunuri și servicii, ce nu i se cuvin pentru sine 3 sau pentru o altă persoană, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, de mai multe persoane cu extorcare de bunuri. Inculpatul Sochirca Lilian a fost învinuit, că activând în funcția de ofițer superior de investigații al Biroului crime grave al Serviciului poliției criminale de investigație infracțiuni al Inspectoratului de Poliție Soroca al IGP, în baza ordinului MAI nr. 23 EF din 06 martie 2013, fiind persoană publică, căreia într-o instituție de stat, i-au fost acordate permanent, prin stipularea legii și prin numire, drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, a încălcat prevederile art. 22 alin. (l) lit. a), b), d), f), g) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 04.07.2008, prin care era obligat să respecte Constituția și legislația în vigoare, drepturile și libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate atribuțiile de serviciu, să respecte normele de conduită profesională și regulamentul intern; prevederile art. 18, 26 alin (1), 28 a Legii cu privire la poliție nr. 320 din 27.12.2012, prin care este obligat să respecte atribuțiile poliției și responsabilitatea colaboratorului poliției; pct. 15 lit. i) și j) din Codul de etică și deontologie a polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 481 din 10.05.2006, prin care este obligat să se opună tuturor formelor de corupție din poliție, să informeze superiorii și celelalte organe competente referitor la toate cauzele de corupție din poliție, fiind în participație și comun acord cu colaboratorii IP Soroca Mîțu D., Pînzari I. și Baiura A., având rolul de complice, a pretins prin extorcare de la Rusu I., bani ce nu i se cuvin, în sumă de 3000 dolari SUA, în schimbul cărora urma să nu-1 suspecte pe ultimul în cadrul investigării faptului de deces a cetățeanului Lupu V., cadavrul căruia a fost depistat la 16.01.2014, pe teritoriul fostei școli din s. Xxxxxxx, r-nul Soroca. La 21 ianuarie 2014, Rusu I. aflându-se la IP Soroca în biroul 304, fiind chestionat de Sochirca L. și Mîțu D., asupra circumstanțelor depistării la 16.01.2014 a cadavrului cet. Lupu V., a fost supus amenințărilor și presiunilor pentru a recunoaște fapta aplicării loviturilor decedatului Lupu V. Tot atunci, în timpul discuțiilor, Mîțu D. a pretins prin extorcare de la Rusu I., bani în sumă de 5000 euro, pentru a nu-l suspecta de omor în cadrul investigațiilor privind decesul cet. Lupu V., obligându-1 să aducă banii în aceeași zi către ora 17.00. În aceeași zi seara, Rusu I., fiind telefonat de către Sochirca L., s-a prezentat la IP Soroca în biroul 304, unde i-a comunicat lui Sochirca L., că nu dispune de banii pretinși de Mîțu D., în sumă de 5000 euro, în rezultatul discuțiilor, Mîțu D. i-a comunicat lui Rusu I., să aducă aceeași sumă de 5000 dar deja în dolari SUA, până în ziua următoare către data de 22.01.2014. La 22 ianuarie 2014, cet. Rusu I. s-a prezentat la IP Soroca în biroul 304, unde lui Mîțu D. i-a comunicat că nu dispune de suma de 5000 dolari SUA, solicitând permisiunea să plece la muncă în Rusia, de unde va transmite banii pretinși, la ce Mîțu D. i-a spus că deja urmează să transmită suma de 3000 dolari SUA, dar soția sa, cet. Rusu T., să rămână în Moldova pentru a transmite suma pretinsă. Ieșind din biroul 304 al IP Soroca pe scări, Sochirca L. i-a zis lui Rusu I. ca discuțiile purtate să nu fie divulgate. Sochirca Lilian, pentru a-l determina pe Rusu I. să transmită banii extorcați în sumă de 3000 dolari SUA, a făcut legătură cu Rusu T. prin intermediul șefului 4 postului de poliție Zastînca al IP Soroca, Pînzari I., care în timpul discuțiilor din 06.02.2014 și 07.02.2014, i-a confirmat lui Rusu T. că Sochirca L. este la curent cu discuțiile purtate și că Sochirca L. și Mîțu D. nu vor lua direct banii, dar prin mijlocitori. Tot atunci, la 07.02.2014, Pînzari I. în timpul discuției cu Rusu T., a stabilit ca să fie contactat telefonic când va deține banii. Ulterior, la 11.02.2014, Rusu T. l-a telefonat pe Pînzari I., care sub pretextul că este ocupat i-a comunicat că o v-a contacta mai târziu. La 13.02.2014, Baiura A., fiind împreună cu Pînzari I. în automobil, aproximativ la ora 17.05, aflându-se în preajma casei din str. Renașterii 26/A, or. Soroca, a primit de la Rusu T., soția lui Rusu I., bani ce nu i se cuvin, în sumă de 1000 dolari SUA. Ulterior, Baiura A., la 20.02.2014, aproximativ ora 21.30, aflându- se în preajma casei din str. Renașterii 26/A, or. Soroca, a primit de la Rusu T., soția cet. Rusu I., bani ce nu i se cuvin în sumă de 2000 dolari SUA. În calitate de persoană publică, Sochirca L., acționând contrar activității organelor de poliție care mizează pe respectarea personalității cetățenilor, constituind un garant al apărării demnității, drepturilor, libertăților intereselor lor legitime, apărării cetățenilor indiferent de situația lor socială, patrimonială, de apartenență națională, de rasă, sex și vârstă, de studii și limbă, de atitudinea față de religie, de convingerile politice și de altă natură, prin abuz de serviciu a subminat autoritatea statului reprezentat prin organele de poliție, cauzând daune în proporții considerabile intereselor publice și daune materiale persoanei fizice cet. Rusu I. Acțiunile lui Sochirca L. au fost încadrate juridic în baza art. 42 alin. (5), 45, 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, după indicii participației complexe la coruperea pasivă, fiind complice, adică pretinderea, acceptarea și primirea personal și prin mijlocitor, de către persoană publică de bunuri și servicii, ce nu i se cuvin pentru sine sau pentru o altă persoană, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, de mai multe persoane cu extorcare de bunuri. Pînzari I. a fost învinuit în aceea că, activând în funcția de șef de post, ofițer superior de sector al postului de poliție Zastînca al sectorului de poliție nr. 16 al Secției Securitate publică a Inspectoratului de poliție Soroca al IGP al MAI, în baza ordinului MAI nr. 23 EF din 06 martie 2013, fiind persoană publică, căreia, într-o instituție de stat, i-au fost acordate permanent prin stipularea legii și prin numire, drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, a încălcat prevederile art. 22 alin. (1) lit. a), b), d), f), g) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr.158-XVI din 04.07.2008, prin care este obligat să respecte Constituția și legislația în vigoare, drepturile și libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate atribuțiile de serviciu, să respecte normele de conduită profesională și regulamentul intern, prevederile art. 18, 26 alin. (1), 28 a Legii cu privire la poliție nr. 320 din 27.12.2012, prin care este obligat să respecte atribuțiile poliției și responsabilitatea colaboratorului poliției, pct. 15 lit. i) și j) din Codul de etică și deontologie a polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 481 din 10.05.2006, prin care este obligat să se opună tuturor formelor de corupție din poliție, să informeze superiorii și celelalte organe competente referitor la toate cauzele de corupție din poliție; fiind în participație și comun acord cu colaboratorii IP Soroca Mîțu D., Sochirca L. și Baiura A., având rolul de complice, a pretins prin 5 extorcare de la Rusu I., bani ce nu i se cuvin, în sumă de 3000 dolari SUA, în schimbul cărora urma să nu-l suspecte pe ultimul în cadrul investigării faptului de deces a cet. Lupu V., cadavrul căruia a fost depistat la 16.01.2014, pe teritoriul fostei școli din s. Xxxxxxx, r-nul Soroca. La 21 ianuarie 2014, Rusu I. aflându-se la IP Soroca în biroul 304, fiind chestionat de Sochirca L. și Mîțu D. asupra circumstanțelor depistării la 16.01.2014 a cadavrului cet. Lupu V., a fost supus amenințărilor și presiunilor pentru a recunoaște faptul aplicării loviturilor decedatului Lupu V. Tot atunci, în timpul discuțiilor, Mîțu D. a pretins prin extorcare de la Rusu I. bani în sumă de 5000 euro, pentru a nu-l suspecta de omor în cadrul investigațiilor privind decesul cet. Lupu V., obligându-l să aducă în aceeași zi, către ora 17.00. În aceeași zi, seara, Rusu I., fiind telefonat de către Sochirca L., s-a prezentat la IP Soroca în biroul 304, unde i-a comunicat lui Sochirca L., că nu dispune de banii pretinși de Mîțu D. în sumă de 5000 euro, în rezultatul discuțiilor Mîțu D. i-a comunicat lui Rusu I. să aducă aceeași sumă 5000 dar în dolari SUA, până în ziua următoare, către 22.01.2014. La 22 ianuarie 2014, Rusu I. s-a prezentat la IP Soroca în biroul, unde lui Mîțu D. i-a comunicat că nu dispune de suma de 5000 dolari SUA, solicitând permisiunea să plece la muncă în Rusia, de unde va transmite banii pretinși, la ce Mîțu D. i-a spus că, deja urmează să transmită suma de 3000 dolari SUA, dar soția sa, Rusu T., să rămână în Moldova pentru a transmite suma pretinsă. Ieșind din biroul 304 al IP Soroca pe scări, Sochirca L. i-a zis lui Rusu I. ca discuțiile purtate să nu fie divulgate. Sochirca L., pentru a-l determina pe Rusu I. să transmită banii extorcați în sumă de 3000 dolari SUA, a făcut legătură cu Rusu T. prin intermediul șefului postului de poliție Zastînca al IP Soroca Pînzari I., care în timpul discuțiilor din 06.02.2014 și 07.02.2014 i-a confirmat lui Rusu T. că Sochirca L. este la curent cu discuțiile purtate și că Sochirca L. și Mîțu D. nu vor lua direct banii, dar prin mijlocitori. Tot atunci, la 07.02.2014, Pînzari I. în timpul discuției cu Rusu T., a stabilit ca să fie contactat telefonic când va deține banii. Ulterior, la 11.02.2014, Rusu T. l-a telefonat pe Pînzari I. care sub pretextul că este ocupat, i-a comunicat că o va contacta mai târziu. La 13.02.2014, Baiura A., fiind împreună cu Pînzari I. în automobil, aproximativ la ora 17.05, aflându-se în preajma casei din str. Renașterii 26/A, or. Soroca, a primit de la Rusu T., soția lui Rusu I., bani ce nu i se cuvin, în sumă de 1000 dolari SUA. Ulterior, Baiura A., la 20.02.2014, aproximativ ora 21.30, aflându- se în preajma casei din str. Renașterii 26/A, în or. Soroca, a primit de la Rusu T., soția lui Rusu I., bani ce nu i se cuvin, în sumă de 2000 dolari SUA. În calitate de persoană publică Pînzari I., acționând contrar activității organelor de poliție care mizează pe respectarea personalității cetățenilor, constituind un garant al apărării demnității, drepturilor și cetățenilor și intereselor lor legitime, apărării cetățenilor indiferent de situația lor socială, patrimonială, de apartenență națională, de rasă, sex și vârstă, de studii și limbă, de atitudinea față de religie, de convingerile politice și de altă natură, prin abuz de serviciu, a subminat autoritatea statului reprezentat prin organele de poliție, cauzând daune în proporții considerabile intereselor publice și daune materiale persoanei fizice cet. Rusu I. 6 Acțiunile lui Pînzari I. au fost încadrate juridic în baza art. 42 alin. (5), 45, 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, ca participație complexă la coruperea pasivă, fiind complice, adică pretinderea, acceptarea și primirea personal și prin mijlocitor, de către persoană publică de bunuri și servicii, ce nu i se cuvin pentru sine sau pentru o altă persoană, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, de mai multe persoane cu extorcare de bunuri. Baiura Andrei a fost învinuit că, activând în funcția de ofițer superior de investigații al Serviciului analize crime al Inspectoratului de poliție Soroca al IGP, în baza ordinului MAI nr.85 EF din 07 februarie 2014, fiind persoană publică, căreia, într-o instituție de stat, i-au fost acordate permanent, prin stipularea legii și prin numire, drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice a încălcat prevederile art. 22 alin. (l) lit. a), b), d), f), g) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 04.07.2008, prin care este obligat să respecte Constituția și legislația în vigoare, drepturile și libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate atribuțiile de serviciu, să respecte normele de conduită profesională și regulamentul intern, prevederile art. 18, 26 alin. (1), 28 a Legii cu privire la poliție nr. 320 din 27.12.2012, prin care este obligat să respecte atribuțiile poliției și responsabilitatea colaboratorului poliției, pct. 15 lit. i) și j) din Codul de etică și deontologie a polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 481 din 10.05.2006, prin care este obligat să se opună tuturor formelor de corupție din poliție, să informeze superiorii și celelalte organe competente referitor la toate cauzele de corupție din poliție, fiind în participație și comun acord cu colaboratorii IP Soroca Mîțu D., Sochirca L. și Pînzari I., având rolul de autor, a pretins prin extorcare de la Rusu I., bani ce nu i se cuvin în sumă de 3000 dolari SUA, în schimbul cărora urma să nu-l suspecte pe ultimul în cadrul investigării faptului de deces al cet. Lupu V., cadavrul căruia a fost depistat la 16.01.2014, pe teritoriul fostei școli din s. Xxxxxxx r-nul Soroca. La 21 ianuarie 2014, Rusu I. aflându-se la IP Soroca, în biroul 304, fiind chestionat de Sochirca L. și Mîțu D., asupra circumstanțelor depistării la 16.01.2014 a cadavrului cet. Lupu V., a fost supus amenințărilor și presiunilor pentru a recunoaște faptul aplicării loviturilor decedatului Lupu V. Tot atunci, în timpul discuțiilor, Mîțu D. a pretins prin extorcare de la Rusu I., bani în sumă de 5000 euro, pentru a nu-l suspecta de omor în cadrul investigațiilor privind decesul cet. Lupu V., obligându-l să aducă banii în aceeași zi, către ora 17.00. În aceeași zi, seara, Rusu I., fiind telefonat de către Sochirca L., s-a prezentat la IP Soroca în biroul 304, unde i-a comunicat lui Sochirca L. că nu dispune de banii pretinși de Mîțu D., în sumă de 5000 euro. În rezultatul discuțiilor, Mîțu D. i-a comunicat lui Rusu I. să aducă aceeași sumă 5000 dar în dolari SUA, până în ziua următoare, către 22.01.2014. La 22 ianuarie 2014, Rusu I. s-a prezentat la IP Soroca în birou1 304, unde lui Mîțu D. i-a comunicat că nu dispune de suma de 5000 de dolari SUA, solicitând permisiunea să plece la muncă în Rusia, de unde va transmite banii pretinși, la ce Mîțu D. i-a spus că deja urmează să transmită suma de 3000 dolari SUA, dar soția sa, Rusu T., să rămână în Moldova pentru a transmite suma pretinsă. Ieșind din biroul 7 304 al IP Soroca, pe scări, Sochirca L. i-a zis lui Rusu I. ca discuțiile purtate să nu fie divulgate. Sochirca L., pentru a-l determina pe Rusu I. să transmită banii extorcați în sumă de 3000 dolari SUA, a făcut legătură cu Rusu T. prin intermediul șefului postului de poliție Zastînca al IP Soroca Pînzari I., care în timpul discuțiilor din 06.02.2014 și 07.02.2014î i-a confirmat lui Rusu T., că Sochirca L. este la curent cu discuțiile purtate și că Sochirca L. și Mîțu D. nu vor lua direct banii, dar prin mijlocitori. Tot atunci, la 07.02.2014, Pînzari I. în timpul discuției cu Rusu T., a stabilit ca să fie contactat telefonic când va deține banii. Ulterior, la 11.02.2014, Rusu T. l-a telefonat pe Pînzari I., care sub pretextul că este ocupat i-a comunicat că o va contacta mai târziu. La 13 februarie 2014, Baiura A., fiind împreună cu Pînzari I. în automobil, aproximativ la ora 17.05, aflându-se în preajma casei din str. Renașterii 26/A, or. Soroca, a primit de la Rusu T., soția lui Rusu I., bani ce nu i se cuvin, în sumă de 1000 dolari SUA. Ulterior, Baiura A., la 20.02.2014, aproximativ ora 21.30, aflându- se în preajma casei din str. Renașterii 26/A, or. Soroca, a primit de la Rusu T., soția cet. Rusu I., bani ce nu i se cuveneau în sumă de 2000 de dolari SUA. În calitate de persoană publică Baiura A., acționând contrar activității organelor de poliție care mizează pe respectarea personalității cetățenilor, constituind un garant al apărării demnității, drepturilor, libertăților și intereselor legitime, apărării cetățenilor indiferent de situația lor socială, patrimonială, de apartenență națională, de rasă, sex și vârstă, de studii și limbă, de atitudinea față de religie, de convingerile politice și de altă natură, prin abuz de serviciu, a subminat autoritatea statului reprezentat prin organele de poliție, cauzând daune în proporții considerabile intereselor publice, și daune materiale persoanei fizice cet. Rusu I. Acțiunile lui Baiura A. au fost încadrate juridic în baza art. 42 alin. (2), 45, 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, după indicii participației complexe la coruperea pasivă, fiind autor, adică pretinderea, acceptarea și primirea personal și prin mijlocitor, de către persoană publică de bunuri și servicii, ce nu i se cuvin pentru sine sau pentru o altă persoană, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, de mai multe persoane cu extorcare de bunuri. Instanța a reținut, că probatoriul prezentat de acuzare nu este suficient pentru condamnarea inculpaților de comiterea infracțiunii imputate, nefiind constatată existența faptei infracțiunii. Totodată, s-a constatat că soții Rusu și inculpatul Pînzari I. sunt în relații ostile. Înregistrările audio, anexate la cauza penală, sunt probe inadmisibile din punct de vedere legal, deoarece măsura specială de investigație – înregistrarea comunicărilor, este prevăzută de art. 1322 alin. (1) pct. 1), lit. c) Cod de procedură penală și se efectuează doar cu autorizarea judecătorului de instrucție, fapt ce nu a avut loc și care a dus la nulitatea lor conform art. 251 Cod de procedură penală. Astfel, probele obținute din activitatea lui Rusu I. și Rusu T., și anume: înregistrările audio, imprimate pe purtătorii de informație CD-R cu inscripțiile 1315, 1316, 1341, 1342, 1343, inclusiv discul prezentat de către partea vătămată, nu pot constitui mijloc de probă, în sensul art. 93 Cod de procedură penală și prin prisma art. 94 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, urmează a fi respinse ca inadmisibile. 8 Obiectul material al infracțiunii prevăzute de art. 324 Cod penal, îl reprezintă banii ce i se cuvin persoanei cu funcție de răspundere și cu toate că inculpații au fost învinuiți că ar fi primit de la Rusu T. bani în sumă de 1000 și 2000 dolari SUA, faptul transmiterii și primirii acestora nu a fost demonstrat deloc, nici faptul că acești bani se aflau în circulație până la acel moment, nu a fost probat într-un mod cert. Conform proceselor verbale privind efectuarea măsurii speciale de investigație controlul transmiterii banilor, datate cu 14.02.2014 și 21.02.2014, organul de urmărire penală a constatat că, ofițerul CNA Curmei C., la 13.02.2014 și respectiv 20.02.2014, a efectuat controlul transmiterii banilor extorcați. În același timp, actele procesuale menționate nu conțin date când și în ce mod au fost transmise mijloacele bănești de la organul de urmărire penală lui Rusu T., la fel nefiind date referitor la soarta acestora și locul aflării lor după 13.02.2014 orele 17.00 și respectiv 20.02.2014, orele 21.36. Lipsa banilor, demonstrează imposibilitatea emiterii unei sentințe de acuzare. Învinuirea este bazată în exclusivitate pe presupuneri, încălcându-se regulile probatoriului în procedura penală, iar potrivit art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea inculpatului. Prin urmare, fapta coruperii pasive în participație complexă nu a avut loc.

Procurorul în Procuratura anticorupție, Sergiu Catan, a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Mîțu D. să fie condamnat în baza art. 42 alin. (3), 45, 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, inculpatul Sochirca L. - în baza art. 42 alin. (5), 45, 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, inculpatul Pînzari I. - în baza art. 42 alin. (5), 45, 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal și inculpatul Baiura A. - în baza art. 42 alin. (3), 45, 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal la câte 6 ani închisoare cu amendă în mărime de câte 8000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 10 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și admiterea acțiunii civile. Apelantul a invocat că în cadrul ceterării judecătorești a fost dovedită pe deplin vinovăția inculpaților, iar aprecierile primei instanțe sunt artificiale și nu corespund materialelor cauzei penale, din conținutul cărora este clar, că de fapt partea vătămată și martorul vorbesc despre acțiunile de extorcare din partea diferitor inculpați, și aceste acțiuni într-adevăr sunt diferite după conținut și în ansamblul lor, constituie forma complexă de participație la săvârșirea infracțiunii imputate.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 iunie 2015, apelul procurorului a fost respins ca nefondat. Instanța de apel a statuat că prima instanță a stabilit în mod concret starea de fapt și de drept pe cauză, făcând o analiză profundă a probelor prezentate și făcând concluzii care se bazează pe materialul probant prezentat.

Procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Andrei Formusatii, a declarat recurs ordinar, solicitând casarea acestei decizii și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. 9 Recurentul a invocat, că comiterea infracțiunii incriminate inculpaților se confirmă prin cumulul de probe veridice, utile, concludente și care se află într-o coroborare reciprocă, administrate de către organul de urmărire penală. Atât instanța de fond, cât și cea de apel, nu au clarificat obiectiv circumstanțele cauzei examinate. 5.1. A declarat recurs ordinar și partea vătămată Rusu I., solicitând casarea hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpații să fie condamnați potrivit învinuirii formulate. Recurentul a indicat că vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (5), 45, 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, a fost probată integral și în afara oricărui dubiu.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 09 februarie 2016, recursul părții vătămate Rusu I. a fost respins ca inadmisibil, recursul procurorului a fost admis, casată total decizia atacată și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Instanța de recurs a constatat că, la adoptarea deciziei, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate de procuror în apelul său, că: - în sentință se invocă nerespectarea de către organul de urmărire penală a prevederilor art. 110 alin. (8) Cod de procedură penală, privind modalitățile speciale de audiere a martorului și protecția lui, cu toate că în cadrul urmăririi penale, această procedură nu a fost utilizată, nefiind audiați nici unul din martori conform acestei proceduri; - în sentință se menționează că partea vătămată Rusu I. și martorii Rusu T., Ursu A., nu au întărit afirmațiile acuzatorului de stat, dând dovadă de instabilitate, purtând un caracter contradictoriu, raționamentul instanței nu este relevant și nu are suport legal; - declarațiile părții vătămate Rusu I., nu pot fi catalogate ca fiind cu un caracter contradictoriu în raport cu datele prezentate de către apărare (înregistrarea IP Soroca nr. 11102 din 05.08.2014, în care este indicat că în urma verificării registrului de evidență a vizitatorilor al IP Soroca, în perioada 15.01-20.02.2014, cet. Rusu I. și Rusu T., nu au vizitat incinta IP Soroca, aceste două probe nu sunt diametral opuse și nu contravin, ba din contra se completează una pe alta, deoarece însăși neînregistrarea cet. Rusu I. și Rusu T., în registrele corespunzătoare ale inspectoratului de poliție, se încadrează în logica și scopul acțiunilor inculpaților; nu pot fi acceptate nici concluziile instanței, precum că între declarațiile părții vătămate Rusu I. și a martorului Rusu T., ar fi fost contradicții esențiale, din conținutul cărora este clar că de fapt partea vătămată și martorul vorbesc despre acțiunile de extorcare din partea diferitor inculpați și aceste acțiuni într-adevăr sunt diferite după conținut și în ansamblul lor constituie forma complexă de participație la săvârșirea infracțiunii imputate; - în sentință este indicat precum că între soții Rusu și inculpatul Pînzari I. ar fi existat relații ostile din 2006, ca rezultat al tranzacției de vânzare cumpărare a unui apartament, fapt ce ar pune la îndoială obiectivitatea depozițiilor date de către soții Rusu și că declarațiile soților Rusu sunt îndoielnice, nu sunt clare și nu conțin esențe ce ar avea efect pentru soluționarea cauzei, aceste concluzii fiind lipsite de suport 10 legal, și în contradicție cu prevederile art. 59-60, 105-109 Cod de procedură penală, deoarece depozițiile persoanelor fixate, date de altfel sub jurământ, se coroborează perfect cu alte mijloace de probă, acumulate legal în cadrul urmăririi penale și confirmate în procesul examinării judiciare a cazului; discuția inculpatului Pînzari I., cu martorul Rusu T., nemijlocit indică la explicația, pe care urmează să o nimicească și va rămâne lămurirea pe care însăși Pînzari I. a primit-o de la partea vătămată și totodată se concretizează că urmează să „dea” la expertiză; - aprecierea critică de către instanță a declarațiilor martorului Ursu A., nu este argumentată; - instanța de judecată, în urma audierii martorilor Bernic M., Rotaru I. și Herescu M., a concluzionat greșit că inculpații nu puteau cunoaște despre cazul investigat și rezultatul expertizei cadavrului Lupu V. Enunțarea, precum că un martor poate ști ce cunosc sau nu inculpații, este atipică pentru un argument juridic, fiind lipsită de conținut; - instanța de judecată a mai concluzionat, precum că „organul de urmărire penală nu a verificat datele importante pentru stabilirea adevărului și anume că inculpatul Baiura A. și nu altcineva a apelat și purta discuții cu unii participanți la proces, a argumentat că simpla depistare la inculpați a unor telefoane GSM, nu indică faptul purtării convorbirilor de către ei personal, bazându-se pe declarațiile martorilor Secară I., colegul de serviciu al inculpaților, argument ce contravine vădit probelor din cauza penală, astfel la inculpatul Baiura A., a fost depistat și ridicat telefonul mobil cu numărul concret, examinarea telefonului și descifrarea convorbirilor telefonice, denotă că Baiura A. purta convorbiri de la acest număr cu Rusu T. Totodată martorul Ursu A. a declarat că a fost telefonat de Baiura A. și anume de la numărul indicat; - prin neadmiterea în calitate de probă a purtătorului de informații cu înregistrarea discuției între inculpatul Mîțu D. și partea vătămată Rusu I., prezentată de ultimul organelor de anchetă o dată cu actul de sesizare, instanța de judecată nemijlocit i-a încălcat drepturile acestuia, prevăzute de art. 23, 59, 60, 244-247, 327, 364 din Codul de procedură penală, fapt care este inadmisibil într-un proces echitabil; - neglijând declarațiile martorului Rusu T. și acțiunile de urmărire penală petrecute în temeiul prevederilor art. 135 Cod de procedură penală, instanța arbitrar s- a expus că „faptul transmiterii și primirii banilor nu a fost demonstrat deloc și că acești bani se aflau în circulație până la acel moment, nu a fost probat în mod cert”. În sprijinul afirmației artificiale, în sentință, instanța aduce drept argument că „în procesele verbale privind controlul transmiterii banilor nu se conțin date când și în ce mod au fost transmise mijloacele bănești și nu sunt date referitor la soarta acestora și locul aflării lor…”, care este doar o expresie sintetică, din motiv că norma procesual penală nu prevede astfel de rigori la realizarea măsurii speciale de investigații legate de controlul transmiterii banilor; - concluzia instanței precum că „lipsa banilor demonstrează imposibilitatea emiterii unei sentințe de acuzare”, nu este plauzibilă și nu are suport legal, în condițiile când transmiterea mijloacelor bănești a fost documentată legal; - potrivit textului sentinței, este evident că probele inculpaților și forma de a se apăra au determinat aprecierea unilaterală a probelor acuzării și a unui fapt evident de 11 corupere pasivă comis de inculpați, fapt care a dus la emiterea unei sentințe ilegale, cu caracter contradictoriu. Anume asupra acestor motive din în apel, instanța de apel nu s-a pronunțat sau s-a pronunțat superficial, fără argumentarea cuvenită. La motivarea deciziei, instanța de apel s-a limitat la invocarea expresiilor preluate din sentință, fără o motivare concretă, detaliată și convingătoare asupra declarațiilor părții vătămate Rusu I. și a martorilor Rusu T., Ursu A., a ignorat circumstanțele invocate de aceștia și nu le-a coroborat cu celelalte probe decisive administrate la cauza penală, și anume: procesul-verbal de cercetare la fața locului din 19.03.2014, potrivit cărui au fost examinate descifrările apelurilor postului telefonic nr. xxxxxxxxx, utilizat de Sochirca L., numărului de telefon xxxxxxxxx, utilizat de Pînzari I., numărului de telefon xxxxxxxxx, utilizat de Baiura A., numărului de telefon xxxxxxxxx, utilizat de Mîțu D., pentru perioada 20.01.2014- 20.02.2014 și s-a stabilit că, la numărul de telefon utilizat de Sochirca L., este înregistrat apel în regim de intrare de la nr. xxxxxxxxx, utilizat de Rusu T., la data de 06.02.2014, ora 12.22. S-a mai stabilit că, la numărul de telefon ridicat de la Baiura A., au fost înregistrate apeluri de ieșire - intrare în zilele de 13.02.2014, 17.02.2014 și 20.02.2014, adică legătura telefonică cu Rusu T., numărul fiind poziționat în celula „Zastînca”; înregistrările audio, imprimate pe purtătorii de informație CD-R cu inscripțiile 1315, 1316; 1341; 1342; 1343, pe care se conțin discuțiile purtate de Rusu T. cu Pînzari I. și Baiura A.; procesele-verbale privind efectuarea măsurii speciale de investigație controlul transmiterii banilor, datate cu 14.02.2014 și 21.02.2014, prin care organul de urmărire penală a constatat că, ofițerul CNA Curmei Chiril, la 13.02.2014 și respectiv la 20.02.2014, a efectuat controlul transmiterii banilor extorcați; procesele verbale privind efectuarea măsurii speciale de investigații, documentate cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, localizarea sau mărirea prin sistemul de poziționare globală GPS ori prin alte mijloace tehnice datate cu 06.02.2014, 07.02.2014 și 18.02.2014, prin care organul de mărire penală s-a expus asupra rezultatelor înregistrărilor controlului transmiterii banilor, motivând superficial respingerea acestor probe. Deși, conform rechizitoriului, inculpaților Mîțu D. – în calitate de autor, Sochirca L. în calitate de complice, Pînzari I. – în calitate de complice, Baiura A. în calitate de autor, li se incriminează comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, adică pretinderea, acceptarea și primirea personal și prin mijlocitor, de către o persoană publică de bunuri și servicii, ce nu i se cuvin pentru sine sau pentru o altă persoană, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, de mai multe persoane cu extorcare de bunuri, instanța de apel, a omis să se expună asupra cărorva acțiuni alternative, componente a laturii obiective a infracțiunii incriminate inculpaților, aceasta le respinge ca nefiind probate prin cumulul de probe administrat, examinat și verificat în instanța de apel, menținând sub acest aspect doar constatarea primei instanțe, că „în speța dată lipsește obiectul material al infracțiunii prevăzute de art. 324 Cod penal, faptul transmiterii și primirii banilor de inculpați, nefiind probat într-un mod cert, fapt ce nu permite emiterea unei sentințe de condamnare și menționând eronat în decizie că „acuzarea i-a învinuit pe inculpați că prin participație complexă au extorcat de la partea vătămată suma de 3000 de dolari, 12 pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției, în așa mod ca ultimul să obțină o decizie favorabilă pe cazul decesului lui Lupu V. și ca ulterior să primească acești bani de la Rusu T.”, fără a se referi în volum deplin la învinuirea formulată în rechizitoriu, adică pe pretindere, acceptare și primire. Conform prevederilor art. 324 Cod penal, în varianta tip, prevăzută la alin. (1) a acestui articol, latura obiectivă a acestei infracțiuni se manifestă prin trei acțiuni alternative – pretinderea, acceptarea sau primirea, astfel elementul material al infracțiunii de corupere pasivă este realizat din momentul săvârșirii în mod separat a unei singure acțiuni din cele trei menționate. Or, infracțiunea de corupere pasivă are un caracter formal și se consideră consumată din momentul pretinderii, acceptării sau primirii, personal sau prin mijlocitor, de către persoana publică de bunuri, servicii, ce nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană, pentru a îndeplini sau nu, ori pentru a întârzia sau grăbi îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia, nefiind condiționată de faptul dacă acțiunea de pretindere este urmată sau nu de acțiunea de acceptare sau de primire a bunurilor sau serviciilor, precum și dacă fiecare din aceste acțiuni au loc individual, în lipsa celorlalte două alternative. La fel, în varianta agravată, prevăzută la art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, incriminată inculpaților conform rechizitoriului, această infracțiune la fel este una formală și se consideră consumată din momentul extorcării în întregime a remunerației ilicite. Totodată, recursul declarat de partea vătămată Rusu I. la 28.09.2015, este inadmisibil, fiind declarat peste termen. Mai mult, partea vătămată Rusu I. nu a utilizat calea de atac apelul, fiind astfel, decăzut din dreptul de a ataca cu recurs decizia instanței de apel.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 31 ianuarie 2018, apelul procurorului a fost admis, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre. Mîțu Dumitru a fost condamnat în baza art. 42 alin. (3), 45, 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu amendă în mărime de 1500 unități convenționale, ce constituie 30.000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în cadrul MAI RM pe un termen de 3 ani. Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate i-a fost suspendată condiționat, pe o perioadă de probațiune de 3 ani. Sochirca Lilian a fost condamnat în baza art. 42 alin. (5), 45, 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu amendă în mărime de 1500 unități convenționale, ce constituie 30.000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în cadrul MAI RM pe un termen de 3 ani. Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate i-a fost suspendată condiționat, pe o perioadă de probațiune de 3 ani. Pînzari Igor a fost condamnat în baza art. 42 alin. (5), 45, 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu amendă în mărime de 1000 unități convenționale, ce constituie 20.000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în cadrul MAI RM pe un termen de 3 ani. 13 Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate i-a fost suspendată condiționat, pe o perioadă de probațiune de 2 ani. Baiura Andrei a fost condamnat în baza art. 42 alin. (2), 45, 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu amendă în mărime de 1000 unități convenționale, ce constituie 20.000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în cadrul MAI RM pe un termen de 3 ani. Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate i-a fost suspendată condiționat, pe o perioadă de probațiune de 2 ani. De la inculpați s-a încasat, în mod solidar, în beneficiul Centrului Național Anticorupție suma de 2000 dolari SUA, echivalentul cărei în lei, la ziua de 20.02.2014, constituind 27.035,60 lei, conform cursului oficial al BNM de 13.51 lei. Instanța de apel a constatat, că inculpatul Mîțu Dumitru, activând în funcția de ofițer al Biroului crime grave al Serviciului poliției criminale de investigații infracțiuni al Inspectoratului de poliție Soroca al IGP, în baza ordinului MAI nr. 23 EF din 06 martie 2013, fiind persoană publică, căreia într-o instituție de stat, i-au fost acordate permanent, prin stipularea legii și prin numire, drepturi și obligații în vederea exercitării funcției autorității publice, încălcând: prevederile art. 22 alin. (l) lit. a), b), d), f), g) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 04.07.2008, prin care este obligat să respecte Constituția și legislația în vigoare, drepturile și libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate atribuțiile de serviciu, să respecte normele de conduită profesională și regulamentul intern; prevederile art. 18, 26 alin. (1), 28 a Legii cu privire la poliție nr. 320 din 27.12.2012, prin care este obligat să respecte atribuțiile poliției și responsabilitatea colaboratorului poliției; pct. 15 lit. i) și j) din Codul de etică și deontologie a polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 481 din 10.05.2006, prin care este obligat să se opună tuturor formelor de corupție din poliție, să informeze superiorii și celelalte organe competente referitor la toate cauzele de corupție din poliție, fiind în participație și comun acord cu colaboratorii IP Soroca Sochirca L., Pînzari I. și Baiura A., având rolul de organizator, a pretins prin extorcare de la Rusu I. bani ce nu i se cuvin în sumă de 3000 dolari SUA, în schimbul căror urma să nu-l suspecte în cadrul investigării decesului cet. Lupu V., cadavrul cărui a fost depistat la 16.01.2014, pe teritoriul fostei școli din s. Xxxxxxx, r-nul Soroca. La 21 ianuarie 2014, Rusu I., aflându-se la IP Soroca, în biroul 304, fiind chestionat de Sochirca L. și Mîțu D. asupra circumstanțelor depistării la 16.01.2014 a cadavrului cet. Lupu Vitalie, a fost supus amenințărilor și presiunilor pentru a recunoaște faptul aplicării loviturilor decedatului Lupu V. Tot atunci, în timpul discuțiilor, Mîțu D. a pretins prin extorcare de la Rusu I. bani în sumă de 5000 euro, pentru a nu-l suspecta de omor în cadrul investigațiilor privind decesul lui Lupu V., obligându-l să aducă banii în aceeași zi, către ora 17.00. În aceeași zi, seara, fiind telefonat de către Sochirca L., Rusu I. s-a prezentat la IP Soroca în biroul 304, unde i-a comunicat lui Sochirca L. că nu dispune de banii pretinși de Mîțu D. în sumă de 5000 euro. În rezultatul discuțiilor, Mîțu D. i-a spus lui Rusu I. să aducă aceeași sumă de 5000, dar în dolari SUA, până în ziua următoare, către data de 22.01.2014. 14 La 22 ianuarie 2014, Rusu I. s-a prezentat la IP Soroca în biroul 304, unde lui Mîțu D. i-a comunicat că nu dispune de suma de 5000 dolari SUA, solicitând permisiunea să plece la muncă în Rusia, de unde va transmite banii pretinși, la ce Mîțu D. i-a spus că deja urmează să transmită suma de 3000 dolari SUA, dar soția sa, Rusu T., să rămână în Moldova pentru a transmite suma pretinsă. Ieșind din biroul 304 al IP Soroca, pe scări, Sochirca L. i-a zis lui Rusu I. ca discuțiile respective să nu fie divulgate. Sochirca L., pentru a-l determina pe Rusu I. să transmită banii extorcați în sumă de 3000 dolari SUA, a făcut legătură cu Rusu T., prin intermediul șefului postului de poliție Zastînca al IP Soroca, Pînzari I., care în timpul discuțiilor din 06.02.2014 și 07.02.2014 i-a confirmat lui Rusu T. că Sochirca L. este la curent cu discuțiile purtate și că Sochirca L. și Mîțu D. nu vor lua direct banii, dar prin mijlocitori. Tot atunci, la 07.02.2014, Pînzari I, în timpul discuției cu Rusu T., a stabilit ca să fie contactat telefonic, când va deține banii. Ulterior, la 11.02.2014, Rusu T. l-a telefonat pe Pînzari I., care sub pretextul că este ocupat, i-a comunicat că o va contacta mai târziu. La 13 februarie 2014, Baiura A., fiind împreună cu Pînzari I. în automobil, aproximativ la ora 17.05, aflându-se în preajma casei din str. Renașterii 26/A, or. Soroca, a primit de la Rusu T., soția lui Rusu I., bani ce nu i se cuvin, în sumă de 1000 dolari SUA. Ulterior, Baiura A., la 20.02.2014, aproximativ ora 21.30, aflându- se în preajma casei din str. Renașterii 26/A, or. Soroca, a primit de la Rusu T., soția lui Rusu I., bani ce nu i se cuvin, în sumă de 2000 dolari SUA. În calitate de persoană publică, Mîțu D., acționând contrar activității organelor de poliție care mizează pe respectarea personalității cetățenilor, constituind un garant al apărării demnității, drepturilor, libertăților și intereselor lor legitime, apărării cetățenilor, indiferent de situația lor socială, patrimonială, de apartenență națională, de rasă, sex și vârstă, de studii și limbă, de atitudinea față de religie, de convingerile politice și de altă natură, prin abuz de serviciu a subminat autoritatea statului reprezentat prin organele de poliție, cauzând daune în proporții considerabile intereselor publice, și daune materiale persoanei fizice Rusu I. Astfel, inculpatul Mîțu D. a comis infracțiunea prevăzută de art.42 alin. (3), art. 45, art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, ca participația complexă la coruperea pasivă, fiind autor, adică pretinderea, acceptarea și primirea, personal și prin mijlocitor, de către persoana publică de bunuri și servicii, ce nu i se cuvin pentru sine sau pentru o altă persoană, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, de mai multe persoane cu extorcare de bunuri. Inculpatul Sochirca Lilian, activând în funcția de ofițer superior de investigații al Biroului crime grave al Serviciului poliției criminale de investigație infracțiuni al Inspectoratului de Poliție Soroca al IGP, în baza ordinului MAI nr. 23 EF din 06 martie 2013, fiind persoană publică, căreia într-o instituție de stat, i-au fost acordate permanent, prin stipularea legii și prin numire, drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, a încălcat prevederile art. 22 alin. (l) lit. a), b), d), f), g) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 04.07.2008, prin care era obligat să respecte Constituția și legislația în vigoare, drepturile și libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate 15 atribuțiile de serviciu, să respecte normele de conduită profesională și regulamentul intern; prevederile art. 18, 26 alin (1), 28 a Legii cu privire la poliție nr. 320 din 27.12.2012, prin care este obligat să respecte atribuțiile poliției și responsabilitatea colaboratorului poliției; pct. 15 lit. i) și j) din Codul de etică și deontologie a polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 481 din 10.05.2006, prin care este obligat să se opună tuturor formelor de corupție din poliție, să informeze superiorii și celelalte organe competente referitor la toate cauzele de corupție din poliție, fiind în participație și comun acord cu colaboratorii IP Soroca Mîțu D., Pînzari I. și Baiura A., având rolul de complice, a pretins prin extorcare de la Rusu I., bani ce nu i se cuvin, în sumă de 3000 dolari SUA, în schimbul căror urma să nu-1 suspecte în cadrul investigării faptului de deces a cet. Lupu V., cadavrul cărui a fost depistat la 16.01.2014, pe teritoriul fostei școli din s. Xxxxxxxx, r-nul Soroca. La 21 ianuarie 2014, Rusu I., aflându-se la IP Soroca în biroul 304, fiind chestionat de Sochirca L. și Mîțu D. asupra circumstanțelor depistării la 16.01.2014 a cadavrului cet. Lupu V., a fost supus amenințărilor și presiunilor pentru a recunoaște fapta aplicării loviturilor decedatului Lupu V. Tot atunci, în timpul discuțiilor, Mîțu D. a pretins prin extorcare de la Rusu I., bani în sumă de 5000 euro, pentru a nu-l suspecta de omor în cadrul investigațiilor privind decesul lui Lupu V., obligându-l să aducă banii în aceeași zi, către ora 17.00. În aceeași zi, seara, Rusu I., fiind telefonat de către Sochirca L., s-a prezentat la IP Soroca în biroul 304, unde i-a comunicat acestuia că nu dispune de banii pretinși de Mîțu D., în sumă de 5000 euro. În rezultatul discuțiilor, Mîțu D. i-a comunicat lui Rusu I., să aducă aceeași sumă de 5000 dar deja în dolari SUA, până în ziua următoare, către data de 22.01.2014. La 22 ianuarie 2014, Rusu I. s-a prezentat la IP Soroca în biroul 304, unde lui Mîțu D. i-a comunicat că nu dispune de suma de 5000 dolari SUA, solicitând permisiunea să plece la muncă în Rusia, de unde va transmite banii pretinși, la ce Mîțu D. i-a spus că deja urmează să transmită suma de 3000 dolari SUA, dar soția sa, Rusu T., să rămână în Moldova pentru a transmite suma pretinsă. Ieșind din biroul 304 al IP Soroca, pe scări, Sochirca L. i-a zis lui Rusu I. ca discuțiile purtate să nu fie divulgate. Sochirca L., pentru a-l determina pe Rusu Igor să transmită banii extorcați în sumă de 3000 dolari SUA, a făcut legătură cu Rusu T. prin intermediul șefului postului de poliție Zastînca al IP Soroca, Pînzari I., care în timpul discuțiilor din 06.02.2014 și 07.02.2014 i-a confirmat lui Rusu T. că Sochirca L. este la curent cu discuțiile purtate și că Sochirca L. și Mîțu D. nu vor lua direct banii, dar prin mijlocitori. Tot atunci, la 07.02.2014, Pînzari I., în timpul discuției cu Rusu T., a stabilit ca să fie contactat telefonic când va deține banii. Ulterior, la 11.02.2014, Rusu T. l-a telefonat pe Pînzari I., care sub pretextul că este ocupat i-a comunicat că o v-a contacta mai târziu. La 13.02.2014, Baiura A., fiind împreună cu Pînzari I. în automobil, aproximativ la ora 17.05, aflându-se în preajma casei din str. Renașterii 26/A, or. Soroca, a primit de la Rusu T., soția lui Rusu I., bani ce nu i se cuvin, în sumă de 1000 dolari SUA. Ulterior, Baiura A., la 20.02.2014, aproximativ ora 21.30, aflându- 16 se în preajma casei din str. Renașterii 26/A, or. Soroca, a primit de la Rusu T., soția lui Rusu I., bani ce nu i se cuvin, în sumă de 2000 dolari SUA. În calitate de persoană publică, Sochirca L., acționând contrar activității organelor de poliție care mizează pe respectarea personalității cetățenilor, constituind un garant al apărării demnității, drepturilor, libertăților intereselor lor legitime, apărării cetățenilor indiferent de situația lor socială, patrimonială, de apartenență națională, de rasă, sex și vârstă, de studii și limbă, de atitudinea față de religie, de convingerile politice și de altă natură, prin abuz de serviciu a subminat autoritatea statului reprezentat prin organele de poliție, cauzând daune în proporții considerabile intereselor publice și daune materiale persoanei fizice Rusu I. Astfel, inculpatul Sochirca L. a comis infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (5), 45, 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, ca participație complexă la coruperea pasivă, fiind complice, adică pretinderea, acceptarea și primirea personal și prin mijlocitor, de către persoană publică de bunuri și servicii, ce nu i se cuvin pentru sine sau pentru o altă persoană, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, de mai multe persoane cu extorcare de bunuri. Inculpatul Pînzari I., activând în funcția de șef de post, ofițer superior de sector al postului de poliție Zastînca al sectorului de poliție nr. 16 al Secției Securitate publică a Inspectoratului de poliție Soroca al IGP al MAI, în baza ordinului MAI nr. 23 EF din 06 martie 2013, fiind persoană publică, căreia, într-o instituție de stat, i-au fost acordate permanent prin stipularea legii și prin numire, drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, a încălcat prevederile art. 22 alin. (1) lit. a), b), d), f), g) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr.158-XVI din 04.07.2008, prin care este obligat să respecte Constituția și legislația în vigoare, drepturile și libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate atribuțiile de serviciu, să respecte normele de conduită profesională și regulamentul intern, prevederile art. 18, 26 alin. (1), 28 a Legii cu privire la poliție nr. 320 din 27.12.2012, prin care este obligat să respecte atribuțiile poliției și responsabilitatea colaboratorului poliției, pct. 15 lit. i) și j) din Codul de etică și deontologie a polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 481 din 10.05.2006, prin care este obligat să se opună tuturor formelor de corupție din poliție, să informeze superiorii și celelalte organe competente referitor la toate cauzele de corupție din poliție; fiind în participație și comun acord cu colaboratorii IP Soroca Mîțu D., Sochirca L. și Baiura A., având rolul de complice, a pretins prin extorcare de la Rusu I., bani ce nu i se cuvin, în sumă de 3000 dolari SUA, în schimbul căror urma să nu-l suspecte în cadrul investigării faptului de deces a cet. Lupu V., cadavrul cărui a fost depistat la 16.01.2014, pe teritoriul fostei școli din s. Xxxxxxx, r-nul Soroca. La 21 ianuarie 2014, Rusu I., aflându-se la IP Soroca în biroul 304, fiind chestionat de Sochirca L. și Mîțu D. asupra circumstanțelor depistării la 16.01.2014 a cadavrului cet. Lupu V., a fost supus amenințărilor și presiunilor pentru a recunoaște faptul aplicării loviturilor decedatului Lupu V. Tot atunci, în timpul discuțiilor, Mîțu D. a pretins prin extorcare de la Rusu I. bani în sumă de 5000 euro, pentru a nu-l suspecta de omor în cadrul investigațiilor privind decesul lui Lupu V., obligându-l să- i aducă în aceeași zi, către ora 17.00. În aceeași zi, seara, Rusu I., fiind telefonat de către Sochirca L., s-a prezentat la IP Soroca în biroul 304, unde i-a comunicat lui 17 Sochirca L., că nu dispune de banii pretinși de Mîțu D. în sumă de 5000 euro, în rezultatul discuțiilor Mîțu D. i-a spus lui Rusu I. să aducă aceeași sumă 5000 dar în dolari SUA, până în ziua următoare, către 22.01.2014. La 22 ianuarie 2014, Rusu I. s-a prezentat la IP Soroca în biroul, unde lui Mîțu D. i-a comunicat că nu dispune de suma de 5000 dolari SUA, solicitând permisiunea să plece la muncă în Rusia, de unde va transmite banii pretinși, la ce Mîțu D. i-a spus că deja urmează să transmită suma de 3000 dolari SUA, dar soția sa, Rusu T., să rămână în Moldova pentru a transmite suma pretinsă. Ieșind din biroul 304 al IP Soroca, pe scări, Sochirca L. i-a zis lui Rusu I. ca discuțiile purtate să nu fie divulgate. Sochirca L., pentru a-l determina pe Rusu I. să transmită banii extorcați în sumă de 3000 dolari SUA, a făcut legătură cu Rusu T., prin intermediul șefului postului de poliție Zastînca al IP Soroca Pînzari I., care în timpul discuțiilor din 06.02.2014 și 07.02.2014 i-a confirmat lui Rusu T., că Sochirca L. este la curent cu discuțiile purtate și că Sochirca L. și Mîțu D. nu vor lua direct banii, dar prin mijlocitori. Tot atunci, la 07.02.2014, Pînzari I. în timpul discuției cu Rusu T., a stabilit ca să fie contactat telefonic când va deține banii. Ulterior, la 11.02.2014, Rusu T. l-a telefonat pe Pînzari I. care sub pretextul că este ocupat, i-a comunicat că o va contacta mai târziu. La 13.02.2014, Baiura A., fiind împreună cu Pînzari I. în automobil, aproximativ la ora 17.05, aflându-se în preajma casei din str. Renașterii 26/A, or. Soroca, a primit de la Rusu T., soția lui Rusu I., bani ce nu i se cuvin, în sumă de 1000 dolari SUA. Ulterior, Baiura A., la 20.02.2014, aproximativ ora 21.30, aflându- se în preajma casei din str. Renașterii 26/A, or. Soroca, a primit de la Rusu T., soția lui Rusu I., bani ce nu i se cuvin, în sumă de 2000 dolari SUA. În calitate de persoană publică Pînzari I., acționând contrar activității organelor de poliție care mizează pe respectarea personalității cetățenilor, constituind un garant al apărării demnității, drepturilor și cetățenilor și intereselor lor legitime, apărării cetățenilor indiferent de situația lor socială, patrimonială, de apartenență națională, de rasă, sex și vârstă, de studii și limbă, de atitudinea față de religie, de convingerile politice și de altă natură, prin abuz de serviciu, a subminat autoritatea statului reprezentat prin organele de poliție, cauzând daune în proporții considerabile intereselor publice și daune materiale persoanei fizice Rusu I. Astfel, inculpatul Pînzari I. a comis infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (5), 45, 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, ca participație complexă la coruperea pasivă, fiind complice, adică pretinderea, acceptarea și primirea personal și prin mijlocitor, de către persoană publică de bunuri și servicii, ce nu i se cuvin pentru sine sau pentru o altă persoană, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, de mai multe persoane cu extorcare de bunuri. Inculpatul Baiura Andrei, activând în funcția de ofițer superior de investigații al Serviciului analize crime al Inspectoratului de poliție Soroca al IGP, în baza ordinului MAI nr.85 EF din 07 februarie 2014, fiind persoană publică, căreia, într-o instituție de stat, i-au fost acordate permanent, prin stipularea legii și prin numire, drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice a încălcat prevederile art. 22 alin. (l) lit. a), b), d), f), g) din Legea cu privire la funcția publică 18 și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 04.07.2008, prin care este obligat să respecte Constituția și legislația în vigoare, drepturile și libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate atribuțiile de serviciu, să respecte normele de conduită profesională și regulamentul intern, prevederile art. 18, 26 alin. (1), 28 a Legii cu privire la poliție nr. 320 din 27.12.2012, prin care este obligat să respecte atribuțiile poliției și responsabilitatea colaboratorului poliției, pct. 15 lit. i) și j) din Codul de etică și deontologie a polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 481 din 10.05.2006, prin care este obligat să se opună tuturor formelor de corupție din poliție, să informeze superiorii și celelalte organe competente referitor la toate cauzele de corupție din poliție, fiind în participație și comun acord cu colaboratorii IP Soroca Mîțu D., Sochirca L. și Pînzari I., având rolul de autor, a pretins prin extorcare de la Rusu I., bani ce nu i se cuvin, în sumă de 3000 dolari SUA, în schimbul căror urma să nu-l suspecte în cadrul investigării faptului de deces al cet. Lupu V., cadavrul cărui a fost depistat la 16.01.2014, pe teritoriul fostei școli din s. Xxxx, r-nul Soroca. La 21 ianuarie 2014, Rusu I. aflându-se la IP Soroca, în biroul 304, fiind chestionat de Sochirca L. și Mîțu D. asupra circumstanțelor depistării la 16.01.2014 a cadavrului cet. Lupu V., a fost supus amenințărilor și presiunilor pentru a recunoaște faptul aplicării loviturilor decedatului Lupu V. Tot atunci, în timpul discuțiilor, Mîțu D. a pretins prin extorcare de la Rusu I., bani în sumă de 5000 euro, pentru a nu-l suspecta de omor în cadrul investigațiilor privind decesul lui Lupu V., obligându-l să aducă banii în aceeași zi, către ora 17.00. În aceeași zi, seara, Rusu I., fiind telefonat de către Sochirca L., s-a prezentat la IP Soroca în biroul 304, unde i-a comunicat lui Sochirca L. că nu dispune de banii pretinși de Mîțu D., în sumă de 5000 euro. În rezultatul discuțiilor, Mîțu D. i-a comunicat lui Rusu I. să aducă aceeași sumă 5000 dar în dolari SUA, până în ziua următoare, către 22.01.2014. La 22 ianuarie 2014, Rusu I., s-a prezentat la IP Soroca în birou1 304, unde lui Mîțu D. i-a comunicat că nu dispune de suma de 5000 de dolari SUA, solicitând permisiunea să plece la muncă în Rusia, de unde va transmite banii pretinși, la ce Mîțu D. i-a spus că deja urmează să transmită suma de 3000 dolari SUA, dar soția sa, Rusu T., să rămână în Moldova pentru a transmite suma pretinsă. Ieșind din biroul 304 al IP Soroca, pe scări, Sochirca L. i-a zis lui Rusu I. ca discuțiile purtate să nu fie divulgate. Sochirca L., pentru a-1 determina pe Rusu I. să transmită banii extorcați în sumă de 3000 dolari SUA, a făcut legătură cu Rusu T., prin intermediul șefului postului de poliție Zastînca al IP Soroca, Pînzari I., care în timpul discuțiilor din 06.02.2014 și 07.02.2014 i-a confirmat lui Rusu T., că Sochirca L. este la curent cu discuțiile purtate și că Sochirca L. și Mîțu D. nu vor lua direct banii, dar prin mijlocitori. Tot atunci, la 07.02.2014, Pînzari I. în timpul discuției cu Rusu T., a stabilit ca să fie contactat telefonic când va deține banii. Ulterior, la 11.02.2014, Rusu T. l-a telefonat pe Pînzari I., care sub pretextul că este ocupat i-a comunicat că o va contacta mai târziu. La 13 februarie 2014, Baiura A., fiind împreună cu Pînzari I. în automobil, aproximativ la ora 17.05, aflându-se în preajma casei din str. Renașterii 26/A, or. Soroca, a primit de la Rusu T., soția lui Rusu I., bani ce nu i se cuvin, în sumă de 19 1000 dolari SUA. Ulterior Baiura A., la 20.02.2014, aproximativ ora 21.30, aflându- se în preajma casei din str. Renașterii 26/A, or. Soroca, a primit de la Rusu T., soția lui Rusu Igor, bani ce nu i se cuveneau, în sumă de 2000 de dolari SUA. În calitate de persoană publică Baiura A., acționând contrar activității organelor de poliție care mizează pe respectarea personalității cetățenilor, constituind un garant al apărării demnității, drepturilor, libertăților și intereselor legitime, apărării cetățenilor indiferent de situația lor socială, patrimonială, de apartenență națională, de rasă, sex și vârstă, de studii și limbă, de atitudinea față de religie, de convingerile politice și de altă natură, prin abuz de serviciu, a subminat autoritatea statului reprezentat prin organele de poliție, cauzând daune în proporții considerabile intereselor publice, și daune materiale persoanei fizice Rusu I. Astfel, inculpatul Baiura A. a comis infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (2), 45, 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, după indicii participației complexe la coruperea pasivă, fiind autor, adică pretinderea, acceptarea și primirea personal și prin mijlocitor, de către persoană publică de bunuri și servicii, ce nu i se cuvin pentru sine sau pentru o altă persoană, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, de mai multe persoane cu extorcare de bunuri. Instanța de apel a reținut, că inculpatul Mîțu D., fiind audiat în ședința instanței de apel, a declarat că susține declarațiile date în instanța de fond și refuză de a da declarații suplimentare. Astfel, potrivit declarațiilor inculpatului Mîțu D., depuse în instanța de fond și verificate în ședința instanței de apel, acesta a indicat că nu a avut careva discuții cu Rusu I. și Rusu T., care nu au fost la el în birou și pe care nu i-a văzut personal la IP Soroca. Nu a avut nici o tangență cu investigarea și documentarea cazului decesului cet. Lupu V. Personal nu a pretins și extorcat careva sume de bani de la Rusu I. și Rusu T., atât direct cât și prin intermediul altor persoane și anume, Sochirca L., Pînzari I. și Baiura A. Inculpatul Sochirca L. fiind audiat în ședința instanței de apel, a declarat că susține declarațiile date în instanța de fond, completări neavând. Astfel, potrivit declarațiilor inculpatului Sochirca L. depuse în instanța de fond și verificate în ședința instanței de apel, personal cu soții Rusu nu a avut careva discuții în incinta Comisariatului de poliție sau în altă parte. Explicații de la ei nu a luat și nici nu a purtat convorbiri telefonice cu ultimii. Materialul privind decesul cet. Lupu V. nu l-a avut în gestiune, neavând tangență cu el. Nu a pretins și nu a primit sume bănești de la Rusu I. și Rusu T. Inculpatul Pînzari I., fiind audiat în ședința instanței de apel, a declarat că susține declarațiile date în instanța de fond și refuză de a da declarații suplimentare. Astfel, potrivit declarațiilor inculpatului Mîțu D., depuse în instanța de fond și verificate în ședința instanței de apel, pe teritoriul fostei școli din s. Xxxxxxx a fost depistat un cadavru de gen masculin. La fața locului a văzut cadavrul la pământ, venind grupa operativă și medicul legist. Împreună cu colaboratorii de poliție din grupa operativă a acumulat explicații pe caz, personal luând explicații de la Rusu I. și Rusu T., materialul fiind înregistrat în registrul nr. 2. Nu a pretins și nu a avut intenția de a pretinde la careva sume bănești. 20 Inculpatul Baiura A., fiind audiat în ședința instanței de apel, a declarat că susține declarațiile date în instanța de fond și refuză de a da declarații suplimentare. Astfel, potrivit declarațiilor inculpatului Baiura A., depuse în instanța de fond și verificate în ședința instanței de apel, nu a avut tangență cu materialul privind decesul cet. Lupu V., nediscutând cu Rusu I., nu a pretins și primit careva sume bănești. Nu a discutat cu nimeni dintre ceilalți inculpați despre materialul privind decesul lui Lupu V. Cu Rusu I. și Rusu T. discuții telefonice nu a avut, neavând tangență nici cu materialul dat. Înregistrările audio nu le recunoaște. Pe marginea materialului respectiv nu a putut adopta careva hotărâre. Nu a pretins și nu a primit nimic. Totodată, vina inculpaților în comiterea infracțiunii imputate a fost dovedită pe deplin, prin cumul de probe administrate. Astfel, partea vătămată Rusu I., a declarat că, un polițist care s-a prezentat Mîțu, a coborât și la condus în biroul 304, unde Sochirca L. a început să râdă spunând să-i povestească cum l-a bătut pe Lupu V. și cum l-a omorât, la ce el a comunicat că nu a bătut și omorât pe nimeni și că doar i-a dat apă și l-a ajutat. Sochirca L. a ridicat vocea și a spus că el l-a văzut la urmă și că ei l-au ucis. L-au amenințat cu privire la persoana sa cât și a soției sale. Ulterior a fost dus în alt birou unde a stat ceva timp, iar când a fost chemat înapoi, din biroul 304 ieșea soția sa, iar Sochirca L. i-a spus că aceasta a declarat despre faptul cum el, l-a bătut și omorât pe Lupu V., ulterior venind alt polițist care i-a spus că va chema televiziunea să-l filmeze și să știe toți că este un ucigaș, speriindu-se astfel și semnând explicațiile scrise, fără a le mai citi. Peste ceva timp au revenit Mîțu D., Sochirca L. și încă o persoană necunoscută, vorbind între ei despre reținerea lui. Sochirca L. a ieșit din birou, iar Mîțu D. i-a spus că este serioasă cauza, iar când l-a întrebat ce să facă, Mîțu i-a spus că trebuiesc mulți bani, scriind pe foaie suma de 5000 euro, după care a ieșit din birou. Ulterior a intrat Sochirca L. care i-a spus să aducă suma de 5000 euro până seara. A cerut numărul de telefon spunând că va telefona. Când a comunicat că nu are bani și a cerut permisiunea de a pleca la Moscova, Sochirca L. i-a spus „care Moscova, că amuș te închidem în podval”. Ieșind de la poliție i-a comunicat soției că i se cer 5000 euro. Bani nu au găsit, soția propunându-i să sune la linia fierbinte. A mers din nou la poliție cu soția, unde le-a comunicat inculpaților Mîțu D. și Sochirca L. că nu au bani, solicitând permisiunea de a pleca la Moscova sau măcar încă o zi la dispoziție pentru a găsi bani. I-au acordat încă o zi, spunându-i să aducă deja suma de 5000 dolari. A doua zi, la 22.01.2014 a plecat le Centrul Național Anticorupție, unde a povestit cazul. Între timp a fost sunat de Sochirca L. A mers din ou cu soția la poliție, spunând că are nevoie să meargă în biroul 304. Acolo se afla Mîțu D. căruia i-a spus că nu are banii, deoarece nu găsește de unde să împrumute, solicitând permisiunea de a pleca la Moscova. Mîțu D. i-a comunicat că nu mai este nevoie de 5000 dolari, ci doar de 3000 dolari, permițându-i să plece la Moscova cu condiția că soția sa va rămâne pe loc și le va transmite banii. Ieșind din biroul 304, pe hol s-a întâlnit cu Sochirca L. pe care l-a întrebat de unde așa reduceri, că poate mai stă o zi și va trebui să dea deja doar 2000 dolari, la ce ultimul i-a spus să plece la Moscova și să transmită banii. Ieșind afară, i-a comunicat soției că a doua zi va pleca la Moscova, ea va rămâne acasă pentru a transmite banii și că suma s-a micșorat la 3000 dolari. A doua zi, la 21 23.01.2014 a mers la soția la Chișinău pentru a duce înscrierea la CNA depunând și o cerere în acest sens, iar la 24.01.2014 a plecat la Moscova, peste o săptămână transferând suma de 1000 dolari. Amenințările primite le-a perceput ca fiind reale, motiv pentru care a semnat declarațiile scrise. Soția i-a comunicat că suma de 1000 dolari a transmis-o lui Baiura A. discuția a înregistrat-o cu reportofonul de la CNA în incinta CP și cu telefonul mobil personal. În explicație a recunoscut că l-ar fi omorât pe Lupu V. deoarece era speriat, iar Mîțu D. i-a spus că după ce va da banii va rupe declarația privind recunoașterea omorului care a fost scrisă de Sochirca L. și pe care el doar a semnat-o. Martorul Rusu T., a relatat că au venit la poliție și au telefonat pe numărul indicat, iar Mîțu D. a venit după soț. A rămas jos și ulterior Mîțu D. a condus-o în biroul 304, unde era Sochirca L., care a întrebat-o ce conflict a avut soțul ei cu Lupu V, că dacă îl va duce în eroare va fi tras la răspundere. Sochirca L. i-a mai spus că ei sunt ultimii care l-au văzut pe Lupu V. și că ei l-au omorât, că l-au bătut și i-au rupt coastele, că soțul ei, deja a comunicat că el l-a lovit cu picioarele, la ce ea i-a spus că a fost alături și soțul ei nu l-a bătut pe Lupu P. cu picioarele, numai l-a îmboldit cu piciorul spunând ”scoală, du-te acasă”, iar dacă moartea lui Lupu V. a survenit de la acea lovitură, atunci soțul va răspunde, poate din imprudență. Sochirca L. insista că ei l-au omorât pe Lupu V. Ulterior, soțul i-a comunicat că i se cer 5000 euro, că i-au spus că el l-a omorât pe Lupu V., că au expertiza și materialele pe el. Nu i-au arătat careva document, a semnat explicația fără a o citi. I-a spus soțului că nu are pentru ce da bani, dacă nu el l-a omorât pe Lupu V., la ce soțul i-a spus că a fost amenințat că-i vor da în subsol și își vor bate joc de ei, că ea va fi violată și el va fi filmat de SorTV. Soțul era speriat, spunând că trebuie de căutat bani, dar n-au găsit și ea a propus să sune la telefonul pe care l-a luat de pe panoul de la poliție, ulterior un cunoscut le-a spus că dacă nu este vinovat să se adreseze la Procuratură sau CNA. Având termen până la orele 17.00 seara să aducă banii, au venit la poliție, unde de la ea a fost luate explicații, pe care citindu-le nu a fost de acord cu cuvântul „lovit”, deoarece ea a spus „îmboldit” dar nu „lovit”. Sochirca L. i-a spus că-l vor închide pe soțul ei, deoarece acesta a semnat că el ar fi comis omorul, că expertiza a depistat că Lupu V. a fost omorât. A întrebat dacă sunt rezultatele, la ce Sochirca L. i-a spus că toate actele se află la șef și dacă șeful va permite atunci îi vor da voie acasă. Ulterior i-au eliberat, afară soțul comunicându-i că deja trebuie să ducă suma de 5000 dolari. A doua zi soțul a plecat în mun. Chișinău la CNA, când a revenit i-a spus că trebuie să meargă la poliție, deoarece a fost contactat de Sochirca L. La poliție a intrat numai soțul, a ieșit peste un timp și a spus că pleacă la Moscova, că deja i se cer 3000 dolari, că ea va rămâne acasă să primească banii și să-i transmită. Peste o săptămână a fost apelată de Pînzari I., care a spus că Sochirca L. are nevoie de copia buletinului soțului și va veni după copie, când i-a transmis copia actului, Pînzari I. i-a spus că sunt rezultatele expertizei și că soțul trebuie să fie luni la poliție și să-l sune pe Sochirca L., care i-a spus că Pînzari I. ceva a încurcat. A doua zi, s-a întâlnit cu Pînzari I. care i-a spus „voi știți ce ați vorbit cu Sochirca L., știți ce v-ați înțeles”, i-a spus că știe, la ce Pînzari I. i-a comunicat că a fost trimit de Sochirca L. să îi spună că „dacă vrei să fie totul bine și rubla se plătește. Lămurirea de la Sochirca L. se nimicește și rămân doar cele de le mine, de la Pînzari I. și expertiza va fi bună, că trebuie și expertul plătit”, 22 spunând că „Igor a tău nu e vinovat, de ce așa s-a primit”, ea i-a spus lui Pînzari I. că nu au încotro, că l-au speriat pe soț, că în curând acesta va trimite bani, iar Pînzari I. i-a spus, că de cum primește, să-l sune să se întâlnească și mai mult să nu vorbească nimic pe telefon. După ce a primit banii l-a sunat pe Pînzari I. și acesta i-a spus că singur o va telefona. Mai tîrziu a fost telefonată de o persoană, după voce i s-a părut că era Sochirca L., că va veni la ea acasă, apoi au sunat-o să iasă la vagon, dar a spus să vină acasă la mama unde se afla. Peste un timp la poartă s-a oprit o mașină din care a ieșit un domn s-a prezentat că este Baiura A. inspectorul poliției criminale și toate întrebările le va rezolva cu el, dar nu cu Pînzari I. A întrebat-o dacă tatăl ei i-a spus că el a căutat-o, la ce i-a răspuns că acesta nu cunoaște nimic. I-a transmis banii care erau înveliți în hârtia de la bancă în sumă de 1000 dolari, spunându-i că doar acești bani s-a primit să-i transfere, de aceea și l-a sunat pe Pînzari I., la ce Baiura A. i-a spus „nu-i nimic pune-i în buzunar, că eu amuș voi ieși, voi porni mașina, dar tu după ce eu ies, să deschizi ușa și să pui banii pe scaun”, ceea ce a și făcut, observând că pe bancheta din spate era un polițist și Pînzari I. În altă zi, l-a sunat pe Pînzari I. să-i lămurească, deoarece i-a spus că va rezolva toate întrebările cu el, dar acum a intervenit Baiura A., l-a ce Pînzari I. a întrebat-o ce vrea. În altă zi, a fost apelată de Baiura A. cărui i-a spus că vrea să plece la Moscova, că soțul e bolnav și îi va trimite a doua parte de bani în curând. I-a spus că atunci când va primi banii el o va găsi. L-a sunat pe Baiura A. spunând că ea pleacă, că trebuie să se întâlnească și s-au întâlnit lângă poartă, ea a scos banii, i-a arătat și i-a pus în buzunar, solicitând o garanție, iar acesta i-a spus că totul va fi bine și să plece la Moscova, scoțând un pachet și spunându-i să pună banii în el. În acel moment s-a apropiat mașina cu care a venit Baiura A., el a pus pachetul în mașină și ea a plecat în ogradă. A doua parte de bani transmisă a primit-o de la CNA în ziua când a fost reținut Baiura A. și ceilalți. Toate întrebările trebuia să le rezolve cu Pînzari pentru a transmite banii către Sochirca L., Mîțu D. fiind la curent cu toate, el fiind acela care a spus că trebuie să aducă 5000 euro și el de fiecare dată întâlnindu-i la poliție. Banii au fost solicitați pentru a face ca rezultatele expertizei să fie în favoarea soțului. De Sochirca L. a fost amenințată când o interoga că dacă nu va spune adevărul va fi trasă la răspundere. Au făcut înregistrări audio pe care soțul le-a dus la CNA și a depus cerere, au înregistrat convorbirile cu Pînzari I. și Baiura A. cu dictafonul de la CNA. Martorului Rusu T., a depus declarații în instanța de apel anterior, care au fost verificate în instanța de apel după remiterea cauzei la rejudecare. Astfel, aceasta a declarat, că de la Centrul Anticorupție i-a fost transmisă suma de 2000 dolari, care i-a transmis lui Baiura A., iar prima dată a transmis 1000 dolari, care erau banii lor, iar a doua parte de bani a transmis în sumă de 2000 dolari care au fost luați de la CNA. Prima dată în ogradă a intrat Baiura A., iar în mașină era Pînzari I. și alt polițist. A doua oară când a venit la poartă, era Baiura A. cu jeepul, însă nu a văzut cine mai era în mașină deoarece era noapte. Prima sumă de 1000 dolari a transmis-o la o săptămână după ce au fost chemați la poliție, acești bani nu i-au fost restituiți. Pe dictafon a înscris discuția cu Pînzari I. și Baiura A. când i-a transmis a doua sumă de bani. Pe Pînzari I. îl cunoaște deoarece ultimul a procurat un apartament de la ei, ulterior aflând că acesta este polițist de sector. Careva conflicte cu Pînzari I. nu a avut, ultimul a spus că se dă „rubla” ca să fie totul bine. 23 Martorul Ursu A., în ședința instanței de apel, a declarat că pe inculpați îi cunoaște ca lucrători ai poliției, partea vătămată este ginerele lui, iar Rusu T. este fiica lui, susține declarațiile date anterior, din anul 2009-2014 cu Baiura A. erau în relații de prietenie și ultimul avea numărul lui de telefon. Potrivit declarațiilor martorului Ursu A. depuse în ședința instanței de fond, cercetate în ședința instanței de apel, pe Sochirca L., Mîțu D., Baiura A. îi cunoaște și că a avut conflicte cu ei. La 13.02.2014, aflându-se acasă a venit Baiura A., pe care îl cunoaște, deoarece i-a reparat automobilul. Acesta s-a interesat unde este fiica lui Rusu T., comunicându-i că este plecată în s. Slobozia Vărăncău. Când l-a întrebat pentru ce o caută, acesta i-a răspuns că-i datorează bani, că ginerele lui a ucis un om. I-a telefonat fiicei și i-a spus că o caută Baiura A. Fiica i-a spus că va veni acasă și se va lămuri, ulterior Baiura A. l-a telefonat și l-a invitat la un ceai, la ce i-a răspuns de ce s-a legat de familia lui și mai mult n-au discutat. Fiica Rusu T. i-a povestit totul, spunându-i să nu să se implice, că cu dânșii lucrează. În ziua respectivă i-a dat lui Baiura A. 1000 dolari să închidă cazul cu omorul, ultimul spunea că este dosar intentat. Fiica Rusu T. i-a povestit că au cerut de la ei 5000 euro și până la urmă s-au târguit la 3000 dolari. Nu a fost prezent la pretinderea, transmiterea banilor care au fost solicitați pentru a ascunde infracțiunea de omor. Potrivit declarațiilor martorului Bernic M., depuse în ședința instanței de fond, cercetate în ședința instanței de apel, acesta a declarat, că la 16.01.2014 a fost informat de către ofițerul de serviciu despre faptul depistării cadavrului în s. Xxxxxxx, dând indicații să se deplaseze grupa operativă la fața locului. La 17.01.2014 a fost informat că pe corpul lui Lupu V. în urma examinării medicale au fost depistate leziuni corporale. S-a deplasat la fața locului, unde a examinat locul și a discutat cu soții Rusu, deoarece ei ultimii au văzut persoana decedată, după aceasta s- a deplasat la spital și medicul legist i-a comunicat că între leziunile corporale depistate și deces nu este legătură. Comunicarea telefonică a fost înregistrată în registrul nr.2 a IP Soroca la 16.01.2014, la 17.01.2014 a vizat materialul ofițerului de sector nr. 1 s. Zastânca, Pînzari I. După data de 17.01.2014 nu a fost informat privind investigarea decesului cadavrului, materialul se afla în gestiunea lui Pînzari I., iar peste o lună dosarul a fost transmis organului de urmărire penală, urmărirea penală a fost pornită pe faptul cauzării leziunilor corporale. Nu cunoaște despre participarea inculpaților pe cazul dat. Declarațiile date de Rusu I. și Rusu T. atât în cadrul instanței de fond, cât și în cadrul judecării cauzei penale în instanța de apel, urmează a fi luate în considerație ca probe ce dovedesc existența infracțiunii incriminate inculpaților și care constată vina inculpaților. Prin conținutul lor, aceste declarații sunt clare și nu sunt contradictorii, fiind confirmate și prin restul probelor cercetate. Instanța de fond, eronat nu a ținut cont de aceste declarații și nu le-a apreciat la justa valoare, indicând că le apreciază critic, mai ales că declarațiile respective se coroborează cu restul probelor cercetate. Din aceste declarații date de Rusu I. și Rusu T. rezultă anume pretinderea, acceptarea și primirea în sensul coruperii pasive, prin extorcare, de către inculpați, prin participație, a banilor de la Rusu I., bani pe care soția lui Rusu I., Rusu T. i-a transmis personal, fiind evidentă legătură dintre toți inculpații, din aceste declarații, constatându-se cert, că anume Sochirca L. l-a audiat 24 pe Rusu I. referitor la persoana găsită decedată, influențându-l că vor fi reținuți cu soția în legătură cu cazul dat, la discuție participând și Mîțu D. care a scris suma necesară pentru a nu-l face vinovat în comiterea omorului pe foaie „5000 euro”, spunându-i lui Rusu I. că va rupe cele scrise, cerând banii până la orele 17.00, dar negăsind banii ceruți, când a fost chemat la poliție, Mîțu D. i-a spus să aducă deja suma de 5000 dolari la 22.01.2014. Sochirca L. la fel a confirmat, că la 22.01.2014 Rusu I. fiind telefonat de Sochirca L., întrebându-l când va veni, spunându-i că caută bani, venind la ei Mîțu D. i-a spus să aducă deja suma de 3000 dolari, că expertiza se face, dar depinde cât de repede vor transmite banii, convenind că poate să plece la Moscova, iar banii să-i transmită prin soție. Totodată Sochirca L. i-a spus să nu știe nimeni. La fel declarațiile date de Rusu T. coroborează cu declarațiile lui Rusu I., rezultând că a fost telefonată de Pînzari I. cu care s-a întâlnit și care i-a spus, că Sochirca L. îl cheamă pe soțul ei de la Moscova la 10.02.2014. I-a dat și numărul de telefon a lui Sochirca L., însă când l-a telefonat pe acesta, i-a comunicat că ceva nu a înțeles, ulterior vorbind cu Pînzari I. a înțeles că banii pentru Mîțu D. și Sochirca L. urmează să-i transmită anume prin Pînzari I. și că Sochirca L. l-a rugat să vorbească cu ea, urmând să transmită banii lui Pînzari I.. Telefonându-i, ultimul i-a spus că este ocupat și că o va găsi, apoi a fost telefonată de o persoană necunoscută, convenind să se întâlnească, Pînzari I. sunându-i și el. S-a prezentat la ea Baiura A., care a întrebat- o dacă tatăl său i-a spus că a fost, i-a spus lui Baiura A. că sunt 1000 dolari, la indicația ultimului a pus banii în mașină, când a deschis ușa mașinii în auto era și Pînzari I. La 17.02.2014, a sunat-o Baiura A. și i-a cerut să iasă în drum, spunându-i că Pînzari I. se teme să vorbească cu ea, ea spunând că soțul urmează să transmită banii. La 20.02.2014 i-a sunat lui Baiura A., care a venit, refuza să intre în curtea casei ei. L-a întrebat despre expertiză, ultimul declarând că totul se va hotărî și a scos un pachet, unde i-a spus să pună banii, la poartă s-a oprit un autoturism, cu care Baiura A. a și plecat. Anume ca urmare a discuției avute cu Mîțu D. și Sochirca L., Rusu I. s-a adresat cu denunț la CNA, în care a indicat despre pretinderea prin extorcare de către Mîțu D. și Sochirca L. a banilor în sumă de 3000 dolari, pentru a nu-l face vinovat în comiterea omorului lui Lupu V., găsit mort la 16.01.2014, peste drum de casa unde locuiește, pe faptul dat fiind documentate acțiunile procesuale ulterioare. Declarațiile date de Rusu I. și Rusu T. sunt clare prin conținutul lor, sunt cu valoare probantă și sunt întărite prin restul probelor cercetate, cum ar fi declarațiile martorilor audiați, prin înregistrările convorbirilor purtate, prin descifrările convorbirilor telefonice, care au fost examinate, fiind efectuate acțiuni procesuale pe caz, și servesc la constatarea vinei inculpaților. De asemenea, vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor imputate, se dovedește și prin probele scrise ale cauzei penale, care au fost cercetate în cadrul ședinței instanței de apel, și anume: Volumul I: - procesul-verbal de primire a plângerii de la Rusu I. din 23.01.2014, pe faptul estorcării banilor în sumă de 3000 dolari SUA de către Mîțu D., Sochirca L.; 25 - raportul ofițerului superior de urmărire penală PCE al Secției nr.1 a DUP a CNA din 10.02.2014 nr. 90; - procesul-verbal de audiere a martorului Rusu I. din 23.01.2014; - procesul-verbal de examinare din 23.01.2014 a stenogramei discuțiilor între Rusu I. cu Mîțu D. din 22.01.2014, din care reiese, că Rusu I spune: „Îmi dai voie mai încolo la Moscova, ori nu.., spune suma.., cinci mii de dolari.., trei mii de dolari.., cinci deamu trei, dacă mai șăd o zi o să șibă două.., da cine o hotărât 5000 să daie așa înapoi.., da de ce el o murit, dacă nu-i expertiza, nu-i nimic.., da cine l-a bătut nu știi.., nu vreu să aud nică, cineva l-o ucis, dar eu, eu răspund iaca și.., trei mii de dolari o să fie toți, eu mă duc.., dacă îmi dai voie mâine mă duc.., eu mă duc și peste două zile și o să trimit, o să ducă la bancă și când o să-i primească.. iar Mîțu D. spune: „Uite așa, iaca-ți spun, iaca asta-i.., trei.., ian ascultă tu Igor, mă crezi că eu nu am plăcere pe tema asta să discut cu tine.., da tu nu știi care-i chestia, expertiza aceea.. expertiza în continuare.. ea îi lungită, prelungită, s-a făcut autopsia, acolo îi dat că-s rupte coaste și încă nu știu.., eu am grăit până o să te lămurești tu, de aceia se prelungește el nu îi gata încă, el nu-i făcut, tu ești omul care l-ai pălit și el din locul acela deamu nimeni, din locul acela nu s-o mișcat, în seara aceia nu l-o lichit nimeni, ascultă pe mine ce-ți spun eu ție, am aflat unde o băut și cu cine o băut, până la tine și după tine n-o avut nică, înțelegi ori nu.., mâine dimineață te duci, dapoi ascultă la mine, femeia lasă rămână aicea.., stai oleacă tu știi a grăi, vezi pe scări, afară nu grăi acolo, tu te duci și iute la mine dacă facem n-o să te caute nimeni, n-o să întrebe nimic, totul o să iasă tot normal, deamu rămâne pur și simplu cu omul acela..”, CD-ul, fiind împachetat în pachet-plic. Volumul II: - cererile depuse de Rusu I.; - ordonanță și proces-verbal de ridicare de la cet. Rusu T. a sumei de 1000 dolari din data de 10.02.2014; - ordonanță de recunoaștere în calitate de parte vătămată și parte civilă a cet. Rusu I. din 13.03.2014; - ordonanță din 27.01.2014, procese-verbale privind efectuarea măsurilor speciale de investigații din 14.02.2014, 21.02.2014 privind controlul transmiterii banilor; - demersul privind autorizarea efectuării măsurii speciale de investigație din 27.01.2014, încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 27.01.2014, privind autorizarea efectuării măsurii speciale de investigație; - încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 27.02.2014 privind constatarea respectării cerințelor legale la efectuarea măsurii speciale de investigații din 27.02.2014; - procesul-verbal privind efectuarea măsurii speciale de investigații din 06.02.2014, documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, fiind înzestrată cu tehnică specială Rusu T. recorder audio Edic Tiny Solar, cet. Rusu T. a telefonat lui Sochirca L. numărul de telefon xxxxxxxxx, cu purtarea discuției la 12.21, printre care Rusu T. spune: „asta soția lui Rusu I., mi-o dat.., cu domnul Sochirca vorbesc?.., DVS sunteți Sochirca L.?.., și sectoristul mi-a dat numărul DVS ca să vă telefonez că a spus că Igor trebuie să se prezinte luni, nu știu ce.., bun, mi-o dat numărul să vă sun pur și simplu.., că m-o întâlnit Pînzari și mi-o spus, iaca trebuie să vină Igor luni.., apoi mi- 26 o spus că o zis, că iaca Lilian o spus că Igor..” iar Sochirca L. spune: „N-ai ce mă suna mata pe mine, da ce m-ai sunat mata pe mine.., da ce să mă sunați pe mine, ce am, lasă să lămurească ei, ce am eu cu.., dapoi nu la mine trebuie să vină..”. Ulterior Rusu T. a purtat discuție cu Pînzari I. la 12.26, cu redarea conținutului convorbirilor, printre care Rusu T. spune: ian ascultă, îl sun pe aista, pe Sochirca și așa cu pretenții că na, eu ce-l sun că n-o spus el nică, eu n-am înțeles dară și.., și-i cu dânsu, nu-i sănătos ori ce.., ce trebuie pe dosar?..” iar Pînzari I. spune: mai pe scurt ei singuri nu știu ce, astaia, hai că eu o să vin prin sat, mâine și te-oi suna dară, amuia m-o sunat și el pe mine.., ba aceiai, ba aceia.., apoi, adă-l pe dosar trebuie.., el o zis că trebuie, el trebuiește pe dosar adus ca cum astaia.., o să trec mai precis pe la dânsul când o fi, poate dacă oi și pe mâine oi trece prin deal..”, rezultatele convorbirilor telefonice fiind copiate pe suport electronic de tip SD-R; - procesul-verbal privind efectuarea măsurii speciale de investigații din 07.02.2014 - documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, fiind înzestrată cu tehnică specială Rusu T. recorder audio Edic Tiny Solar, cu purtarea discuției la orele 10.59 cu Pînzari I. de la numărul de telefon xxxxxxxxx, ulterior s-au întâlnit, cu redarea conținutul convorbirilor, printre care Rusu T. spune: „Dapoi eu de ce am rămas acasă, de ce Igor s-a dus și eu am rămas, ian hai, toți așa interesanți.., da ce am grăit eu pe telefon, eu numai am zis că eu soția lui Igor Rusu.., dapoi ce să facem Igori, nu deamu suntem deacord.., și n-o murit tipa din vina lui Igor.., știi cum, eu numai mă tem că noi nu o să scăpăm cu banii iștea.., ia stai oleacă, expertiza totuși o venit.., da unde se face expertiza asta aici la noi.., mie ca când Igori mi-o promis pe luni știi cum să ne trimită banii iștea, da zice eu pe luni o să mă stărui zice să trimit banii ăștea.., da pe lunea asta care vine.., el direct n-a să meargă.., eu așa și m-am gîndit că el prin tine o să facă tătă treaba asta.., da, și vobșe nu o trebuit să se iscălească el.., știi cum o recunoscut, iaca Igor mi-o spus, o zis că dacă nu recunoști ți-o luăm pe femeia ta în podval..”, iar Pînzari I. spune: „... mai în scurt, m-am dus eu și am întrebat și zic ce prostești lumea la cap, deamu zice tu o știi pe dînsa, păi o cunosc, dapoi e și vezi, și-i lămurește care-i chestia cu astaia, Igor doar a fost și o grăit cu dînsul, nu știu ce o grăit el.., o zis ce faci, se lămurește, nu se lămurește, cum pe telefon așa vorbe nu se discută.., și deamu o zis du-te și grăiește.., la noi telefoanele se ascultă, el s-o speriat, el nu știa ce o să spui tu mai departe.., el o zis dacă tu o cunoști și o știi pe dânsa e și grăiește cu dânsa și dacă ești de acord să meargă așa deamu.., lămurirea lui aceea care este s-o nimicească, rămâne asta care am luat-o eu că el o venit și o vrut, l-o ajutat, l-a ridicat, s-o dus, l-o dus, rămâne așa ciotca, înțelegi și plus la asta să dăm la expertiză.., să-i deie că o murit el singur și n- o murit din.. și acolo iar rubla trebu să primească, iaca care-i momentul.., eu amu îți spun ție să fii tu uverena și ca de asta, și-i uverena că n-are să șiibă nică.., materialul nu-i la dânsul, dapoi după ce vine expertiza, da cu expertiza o grăit el, când vine expertiza dacă dă că el o murit singur, tot eu îl spisui materialul, acum hîrtiile tăti-s la mine, mă sună scârghit, ce ai zis lu femeie să mă sune pe mine, ăi stai oleacă, tu mi-ai zis să se prezinte la tine și eu i-am dat numărul ia.., eu te rog te vâr în chestie asta și să faci tot prin tine, ei scot de pe chelea lora, știi să-i dai tăt da tu să nu te vâri nicăiurea. Se primește .., el direct n-o dă meargă el.., el la mine în lămurire tot normal, o zis, da eu i-am dat apă, l-am ridicat și s-o dus până în.., l-am lăsat, după 27 asta am venit. Amu în lămurirea ceea tot îi ciotca. Amuia l-o luat la și-o făcut, cum o făcut, cum l-o încălzit aista o recunoscut și asta o fost minusul lui.., de atâta ei m-o implicat pe mine, el se teme.., mă suni și-mi spui cum primerno, și-a, să vin deamu o să-ți sun eu și-am să zic să ne întâlnim..”, convorbirile telefonice fiind copiate pe suport electronic de tip SD-R; - procesul-verbal privind efectuarea măsurii speciale de investigații din 14.02.2014, - documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, fiind înzestrată cu tehnică specială Rusu T. recorder audio Edic Tiny Solar, cet. Rusu T. a fost telefonată de Baiura A. la orele 16.43 de la numărul xxxxxxxxx, cu purtarea discuției, cu redarea conținutului discuției, unde Rusu T. spune: „.. o mie”, Baiura spune:„ .. pune aicea, puneți.., eu am grăit cu tatăl matale, ți-o pus tata.., materialul mi l-a dat mie.., Baiura.., bun, da restul când o să fie.., eu deschid ușa și puneți acolo..”, rezultatele convorbirilor telefonice fiind copiate pe suport electronic de tip SD-R, -procesul-verbal privind efectuarea măsurii speciale de investigații din 18.02.2014, documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, fiind înzestrată Rusu T. cu tehnică specială la 17.02.2014 recorder audio Edic Tiny Solar, cet. Rusu T. în vecinătatea postului de poliție la 12.52 s-a întâlnit cu Pînzari I., cu care au discutat, fiind redat conținutului discuției, unde Rusu T. spune: „.. Igori, eu nu pot dormi patru nopți..., eu vreau să mă duc săptămâna asta la Moscova.., nici o garanție.., parcă ne-am înțeles că vii tu singur.., acela mă sună și mă suduie cui ai dat tu banii.., tu deamu o faci pe neznaiu, nu înțeleg ce e..”, iar Pînzari I. spune: „ai dat și eu știu ce.., nu, du-te fără grijă, și are una cu alta.., este inspectorul poliției criminale, grăiește cu dânsul, eu ci-o fost la mine materialul am acumulat și l-am dat.., ce te-ai înțeles cu mine, nu te-ai înțeles.., du-te fără de grijă la Moscova, o să stabilim ce o fost, cine o fost, cine l-a bătut pe acela.., eu zic pe mine nu mă suna..”, la fel Rusu T. s-a întâlnit la 17.11, în curtea casei de pe str. Renașterii 26A or. Soroca, cu Baiura A., având discuție, printre care Rusu T. spune: „Iaca eu vă spun, lui Igor i-am spus.., eu retrăiesc de atîta că n-a să ajungă suma ceia.., ne-am înțeles, dapoi ce eu deamu vă telefonez pe DVS ori., eu deamu îi trimiteam numărul să-l sune pe aista, știți pe cine, pe Sochirca.., mie mi-o spus Igor zice iaca du-te că omul îi în mașină...”, Baiura spune „... am înțeles că DVS ați fost azi la Igor, Igor nu o înțeles, el se teme, una alta, spune matale și.., mata retrăiești, dar nu înțeleg de ce.., apoi dacă matale îi suni.., ascultă pe mine, tot îi hotărât, tot se hotărăște, matale nu retrăi, gata, dacă eu am venit special să-ți spun să nu retrăiești și gata, cine te întreabă nu știi nică și n-ai văzut nică, asta-i tot, ne-am înțeles d-na Tatiana.., tot depinde de DVS și așa spun să matale să ai încredere și să șezi liniștită.., eu am să vă găsesc.. unde nu te-or chema, nu știi nică.., nici pe mine nu mă știi.., tot ce avem de făcut o să facem cu liniște.., mult nu vreau să discut, eu te găsesc pe matale, bun.., eu eram acolo, matale nu m-ai văzut.., limba între dinți și nu retrăi...”, rezultatele convorbirilor telefonice fiind copiate pe suport electronic de tip SD-R; - procesul-verbal privind efectuarea măsurii speciale de investigații din 21.02.2014, documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, fiind înzestrată cu tehnică specială la 20.02.2014, Rusu T. recorder audio Edic Tiny Solar și recorder audio- video RS-51, la orele 21.24 cet. Baiura A. în strada Renașterii 26A, or. Soroca, s-a întâlnit cu Rusu T., cu care au discutat, fiind redat conținutului discuției, unde Rusu 28 T. spune:„... ce te temi, uite că banii îi am...”, Baiura Andrei spune: „...dacă matale ai ce discuta, bun dacă nu, nu.., aici, vino încoace și-om discuta., gata nu avem ce discuta.., la 21.26 Rusu T. l-a telefonat de la numărul de telefon xxxxxxxxx pe Baiura A. la numărul de telefon xxxxxxxxx, având discuție, printre care Rusu T. spune: „Nu, nu ies eu la colț noaptea, iaca toată ziua n-ai avut când veni, da iaca amu noaptea te- o găsit.., nu ies eu după poartă.., hai că ies, sting lumina ori nu...”, iar Baiura A. spune: „...dacă doriți ieșiți amu.., ieși la colț aici.., dacă vreți ieșiți după poartă..., va întreb încă odată ieșiți sau nu...”, la ora 21.27 Baiura A. din nou s-a întâlnit cu Rusu T., având discuție, printre care Rusu T. spune: „...banii eu ții dau cum ne-am înțeles..., da ceva garanție.., dapoi soțul cere.., asta-i tot de-al vostru ori ce.., ca când mâine mă duc liber, la Moscova..., ei dacă zici, nu-i numeri...”, Baiura Andrei spune: „...și, dat tot normal, totul o să fie normal.., dacă am zis că-i gata, îi gata..., gata te- ai dus, te-ai dus și gata nu-i treabă, ți-am lămurit că totu-i gata..., nu, pune aici, ți- am spus că tot îi gata..., pune, sută la sută, pune aici..., nu...”, rezultatele convorbirilor telefonice fiind copiate pe suport electronic de tip SD-R; - raportul de expertiză nr. 44 din 10.02.2014, din care rezultă concluziile: Bancnotele în sumă totală de 1200 dolari SUA, după cum urmează: -6 (șase) bancnote cu valoarea nominală 100 (una sută) dolari SUA cu seriile și numerele: DD 01620961 A; KF 47589397 D; KC 15664935 A; KL 71280586; KB 02555859 C, KL 71280586 D; -6 (șase) bancnote cu valoarea nominală 50 (cincizeci) dolari SUA cu seriile și numerele: - AF 19127939 B; II 04197521 A; IC 10610705 A; JG 25046856 A; JG 51907628 A; JB 75452746 A; -5 (cinci) bancnote cu valoarea nominală 20 (douăzeci) dolari SUA cu seriile și numerele: EL 66460679 H; IB 00620270 D; JF 94579478 D; JG 11985323 E; JB 01553277 A, care urmează să fie transmise sub controlul colaboratorilor CNA, corespund după metoda și calitatea imprimării în ele a recuzitelor, bancnotelor autentice (confecționate la întreprinderea specializată în confecționarea banilor și hârtiilor de valoare); - raport de expertiză nr. 57 din 18.02.2014, din care rezultă concluziile: Bancnotele examinate: - 20 (douăzeci) bancnote cu valoarea nominală 100 (una sută) dolari SUA cu seriile și numerele: AB 73779801K, anul fabricării 1996; DB 86460764 C și FF 93380693 C, ambele anul fabricării 2003; HB 13867564 J, HB 47781631 Q, KF 20334901 B, HG 78515548 A, HG 95179889 A, KB 18774531 H, KB 78180997 G, KB 70679757 F, KB 78466608 G, KI 33976908 A, KF 25374541 D, HF 38122038 B, KB 81891883 L, KB 8854291 J, HI 48726250 A, KB 81891882 L, KB 70647225 M, toate cu anul fabricării 2006, în sumă de 2000 (două mii) dolari SUA, care urmează să fie transmise sub controlul colaboratorilor CNA - corespund după metoda și calitatea imprimării în ele a recuzitelor, bancnotelor autentice (confecționate la întreprinderea specializată în confecționarea banilor și hârtiilor de valoare); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 17.03.2014; - cererea șefului Serviciului juridic L. Iordanov din 13.03.2014 privind cauzarea prejudiciului instituției CNA în sumă de 2000 dolari SUA, cu procura eliberată de CNA în privința L. Iordanov; - ratele oficiale de schimb valutar în perioada 20.02.2014; - încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 12.03.2014, privind autorizarea ridicării informației de la compania „Orange” S.A. privind convorbirile telefonice; 29 - procesul-verbal de ridicare din 19.03.2014, cu lista apelurilor efectuate pe numărul de telefon xxxxxxxxx; - încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 12.03.2014, privind autorizarea ridicării informației de la compania „Orange” SA și „Moldcell” SA privind convorbirile telefonice din 12.03.2014; - procese-verbale de ridicare din 18.03.2014, 19.03.2014, lista apelurilor efectuate de pe numerele de telefon xxxxxxxxx și xxxxxxxxx în perioada 20.01.2014 - 20.02.2014; - procesul-verbal de ridicare din 19.03.2014, lista apelurilor efectuate pe numărul de telefon xxxxxxxxx, în perioada 20.01.2014-20.02.2014; - încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 12.03.2014, privind autorizarea ridicării de la compania „Orange” SA a convorbirilor telefonice din 12.03.2014; - procesul-verbal de ridicare din 19.03.2014, lista apelurilor efectuate numărul de telefon xxxxxxxxx, în perioada 20.01.2014-20.02.2014; - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 18.03.2014, extras informație de pe CD-1292 D număr GSM utilizat de Mîțu D.; - ordonanță din 18.03.2014 de recunoaștere în calitate de documente și de anexare la cauza penală a descifrărilor apelurilor telefonice ridicate de la aparatul telefonic „Moldcell” de la postul telefonic nr. xxxxxxxxx, pentru perioada 20.01- 20.02.2014, utilizat de Mîțu D.; - procesul-de verbal de cercetare la fața locului din 19.03.2014, din care rezultă că: la numărul de telefon utilizat de Sochirca L. xxxxxxxxx, este înregistrat apel în regim de intrare de la numărul de telefon xxxxxxxxx, utilizat de Rusu T. la data de 06.02.2014 orele 12.22.55; de la numărul de telefon utilizat de Pînzari I. xxxxxxxxx, sunt înregistrate apeluri atât în regim de intrare, cât și în regim de ieșire, și anume: Pînzari I. către Rusu T. la data de 24.01.2014, orele 09.29.49, 29.01.2014 orele 11.40.12, 30.01.2014 orele 15.33.00, 04.02.2014 orele 12.37.56, 07.02.2014 orele 10.43.29, 07.02.2014 orele 11.00.36, 13.02.2014 orele 16.50.42, 13.02.2014 orele 16.53.25, 17.02.2014 orele 12.27.43; către numărul de telefon utilizat de Pînzari I. de la numărul utilizat de Rusu T.: la 06.02.2014 orele 12.25, 11.02.2014 orele 10.40, 13.02.2014 orele 17.01, 15.02.2014 orele 14.05, 16.02.2014 orele 18.24, 17.02.2014 orele 10.51, 17.02.2014 orele 11.12, 17.02.2014 orele 12.46; de la numărul utilizat de Baiura A. xxxxxxxxx sunt înregistrate apeluri atât în regim de intrare, cât și în regim de ieșire, și anume Baiura A. către Rusu T. la data de 13.02.2014 orele 16.41, 17.02.2014 orele 17.07, 20.02.2014 orele 20.37, 20.02.2014 orele 21.16; către numărul utilizat de Baiura A. de la numărul utilizat de Rusu T.: la 20.02.2014 orele 10.50, 20.02.2014 orele 21.25; la 13.02.2014, orele 18.52 Baiura A. l-a telefonat pe Ursu A. la numărul xxxxxxxxx; - ordonanță de recunoaștere în calitate de documente și de anexare la cauza penală a descifrărilor apelurilor telefonice ridicate de la operatorul telefonic „Orange” de la posturile de telefon utilizate de învinuiții Sochirca L., Pînzari I., Mîțu D., Baiura A. din 19.03.2014; - ordonanță din 12.02.2014 de recunoaștere în calitate de documente și de anexare la cauza penală în calitate de mijloc de probă a CD-R de model „Acme” prezentat și anexat de Rusu I. la procesul-verbal din 23.01.2014; 30 Volumul IV: - acțiunea civila în cadrul procesului penal înaintată de CNA către Baiura A., Sochirca L., Mîțu D., Pînzari I.; - declarațiile specialistului Herescu M. depuse în instanța de fond din care rezultă, că pe inculpați îi cunoaște vizual, nu-și amintește perioada, a fost chemat la fața locului în ograda școlii unde s-a depistat cadavrul unui bărbat tânăr care se afla la pământ cu leziuni corporale. Pe Sochirca L. l-a văzut la fața locului, dar nu a discutat, a efectuat examinarea primară a cadavrului, s-au adresat șefii și insistau eliberarea raportului a doua zi, dar a explicat că nu poate elibera, deoarece numai datele microscopiei nu-i permit aprecierea cauzei medicale a decesului, a finisat raportul după ce au parvenit rezultatele examinării toxicologice la 14.02.2014 și potrivit concluziei raportului de constatare medico-legală nr. 4 din 17.01.2014, moartea lui Lupu V. s-a produs în rezultatul intoxicației acute combinate cu etanol și methanol, leziunile depistate au fost fracturile costale, plaga pe gamba dreaptă, excoriație, echimoze, care au fost calificate drept vătămări corporale medii, care produc dereglare de sănătate de lungă durată, între cauza medicală a morții și leziunile de pe corp nu există o legătură directă de cauzalitate, nu dispune de date obiective medico-legale care i-ar permite să vorbească despre consecutivitatea producerii leziunilor, nu cunoaște când a fost primit raportul de către IP Soroca. La 07.02.2014, i-a anunțat prin telefon despre rezultatele parvenite din laborator, nu a putut informa colaboratorii poliției până la primirea rezultatelor. Volumul V: - declarațiile martorului Bernic M. depuse în instanța de apel, din care rezultă, că susține declarațiile depuse în instanța de fond, deține funcția de șef adjunct și toți care se află în comisariat sunt subalternii lui, nu a chemat partea vătămată în biroul 304, nu l-a speriat pe partea vătămată, că va fi filmat de televiziune, activează în biroul nr. 402, biroul 304 se află la etajul III, unde se afla secția de înregistrare a infracțiunilor. În cadrul ședinței instanței de apel au fost reproduse înregistrările audio a convorbirilor purtate între Rusu T. cu Baiura A. și Pînzari I., potrivit căror se constată purtarea discuțiilor dintre Rusu T. și Baiura A. și Rusu T. cu Pînzari I., precum și transmiterea banilor de către Rusu T. către Baiura A., fapt ce rezultă și din procesele verbale a acțiunilor procesuale efectuate pe caz. Din declarațiile date de Rusu I. privind discuțiile avute cu Mîțu D. și Sochirca L. în incinta Inspectoratului de Poliție Soroca, rezultă cu certitudine, că ultimii i-au cerut bani pentru rezolvarea problemei sale legată de depistarea cadavrului lui Lupu V., anume fiind influențat și speriat a căutat bani pentru a le prezenta polițiștilor Mîțu D. și Sochirca L., dar nu a găsit, ulterior a fost sfătuit să se adreseze la CNA, fapt ce a și făcut, ca rezultat a depus plângere pe acțiunile polițiștilor, ulterior fiind inițiate măsuri de investigații, acțiuni care s-au soldat cu înregistrarea discuțiilor pe caz, precum și cu transmiterea banilor de către Rusu T. lui Baiura A., bani pe care, potrivit înregistrării, anume Baiura A. i-a arătat unde să-i pună. Faptele date se dovedesc clar și prin convorbirile înregistrate dintre Mîțu D. și Rusu I., din care rezultă pretinderea, prin extorcare a banilor de la Rusu I., precum și dintre Rusu T. și Sochirca L., Pînzari I. și Baiura A., mai ales că nu a fost refuzată 31 primirea banilor, dar a fost acceptată, astfel argumentele în sensul invocat de apărare se contrazic complet prin probele cercetate la care s-a făcut referire, din care rezultă, atât pretinderea, prin extorcare de la Rusu I., cât și primirea și acceptarea banilor extorcați, acțiuni documentate sub controlul CNA. Și convorbirile înregistrate de Rusu I., dintre Mîțu D. și Rusu I., precum și convorbirile purtate de Sochirca L., Baiura A. și Pînzari I. cu Rusu T., documentate cu mijloace speciale, atestă cert discuțiile purtate dintre inculpați atât cu Rusu I., cât și cu Rusu T., dovedesc comiterea infracțiunii incriminate inculpaților, fiind demonstrată participația complexă a inculpaților la această infracțiune, mai ales că Pînzari I. face trimitere și la vorbele spuse de Sochirca L. cu referire la cazul dat, fiind clară legătura evidentă dintre toți inculpații, precum și se demonstrează și transmiterea de către Rusu T. a sumei de 1000 dolari SUA lui Baiura A. atât la 13.02.2014, cât și la 20.02.2014 a sumei de 2000 dolari SUA. Potrivit discuțiilor dintre Pînzari I. și Rusu T. din 07.02.2014, reiese, că Pînzari I. a menționat că însăși Sochirca L. l-a îndreptat la Rusu T. pentru a duce „tratative”, precum că el o cunoaște, că Sochirca L. i-a menționat că nu se vorbește la telefon, la fel indică la explicația, pe care urmează să o nimicească și va rămâne lămurirea pe care însăși Pînzari I. a primit-o de la Rusu I. și totodată se concretizează despre expertiză, printre care „...am m-ai grăit eu cu dânsul deamu uite așa, o zic că nu vobșe aicea lămurirea lui aceea care este s-o nimicească, rămâne asta care am luat- o eu, că el o venit și o vrut să, l-o ajutat, l-o ridicat, s-o dus, l-o dus, rămâne așa ciotca, înțelegi și plus la asta să dăm la expertiză...”. Rusu T. întreabă: „Ce să dăm?”, iar Pînzari I. răspunde: „Să-i deie că o murit el singur și n-o murit din ...”, Rusu T. spune: „Și n-o murit tipa din vina lui Igor...”, Pînzari I. spune: „Și acolo iar rubla trebu să se primească, iaca care-i momentul..”, astfel din discuția respectivă este evidentă legătura dintre Sochirca L. și Pînzari I., prin ce se dovedește cert participația complexă a inculpaților, la fel în discuțiile date nu se amintește nici cum despre careva conflict avut anterior cu Rusu T. din cauza bunurilor. Aceste convorbiri confirmă anume declarațiile lui Rusu I. și Rusu T., privind pretinderea, acceptarea și primirea banilor de către inculpați, prin participație complexă, prin extorcare, inițial de către Mîțu D. și Sochirca L., ulterior prin intermediul lui Pînzari I. și Baiura A., astfel se demonstrează existența infracțiunii incriminate fiecărui inculpat prin participația complexă a inculpaților, aceste probe în cumul cu probatoriul existent urmează a fi reținute ca probe în dovedirea vinei inculpaților, iar instanța de fond eronat nu a ținut cont de aceste convorbiri. Din caracterul convorbirilor reiese că au avut loc anume între Mîțu D. și Rusu I., între Rusu T. și Sochirca L., între Rusu T. și Pînzari I. și între Baiura A. și Rusu T., iar faptul că inculpații neagă că au avut discuții cu Rusu I. și Rusu T. nu poate fi reținut, fiind confirmate și prin descifrările convorbirilor telefonice și analiza făcută referitor la convorbirile purtate, precum și rezultatele măsurilor speciale de investigații privind controlul transmiterii banilor. Măsurile speciale de investigație sub formă de documentarea prin urmărirea vizuală în scopul relevării și fixării acțiunilor întreprinse de colaboratorii de poliție a IP Soroca, cu supravegherea și documentarea controlului transmiterii banilor estorcați, precum și efectuarea măsurii speciale de investigație prin documentarea cu 32 ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, localizarea sau urmărirea vizuală prin sistemul de poziționare globală /GPS/, ori prin alte mijloace tehnice, au fost dispuse prin ordonanțele procurorului Procuraturii Anticorupție, Catan S., fiind autorizată efectuarea măsurii speciale documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, localizarea sau urmărirea vizuală prin sistemul de poziționare globală /GPS/ ori prin alte mijloace tehnice a colaboratorilor de poliție a IP Soroca prin încheierea judecătorului de instrucție al Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 27.01.2014. Mai mult, prin încheierea judecătorului de instrucție al Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 27.01.2014, a fost constatată respectarea cerințelor legale la documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, localizarea sau urmărirea prin sistemul de poziționare globală ori prin alte mijloace a colaboratorilor IP Soroca Sochirca L., Mîțu D., Pînzari I., Baiura A. care au avut loc la 06.02.2014, 07.02.2014, 13.02.2014, 17.02.2014, 20.02.2014 în or. Soroca. Deși din materialele cauzei, rezultă că banii transmiși nu au fost depistați, din înregistrările convorbirilor între Baiura A. și Rusu T. rezultă cert și prin înregistrarea comunicărilor, că banii au fost transmiși de către Rusu T. lui Baiura A., anume Baiura A. spunând unde să fie puși banii, fapt ce a făcut Rusu T., fapt stabilit cu certitudine prin înregistrările convorbirile purtate, precum și din procesele-verbale ale acțiunilor procesuale efectuate pe caz. La fel, conținutul convorbirilor înregistrate dintre Baiura A. și Rusu T. dovedesc că Baiura A. a vorbit și cu tata lui Rusu T., căutând-o pe Rusu T., fapt evident constatat din discuțiile purtate, unde Baiura A. spune clar că a grăit cu tatăl lui Rusu T., precum și fiind sprijinite prin conținutul declarațiilor martorului Ursu A.. Totalitatea probelor cercetate în cadrul ședinței instanței de apel, demonstrează vina inculpaților anume în comiterea infracțiunilor incriminate, urmând a fi puse la baza condamnării inculpaților. Probele nominalizate și examinate în ansamblu prezintă o situație clară și fără de dubii a circumstanțelor de fapt, rezultând că inculpații au săvârșit infracțiunile incriminate. Or, probele administrate pe cauză corespund cerințelor stipulate de art.101 Cod de procedură penală, fiind pertinente, concludente, utile pentru a putea fi puse la baza unei sentințe de condamnare, ele fiind în coroborare între ele și demonstrând pe deplin vinovăția inculpaților, în sensul învinuirilor aduse, în deplină măsură, însă instanța de fond fără temei legal a apreciat critic probele acuzării și le-a respins, fapt ce a dus la achitarea greșită a inculpaților. Coruperea pasivă constituie fapta exprimată de către o persoană cu funcții de răspundere încadrată în aparatul de stat prin pretinderea, acceptarea sau primirea, personal sau prin mijlocitor, de către o persoană publică sau de către o persoană publică străină de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană, sau acceptarea ofertei ori promisiunii acestora pentru a îndeplini sau nu, ori pentru a întârzia sau grăbi îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia. Obiectul juridic special îl constituie relațiile sociale referitoare la buna desfășurare a activității de serviciu, precum și cele cu privire la cinstea, corectitudinea și probitatea funcționarilor, ca o condiție necesară a îndeplinirii 33 îndatoririlor și a activității autorităților și instituțiilor publice, relații sociale cărora li se aduc atingere de către funcționarii din interiorul organului de stat ori instituției publice în care își desfășoară activitatea. Obiectul material poate fi exprimat printr-un bun primit de făptuitor sau prin acordarea unui serviciu, a unor foloase, privilegii, avantaje ce nu i se cuvin persoanei cu funcții de răspundere. Latura obiectivă al coruperii pasive se realizează prin pretinderea, primirea de oferte, bani, bunuri, alte avantaje și acceptarea de servicii, privilegii sau avantaje care nu i se cuvin. Pretinderea se poate realiza în diverse forme – prin comportamentul, gesturile persoanei cu funcție de răspundere (la caz publică), prin telefon, în scris etc. Pretinderea aparține întotdeauna persoanei cu funcție de răspundere, elementul material al infracțiunii fiind realizat indiferent de acceptarea sau respingerea cererii de către cealaltă parte (de către corupător). A primi oferte, bani, bunuri, alte avantaje și reprezintă fapta persoanei cu funcție publică de a lua în posesie ceea ce i se înmânează, ori de încasare a unei sume de bani care nu i se cuvine. A treia acțiune alternativă constă în acceptarea de servicii, privilegii sau avantaje care nu i se cuvin și înseamnă a consimți, a aproba, a fi de acord cu ceva. Extorcare de bunuri este o noțiune prevăzută la lit. c) a art. comentat și constă în înaintarea de către persoana cu funcții de răspundere, sub amenințarea săvârșirii acțiunilor care vor cauza prejudicii intereselor legale ale persoanei care corupe sau crearea intenționată a unor condiții care îl impun pe acesta să dea bunuri în scopul prevenirii consecințelor nefaste asupra intereselor sale legale. Infracțiunea de corupere pasivă se săvârșește numai cu intenție directă, făptuitorul își dă seama, în momentul săvârșirii faptei, că banii, bunurile, foloasele pe care le pretinde, le primește ori care constituie obiectul promisiunii pe care o acceptă sau nu o respinge, nu i se cuvin și, cu toate acestea, el vrea să le pretindă sau să le primească, să accepte sau să nu respingă promisiunea ce i s-a făcut. Totodată făptuitorul în această situație are reprezentarea pericolului care se produce pentru buna desfășurare a activității sale de serviciu, consecință pe care o dorește. Făptuitorul urmărește în special îndeplinirea, neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii sau executării unui act contrar atribuțiilor sale. Potrivit, Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție din 30.03.2009, nr.5 „Cu privire la aplicarea legislației referitoare la răspunderea penală pentru corupere pasivă ori activă”, care urmează a fi aplicată, fiind în vigoare la data comiterii infracțiunilor incriminate, potrivit căreia se explică, că latura obiectivă a infracțiunii de corupere pasivă (art.324 Cod penal), constă în fapta persoanei cu funcție de răspundere, care, în condițiile enumerate în dispozițiile art. respectiv, pretinde ori primește bani, bunuri sau alte foloase ce nu i se cuvin, avantaje patrimoniale ori nepatrimoniale, privilegii, servicii, fie le acceptă, pentru a îndeplini sau nu, ori pentru a întârzia sau grăbi îndeplinirea unei (unor) acțiuni din sfera atribuțiilor de serviciu ale acesteia ori contrar acestora. 34 Prin a pretinde, se înțelege a cere, a invoca o pretenție de către subiectul infracțiunii prin cuvinte, gesturi, semne, scrisori ori alte mijloace de comportare, dar care să fie înțelese ca atare de cel cui îi sunt adresate. Primirea înseamnă luarea în posesie, în stăpânire a banilor sau foloaselor necuvenite de la corupător (sau de la altul ce acționează în numele acestuia) și nu se limitează neapărat la preluarea manuală de către un corupt a banilor sau a foloaselor care îi sunt oferite pentru serviciile sale. Primirea poate fi realizată și prin lăsarea banilor, bunurilor într-un loc indicat, de unde se vor putea prelua oricând. Primirea poate avea loc până, ori după acordarea serviciului solicitat, dar cu condiția că a fost în prealabil acceptată. Pretinderea, primirea, acceptarea de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite sunt modalități de sine stătătoare ale laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 324 Cod penal și pot exista la singular ori în cumul. Infracțiunea prevăzută de art. 324 Cod penal, se consideră consumată în momentul pretinderii, primirii sau acceptării ofertei. La fel potrivit art. 45 Cod penal, infracțiunea se consideră săvârșită cu participație complexă dacă la săvârșirea ei, participanții au contribuit în calitate de autor, organizator, instigator sau complice. Latura obiectivă a infracțiunii cu participație complexă poate fi realizată: de un singur autor; de doi sau mai mulți autori. Potrivit Comentariului la art. 45 Cod penal, pentru existența participației nu are relevanță felul contribuției făptuitorilor și nici calitatea în care au acționat aceștia. Există participație penală atât în cazul în care toți făptuitorii au cooperat în aceeași formă la săvârșirea infracțiunii (coautori), cât și atunci când contribuțiile lor iau forme diferite (organizatori, instigatori, complici, autori, coautori și instigatori, autor și complice etc.). În primul caz participația este simplă, iar în al doilea caz, complexă. Condiția participației complexe se realizează în cazul în care cooperează intenționat cel puțin două persoane la săvârșirea unei infracțiuni, una din ele fiind autor, iar celelalte având diferite roluri: instigator, organizator, complice. Pentru existența acestei condiții, legea, în general, nu cere decât să fie mai multe persoane, indiferent dacă unele dintre ele sunt majore sau minore, femei sau bărbați, cetățeni ai RM sau persoane fără cetățenia RM, subiecți speciali sau care nu au această calitate. Toate persoanele care cooperează trebuie să îndeplinească însă condițiile pentru a răspunde din punct de vedere penal. Numai activitatea infracțională comună a mai multor persoane constituie o altă formă de pricinuire a daunei obiectelor apărate de lege, formă calitativ nouă, în comparație cu infracționalitatea individuală. Această formă de activitate infracțională dă temei de a fi examinată drept participație, spre deosebire de mulțimea infracțiunilor de sine stătătoare, săvârșite chiar și în unul și același timp și îndreptate spre unul și același obiect, de mai multe persoane. Instigarea, organizarea, complicitatea nu pot exista în afara autoratului, în timp ce acesta din urmă poate exista de sine stătător, fiindcă fapta prevăzută de legea penală poate fi săvârșită în mod nemijlocit fără să fie necesare alte contribuții. 35 Când însă autorul a săvârșit infracțiunea împreună cu alți participanți, contribuția lui se caracterizează prin faptul că a realizat în mod nemijlocit fapta prevăzută de legea penală, adică acțiunea sau inacțiunea. Prin nemijlocit se înțelege, pe de o parte, efectuarea unor acte de executare, fără interpunerea unei alte persoane, iar pe de altă parte - caracterul de act de executare pe care trebuie să-l aibă contribuția autorului la săvârșirea faptei. O atare formă de participație este reglementată în art. 45 Cod penal. Participația complexă, prevăzută în art. 45 alin. (1) Cod penal, poate să se realizeze în cazul participării la săvârșirea infracțiunii, pe lângă autor, și a organizatorului. În cazul participației complexe, organizatorul pune la cale infracțiunea, iar autorul o execută nemijlocit. Situația de fapt stabilită prin probele administrate demonstrează, că nu există dubii rezonabile în ceea ce privește vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor incriminate, în cadrul ședinței de judecată fiind acumulate probe veridice suficiente care demonstrează comiterea cu intenție de către inculpați a infracțiunilor incriminate. Declarațiile inculpaților prin care nu recunosc vinovăția sa nu pot fi reținute, deoarece nu combat situația stabilită pe cauză de constatare a vinovăției inculpaților în acțiunile de corupere pasivă incriminată fiecărui inculpat în parte. Mai mult, declarațiile inculpaților se contrazic cu probele existente pe cauză care demonstrează vina acestora în faptele incriminate, declarațiile fiind apreciate ca un drept al inculpaților, care nu poate fi îngrădit. La fel, nu pot fi reținute declarațiile invocate de inculpați ce țin de faptul existenței relațiilor ostile dintre Mîțu D. și Ursu A., tatăl lui Rusu T., cu invocarea că Mîțu D. a participat la percheziția efectuată la domiciliul cet. Ursu A., fiind depistate substanțe asemănătoare cu marihuana, că Ursu A. a prins ură pe el și se află în relații ostile, exprimându-se cu cuvinte de amenințare că va face tot posibilul să fie destituit Mîțu D. din organele de poliție, precum și dintre Pînzari I. și Rusu T., cu invocarea de Pînzari I. că a procurat apartament de la Rusu T. și că ultima cerea restituirea unor lucruri uzate ce-i aparțineau, în caz contrar îi va crea probleme, fiind cu caracter de afirmație, nefiind stabilite pe caz existența a cărorva relații personale ostile între participanții la proces, de natură să pună la îndoială rezonabilă declarațiile lui Rusu I. și Rusu T., nefiind constatate alte relații între participanții la proces decât cele generate în legătură cu infracțiunea incriminată inculpaților. Declarațiile inculpaților se contrazic în tot cu declarațiile lui Rusu I., Rusu T., Ursu A., precum și cu probele scrise administrate pe caz, cercetate în cadrul ședinței judiciare, din care rezultă cu certitudine vinovăția inculpaților în faptele incriminate. Faptul că inculpații nu recunosc vinovăția sa nu poate fi luat în considerație în detrimentul persoanelor, fiind un drept al persoanei inculpate să recunoască învinuirea, dar nu și o obligație. Nerecunoașterii vinei sale de către inculpați nu poate echivala cu achitarea persoanelor, din moment ce probele cercetate, în cumul, demonstrează cu certitudine vina inculpaților în faptele incriminate. Declarațiile lui Rusu I. și Rusu T. sunt veridice și pot fi puse la baza sentinței de condamnare a inculpaților, mai ales că, careva contraziceri în declarații nu au fost 36 constatate și temei de a pune la îndoială aceste declarații nu sunt. Totodată aceste declarații sunt întărite prin probele scrise cercetate pe caz. Faptul pretinderii și primirii banilor, prin extorcare de la Rusu I., prin solicitarea transmiterii banilor prin soția acestuia Rusu T., reiese cert din declarațiile atât a lui Rusu I. și Rusu T., cât și a martorului Ursu A., sprijinite și prin rezultatele acțiunilor procesuale pe caz, printre care procesul-verbal de primire a denunțului lui Rusu I., procesele-verbale de examinare a convorbirii dintre Rusu I. și Mîțu D., procesul-verbal privind controlul transmiterii banilor din 14.02.2014, procesele- verbale de consemnare a rezultatelor documentării cu ajutorul mijloacelor tehnice, în care sunt redate discuțiile purtate de Rusu T. cu Baiura A. și Pînzari I., procesele- verbale de cercetare la fața locului, de examinare, actele procesuale privind efectuarea măsurilor privind controlul transmiterii banilor. Aceste probe sunt confirmate și prin declarațiile martorului Bernic M. și a expertului Herescu M., copia materialului înregistrat în registrul nr.1 cu nr. 114 din 12.02.2014 referitor la circumstanțele întreprinse în vederea stabilirii cauzei morții cet. V. Lupu, din care rezultă și faptul că leziunile depistate la Lupu V. nu au nici o legătură cauzală cu cauza medicală a morții, precum și copia din registrul de înregistrare a cadavrelor în morga medico-legală Soroca, prin care s-a stabilit că, raportul în cauză a fost eliberat la 10.02.2014 lui Pînzari I., astfel temei de a pune la îndoială declarațiile respective și probele la care s-a făcut referire în legătură cu petrecerea acțiunilor procesuale nu s-au constatat. Probe care ar dovedi că Rusu I. și Rusu T. incriminează pe nedrept inculpații nu au fost prezentate și temeiuri de a pune la îndoială declarațiile lor nu sunt, mai ales că atât Rusu I. și Rusu T., cât și Ursu A., au dat declarații fiind preîntâmpinați pentru răspundere penală pentru declarații false, iar în cadrul ședinței judiciare au dat declarații și sub jurământ. Aceste declarații sunt sprijinite și de declarațiile martorului Bernic M., a expertului Herescu M., precum și de procesele-verbale ale acțiunilor procesuale efectuate pe cauză, la care s-a făcut referire, fiind un ansamblu probator care dovedește deplin vina inculpaților în comiterea infracțiunilor incriminate. Faptul că nu au fost depistați banii transmiși de către Rusu T. lui Baiura A. nu pot fi luate în considerație ca dovada nevinovăției inculpaților în faptele incriminate, deoarece din declarațiile lui Rusu I., cât și a lui Rusu T. rezultă cert, că banii au fost extorcați, totodată prin Rusu T. au fost transmiși în două rate lui Baiura A., fapte confirmate și prin rezultatele efectuării acțiunilor procesuale pe caz. Cu referire la argumentul apărării că probele administrate în cadrul procesului penal sunt ilegale, instanța de apel nu a stabilit pe cazul respectiv probe administrate ilegal, cu încălcarea prevederilor procedurii penale, constatarea instanței de fond privind inadmisibilitatea probelor administrate fiind una eronată. Astfel, potrivit prevederilor art. 251 Cod de procedură penală, încălcarea prevederilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal atrage nulitatea actului procedural numai în cazul în care s-a comis o încălcare a normelor procesuale penale ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act. Încălcarea prevederilor legale referitoare la competența după materie sau după calitatea persoanei, la sesizarea instanței, la compunerea acesteia și la publicitatea ședinței de judecată, la 37 participarea părților în cazurile obligatorii, la prezența interpretului, traducătorului, dacă sunt obligatorii potrivit legii, atrage nulitatea actului procedural. Doar nulitatea prevăzută în alin. (2) nu se înlătură în nici un mod, poate fi invocată în orice etapă a procesului de către părți, și se ia în considerare de instanță, inclusiv din oficiu, dacă anularea actului procedural este necesară pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei. Încălcarea oricărei alte prevederi legale decât cele prevăzute în alin. (2) atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii – când partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale – când partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată – când partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță. Totodată, potrivit art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual. Astfel, potrivit procesului-verbal din 26.03.2014 de prezentare învinuitului Mîțu D. și avocatului Ceban V. a materialelor de urmărire penală, după luarea de cunoștință de materialele urmăririi penale, apărarea și învinuitul au solicitat efectuarea expertizei tehnice și criminalistice a vocii, întru stabilirea dacă secvențele video-audio înregistrate pe suporturile anexate la cauza penală, sunt ale lui Mîțu D., fiind respinsă solicitarea prin ordonanța procurorului din 26.03.2014. La fel, a fost solicitată anularea ordonanței din 12.02.2014 de recunoaștere în calitate de probă a discului cu înregistrările audio prezentat de Rusu I. la 23.01.2014, cu excluderea probelor obținute contrar prevederilor Codului de procedură penală, și cu încălcarea drepturilor învinuitului, fără invocarea care anume probe se solicită să fie excluse, cu încetarea urmăririi penale pe caz în privința învinuitului, solicitările fiind respinse prin ordonanța procurorului din 28.03.2014, alte obiecții asupra probelor și privind încălcarea prevederilor procedurale asupra probelor conținute nu au fost aduse, la fel aceste ordonanțe emise de procuror nu au fost contestate în ordinea procedurii procesual-penale. Potrivit proceselor-verbale din 26.03.2014, de prezentare învinuitului Sochirca L. și avocatului său Ceban V. a materialelor de urmărire penală, după luarea de cunoștință de materialele urmăririi penale, apărarea și învinuitul au solicitat efectuarea expertizei tehnice și criminalistice a vocii, întru stabilirea dacă secvențele video-audio înregistrate pe suporturile anexate la cauza penală, sunt ale lui Sochirca L., fiind respinse solicitările prin ordonanța procurorului din 26.03.2014. La fel a fost solicitată încetarea urmăririi penale pe caz în privința învinuitului, cu excluderea probelor obținute contrar prevederilor Codului de procedură penală și cu încălcarea drepturilor învinuitului, fără invocarea care anume probe se solicită să fie excluse, solicitările fiind respinse prin ordonanța procurorului din 28.03.2014, alte obiecții asupra probelor și privind încălcarea prevederilor procedurale asupra probelor conținute nu au fost aduse, la fel aceste ordonanțe nu au fost contestate în ordinea procedurii procesual-penale. Conform procesului-verbal din 24.03.2014 de prezentare învinuitului Pînzari I. și avocatului său Gîlcă I. a materialelor de urmărire penală, după luarea de cunoștință de materialele urmăririi penale, apărarea a solicitat scoaterea lui Pînzari I. de sub 38 urmărire penală în temeiul art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, fiind respinsă solicitarea prin ordonanța procurorului din 26.03.2014, alte obiecții asupra probelor și privind încălcarea prevederilor procedurale asupra probelor conținute nu au fost aduse, la fel ordonanța emisă pe caz nu a fost contestată în ordinea procedurii procesual-penale. Potrivit procesului-verbal din 25.03.2014 de prezentare învinuitului Baiura A. și avocatului său Bogatu D. a materialelor de urmărire penală, după luarea de cunoștință de materialele urmăririi penale, apărarea și învinuitul au solicitat efectuarea expertizei tehnice și criminalistice a vocii, întru stabilirea dacă secvențele video-audio înregistrate pe suporturile anexate la cauza penală, sunt ale lui Baiura A., cât și scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului, fiind respinse solicitările prin ordonanța procurorului din 26.03.2014, alte obiecții asupra probelor și privind încălcarea prevederilor procedurale asupra probelor conținute nu au fost aduse, ordonanța emisă nefiind contestată în ordinea procedurii procesual-penale. Prin urmare, dat fiind că nu a fost ridicată și contestată în ordinea prevăzută de lege nulitatea actelor procedurale, presupuse a fi viciate juridic, adică la terminarea urmăririi penale, se consideră pierdut dreptul de contestare a acestor acte ulterior. Or, din moment ce atât inculpații, cât și avocații lor, considerându-se afectați într-un drept prevăzut de lege, nu au contestat legalitatea a careva acțiuni procesuale petrecute în modul și termenul stabilit de lege, la finisarea urmăririi penale și luarea de cunoștință cu materialele cauzei, neavând obiecții nemijlocit a careva probe, în afară de ordonanța din 12.02.2014 de recunoaștere a discului cu înregistrare audio, ordonanță care nu a fost contestată ulterior, asupra altor acte procesuale nefiind înaintate obiecții, prezumându-se că au acceptat situația dată, această chestiune nici nu poate fi ridicată. Mai mult, nici în cadrul ședinței instanței de fond și de apel, obiecții motivate ce țin de probatoriul existent la caz nu au fost aduse, careva dubii în probarea vinovăției inculpaților, după cum s-a susținut declarativ, nefiind constatate, iar vinovăția inculpaților în faptele stabilite de instanța de apel a fost dovedită deplin prin probe incontestabile și nu prin presupuneri, după cum invocă apărarea. Cumulul de probe administrat în cauză a fost apreciat obiectiv, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, în aspectul nominalizat mai sus. Pe lângă aceasta, faptul că acuzarea a calificat faptele lui Mîțu D. potrivit art. 42 alin. (3) Cod penal, ce definește acțiunile persoanei ca organizator, totodată eronat a indicat în învinuirea adusă că Mîțu Dumitru are calitatea de autor, fapt ce contravine și circumstanțelor stabilite pe caz, din care rezultă că Mîțu D. în cazul dat a avut rol de organizator, cât și încadrării juridice aduse, astfel instanța de apel a conchis, că Mîțu D. de fapt a avut rol de organizator, potrivit și învinuirii aduse lui nemijlocit în baza art. 42 alin. (3), 45, 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal. În sensul dat, instanța de apel a reținut prevederile art. 42 Cod penal, potrivit căror, participanții sunt persoanele care contribuie la săvârșirea unei infracțiuni în calitate de autor, organizator, instigator sau complice. Se consideră autor persoana care săvârșește în mod nemijlocit fapta prevăzută de legea penală, precum și persoana 39 care a săvârșit infracțiunea prin intermediul persoanelor care nu sunt pasibile de răspundere penală din cauza vârstei, iresponsabilității sau din alte cauze prevăzute de prezentul cod. Se consideră organizator persoana care a organizat săvârșirea unei infracțiuni sau a dirijat realizarea ei, precum și persoana care a creat un grup criminal organizat sau o organizație criminală ori a dirijat activitatea acestora. Se consideră complice persoana care a contribuit la săvârșirea infracțiunii prin sfaturi, indicații, prestare de informații, acordare de mijloace sau instrumente ori înlăturare de obstacole, precum și persoana care a promis dinainte că îl va favoriza pe infractor, va tăinui mijloacele sau instrumentele de săvârșire a infracțiunii, urmele acesteia sau obiectele dobândite pe cale criminală ori persoana care a promis din timp că va procura sau va vinde atare obiecte. Totodată, această situație nu înrăutățește situația inculpatului Mîțu D. și nu afectează dreptul acestuia la apărare, de fapt încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului nefiind modificată, potrivit și învinuirii aduse anume în baza art. 42 alin. (3), 45, 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal. Potrivit pct. 23 din Hotărârea Plenului CSJ a RM din 19.06.2006, nr. 5 „Privind sentința judecătorească”, instanțele vor ține cont de faptul că învinuirea se consideră mai gravă în cazul când se aplică o altă normă de lege (articol, alineat, literă), sancțiunea căreia prevede o pedeapsă mai severă, în învinuire se introduc fapte și episoade adăugătoare, care nu au fost puse la baza învinuirii inculpatului inițial, semne calificative, circumstanțe agravante, care atrag după sine modificarea încadrării în baza unei norme ce prevede o pedeapsă mai severă sau majorează volumul învinuirii, deși nu modifică estimația juridică a celor săvârșite. Drept învinuire care esențial, după circumstanțele reale, diferă de cea de la început urmează de considerat orice altă modificare a învinuirii (imputarea altor acțiuni în locul celor imputate anterior, imputarea infracțiunii care diferă de cea imputată după obiectul atentat, caracterul faptei și acțiunii), care afectează dreptul inculpatului la apărare. Instanța de apel, la stabilirea pedepsei inculpaților Mîțu D., Sochirca A., Pînzari I. și Baiura A. a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, că inculpații au comis o infracțiune gravă, anterior nu au fost judecați, se caracterizează pozitiv, la evidența medicului psihiatru și narcolog nu se află, că circumstanțe atenuante și agravante nu au fost stabilite, că inculpatul Mîțu D. are la întreținere un copil minor, Sochirca A., Pînzari I. și Baiura A. au la întreținere câte 2 copii minori, concluzionând, că la caz există circumstanțe importante care permit condamnarea inculpaților cu suspendarea pedepsei închisorii potrivit art. 90 Cod penal, scopul corectării și reeducării inculpaților, fiind posibil de atins și fără izolare de societate, dându-le o posibilitate reală să dovedească corectarea prin comportament exemplar și muncă cinstită, nesăvârșind o nouă infracțiune. Pedeapsa închisorii stabilită anume cu aplicarea art. 90 Cod penal, precum și cu amendă și privarea de dreptul de a ocupa funcții în cadrul MAI RM, este echitabilă faptelor infracționale, corespunde normelor legale și va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpaților, de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni, precum și pentru restabilirea echității sociale. 40 La fel, instanța de apel, a reținut că potrivit materialelor cauzei penale Centrul Național Anticorupție a fost recunoscut pe caz în calitate de parte civilă, fiind invocat prejudiciu material cauzat în urma efectuării acțiunilor de urmărire penală utilizată din contul „Cheltuieli speciale” al Centrului și care urmează a fi restituit în bugetul de stat în sumă de 2000 dolari SUA, echivalentul a 27.035,60 lei, iar prin acțiunea civilă înaintată, Centrul Național Anticorupție a solicitat încasarea în mod solidar de la inculpații Mîțu D., Sochirca L., Pînzari I. și Baiura A. în folosul Centrului Național Anticorupție a prejudiciului material în sumă de 2000 dolari SUA, la ziua de 20.02.2014, echivalentul în lei constituind 27.035,60 lei, conform cursului oficial al BNM de 13,51 lei. În urma acțiunilor infracționale ale inculpaților pe faptul coruperii pasive, părții civile Centrului Național Anticorupție i-a fost cauzat prejudiciu material, în sumă de 2000 dolari SUA, echivalentul a 27.035,60 lei, care nu fost restituiți până în prezent. Astfel, temeiul și volumul acțiunii civile în partea recuperării prejudiciului material depus de Centrul Național Anticorupție se dovedește deplin prin probele administrate și suma respectivă urma a fi încasată de la inculpați în mod solidar.

Avocatul Dragoș Bogatu, a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea acestei decizii, cu menținerea sentinței primei instanței. Recurentul a invocat că hotărârea instanței de apel contravine circumstanțelor de fapt și de drept ale cauzei. Organul de urmărire penală nu a luat toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă a circumstanțelor cauzei privind stabilirea adevărului, conform art. 254 Cod de procedură penală. Pe parcursul judecării cauzei s-a demonstrat pe deplin că inculpații nu sunt vinovați de comiterea infracțiunilor imputate. Potrivit declarațiilor martorului Ursu A., acesta nu a asistat la pretinderea sau transmiterea sumelor de bani indicate în rechizitoriu. Totodată, martorul Rotaru I., care este ofițer de urmărire penală IP Soroca, a declarat că a investigat nemijlocit materialele despre decesul lui Lupu V., având tangență doar cu Pînzari I., cărui i-a dat câteva indicații despre acumularea unor informații secundare, care nu aveau mare importanță pentru caz, dar care erau obligatorii. Declarațiile părții vătămate Rusu I. și a soției sale, martorul Rusu T., pe lângă faptul că conțin un șir de contradicții principiale ce pun la o mare îndoială veridicitatea și autenticitatea lor, nu sunt clare și nu conțin esențe ce ar avea un efect determinant pentru justa soluționare a cauzei. În cadrul audierilor judiciare Rusu I. a menționat, cert că la 22.01.2014, fiind chemat de Mîțu D. la Inspectorat, a fost înregistrat în registrul de rigoare la intrarea în IP Soroca. Pentru verificarea acestor afirmații, apărarea, conform prevederilor art. 45 alin. (1) lit. d) din Legea cu privire la avocatură, a adresat o interpelare șefului IP Soroca, prin care a solicitat informația ce ar confirma sau infirma cele declarate de partea vătămată. La 05.08.2014, prin scrisoarea nr. 11102 din aceiași dată a fost informat, că începând cu 15.01.2014 și până la 20.02.2014, nici Rusu I. și nici Rusu T. nu au vizitat incinta Inspectoratului de Poliție Soroca. Înștiințarea respectivă a IP Soroca, 41 precum și veridicitatea informației conținute în ea, nu a fost combătută de acuzare prin probe veridice. Or, Rusu I. a menționat că la 22.01.2014, fiind chemat de Mîțu D., a fost înregistrat în registrul de la intrarea în IP Soroca. La această probă esențială a apărării, instanța de apel nu a reacționat în nici un fel, trecând cu vederea acest fapt. Această eroare devine și mai gravă în circumstanțele în care, decizia de condamnare a inculpaților se bazează doar pe declarațiile părții vătămate și a soției sale, restul probelor fiind numite „în coroborare”, adică ce confirmă declarațiile lui Rusu I. Tot partea vătămată Rusu I. a mai declarat, că doar unul din inculpați și anume Mîțu D. a pretins de la el careva sume bănești și în astfel de circumstanțe se pune întrebarea - ce atribuții ar fi avut la pretindere și estorcare ceilalți inculpați. Mai mult, ca atât, că partea vătămată Rusu I. afirmă că pe Baiura A. nici nu l-ar cunoaște. În plângerea adresată Centrului Național Anticorupție, același Rusu I. solicită tragerea la răspundere penală a lui Mîțu D. și Sochirca L., care au pretins și estorcat de la el diferite sume de bani pentru voalarea cazului de pretins omor (proces-verbal de primire a plângerii din 23.01.2014). În acest caz, partea vătămată nu este consecventă și certă în declarații. Or, inițial inculpa două persoane, ca în instanță să afirme că doar Mîțu D. are contribuție la estorcarea și pretinderea banilor ce nu i se cuvin. Partea vătămată Rusu I. a declarat că banii i-au fost ceruți pentru distrugerea explicației, iar soția Rusu T. a declarat că banii ar fi fost ceruți pentru rezultatele favorabile ale expertizei. Însă, aceste contradicții au fost trecute cu vederea de către instanța de apel. Depunerea plângerii de către partea vătămată a fost condiționată de relațiile ostile mai vechi dintre soții Rusu și Pînzari I. Astfel, inculpatul Pînzari I. a declarat că de mai mult timp se află cu familia Rusu în relații ostile, care se datorează faptului că în 2006 a procurat de la ei un apartament în or. Soroca și după ce a trecut în apartament, a efectuat reparație, aruncând unele lucruri vechi, care erau fără stăpân. În aceste circumstanțe, este evident că declarațiile depuse de partea vătămată Rusu I. și martorul Rusu T. necesită a fi apreciate critic, din motiv că ele conțin un șir de contradicții principiale ce pun la o mare îndoială veridicitatea și autenticitatea lor, nefiind clare și neconținând esență ce ar avea efect determinant pentru justa soluționare a cauzei. Mai mult ca atât, martorul Ursu A. s-a dovedit a fi o rudă apropiată a soților Rusu, iar declarațiile date de acesta au un caracter haotic și neclar, fiind însoțite de ură și atitudine dușmănoasă față de inculpați, inclusiv în instanța de apel. Astfel, instanța de fond, pe bună dreptate a apreciat critic declarațiile martorului Ursu A., însă, instanța de apel fără temeiuri și explicații clare, a pus aceste declarații la baza condamnării inculpaților. Declarațiile martorilor Bernic, Rotaru și Herescu nu au servit la constatarea existenței sau inexistenței infracțiunii, la identificarea făptuitorului, la constatarea vinovăției și la stabilirea altor împrejurări importante pentru justa soluționare a cauzei. Depistarea la inculpați a unor telefoane GSM, nu indică neapărat la faptul purtării cărorva convorbiri de către ei personal. 42 Rusu T. a recunoscut primirea unui dictafon de la un oarecare Chiril pe care nu-l cunoaște și nici nu a semnat careva acte în acest sens. Astfel, este evident faptul ignorării cerințelor stipulate în secțiunea 5 cap. III titlul IV Cod de procedură penală, ce indică direct asupra modalităților și procedeelor activității speciale de investigații. Convorbirile respective, inculpații nu le-au recunoscut, iar prin alte probe acest fapt nu a fost demonstrat. În aceste circumstanțe, organul de urmărire penală era obligat de a numi o expertiză fonetică, care a fost solicită de apărare la etapa urmăririi penale, și care ar fi putut înlătura orice dubiu. Potrivit art. 1322 alin. (1) pct. 1) lit. c) Cod de procedură penală, interceptarea și înregistrarea comunicărilor sau a imaginilor se efectuează doar cu autorizarea judecătorului de instrucție. Astfel, discul ridicat de la partea vătămată deja nu mai persistă în cadrul legal și este inadmisibil ca probă potrivit art. 94 Cod de procedură penală. Inculpatul Mîțu D. a explicat motivul apariției relațiilor ostile cu familia părții vătămate, deoarece în anul 2011 a participat la documentarea și demascarea unei grupări criminale, implicate în traficul ilicit de droguri, organizatorul cărei a fost identificat ca fiind Ursu A., participând la percheziție în domiciliul lui Ursu A., în podul casei acestuia au fost depistate substanțe asemănătoare cu marijuana. Din acea perioadă de timp și până în prezent, Ursu A. a prins ură pe el și se aflau în relații ostile, fapt confirmat și de martorul Ursu A. în instanță. Totodată, banii pretinși a fi transmiși nu au fost anexați la materialele cauzei, nu au fost examinați și nu a fost demonstrată capacitatea lor, în aceste condiții, urma să se concluzioneze că o astfel de transmitere nici nu a avut loc, iar acești bani, chiar dacă și există, în nici un caz nu se află la inculpați, or transmiterea în nici un fel nu a fost probată, lipsind chiar și imaginile video. Despre transmiterea banilor, comunică o singură persoană, Rusu T., nefiind clar de ce instanța a calificat ca veridice declarațiile unei singure persoane privind transmiterea banilor și nu declarațiile inculpaților. În aceste împrejurări, când intenția inculpaților, care este un semn obligatoriu la săvârșirea infracțiunii, nu a fost demonstrată, nefiind relatat despre obiectul componenței de infracțiune incriminate așa cum a fost prezentat obiectul material cu caracteristicile sale, nu mai poate fi vorba despre o careva componență de infracțiune sau despre tragerea la răspundere penală a inculpaților. Cu atât mai mult, se poate vorbi despre existența faptului infracțiunii. Urmau a fi respinse argumentele acuzării, precum că transmiterea mijloacelor bănești către inculpați a fost documentată legal, or, în materialele cauzei penale lipsesc probe în acest sens. În aceste circumstanțe, instanța de fond corect a statuat, că învinuirea este bazată în exclusivitate pe presupuneri, încălcându-se regulile probatoriului în procedura penală, fapt omis de instanța de apel, care în final a adoptat o hotărâre arbitrară și bazată pe presupuneri. Instanța de apel, eronat a transcris din rechizitoriu pretinsele probe și ulterior fără dubii, fără o analiză a lor, le-a plasat la baza hotărârii de condamnare a inculpaților, cu sintagma „ prin coroborare”. 43 Instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția, or, probele la care face trimitere instanța, în nici un fel nu demonstrează vina inculpaților. Mai mult, pretinsele probe se contrazic vădit și nu poate fi vorba de o coroborare între ele. În drept, recursul este fondat pe art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală – hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, dispozitivul hotărârii este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția, nu sunt întrunite elementele infracțiunii.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar nominalizat pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, inclusiv în temeiurile când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, dispozitivul hotărârii este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția, nu sunt întrunite elementele infracțiunii. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, (pct. 8. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 7. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel corect a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpaților și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale acestora, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, inclusiv cele din art. 132/1 – 132/5, 132/8, 132/9, 135, 415 alin. (21) Cod de procedură penală, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile părții vătămate Rusu I., martorilor Rusu T., Ursu A. și Bernic M., specialistului Herescu M., procesul-verbal din 23.01.2014 de primire a plângerii lui Rusu I. pe faptul estorcării banilor în sumă de 3000 dolari SUA de către Mîțu D. și Sochirca L.; raportul ofițerului superior de urmărire penală PCE al Secției nr. 1 a DUP a CNA din 10.02.2014 nr. 90; procesul- verbal de audiere a martorului Rusu I. din 23.01.2014; procesul-verbal de examinare din 23.01.2014 a stenogramei discuțiilor între Rusu I. și Mîțu D. din 22.01.2014; proces-verbal din data de 10.02.2014 de ridicare de la Rusu T. a sumei de 1000 dolari; ordonanță de recunoaștere în calitate de parte vătămată și parte civilă a lui Rusu I. din 13.03.2014; ordonanță din 27.01.2014, procese-verbale privind efectuarea măsurilor speciale de investigații din 14.02.2014 și 21.02.2014 privind controlul transmiterii banilor; demersul privind autorizarea efectuării măsurii speciale de investigație din 27.01.2014, încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 27.01.2014 privind autorizarea efectuării măsurii speciale de investigație; încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 27.02.2014 privind constatarea respectării cerințelor legale la efectuarea măsurii speciale de investigații din 27.02.2014; procesul-verbal privind efectuarea măsurii speciale de investigații din 06.02.2014, documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, fiind 44 înzestrată cu tehnică specială Rusu T. - recorder audio Edic Tiny Solar, Rusu T. telefonându-l pe Sochirca L. la numărul de telefon xxxxxxxxx, cu purtarea discuțiilor la 12.21, ulterior Rusu T. purtând discuție cu Pînzari I. la 12.26, rezultatele convorbirilor telefonice fiind copiate pe suport electronic de tip SD-R; procesul- verbal privind efectuarea măsurii speciale de investigații din 07.02.2014: documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, fiind înzestrată cu tehnică specială Rusu T. - recorder audio Edic Tiny Solar, cu purtarea discuției la orele 10.59 cu Pînzari I. de la numărul de telefon xxxxxxxxx, ulterior s-au întâlnit, cu redarea conținutul convorbirilor, convorbirile telefonice fiind copiate pe suport electronic de tip SD-R; procesul-verbal privind efectuarea măsurii speciale de investigații din 14.02.2014 documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, fiind înzestrată cu tehnică specială Rusu T. - recorder audio Edic Tiny Solar, Rusu T. fiind telefonată de Baiura A. la orele 16.43 de la numărul xxxxxxxxx, cu purtarea discuției, cu redarea conținutului discuției, rezultatele convorbirilor telefonice fiind copiate pe suport electronic de tip SD-R; procesul-verbal privind efectuarea măsurii speciale de investigații din 18.02.2014: documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, fiind înzestrată Rusu T. cu tehnică specială la 17.02.2014 recorder audio Edic Tiny Solar, Rusu T. în vecinătatea postului de poliție la 12.52 întâlnindu-se cu Pînzari I., cu care au discutat, fiind redat conținutului discuției, la fel Rusu T. s-a întâlnit la 17.11, în curtea casei de pe str. Renașterii 26A or. Soroca, cu Baiura A., având discuție, rezultatele convorbirilor telefonice fiind copiate pe suport electronic de tip SD-R; procesul-verbal privind efectuarea măsurii speciale de investigații din 21.02.2014: documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, fiind înzestrată cu tehnică specială la 20.02.2014, Rusu T. - recorder audio Edic Tiny Solar și recorder audio-video RS-51, la orele 21.24, Baiura A. în strada Renașterii 26A, or. Soroca, întâlnindu-se cu Rusu T., cu care au discutat, fiind redat conținutului discuției, la 21.26 Rusu T. telefonând-ul la numărul de telefon xxxxxxxxx pe Baiura A., la numărul de telefon xxxxxxxxx, având discuție, rezultatele convorbirilor telefonice fiind copiate pe suport electronic de tip SD-R; raportul de expertiză nr. 44 din 10.02.2014, că bancnotele în sumă de 1200 dolari SUA care urmează să fie transmise sub controlul colaboratorilor CNA, corespund după metoda și calitatea imprimării în ele a recuzitelor, bancnotelor autentice (confecționate la întreprinderea specializată în confecționarea banilor și hârtiilor de valoare); raport de expertiză nr. 57 din 18.02.2014, că bancnotele în sumă de 2000 dolari SUA, care urmează să fie transmise sub controlul colaboratorilor CNA, corespund după metoda și calitatea imprimării în ele a recuzitelor, bancnotelor autentice (confecționate la întreprinderea specializată în confecționarea banilor și hârtiilor de valoare); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 17.03.2014; cererea șefului Serviciului juridic L. Iordanov din 13.03.2014 privind cauzarea prejudiciului instituției CNA în sumă de 2000 dolari SUA, procura eliberată de CNA în privința L. Iordanov; ratele oficiale de schimb valutar în perioada 20.02.2014; încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 12.03.2014, privind autorizarea ridicării informației de la compania „Orange” S.A. privind convorbirile telefonice; procesul-verbal de ridicare din 19.03.2014, cu lista apelurilor efectuate pe numărul de telefon xxxxxxxxx; încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 12.03.2014, privind autorizarea 45 ridicării informației de la compania „Orange” SA și „Moldcell” SA privind convorbirile telefonice din 12.03.2014; procese-verbale de ridicare din 18.03.2014, 19.03.2014, lista apelurilor efectuate de pe numerele de telefon xxxxxxxxx și xxxxxxxxx în perioada 20.01.2014 - 20.02.2014; procesul-verbal de ridicare din 19.03.2014, lista apelurilor efectuate pe numărul de telefon xxxxxxxxx, în perioada 20.01.2014-20.02.2014; încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 12.03.2014, privind autorizarea ridicării de la compania „Orange” SA a convorbirilor telefonice din 12.03.2014; procesul-verbal de ridicare din 19.03.2014, lista apelurilor efectuate numărul de telefon xxxxxxxxx, în perioada 20.01.2014-20.02.2014; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 18.03.2014, extras informație de pe CD-1292 D număr GSM utilizat de Mîțu D.; ordonanță din 18.03.2014 de recunoaștere în calitate de documente și de anexare la cauza penală a descifrărilor apelurilor telefonice ridicate de la aparatul telefonic „Moldcell” de la postul telefonic nr. xxxxxxxxx, pentru perioada 20.01- 20.02.2014, utilizat de Mîțu D.; procesul-de verbal de cercetare la fața locului din 19.03.2014, din care rezultă că: la numărul de telefon utilizat de Sochirca L. xxxxxxxxx, este înregistrat apel în regim de intrare de la numărul de telefon xxxxxxxxx, utilizat de Rusu T. la data de 06.02.2014 orele 12.22.55; de la numărul de telefon utilizat de Pînzari I. xxxxxxxxx, sunt înregistrate apeluri atât în regim de intrare, cât și în regim de ieșire, și anume: Pînzari I. către Rusu T. la data de 24.01.2014, orele 09.29.49, 29.01.2014 orele 11.40.12, 30.01.2014 orele 15.33.00, 04.02.2014 orele 12.37.56, 07.02.2014 orele 10.43.29, 07.02.2014 orele 11.00.36, 13.02.2014 orele 16.50.42, 13.02.2014 orele 16.53.25, 17.02.2014 orele 12.27.43; către numărul de telefon utilizat de Pînzari I. de la numărul utilizat de Rusu T.: la 06.02.2014 orele 12.25, 11.02.2014 orele 10.40, 13.02.2014 orele 17.01, 15.02.2014 orele 14.05, 16.02.2014 orele 18.24, 17.02.2014 orele 10.51, 17.02.2014 orele 11.12, 17.02.2014 orele 12.46; de la numărul utilizat de Baiura A. xxxxxxxxx sunt înregistrate apeluri atât în regim de intrare, cât și în regim de ieșire, și anume Baiura A. către Rusu T. la data de 13.02.2014 orele 16.41, 17.02.2014 orele 17.07, 20.02.2014 orele 20.37, 20.02.2014 orele 21.16; către numărul utilizat de Baiura A. de la numărul utilizat de Rusu T.: la 20.02.2014 orele 10.50, 20.02.2014 orele 21.25; la 13.02.2014, orele 18.52 Baiura A. l-a telefonat pe Ursu A. la numărul xxxxxxxxx; ordonanță de recunoaștere în calitate de documente și de anexare la cauza penală a descifrărilor apelurilor telefonice ridicate de la operatorul telefonic „Orange” de la posturile de telefon utilizate de învinuiții Sochirca L., Pînzari I., Mîțu D., Baiura A. din 19.03.2014; ordonanță din 12.02.2014 de recunoaștere în calitate de documente și de anexare la cauza penală în calitate de mijloc de probă a CD-R de model „Acme” prezentat și anexat de Rusu I. la procesul-verbal din 23.01.2014; acțiunea civila în cadrul procesului penal înaintată de CNA, toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de apel indicând detailat motivele pentru care a respins dovezile și versiunile apărării, probele administrate pe caz demonstrând elocvent prezența în faptele și acțiunile inculpaților a elementelor infracțiunii imputate, dispozitivul hotărârii fiind expus clar și în conformitate cu prevederile art. 395 alin. (1) – (3) Cod de procedură penală, soluția instanței de apel fiind conformă și indicațiilor conținute în decizia Colegiului 46 penal al Curții Supreme de Justiție din 09.02.2016, care sunt obligatorii pentru instanța de rejudecare, în virtutea prevederilor art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat că obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument ( hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos). Pe lângă aceasta, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 8. din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în care instanța de apel a apreciat probele și circumstanțele cauzei. Însă, pornind de la relevanțele art. 6 pct. 111, 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei, în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea, este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal. Mai mult, motivele invocate în recursul de pe rol au constituit deja obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 7. – 8. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova). Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, că dispozitivul hotărârii este expus clar, că instanța de apel nu a admis o eroare gravă de fapt, care i-ar fi afectat soluția, că în acțiunile inculpaților sunt întrunite elementele infracțiunii, și că recursul de pe rol este vădit neîntemeiat. 47 Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Astfel, odată ce recursul nominalizat este vădit neîntemeiat, el urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E : inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Dragoș Bogatu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 31 ianuarie 2018, în privința inculpaților Mîțu Dumitru Xxxxxx, Sochirca Lilian Xxxx, Pînzari Ion Xxxxx și Baiura Andrei Xxxxxx, pe motiv că este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 25 iulie 2018. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Iurie Diaconu Elena Covalenco 48