1ra-995/22 — 192-1 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 27 aprilie 2021, Pancu Alexandru a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de 1921 alin. (1) Cod penal, și în baza acestei Legi i-a fost stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen - 3 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat în fapt că: Pancu Alexandru la 24 aprilie 2020, în jurul orei 08.00, urmărind scopul răpirii mijlocului de transport tară scop de însușire, aflându-se în satul Xxxx din raionul Cahul, a răpit automobilul de model „xxxxx” cu numărul de înmatriculare xxxxxx, la prețul de 30 000 lei, ce aparține părții vătămate Bularu Ivan, care era parcat în stradă, vizavi de domiciliul părții vătămate, după care a părăsit locul comiterii infracțiunii, abandonând ulterior automobilul în apropierea punctului medical din satul xxxxxxx. Astfel, acțiunile lui Pancu Alexandru au fost încadrate juridic în prevederile art. 1921 alin. (1) Cod penal, după indicii calificativi –„răpirea mijlocului de transport fără scop de însușire”.

Nefiind de acord cu sentința au declarat apeluri: 3.1. Avocatul Reșulschi Galina în numele inculpatului, prin care a solicitat casarea sentinței, pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatul Pancu Alexandru să fie achitat din lipsa elementelor infracțiunii. 1 În motivarea cererii de apel s-a indicat că, prima instanță nu a dat apreciere probelor examinate în cadrul ședinței de judecată, și anume declarațiilor părții vătămate Bularu Ivan date în cadrul instanței de judecată, care a indicat că mijlocul de transport nu a fost răpit fiindcă știa că este la Pancu Alexandru, fiind la domiciliul lui Mereuța Fiodor a transmis cheile pentru ca inculpatul să cheltuie combustibilul procurat de el. Mai mult, la întrebarea care este motivul depunerii plângerii, a comunicat că soția a sunat la poliție și venind la fața locului a fost amenințat că dacă nu depune plângere va fi dus la Inspectoratul de Poliție, nu are pretenții față de inculpat și nu se consideră parte vătămată pe cauza penală. Martorul Mereuța Fiodor a comunicat instanței că, la 24 aprilie 2020, la domiciliul lui au venit Bularu Ivan, Pancu Alexandru și Galina Bratu, au servit puțin vin și Bularu Ivan i-a transmis cheile inculpatului să cheltuie combustibilul care a alimentat mijlocul de transport. În prezența tuturor care erau la domiciliul s-au transmis cheile de la mijlocul de transport de model Xxxx. Martorul Bratu Galina a comunicat instanței că la data de 24 aprilie 2020,împreună cu Pancu Alexandru au fost la domiciliul lui Mereuța Fiodor, unde au consumat puțin vin, era și partea vătămată, Bularu Ivan în prezența tuturor a transmis cheile lui Pancu Ivan ca acesta să cheltuie combustibilul de la mașină. În apel se menționează că martorului Bularu Alexandra a declarat că întrebând soțul de mașină ultimul nu știa undei, fiind în stare de ebrietate nici nu s-a dat interesul s-o caute. Aceleași declarații au fost depuse și de inculpatul Pancu Alexandru care coroborează cu declarațiile martorilor Mereuța Fiodor și Bratu Galina și părții vătămate Bularu Ivan. Faptul că instanța a pus la baza sentinței declarațiile părții vătămate depuse la urmărirea penală sunt neîntemeiate, or, Bularu Ivan a explicat instanței că aceste divergențe sunt din cauza că a fost audiat de poliție fiind în stare de ebrietate, nu a citit declarațiile sale fiind impus să le semneze, în caz contrar va fi sancționat de poliție. 3.2. Inculpatul Pancu Alexandru, care a solicitat casarea sentinței, pronunțarea unei hotărâri prin care să fie achitat din lipsa elementelor infracțiunii. În motivarea apelului declarat a invocat că, nu este vinovat de comiterea infracțiunii încriminate indicând că la 23 iulie 2020 la el în vizită au venit Bularu Ion și Bratu Galina să vadă copii. S-au deplasat cu Bratu Galina și Bularu Ion în satul Brînza, personal a condus automobilul până în sat și înapoi deoarece Bratu Ion era în stare de ebrietate. Personal a alimentat cu benzină automobilul la suma de 200 lei. Pe la orele 01.30 au revenit din satul Brînza și s-a dus la Mereuță Tudor. Bularu Ion i-a dat cheile de la automobil și i-a spus să consume benzina pe care a pus-o. Bularu Ion a mai consumat alcool și s-a culcat sub masă la Mereuță Tudor. S-au trezit pe la orele 08.00 dimineața iar Bularu Ion nu mai era sub masă. A menționat că împreună cu Bularu Galina s-au dus la niște cumătrii în s. Cîșlița Prut, pe care soția lui Bularu a sunat la poliție și a comunicat că a fost furat automobilul. Bularu Ion i-a spus soției că automobilul i-a dat lui Pancu. În primărie, când a venit poliția, Bularu Ion era cinstit și l-au pus să semneze pe hârtie curată, unde ulterior în instanța de judecată a comunicat că automobilul este a lui și nu are careva pretenții față de Pancu. A explicat că, Bratu Galin, la fel a indicat că, Bularu i-a dat cheile lui Mereuța Tudor cît și a spus că Bularu a dat automobilul ca să fie consumat combustibilul. Mai mult ca atât, instanța nu a luat în considerație că, are la întreținere 2 copii minori, iar executarea reală a pedepsei va duce la faptul că copii săi rămân pe drumuri și nu are cine avea grijă de ei. 2 3.3. Partea vătămată Bularu Ivan a solicitat casarea sentinței, pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatul Pancu Alexandru să fie achitat, invocând că nu are nici o pretenție față de Pancu Alexandru deoarece personal i-a dat automobilul lui Pancu Alexandru. Astfel, a indicat că la 23 iulie 2020 a fost la Pancu Alexandru deoarece soția acestuia l-a alungat din casă. Împreună cu Pancu Alexandru s-au deplasat în s. Brînza, fiind în stare de ebrietate, la volan a urcat Pancu Alexandru care a condus dus și întors. La Mereuță Tudor a mai consumat alcool și a adormit. Noaptea s-a trezit și s-a dus acasă. Cheliile de la automobil le-a dat lui Pancu Alexandru deoarece a alimentat automobilul cu benzină la suma de 200 lei. A explicat că, nu a sunat la nimeni, i-a dat personal automobilul lui Pancu Alexandru, dar soția a sunat la 112. În ședința de judecată a explicat că personal i-a dat automobilul lui Pancu Alexandru dar acest fapt nu a fost luat în vedere. La 23 iulie 2020 când a sosit poliția, era în stare de ebrietate și a fost impus să semneze pe file curate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 aprilie 2022, a fost respins ca nefondat apelul declarat de partea vătămată Bularu Ivan. S-au admis apelurile declarate de către avocatul Reșulschi Galina și de inculpatul Alexandru Pancu, s-a casat parțial sentința în partea stabilirii pedepsei, fiind pronunțată o nouă hotărâre în această parte, potrivit modului pentru prima instanță prin care lui Pancu Alexandru recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 1921 alin. (1) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În rest dispozițiile sentinței au fost menținute fără modificări. 4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că la pronunțarea sentinței, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul Pancu Alexandru a săvârșit infracțiunea pentru care a fost condamnat. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de apel a respins argumentele apărătorului privind necesitatea achitării inculpatului ca fiind declarative și a menționat că, vinovăția acestuia a fost demonstrată pe deplin prin totalitatea de probe acumulate la cauza penală, corect apreciate respectându-se prevederile art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, și anume prin declarațiile părții vătămate Bularu Ivan, prin declarațiile martorilor Bularu Alexandru, Mereuță Tudor, Bratu Galina, precum și prin proces-verbal de consemnare a plângerii din 24 aprilie 2020 (f.d.3,vol.I) potrivit căruia Bularu Ivan solicită organele de poliție să i-a măsuri cu Pancu Alexandru, care i-a luat automobilul său de model „Xxxx” cu numărul de înmatriculare XXXX, la data de 24 aprilie 2020, fără acordul său, și s-a deplasat într-o direcție necunoscută, pricinuindu-i pagubă; proces-verbal de cercetare la fața locului din 24 aprilie 2020 cu planșă fotografică (f.d.4,5-6,vol.I) prin care se confirmă faptul că, în rezultatul cercetării la fața locului, în satul Câșlița Prut din raionul Cahul, în apropiere de punctul medical din localitate, s-a depistat și ridicat automobilul de model „Xxxx” cu numărul de înmatriculare XXXX, abandonat lângă garda de plasă; -potrivit copiei certificatului de înmatriculare automobilul de model „Xxxx” cu numărul de înmatriculare XXXX, este proprietar Bularu Ivan (f.d. 11-12); proces-verbal de examinare a obiectului ca mijloc material de probă din 24 aprilie 2020 și foto-tabel (f.d.16,17-18,vol.I). 3 Instanța d apel a menționat că, probele analizate de instanța de fond și apreciate de instanța de apel prin prisma art. 101 din Codul de procedură penală, indică la existența elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 1921 alin. (1) Cod penal, în acțiunile inculpatului Pancu Alexandru. Sub acest aspect, instanța de apel a respins argumentele părții apărării precum că nu există probe directe care sa demonstreze vinovăția inculpatului Pancu Alexandru, întrucât Bularu Ivan i-a dat cheile de la automobilul său lui Pancu Alexandru. Or, răpirea mijlocului de transport presupune dobândirea ilegală a mijlocului de transport și deplasarea acestuia de la locul lui, folosirea lui în interesele personale, pe parcursul unui anumit interval de timp. Astfel, instanța de fond, just a reținut declarațiile părții vătămate Bularu Ivan făcute în cadrul urmăririi penale, ca veridice, ce colaborează cu declarațiile martorului Bularu Alexandra precum că, Pancu Alexandru nu a avut acordul părții vătămate de a folosi automobilul de model „Xxxx” cu număr de înmatriculare XXXX, acțiunile căruia corect au fost încadrate ca răpirea mijlocului de transport - dobândirea ilegală a mijlocului de transport și deplasarea acestuia de la locul lui, folosirea lui în interese personale, pe parcursul unui anumit interval de timp. Acest fapt a fost demonstrat și prin declarațiile martorului Mereuță Tudor, făcute în cadrul urmării penale, care a comunicat că, dimineața când s-au trezit Galina Bratu a luat cheile de pe geam unde au fost lăsate de Bularu Ion și le-a transmis lui Pancu Alexandru, după ce au luat automobilul și au plecat într-o direcție necunoscută. Fapt susținut și prin declarațiile martorului Bratu Galina, care a comunicat că, ea împreună cu Pancu, dimineața au luat automobilul și sau deplasat la niște cunoscuți. Instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiate argumentele avocatului expuse în cererea de apel precum că, instanța de fond nu a apreciat declarațiile făcute în instanța de fond de partea vătămată Bularu Ivan, Mereuță Feodor, Bratu Galina, care conform art.101 Cod de procedură penală, colaborează între ele, și cu declarațiile inculpatului Pancu Alexandru care a comunicat că partea vătămată i-a transmis cheile de la mijlocul de transport acestuia, nu a fost răpit automobilul, iar instanța nu a adat nici o apreciere acestor declarații. Or, instanța de fond just a concluzionat că, din cauza contradictorialității declarațiilor făcute în instanța de fond atât de partea vătămată Bularu Ivan cît și de martorul Mereuță Tudor, instanța de judecată le-a apreciat ca veridice, declarațiile părții vătămate și a martorului făcute la urmărirea penală. Iar versiunea inculpatului precum că, partea vătămată i-a permis folosirea automobilului său, susținut în instanța de apel atât de partea vătămată și martori, este o metodă de a se apăra deoarece nu corespunde realității întrucât soția părții vătămate Bularu Alexandra a declarat că automobilul a fost depistat în alt loc de parcare decât unde l-a parcat Bularu Ivan, lângă domiciliul său, și anume lângă punctul medical din s. Câșlița Prut r-l Cahul. Referitor la pedeapsa aplicată inculpatului, instanța de apel, verificând legalitatea acesteia, a constatat că, prima instanță i-a aplicat o pedeapsă prea aspră inculpatului, or, prima instanță constatând că antecedentele penale sunt stinse, eronat a recunoscut în calitate de circumstanță agravantă – săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară (art.77 alin.(1), lit. a) Cod penal). Respectiv la individualizarea pedepsei inculpatului Pancu Alexandru, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal, și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de 4 condițiile de viață ale familiei acestuia, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Instanța de apel a reținut că potrivit art.16 Cod penal, infracțiunea prevăzută de art.1921 alin.(1) Cod penal, imputată lui Pancu Alexandru este una mai puțin gravă, care se pedepsește cu închisoare de până la 1 la 3 ani. Anterior a mai fost condamnat (deși antecedentele penale sunt stinse ) și pentru infracțiune similară, la pedepse cu închisoare și non privative de libertate, dar scopul pedepselor aplicate nu a fost atins, și a conchis că corectarea inculpatului este posibilă prin stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel inculpatul Pancu Alexandru cât și avocatul acestuia Reșulschi Galina, au declarat recursuri ordinare: 5.1. Inculpatul Pancu Alexandru a solicitat casarea sentinței și a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie achitat, întrucât nu este vinovat de comiterea infracțiunii imputate. În motivarea recursului declarat, autorul acestuia invocă argumente similare celor indicate anterior în apel descrise în pct. 3.2 al prezentei decizii. 5.2. Avocatul Reșulschi Galina în numele inculpatului a solicitat casarea sentinței și a deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță în alt complet de judecată. Recurentul menționează că instanța nu a argumentat decizia sa cu privire la admiterea probelor acumulate de către organul de urmărire penală în coraport cu acele probe cercetate în cadrul ședinței de judecată făcute în prima instanță și anume declarațiile părții vătămate, martorilor și inculpat. Astfel consideră că, decizia motivată a instanței de apel, nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței sunt temeiuri pentru recurs prevăzute în art.427 alin.(l), pct.6) Cod de procedură penală, și în legătura cu această găsește o singură soluție legală - casarea deciziei instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanță.

În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală, procurorul Crjianovschi Sergiu a depus referință asupra recursului declarat, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia ca vădit neîntemeiat, deoarece instanțele de fond corect au apreciat probele ce demonstrează vinovăția inculpatului Harjevschi Alexandru.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate din considerentele ce urmează. Colegiul penal menționează că, la caz, sunt declarate două cereri de recurs ordinare, ambii recurenți invocând aceleași temeiuri de recurs, motiv pentru care instanța de recurs se va expune concomitent asupra ambelor. Conform art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Din conținutul recursurilor, se atestă invocarea temeiului de casare prevăzute de art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța de apel nu s-a 5 pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Reieșind din esența argumentelor invocate se atestă că recurenții invocă de fapt, numai dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, intervenind cu solicitarea de a se dispune casarea totală a deciziei instanței de apel și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie achitat. Verificând actele cauzei, raportate la criticele avansate de recurenți, Colegiul penal notează că acestea nu și-au găsit confirmarea, iar soluția instanței de apel este legală, fondată și urmează a fi menținută fără modificări. Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept prevăzută de art.427 alin.(1), pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că, astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursurilor declarate, dat fiind faptul că instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art.414 alin. (1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate de către partea apărării, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursurile ordinare declarate, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct.4-4.1 din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel, legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului, dând o încadrare juridică corectă acțiunilor acestora, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv prin declarațiile: părții vătămate Bularu Ivan, martorilor Bularu Alexandru, Mereuță Tudor, Bratu Galina, precum și probele scrise; proces-verbal de consemnare a plângerii din 24 aprilie 2020 a cet. Bularu Ivan prin care solicită organele de poliție să ia măsuri cu cet. Pancu Alexandru, care a luat automobilul de model „Xxxx” cu numărul de înmatriculare XXXXl, fără acordul lui, pricinuindui un prejudiciu în sumă de 30 000 lei (f.d.3,vol.I); proces-verbal de cercetare la fața locului din 24 aprilie 2020 cu planșă fotografică (f.d.4, 5-6,vol.I); proces-verbal de examinare a obiectului ca mijloc material de probă din 24 aprilie 2020 și foto-tabel (f.d.16,17- 18,vol.I). Mai mult ca atât, toate probele au fost apreciate în conformitate cu prevederile art.101 alin.(1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de apel pronunțându-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate și corect constatând că acțiunile inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 1921 alin. (1) Cod penal, potrivit indicilor calificativi –„răpirea mijlocului de transport fără scop de însușire”. Astfel, Colegiul penal constată că în speța dedusă judecății, probele administrate și cercetate în cadrul ședinței de judecată indică direct și incontestabil faptul că Pancu Alexandru, urmărind scopul răpirii mijlocului de transport fară scop de însușire, aflându-se în satul Xxxx din raionul Cahul, a răpit automobilul de model „Xxxx” cu numărul de înmatriculare XXXX, la prețul de 30 000 lei, ce aparține părții vătămate Bularu Ivan, care era parcat în stradă, vizavi de domiciliul părții vătămate, după care a părăsit locul comiterii infracțiunii, abandonând ulterior automobilul în apropierea punctului medical din satul Cîșlița-Prut, raionul Cahul. În acest sens, Colegiul penal respinge ca fiind nefondate argumentele recurenților precum că, instanța de apel nu a argumentat decizia sa cu privire la admiterea probelor acumulate de către organul de urmărire penală în coraport cu 6 acele probe cercetate în cadrul ședinței de judecată făcute în prima instanță și anume declarațiile părții vătămate, martorilor și inculpat, or instanța de apel a argumentat detaliat motivele pentru care a fost respins versiunea apărării, probele administrate confirmând cu certitudine vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate. Colegiul penal reține, că instanța de apel, analizând probele administrate de organul de urmărire penală, cercetate de prima instanță, verificate și neapreciate de instanța de apel, cu respectarea prevederilor art.100 alin.(4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă în sensul art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungând la concluzia corectă cu privire declarațiile părții vătămate Bularu Ivan, cât și a martorul Mereuță Tudor date în cadrul urmăririi penale sunt veridice. Respectiv instanța de apel corect a apreciat versiunea inculpatului precum că, partea vătămată i-a permis folosirea automobilului său, susținut în instanța de apel atât de partea vătămată și martori, ca fiind o metodă de a se apăra, deoarece nu corespunde realității întrucât soția părții vătămate Bularu Alexandra a declarat că automobilul a fost depistat în alt loc de parcare decât unde l-a parcat Bularu Ivan, lângă domiciliul său, și anume lângă punctul medical din s. Câșlița Prut r-l Cahul. În acest sens, instanța de recurs consideră necesar a menționa că, potrivit prevederilor art. art. 27, 414 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanța, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Aprecierea sau reaprecierea probelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propun recurenții este o competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și aceasta nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art.427 Cod de procedură penală. Cele consemnate supra, evidențiază că instanța de apel a acordat o atenție sporită materialelor cauzei, înlăturând justificat și prin argumente temeinice versiunea părții apărării despre nevinovăția inculpatului. Mai mult ca atât, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În acest context, Colegiul penal reține că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante prescrise de art. art. 414- 419 Cod de procedură penală, nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți, că hotărârea atacată cuprinde motive clare legale pe care se întemeiază soluția, că în acțiunile inculpatului sunt întrunite elementele infracțiunii încriminate, de aceea recursurile ordinare urmează a fi declarate inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate. 7

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpat, și de către avocatul Reșulschi Galina în numele inculpatului Pancu Alexandru, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 07 aprilie 2022, în cauza penală în privința lui Pancu Alexandru xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 15 decembrie 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecători Plămădeală Ghenadie Cobzac Elena 8