1ra-213/2018 — art. 189 alin. 3 lit. e CP

1ra-213/2018 — art. 189 alin. 3 lit. e CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-213/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

24 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursurilor ordinare, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 28 septembrie 2017, declarate de avocatul Rodica Palade și de

inculpații

Cojocari Mihail XXXX, născut la

XX XXXXX XXXX, originar și locuitor al or. XXXXX,

r-nul XXXXX, cetățean al R. Moldova, anterior

condamnat prin:

1) sentința Judecătoriei Sîngerei din 22.03.2005,

în baza art. 287 alin. (1), 90 Cod penal, la 2 ani

închisoare, cu suspendarea condiționată a executării

pedepsei pe un termen de probă de 2 ani;

2) sentința Judecătoriei Sîngerei din 02.03.2007,

în baza art. 27, 171 alin. (1), 85 Cod penal, la 3 ani și 6

luni închisoare;

3) sentința Judecătoriei Sîngerei din 06.12.2013,

în baza art. 145 alin. (2) lit. e), j), 217 alin. (2), 84 Cod

penal, la 9 ani și 6 luni închisoare;

Mocate Ruslan XXX, născut la

XX XXXXX XXXX, originar și locuitor al mun. XXXXX,

str. X XXXXX X, ap. X, cetățean al R. Moldova,

anterior condamnat prin:

1) sentința Judecătoriei Bălți din 10.09.2012, în

baza art. 186 alin. (2) lit. c), d), 27, 186 alin. (2) lit. c),

d), 84 Cod penal, la 2 ani și 9 luni închisoare.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 11.12.2013 – 03.05.2016,

instanța de apel: 08.06.2016 – 28.09.2017,

instanța de recurs: 18.12.2017 – 24.01.2018.

1

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal,

C O N S T A T Ă :

lui Cojocari Mihail pe art. 189 alin. (3) lit. e) Cod penal, a fost încetat din motiv că

fapta constituie o contravenție.

Cojocari Mihail a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției

prevăzute de art. 78 alin. (2) Cod contravențional, procesul contravențional fiind

încetat, în legătură cu prescripția tragerii la răspundere contravențională.

Mocate Ruslan a fost condamnat în baza art. 189 alin. (3) lit. e) Cod penal la

8 ani închisoare, cu amendă în mărime de 1500 unități convenționale, adică 30.000

lei, cu executare în penitenciar de tip închis, începând din 03.05.2016, cu

includerea în termenul pedepsei a perioadei aflării în arest preventiv din

21.08.2015 până la 03.05.2016.

De la Mocate R. s-a încasat în beneficiul părții vătămate Radeva E.

prejudiciul material în sumă de 6965 lei.

cupiditate, prin înțelegere prealabilă cu altă persoană, în perioada de timp de la

mijlocul lunii august 2013 până la 03.10.2013, executând pedeapsa penală în

Penitenciarul nr. 11 Bălți, aflându-se în celula nr. 38, prin acțiuni identice, sub

pretextul încetării tratamentelor de agresiuni înjositoare față de deținutul aceleiași

celule, Radev S., pe care îl maltratau prin diferite metode ce nu lăsau semne,

amenințându-l cu continuarea violenței, de la mama acestuia Radeva E., prin

intermediul lui Radev S., prin telefon, cereau să le fie transmisă suma de 500 euro,

ce conform cursului valutar al BNM constituia 8814 lei.

Ulterior, necătând la faptul că Radeva E., primind amenințările ca reale, pe

parcursul lunilor august-septembrie 2013, în două etape, a transmis din suma

solicitată 400 euro, echivalentul a 6965 lei lui Mocate R. și altei persoane,

dobândind о parte din bunurile cerute, continuau să-l maltrateze și să-l amenințe cu

aplicarea violenței pe Radev S., provocându-i intenționat grave suferințe fizice și

psihice, provocându-i victimei sentimente de teamă, acțiunile acestora fiind stopate

numai la intervenția colaboratorilor de poliție.

Acțiunile lui Mocate R. au fost calificate de organul de urmărire penală în

baza art. 189 alin. (3) lit. e) Cod penal, ca șantajul, adică cererea de a i se transmite

bunurile proprietarului, amenințând cu violență persoana și rudele acesteia, acțiune

săvârșită de mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață

și sănătate, urmate de dobândirea bunurilor cerute.

Inculpatul Cojocari M. este învinuit că, intenționat, în scop de cupiditate,

prin înțelegere prealabilă cu Mocate R. și altă persoană, în perioada de timp de la

mijlocul lunii august 2013 până la 03.10.2013, executând pedeapsa penală în

Penitenciarul nr. 11 Bălți, aflându-se în celula nr. 38, prin acțiuni identice, sub

pretextul încetării tratamentelor de agresiuni înjositoare față de deținutul aceleiași

2

celule, Radev S., pe care îl maltratau prin diferite metode ce nu lăsau semne,

amenințându-l cu continuarea violenței, de la mama acestuia, Radeva E. prin

intermediul lui Radev S., prin telefon, să le fie transmisă suma de 500 euro, ce

conform cursului valutar al BNM constituia 8814 lei.

Ulterior, necătând că Radeva E., primind amenințările ca reale, pe parcursul

lunilor august-septembrie 2013, în două etape, a transmis din suma solicitată 400

euro, echivalentul a 6965 lei, lui Cojocari M., Mocate R. și altei persoane,

dobândind о parte din bunurile cerute, continuau să-l maltrateze și să-l amenințe cu

aplicarea violenței pe Radev S., provocându-i intenționat grave suferințe fizice și

psihice, provocându-i victimei sentimente de teamă, acțiunile acestora fiind stopate

numai la intervenția colaboratorilor de poliție.

Acțiunile lui Cojocari M. au fost încadrate în baza art. 189 alin. (3) lit. e)

Cod penal, ca șantajul, adică cererea de a i se transmite bunurile proprietarului,

amenințând cu violență persoana și rudele acesteia, acțiune săvârșită de mai multe

persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață și sănătate, urmate de

dobândirea bunurilor cerute.

Instanța a reținut că inculpatul Mocate R. nu a recunoscut vina în comiterea

infracțiunii imputate, refuzând să dea careva declarații.

Inculpatul Cojocari M. a pledat nevinovat, indicând că s-a aflat în celula nr.

38 împreună cu Radev S., Mocate R., Bogaci S. și Sapescu C. Personal nu l-a

șantajat pe Radev S. și nu a aplicat violență față de acesta, decât o singură dată,

când la cererea lui Bogaci S., care se considera autoritate și de care avea frică, l-a

lovit pe Radev S. Pe acesta îl șantajau Bogaci S. și Mocate R., îl amenințau cu

violența, impunându-l să o sune pe mama sa ca să-i aducă bani, țigări, produse

alimentare și alte bunuri. A văzut cum Bogaci S. îl bătea pe Radev S., însă nu-și

amintește dacă și Mocate R. a aplicat violență față de acesta.

Totodată, vinovăția inculpatului Mocate R. în săvârșirea infracțiunii

incriminate este dovedită prin probele administrate, și anume:

declarațiile părții vătămate Radeva E., că feciorul ei Radev S. se deține într-

o celulă cu Bogaci S., Mocate R. și alte două persoane. În august 2013 a telefonat-

o fiul său care i-a spus că trebuie să-i transmită 400 euro, pentru ca să-l lase în pace

deținuții și ca să se afle sub protecția lui Bogaci S. care este „autoritate”. Suma de

200 euro, pe care i-a schimbat în lei, i-a transmis unei doamne, deplasându-se la

adresa pe care a primit-o prin sms. О perioadă fiul său nu a mai fost maltratat, iar

la începutul lunii septembrie 2013, acesta din nou a început să fie șantajat. A mai

transmis suma de 2500 lei altei femei, în regiunea autogării mun. Bălți. La fel, la

cerința fiului său, a transmis de mai multe ori în penitenciar țigări, produse

alimentare și alte bunuri. Ulterior i s-au cerut încă 500 euro și un DVD-player, iar

feciorul său a rugat-o să se adreseze la procuratură cu plângere pe cazul dat;

declarațiile părții vătămate Radev S. care a indicat că a fost repartizat în

celula nr. 38, în care se aflau Bogaci S., Mocate R., Cojocari M. și Sapescu C.

Ulterior, Bogaci S., care era „autoritate”, a început să ceară bani de la el,

promițându-i protecție. I-a cerut mamei sale să transmită banii solicitați. Bogaci S.

împreună cu Mocate R. au aplicat violență față de el, lovindu-l cu un băț înfășurat

3

cu o cârpă, peste diferite părți ale corpului. Bogaci S. i-a cerut și lui Cojocari M.

să-l lovească, ultimul aplicându-i o lovitură cu pumnul în piept. Bogaci S. i-a spus

că această maltratare va fi ca „efort” să transmită cât mai curând banii, cerându-i

500 euro. Deoarece nu dispunea de întreaga sumă, mama sa transmitea banii în

rate. Totodată, Mocate R. i-a spus că ar putea să-l ajute, prin intermediul unui

cunoscut, să iasă din detenție în arest la domiciliu contra plată, însă a refuzat

această propunere. Apoi, Bogaci S. i-a solicitat din nou bani, amenințându-l că-l va

tăia dacă se va adresa cuiva cu plângeri. Odată, în timp ce îl băteau, Bogaci S. a

sunat-o pe mama sa și a lăsat telefonul conectat ca aceasta să audă ce se întâmplă.

Înțelegând că va fi permanent șantajat, i-a cerut mamei sale să depună o plângere la

procuratură;

declarațiile martorului Scurtu L., concubina lui Bogaci S., care a relatat că la

sfârșitul lunii august 2013, acesta i-a telefonat și a rugat-o să se întâlnească cu о

doamnă în regiunea Autogării mun. Bălți, de la care a primit 4500 lei, pe care urma

să-i transmită lui Bogaci S. Ulterior, discutând cu acesta, ultimul i-a cerut să

cumpere materiale de construcție. A doua zi, pe lângă aceasta, a transmis colete cu

produse lui Bogaci S. și unei persoane necunoscute, Mocate R. La 03.10.2013 ora

12.00, a apelat-o din nou Bogaci S., care i-a cerut să meargă la autogară pentru a

primi 100 euro, de la aceeași femeie. Aceasta i-a transmis doar 1000 lei, apoi a fost

reținută de colaboratorii de poliție;

declarațiile martorului Sapescu C., care a comunicat că în perioada august-

octombrie 2013 s-a deținut în celula nr. 38 împreună cu Mocate R., Bogaci S.,

Cojocari M. și Radev S. Mocate R. și Bogaci S. se țineau împreună, iar Cojocari

M. consuma câteodată alcool împreună cu ei. El și Radev S. nu consumau alcool cu

aceștia. Radev S. i-a părut speriat, acesta fiind bătut în celulă de către Mocate R. și

Bogaci S., care i-a cerut bani. I se spunea că Mocate R. are nevoie de bani pentru a

achita serviciile avocatului. Înainte de a fi agresat, Radev S. era presat moral de

către Bogaci S. și Mocate R., care îi cerea bani în schimbul unei vieți liniștite.

După ce a fost bătut prima dată, mama lui Radev S. a transmis bani, țigări, produse

alimentare și alte bunuri. Peste ceva timp Radev S., din nou, a fost agresat de

Mocate R. și Bogaci S., din motiv că nu a adus toți banii în termenul stabilit.

Bogaci S. îl lovea cu pumnii, iar Mocate R. cu un băț înfășurat în ștergar sau cârpă,

ca să nu rămână urme. La indicația lui Bogaci S., s-a implicat și Cojocari M., însă

sub mâna acestuia Bogaci S. l-a lovit pe Radev S. Numai Bogaci S. și Mocate R.

au cerut bunuri de la Radev S. Nici el, nici Cojocari M. nu au cerut și nu au primit

careva bunuri de la Radev S. sau rudele acestuia. Totodată, Bogaci S. a vorbit la

telefon cu mama lui Radev S., cerând să-i transmită bani și alte bunuri în schimbul

acordării „protecției” fiului său. Bogaci S. se considera în celulă autoritate și toți

îndeplineau indicațiile lui. Radev S. i-a telefonat mamei sale, i-a povestit că este

maltratat și șantajat și i-a cerut să depună o plângere la poliție;

procesul-verbal de ridicare din 03.10.2013, orele 12.05, de la Radeva E. a

sumei de 1000 lei care ulterior urmau a fi restituiți lui Radeva E.;

4

procesul-verbal de marcare a bancnotelor din 03.10.2013, orele 12.20, fiind

marcați banii ridicați de la Radeva E. pentru efectuarea măsurilor speciale -

Controlul transmiterii banilor;

procesul-verbal cu privire la înzestrarea cu tehnică specială din 03.10.2013,

orele 12.35 cu aparatul de înregistrare tehnică specială - aparat de înregistrare

audio, video „OctaCom” și dictafonului „Olympus” a lui Radeva E.;

procesul-verbal cu privire la efectuarea măsurilor speciale de investigații -

Urmărirea vizuală din 03.10.2013, începând cu orele 12.30, din incinta IP Bălți de

când i-au fost transmiși banii marcați lui Radeva E., la orele 13.10 în timp ce

Radeva E. se afla în preajma opririi transportului public din regiunea autogării, str.

Ștefan cel Mare 2, mun. Bălți, de aceasta s-a apropiat о femeie necunoscută,

ulterior stabilindu-se a fi Scurtu L. (concubina lui Bogaci S.), cu care a discutat

câteva minute, apoi Radeva E. i-a transmis cei 1000 lei marcați, iar Scurtu L. i-a

pus în geanta sa, după ce s-au despărțit, la câțiva metri ultima fiind oprită de către

colaboratorii poliției;

procesul-verbal cu privire la efectuarea măsurii speciale de investigații -

Controlul transmiterii banilor sau a altor materiale extorcate, în timpul percheziției

corporale a lui Scurtu L. fiind depistați și ridicați 1000 lei transmiși de Radeva E.;

anexa la procesul-verbal de efectuare a înregistrării comunicărilor și

certificarea lor /stenograma/, care au avut loc între Radeva E. și Scurtu L., potrivit

căreia Radeva E. explică că la moment are numai 1000 lei, restul îi va aduce a

doua zi, la care Scurtu L., efectuând un apel telefonic, comunică faptul dat cuiva,

spune că va veni a doua zi, numără banii și pleacă;

raportul de expertiză medico-legală nr. 675 din 04.10.2013, conform căruia

la Radev S. s-au depistat cicatrici în regiunea brațului stâng și coapsei stângi, ce

puteau apărea prin acțiunea unui corp ascuțit tăios și se califică ca leziuni corporale

neînsemnate;

procesul-verbal de examinare corporală din 03.10.2013, potrivit căruia la

Radev S. s-au depistat cicatrici pe umărul și brațul stâng, apărute în urma acțiunii

unui corp ascuțit, iar acesta se plânge de dureri de cap.

Instanța a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 189 alin. (3) lit. e) Cod

penal, ca șantajul, adică cererea de a i se transmite bunurile proprietarului,

amenințând cu violență persoana și rudele acesteia, acțiune săvârșită de mai multe

persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață și sănătate, urmate de

dobândirea bunurilor cerute.

La stabilirea pedepsei inculpatului Mocate R., instanța a ținut cont de

prevederile art. 34, 61, 72, 75 Cod penal, de personalitatea inculpatului care a

comis infracțiunea în stare de recidivă, având antecedente penale, că nu au fost

constatate circumstanțe atenuante, ca circumstanță agravantă fiind reținută

săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru

alte fapte care au relevanță pentru cauză.

În același timp, vinovăția inculpatului Cojocari M. în săvârșirea infracțiunii

prevăzute la art. 189 alin. (3) lit. e) Cod penal nu a fost dovedită.

5

Or, acesta a recunoscut vina parțial, declarând că personal, nu l-a șantajat pe

Radev S., nu a aplicat violență fizică față de acesta și, doar o dată, la solicitarea lui

Bogaci S., care se considera autoritate și de care avea frică, l-a lovit pe Radev S.,

însă nu cu forță. Radev S. era șantajat de Bogaci S. și Mocate R., care îl amenințau

cu aplicarea violenței, îl impuneau să o sune pe mama sa ca să aducă bani, țigări,

produse alimentare și alte bunuri.

Instanța a constatat că Cojocari M., în perioada de timp de la mijlocul lunii

august 2013 până la 03.10.2013, executând pedeapsa penală în Penitenciarul nr. 11

Bălți, aflându-se în celula nr. 38, la indicația lui Bogaci S., fără a participa la

șantaj, l-a lovit cu mâna pe Radev S., deținut în aceeași celulă, provocându-i dureri

fizice. Acțiunile acestuia constituie contravenția prevăzută la art. 78 alin. (2) Cod

contravențional, ca aplicarea de lovituri, alte acțiuni violente care au provocat

dureri fizice.

Prin urmare, procesul penal în privința lui Cojocari M. învinuit de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (3) lit. e) Cod penal, urmează a fi încetat, din

motiv că fapta acestuia constituie contravenție.

solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatul Cojocari M. să fie condamnat în baza art. 189 alin. (3) lit. e), 84 alin. (4)

Cod penal la 10 ani închisoare, cu amendă în mărime de 1500 unități

convenționale.

Apelanta a indicat că vinovăția inculpatului Cojocari M. în săvârșirea

infracțiunii prevăzute la art. 189 alin. (3) lit. e) Cod penal a fost dovedită

incontestabil prin declarațiile părții vătămate Radev S., mesajele transmise de

Radev S. mamei sale, confruntările între partea vătămată Radev S. și inculpatul

Cojocari M. și declarațiile martorului Sapescu C.

3.1. A declarat apel și avocatul Igor Ciuru, solicitând casarea parțială a

sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Mocate R. să fie

achitat.

Apelantul a invocat că hotărârea instanței de fond este ilegală și

neîntemeiată.

Astfel, inculpatul n-a participat la audierea martorului Sapescu C. în instanța

de fond, prin ce s-a admis încălcarea gravă a drepturilor procesuale ale acestuia.

Or, la baza sentinței de condamnare a fost pusă o probă la cercetarea căreia

inculpatul nu a avut acces, declarațiile martorului Sapescu C. fiind unica probă

care indică asupra faptului că Mocate R. a aplicat violență fizică în privința lui

Radev S., cerând bani de la ultimul.

Totodată, probele administrate dovedesc doar că Bogaci S. l-a șantajat pe

Radev S. și a extorcat bani de la acesta, Bogaci S. fiind persoana care a purtat

discuții telefonice cu partea vătămată Radeva E., a organizat transmiterea banilor și

l-a maltratat pe Radev S.

Acțiunile inculpatului Mocate R. nu pot fi calificate ca șantaj, nefiind

efectuate cu scopul de a obține mijloace bănești de la Radev S. Mai mult, acesta

nici nu a purtat careva discuții cu Radeva E.

6

Sentința instanței de fond este nemotivată, probele puse la baza acesteia

nefiind analizate din punct de vedere al pertinenței, concludenței și utilității lor.

3.2. Inculpatul Mocate R., la fel, a declarat apel, solicitând casarea parțială a

sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat.

Apelantul a indicat că nu a comis fapta pentru care a fost condamnat,

probele prezentate fiind falsificate.

Or, la începutul anului 2013, fiind maltratat de colaboratorii Penitenciarului

nr. 11, a depus o plângere la procuratură. Ulterior, fiindu-i cerut, prin intermediul

amenințărilor, să retragă această plângere, a refuzat. Din acel moment au început

diferite provocări, el fiind transferat în celula nr. 38 a penitenciarului.

2017, apelurile inculpatului Mocate R. și avocatului Igor Ciuru au fost respinse ca

nefondate.

Apelul procurorului a fost admis, casată parțial sentința și pronunțată o nouă

hotărâre.

Cojocari Mihail a fost condamnat în baza art. 189 alin. (3) lit. e) Cod penal la

7 ani închisoare, cu amendă în mărime de 1500 unități convenționale.

Potrivit art. 84 alin. (4) Cod penal, prin adăugirea parțială a pedepsei

neexecutate, aplicate prin sentința Judecătoriei Sîngerei din 06.12.2013, i-a fost

stabilită pedeapsă definitivă de 8 ani închisoare, cu amendă în mărime de 1500

unități convenționale, cu executare în penitenciar de tip închis, începând din 28

septembrie 2017.

De la Mocate R. și Cojocari M. s-a încasat, în mod solidar, în beneficiul

părții vătămate Radeva E. prejudiciul material în mărime de 6965 lei.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

Instanța de apel a statuat că prin aprecierea unilaterală a probelor, instanța de

fond a omis ansamblul probant, care dovedește vinovăția inculpatului Cojocari M.

în comiterea infracțiunii incriminate. Instanța de fond a ignorat probele

administrate, care coroborează și se completează reciproc, sentința fiind bazată pe

niște concluzii rupte din context și total viciate.

Totodată, concluzia instanței privind vinovăția inculpatului Mocate R. de

săvârșire a infracțiunii imputate, este întemeiată, probele administrate confirmând

în totalitate comiterea de către acesta a infracțiunii prevăzute la art. 189 alin. (3) lit.

e) Cod penal.

Instanța de apel a întreprins măsuri în vederea aducerii părților vătămate în

fața instanței, inclusiv fiind dispuse aducerile silite, constatându-se că Radeva E. se

află peste hotarele țării, este în imposibilitate de a se prezenta și, potrivit cererii

depuse, a solicitat examinarea cauzei în lipsa sa.

Partea vătămată Radev S. a refuzat, în mod repetat, să fie escortat în ședințele

de judecată, fiind de acord ca examinarea cauzei să se petreacă în absența sa.

În același timp, părțile în proces nu au insistat asupra prezenței și audierii

părților vătămate, considerând posibilă examinarea cauzei în lipsa acestora și, fiind

întreprinse toate măsurile necesare în vederea asigurării prezenței acestora în

instanța de apel, a fost dispusă examinarea cauzei în absența părților vătămate.

7

Astfel, inculpatul Mocate R. a declarat că inculpatul Cojocari M., la fel, se

afla sub influența lui Bogaci S., îl asculta și îl scutura pe Radev S. A acționat,

împreună cu Cojocari M. sub influența lui Bogaci S., care era ierarhic superior și

aveau teamă de el. Participau împreună la consumul alcoolului și la influențarea lui

Radev S. Personal i-a spus să facă ce i se cere pentru a nu-și crea probleme nici lui,

nici celorlalți. Aceste discuții se purtau în șoaptă, în celulă, în prezența tuturor.

Inculpatul Cojocari M. și-a susținut declarațiile făcute în instanța de fond,

potrivit căror s-a aflat în aceeași celulă cu Mocate R. și Bogaci S. Ultimul cerea

bani de la Radev S. și își cumpăra țigări și alte bunuri. Bogaci S. îl amenința și

aplica violență față de Radev S. El personal, l-a lovit doar o dată pe Radev S.,

executând ordinul superiorului din celulă or, în caz contrar, urma să sufere și să

aibă neplăceri.

Totodată, cercetarea și verificarea suplimentară a probelor administrate,

dovedește că inculpații Mocate R. și Cojocari M. au săvârșit infracțiunea prevăzută

de art. 189 alin. (3) lit. e) Cod penal, ca șantajul, adică cererea de a se transmite

bunurile proprietarului, amenințând cu violență persoana și rudele acesteia, acțiune

săvârșită de mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață

și sănătate, urmate de dobândirea bunurilor cerute.

Instanța de fond a examinat superficial învinuirea înaintată inculpatului

Cojocari M., nu a cercetat obiectiv probele acuzării în ansamblu, conform art. 101

alin. (1) Cod de procedură penală, apreciind eronat împrejurările de fapt, iar ca

rezultat a constatat greșit aspectele de drept, încetând nejustificat procesul penal în

privința acestuia, eronat concluzionând că fapta acestuia constituie contravenția

prevăzută de art. 78 alin. (2) Cod contravențional. Or, particularitățile

împrejurărilor constatate denotă că în acțiunile inculpatului Cojocari M. se

regăsesc elementele infracțiunii incriminate.

În același timp, instanța de fond întemeiat a concluzionat că învinuirea

înaintată inculpatului Mocate R. de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 189

alin. (3) lit. e) Cod penal și-a găsit confirmare prin probele administrate care, fiind

cercetate și verificate în instanța de apel, au demonstrat pe deplin vinovăția

inculpatului, acțiunile acestuia fiind corect calificate, cu stabilirea pedepsei în

limitele legii aplicate, nefiind constatate temeiuri pentru intervenirea în conținutul

sentinței în partea condamnării inculpatului Mocate R. în baza art. 189 alin. (3) lit.

e) Cod penal.

Or, învinuirea înaintată inculpaților Mocate R. și Cojocari M. se confirmă

prin declarațiile părții vătămate Radev S. depuse în instanța de fond, în care indică

că s-a deținut în celula nr. 38 în Penitenciarul nr. 11 Bălți, a fost maltratat de către

deținuții din acea celula, de la el fiind extorcate bunuri și mijloace bănești. S-a aflat

în celulă cu încă patru persoane și doar Sapescu C. nu s-a implicat în conflict.

Inițiatorul extorcării de bani a fost Bogaci S. și, ulterior, acestuia s-a alăturat și

Mocate R. A fost lovit de către Bogaci S. și Mocate R., ultimul folosind în acest

scop un băț înfășurat într-o cârpă. Mocate R. îi aplica lovituri fără a primi ordine de

la Bogaci S. La indicația ultimului a fost lovit și de Cojocari M. cu pumnul în

piept. Cu Cojocari M. relațiile s-au înrăutățit după ce acesta a căzut sub influența

8

lui Bogaci S., care îi dădea indicații sa îl lovească. I-a fost explicat că maltratarea

lui o va influența pe Radeva E. să transfere inculpaților suma solicitată, de 500

euro. Bogaci S. discuta cu Radeva E. prin telefon și aceasta a auzit cum Radev S. a

fost bătut. Totodată, ultimul a fost amenințat că va fi tăiat, în cazul în care se va

adresa organelor de drept. Mocate R. și Cojocari M. erau influențați de Bogaci S.

să-l maltrateze pe Radev S. După transmiterea primei tranșe de bani a observat că

Mocate R. avea un telefon mobil și țigări. Bunurile din coletele parvenite de la

Radeva E. erau împărțite de către Bogaci S. A doua tranșă de bani a fost transmisă

sub supravegherea colaboratorilor de poliție.

În coroborare cu aceste declarații sunt și depozițiile părții vătămate Radeva

E. care a comunicat că fiul ei Radev S. a fost maltratat în Penitenciarul nr. 11 Bălți

de către colegii de celulă, fiind extorcate sume de bani și bunuri, pe care le

transmitea la indicația lui Bogaci S., prin intermediul unei femei. Bogaci S. i-a

comunicat prin telefon că îl va bate pe Radev S. până când vor fi transmiși banii.

Prin intermediul telefonului a auzit cum fiul său a fost bătut, acesta solicitându-i

ajutor. L-a auzit pe Bogaci S. dându-i ordine lui Mocate R. să-l lovească pe Radev

S. La întrevedere cu fiul său, a observat la el hematoame în regiunea capului.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 675 din 08.10.2013, la

examinarea lui Radev S. nu s-au depistat leziuni corporale cu termenul de apariție

de la 29-30.09.2013. Cicatricile depistate în regiunea brațului stâng și coapsei

stângi sunt manifestarea unor plăgi cicatrizate, care puteau apărea în urma acțiunii

unui corp ascuțit-tăios, posibil în termenul indicat și se califică ca vătămări

corporale neînsemnate. Aprecierea concretă a timpului apariției cicatricilor nu este

posibilă.

Martorul Sapescu C. a confirmat acțiunile infracționale ale inculpaților,

relatând despre violențele îndreptate împotriva lui Radev S. în vederea extorcării

bunurilor și mijloacelor bănești în schimbul asigurării unei „vieți liniștite” în

celulă. Iar afirmațiile acestuia că Bogaci S., Mocate R. și Cojocari M. stăteau la

masă și serveau băuturi alcoolice împreună se confirmă și prin declarațiile lui

Radev S.

În același timp, faptul că inculpatul Cojocari M. nu a cerut bani de la Radev

S., nu semnifică că acesta nu a comis infracțiunea de șantaj or, probele în

coroborare, indică că acesta i-a aplicat lovituri părții vătămate, având același scop.

Astfel, atât Mocate R., cât și Cojocari M., au acționat în vederea realizării

infracțiunii de șantaj.

Totodată, vinovăția inculpaților Mocate R. și Cojocari M. se confirmă

inclusiv, prin procesul-verbal din 14.10.2013 de confruntare între Radev S. și

Bogaci S., potrivit căruia partea vătămată Radev S. a relatat că a fost bătut și

influențat de către Bogaci S., Cojocari M. și Mocate R. în vederea transmiterii

acestora a sumelor de bani, iar în momentul când Bogaci S. îl amenința, Cojocari

M. îi spunea că trebuie să găsească și să transmită banii solicitați.

Potrivit procesului-verbal din 14.10.2013 de confruntare între Radev S. și

Cojocari M., partea vătămată Radev S. pe lângă cele menționate anterior, a

relatat că Cojocari M. uneori îl sugruma, îl lovea cu pernele și îi spunea că

9

trebuie să dea bani, să cumpere și să transmită careva bunuri, considerând că el le

este dator pentru libertate.

Martorul Scurtu L. a confirmat că, la rugămintea lui Bogaci S., s-a întâlnit de

două ori cu Radeva E. și aceasta i-a transmis bani. La indicația lui Bogaci S. din

acești bani a cumpărat produse alimentare și materiale de construcție, pe care le-a

transmis în penitenciar, unele colete fiind transmise pe numele lui Mocate R.

Declarațiile martorului coroborează cu ordonanța și procesul-verbal din

03.10.2013 privind ridicarea de la Radeva E. a sumei de 2000 lei, 20 de bancnote a

câte 100 lei și marcarea acestora; procesele-verbale din 03.10.2013 privind

efectuarea măsurilor speciale de investigații sub formă de urmărire vizuală și

efectuarea măsurii speciale de investigații sub formă de controlul transmiterii

banilor; procesul-verbal din 04.10.2013 privind efectuarea înregistrării

comunicărilor și certificarea lor, cu anexarea stenogramei; procesul-verbal din

03.10.2013 de percheziție corporală a lui Scurtu L.; procesul-verbal din 04.10.2013

de examinare a unui pachet sigilat în care se aflau banii marcați, cu planșa

fotografică anexată.

Astfel, probele administrate, cercetate suplimentar în instanța de apel,

dovedesc integral vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii de șantaj.

Alegațiile inculpatului Cojocari M. că nu l-a șantajat pe Radev S., nu l-a

bătut și nu i-a cerut bunuri sau bani, acționând doar la indicația lui Bogaci S. care

era superiorul celulei și de care se temea, sunt făcute în scop de apărare. Or,

potrivit probelor administrate, în celula nr. 38 din Penitenciarul nr. 11 Bălți s-au

deținut împreună cu Radev S. încă patru persoane - Bogaci S., Mocate R., Cojocari

M. și Sapescu C. și doar ultimul nu a întreprins careva acțiuni infracționale față de

Radev S., nefiind influențat de alți deținuți din celulă.

Argumentele apărării că inculpații au acționat sub influența lui Bogaci S. sunt

declarative, aduse cu scopul de a ușura situația și micșora răspunderea pentru

faptele prejudiciabile comise. Or, Mocate R. și Cojocari M. nu au sesizat organele

abilitate și nu s-au plâns referitor la pretinsele acțiuni infracționale ale lui Bogaci

S. Potrivit declarațiilor analizate, Mocate R. sau Cojocari M. nu au refuzat

vreodată să îndeplinească ordinele lui Bogaci S., nefiind stabilit nici faptul că din

motivul refuzului, Bogaci S. să fi aplicat violență față de aceștia.

Totodată, afirmațiile apărării că în săvârșirea infracțiunii este vinovat doar

Bogaci S., care și-a recunoscut vina și își ispășește pedeapsa pentru fapta comisă,

sunt irelevante, probele administrate demonstrând că la comiterea infracțiunii de

șantaj au participat, inclusiv, inculpații Mocate R. și Cojocari M.

Or, în acțiunile inculpaților Mocate R. și Cojocari M. se regăsesc elementele

infracțiunii prevăzute la art. 189 alin. (3) lit. e) Cod penal, fiind întemeiată soluția

instanței de fond de condamnare a lui Mocate R. în baza normei nominalizate. În

același timp, concluzia privind încetarea procesului penal în privința lui Cojocari

M. pe motiv că fapta acestuia constituie contravenția prevăzută de art. 78 alin. (2)

Cod contravențional, este nefondată.

Prin urmare, instanța de apel a constatat că Mocate R. și Cojocari M.,

acționând în mod intenționat, în scop de cupiditate, prin înțelegere prealabilă cu

10

persoana în privința căreia cauza a fost disjunsă, în perioada de timp de la mijlocul

lunii august 2013 până la 03.10.2013, executând pedeapsa penală în Penitenciarul

nr. 11 Bălți, aflându-se în celula nr. 38, prin acțiuni identice, sub pretextul încetării

tratamentelor de agresiuni înjositoare față de deținutul aceleiași celule, Radev S.,

pe care îl maltratau prin diferite metode ce nu lăsau semne, amenințându-l cu

continuarea violenței, de la mama acestuia, Radeva E., prin intermediul lui Radev

S., prin telefon, cereau de a le transmite bani, în sumă de 500 euro, ce constituiau

conform cursului valutar al BNM, 8814 lei.

Ulterior, necătând la faptul că Radeva E., primind amenințările ca reale, pe

parcursul lunilor august-septembrie 2013, în doua etape, a transmis din suma

solicitată 400 euro, echivalentul a 6965 lei, persoana în privința căreia cauza a fost

disjunsă, Mocate R. și Cojocari M., dobândind о parte din bunurile cerute,

continuau să-l maltrateze și să-l amenințe cu aplicarea violenței pe Radev S.,

provocându-i intenționat grave suferințe fizice și psihice, provocându-i ultimului

sentimente de teamă, acțiunile acestora fiind stopate numai la intervenția

colaboratorilor de poliție.

La stabilirea pedepsei, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 7, 61,

75 Cod penal, că inculpatul Cojocari M. a comis o infracțiune gravă, anterior a fost

judecat, că nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru, că lipsesc

circumstanțe atenuante, în calitate de circumstanță agravantă fiind reținută

săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată.

În același timp, pedeapsa aplicată inculpatului Mocate R. corespunde

principiului proporționalității și scopului prevăzut la art. 61 Cod penal, instanța de

fond apreciind, în mod corect, modalitatea executării pedepsei sub formă de

închisoare, cu executare, cu aplicarea sancțiunii complementare sub formă de

amendă.

Cojocari M., în care solicită casarea acestei decizii și menținerea sentinței.

Recurenta a invocat că instanța de apel nu a acordat o apreciere

corespunzătoare declarațiilor inculpatului referitor la relațiile cu partea vătămată

Radev S. Au fost ignorate și declarațiile părții vătămate Radeva E. care a indicat

că inculpatul a avut un comportament bun față de fiul său și nu dorește ca acesta să

fie pedepsit.

Or, soluția instanței de apel nu este motivată și argumentată suficient, lipsind

probe concludente și utile care ar demonstra vinovăția inculpatului, concluzia

eronată fiind bazată pe cuvinte scoase din contextul declarațiilor părților vătămate

făcute în cadrul urmăririi penale.

Totodată, acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii

incriminate, iar părțile vătămate nu au declarat că aveau frică de inculpat sau că

acesta i-ar fi șantajat, ar fi cerut sau ar fi primit bani. Inculpatul era în relații bune

cu partea vătămată și nu a cerut de la Radev S., nici pentru sine, nici pentru ceilalți

deținuți, bani și nu a beneficiat de banii transmiși de Radeva E.

Astfel, concluzia instanței de apel privind vinovăția inculpatului Cojocari M.

în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 189 alin. (3) lit. e) Cod penal este

11

incorectă, contrară prevederilor art. 6.1 al CEDO, condamnarea inculpatului fiind

dispusă în lipsa administrării probelor noi, prin reinterpretarea acelorași elemente

probatorii în baza căror instanța de fond a dispus încetarea procesului penal pe art.

189 alin. (3) lit. e) Cod penal pe motiv că fapta constituie contravenția prevăzută la

art. 78 alin. (2) Cod contravențional.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) p. 5, 6, 8, 12

CPP.

5.1. A declarat recurs ordinar și inculpatul Cojocari M., în care solicită

casarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței.

Recurentul a indicat că nici părțile vătămate, nici martorii nu au declarat că

el ar fi extorcat bani pentru sine sau pentru alte persoane.

Mai mult, părțile vătămate au fost de acord cu sentința instanței de fond prin

care a fost încetat procesul penal în privința sa, iar instanța de apel l-a condamnat

neîntemeiat.

5.2. Inculpatul Mocate R., la fel, a declarat recurs ordinar, în care solicită

casarea deciziei adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să-i fie aplicată

o pedeapsă mai blândă.

Recurentul a invocat că dosarul în privința sa a fost fabricat de colaboratorul

Penitenciarul nr. 11 Bălți, Toma, iar în cadrul cercetării judecătorești, majoritatea

martorilor au fost audiați în absența sa.

Recunoaște că e vinovat doar de faptul că nu a adus la cunoștința organelor

competente despre cele ce se întâmplau în celula în care se deținea.

Nu a comis alte ilegalități în afară de faptul că o singură dată l-a împins pe

Radev S., executând ordinul lui Bogaci S.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8)

Cod de procedură penală.

nominalizate pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate,

Colegiul penal concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din

următoarele considerente.

În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de această instanță, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1)

Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art.

430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină

indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii

atacate în acest sens. Potrivit art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, eroare gravă

de fapt constituie stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin

neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea

conținutului acestora. Eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a

probelor.

12

Sub acest aspect se reține că în recursul inculpatului Cojocari M., în pofida

prevederilor enunțate, nu este indicat nici un temei din cele nominalizate în art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, fiind omisă totalmente specificarea unor

concrete erori de drept și argumentarea ilegalității deciziei contestate în acest sens

(pct. 5.1. din decizie).

Totodată, recursul avocatei Rodica Palade este fondat și pe art. 427 alin. (1)

pct. 5), 6) și 12) Cod de procedură penală, iar cel al inculpatului Mocate R. pe art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care prevăd temeiuri precum că

cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți

sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința

instanța despre această imposibilitate, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel, motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii, acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită (pct. 5.,

5.2. din decizie).

Însă, în recursurile respective, în pofida normelor de drept enunțate, nu este

specificat, în raport cu relevanțele conținute în partea descriptivă a hotărârii

contestate, care ar fi erorile de drept și esența circumstanțelor că cauza a fost

judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal

citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre

această imposibilitate, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, că motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este

expus neclar, că instanța ar fi admis o eroare gravă de fapt, raportată la exigențele

art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, care ar fi afectat soluția instanței, că faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită și care ar fi cea corectă în asemenea

caz, fiind omisă în totalitate și argumentarea ilegalității hotărârilor atacate în acest

sens (pct. 5., 5.2. din decizie).

Rezultă, că recursurile menționate nu îndeplinesc cerințele legale de conținut

în partea vizată, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu

recursurile ordinare ale avocatului și inculpaților cu circumstanțe în fapt și în drept,

care le-ar justifica, și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal

de recurenți.

Or, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea

acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 10) Cod de

procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de această instanță, inclusiv și în temeiul când,

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când nu au

fost întrunite elementele infracțiunii, s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

13

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursurile ordinare,

în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 5., 5.1. și 5.2.

din decizie), se reține că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii

contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4. din prezenta decizie, relevă în mod

concludent că instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de

drept privind învinuirea înaintată inculpaților și încadrarea juridică justă a

acțiunilor infracționale ale acestora, în strictă conformitate cu prevederile normelor

de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de

probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile inculpaților Mocate R. și Cojocari M.,

ultimul recunoscând că i-a aplicat lovituri părții vătămate, ale părților vătămate

Radeva E. și Radev S., ultimul relatând că a fost maltratat și de Cojocari M., ale

martorilor Scurtu L. și Sapescu C., ultimul confirmând că ambii inculpați acționau

de comun acord; raportul de expertiză medico-legală nr. 675 din 08.10.2013 de

examinare a lui Radev S.; procesul-verbal din 14.10.2013 de confruntare între

Radev S. și Bogaci S., potrivit căruia partea vătămată Radev S. a relatat că a fost

bătut și influențat de către Bogaci S., Cojocari M. și Mocate R. în vederea

transmiterii acestora a sumelor de bani, iar în momentul când Bogaci S. îl

amenința, Cojocari M. îi spunea că trebuie să găsească și să transmită banii

solicitați; procesul-verbal din 14.10.2013 de confruntare între Radev S. și Cojocari

M., conform căruia partea vătămată Radev S. pe lângă cele menționate anterior, a

relatat că Cojocari M. uneori îl sugruma, îl lovea cu pernele și îi spunea că trebuie

să dea bani, să cumpere și să transmită careva bunuri, considerând că el le este

dator pentru libertate; ordonanța și procesul-verbal din 03.10.2013 privind

ridicarea de la Radeva E. a sumei de 2000 lei, adică 20 de bancnote a câte 100 lei

și marcarea acestora; procesele-verbale din 03.10.2013 privind efectuarea

măsurilor speciale de investigații sub formă de urmărire vizuală și efectuarea

măsurii speciale de investigații sub formă de controlul transmiterii banilor;

procesul-verbal din 04.10.2013 privind efectuarea înregistrării comunicărilor și

certificarea lor, cu anexarea stenogramei; procesul-verbal din 03.10.2013 de

percheziție corporală a Scurtu L.; procesul-verbal din 04.10.2013 de examinare a

unui pachet sigilat în care se aflau banii marcați, cu planșa fotografică anexată,

toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității,

veridicității și coroborării lor, instanța de apel pronunțându-se argumentat și

detailat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile de pe rol, indicând și

motivele pentru care a respins dovezile și versiunile apărării, probele administrate

pe caz demonstrând clar și cert prezența în acțiunile inculpaților a elementelor

infracțiunii prevăzute la art. 189 alin. (3) lit. e) Cod penal.

La stabilirea pedepsei inculpaților, instanța de apel just și argumentat a ținut

cont că ei au antecedente penale nestinse, că circumstanțe atenuante pe caz lipsesc,

cât și de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, conform căror la aplicarea legii

penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de

persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea penală. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale,

14

corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât

din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Persoanei recunoscute vinovate

de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în

strictă conformitate cu dispozițiile legii. La stabilirea categoriei și termenului

pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia.

Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată

inculpaților în corespundere cu prevederile legale, corespunde principiului

proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale, corectare a

inculpaților, precum și prevenirii de săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea

acestora, cât și a altor persoane (pct. 4. din decizie).

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat

decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs

eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua

motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c.

Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de

a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de

părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat

că obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu

poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument

( hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos).

Pe lângă aceasta, recursurile declarate, potrivit argumentelor invocate și

reproduse în pct. 5., 5.1. și 5.2 din prezenta decizie, sunt întemeiate doar pe critica

modului în care instanța de apel a apreciat probele și circumstanțele cauzei.

Însă, pornind de la relevanțele art. 6 pct. 111), 27, 414 alin. (1) și (2) a

Codului de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere

greșită a probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau

reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei, în alt sens decât cel pe care îl

propune apărarea, este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care

nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de

procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel,

este lipsită de orice temei legal.

Mai mult, motivele invocate în recursurile de pe rol au constituit deja obiect

de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens

15

(pct. 4. – 5., 5.1., 5.2 din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor

pricinii care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței

CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie

2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a

comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți, că hotărârea

contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că în

acțiunile inculpaților sunt întrunite elementele infracțiuni, că a aplicat inculpaților

pedepse individualizate conform prevederilor legale, și că recursurile de pe rol sunt

vădit neîntemeiate.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta

este vădit neîntemeiat.

Astfel, odată ce recursurile de pe rol sunt vădit neîntemeiate, ele urmează a

fi declarate inadmisibile.

de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Rodica Palade,

de inculpații Cojocari Mihail XXXX și Mocate Ruslan XXXX, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 septembrie 2017, pe motiv că sunt

vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 14 februarie 2018.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

16