1ra-406/2023 — art. 349 alin. 2 lit. a; 217 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 349 alin. 2 lit. a; 217 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 10 CPP
1ra-406/2023 — art. 349 alin. 2 lit. a; 217 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 1ra-406/2023 1-21112237-01-1ra-10032023 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 12 iulie 2023 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Guzun Ion, Judecători – Daguța Sergiu, Eremciuc Ghenadie, a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul Cotea Svetlana în numele inculpatului, prin care solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 20 decembrie 2022, în cauza penală în privința lui Pancu Alexandru XXXXX, născut la XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX. Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei: 1. 27.07.2021 – 04.10.2022 (prima instanță); 2. 25.10.2022 – 20.12.2022 (instanța de apel); 3. 10.03.2023 – 12.07.2023 (instanța de recurs ordinar).
Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Cahul /sediul Central/ din 04 octombrie 2021, cauza fiind examinată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală conform art. 364¹ Cod de procedură penală, Pancu Alexandru a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 349 alin. (2) lit. a) și art. 217 alin. (1) Cod penal, fiindu-i aplicate pedepsele: - în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, 4 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; - în baza art. 217 alin. (1) Cod penal, 60 ore de muncă neremunerată în folosul comunității; În baza art. 87 alin. (1) Cod penal, s-a transformat pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 60 ore în 15 zile închisoare; În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total al pedepselor, inculpatului Pancu Alexandru i s-a stabilit pedeapsa definitivă de 4 ani 15 zile închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 84 alin. (4) Cod penal, art.87 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni lui Pancu Alexandru, prin cumul parțial al pedepsei stabilite prin prezenta 1 sentință, cu pedeapsa aplicată prin sentința Judecătoriei Cahul /sediul central/ din 25 iunie 2021, s-a stabilit pedeapsa definitivă de 7 ani închisoare, fără amendă, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Stănilă Constantin, s-a încasat din contul lui Pancu Alexandru în beneficiul părții vătămate Stănilă Constantin suma de 30000 lei cu titlu de prejudiciu moral. S-a încasat din contul inculpatului suma de 2256 lei cu titlu de cheltuieli judiciare. S-a soluționat soarta corpurilor delicte. 1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, la data de 22.06.2021, aproximativ la ora 15:30, Pancu Alexandru, aflându-se la domiciliul său din XXXXX, fiind în stare de ebrietate alcoolică, în timpul aducerii la cunoștință de către angajatul Inspectoratului de Poliție Cahul, Constantin Stănilă, a mandatului de arestare pe termen de 30 zile pe numele lui Pancu Alexandru, emis la data de 14.06.2021 de judecătorul Judecătoriei Cahul sediul central, Turculeț Leonid, manifestând un comportament agresiv, cu ajutorul unui cuțit de bucătărie a aplicat o lovitură în regiunea piciorului stâng angajatului poliției Constantin Stănilă, cauzându-i, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 202111P0393 din 23.06.2021, plagă a coapsei stângi care a fost cauzată cu un obiect ascuțit-tăietor, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică medico-legal ca vătămare corporală ușoară, ulterior având în mână un topor l-a amenințat pe acesta cu moartea; Astfel, prin acțiunile sale intenționate Pancu Alexandru a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal – „aplicarea violenței periculoase pentru viață și sănătate față de persoana cu funcție de răspundere, în scopul sistării activității ei de serviciu și schimbării caracterului ei în interesul celui care aplică violența”. Tot el, având intenția îndreptată spre circulația ilegală a substanțelor narcotice, fără scop de înstrăinare, în mod ilegal, fără autorizația corespunzătoare, a cultivat ilegal droguri la domiciliul său situat în XXXXX, până la data de 22 iunie 2021, ora 16.00, când au fost depistate în stare verde de vegetație și ridicate de către polițiștii Inspectoratului de Poliție Cahul. Conform concluziilor raportului de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-2749 din 30.07.2021, plantele în stare verde de vegetație în număr total de 44 depistate și ridicate în cadrul reținerii cet. Pancu Alexandru la domiciliul său situat în XXXXX, reprezintă plante de cannabis (cînepă) care conțin componentul stupefiant tetrahidrocannabinol și se atribuie la substanțe stupefiante. Conform anexei la Hotărârea Guvernului nr.79 din 23.01.2006 cantitatea de cînepă depistată în traficul ilicit, reprezintă cantități mari, care în conformitate cu prevederile art.1341 alin.(8) Cod penal, reprezintă proporții mari. 2 Astfel, prin acțiunile sale intenționate Pancu Alexandru a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (1) Cod penal – „cultivarea plantelor care conțin droguri, săvîrșită în proporții mari si fără scop de înstrăinare”.
Sentința primei instanțe, a fost atacată cu apeluri de către: 2.1 Avocatul Cotea Svetlana în numele inculpatului, solicitând casarea sentinței pronunțarea unei noi hotărâri prin care, a-i stabili inculpatului o pedeapsă mai blândă, respingerea acțiunii civile, încasarea din contul statului a cheltuielilor judiciare, invocând că, inculpatul a recunoscut vina; instanța a stabilit o pedeapsă mai aspră decât merita inculpatul, deoarece a cumulat total pedepsele, posibilă fiind și cumularea parțială; încasarea prejudiciului moral în beneficiul părții vătămate contravine Legii nr.320 din 27.12.2012, deoarece fiind polițist în timpul serviciului, ultimul are doar dreptul la recuperarea prejudiciului material din contul statului, nu și dreptul de a-i fi compensat prejudiciului moral, legislația în domeniu nu prevede acest drept; cheltuielile de judecată au fost încasate contrar art. 227, 229 Cod de procedură penală, deoarece procurorul nu a solicitat prezentarea dovezilor privind starea materială a inculpatului, capacitatea lui de a le suporta, argumentând soluția pe neprezentarea dovezilor de către apărare, astfel inversând sarcina probațiunii; instanța fără a studia acțiunea civilă, a soluționat-o prin sentință, fără a asculta opinia părților în timpul cercetării judecătorești. 2.2 Inculpat, solicitând casarea sentinței, invocând că nu i-a fost redusă pedeapsa conform art.3641 Cod de procedură penală.
Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 20 decembrie 2022: S-au admis apelurile declarate, s-a casat parțial sentința, în partea stabilirii pedepsei definitive pentru concurs de infracțiuni în baza art. 84 alin. (4) Cod penal și în partea soluționării acțiunii civile, s-a pronunțat în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Prin cumul de sentințe, conform art. 85 Cod penal, la pedeapsa definitivă de 4 ani și 15 zile închisoare, stabilită în baza art. 84 alin. (1) Cod penal prin sentința Judecătoriei Cahul sediul central din 04.10.2022 pentru infracțiunile prevăzute de art. 349 alin. (2) lit. a) și art. 217 alin. (1) Cod penal, s-a adaugat parțial părțile neexecutate ale pedepselor stabilite: prin sentința Judecătoriei Cahul sediul Central din 27.04.2021, modificată prin decizia Curții de Apel Cahul din 07.04.2022, pentru infracțiunea prevăzută de art. 1921 alin. (1) Cod penal; și prin sentința Judecătoriei Cahul din 25.06.2021 pentru infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, și i s-a stabilit inculpatului Pancu Alexandru pedeapsa definitivă de 7 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Stănilă Constantin, s-a încasat din contul lui Pancu Alexandru în beneficiul părții vătămate Stănilă Constantin suma de 7000 lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest, s-a menținut sentința. 3 3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță corect a examinat și acceptat cererea inculpatului Pancu Alexandru privind judecarea cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, considerând că din probele administrate rezultă că faptele inculpatului Pancu Alexandru sunt stabilite și există suficiente date cu privire la persoana inculpatului pentru a permite stabilirea unei pedepse, după cum o cer prevederile art. 3641 alin. (4) Cod de procedură penală, a stabilit corect starea de fapt. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe administrate la faza urmăririi penale și de prima instanță și care au fost corect apreciate prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală. Referitor la individualizarea pedepsei, instanța de apel a indicat că prima instanță deși a recurs la cumularea parțială a pedepselor, totuși practic a cumulat total pedeapsa definitivă de 4 ani și 15 zile închisoare cu pedeapsa de 3 ani 4 luni închisoare, stabilită prin sentința Judecătoriei Cahul din 25.06.2021, stabilindu-i inculpatului pedeapsă definitivă 7 ani închisoare. La dispoziția cu privire la modul de calculare termenului pedepsei definitive, prima instanță evită să indice concret intervalele de timp de până la 04.10.2022 incluse în calculul pedepsei, operând cu o dispoziție neclară: ”cu includerea în termenul de pedeapsă a duratei pedepsei executate deja în baza sentinței din 25.06.2021 si aflării acestuia în arest preventiv calculat în baza sentinței din 25.06.2021. Mai mult, prima instanță nu a ținut cont de sentința Judecătoriei Cahul sediul central din 27.04.2021, modificată prin decizia Curții de Apel Cahul din 07.04.2022, prin care inculpatul Pancu Alexandru a fost condamnat la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.1922 alin.(1) Cod penal, și nu a recurs la cumularea sentințelor după cum stabilesc prevederile art.85 Cod penal, deși copia sentinței Judecătoriei Cahul sediul central din 27.04.2021 se regăsea la dosar la fila 160. În acest sens, instanța de apel a indicat că prin cumul de sentințe, conform art.85 Cod penal, la pedeapsa definitivă de 4 ani și 15 zile închisoare, stabilită în baza art.84 alin.(1) Cod penal prin sentința Judecătoriei Cahul sediul central din 04.10.2022, urmează a fi adăugate parțial părțile neexecutate ale pedepselor stabilite: prin sentința Judecătoriei Cahul sediul central din 27.04.2021, modificată prin decizia Curții de Apel Cahul din 07.04.2022, pentru infracțiunea prevăzută de art.1921 alin.(1) Cod penal (2 ani închisoare); și prin sentința Judecătoriei Cahul din 25.06.2021 pentru infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal (puțin peste 2 ani închisoare). În continuare, instanța de apel a considerat nefondată sentința primei instanțe în partea încasării sumei de 30000 lei cu titlu de despăgubiri morale, constatând că suma prejudiciului moral pretins este exagerată, reieșind din principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral. 4
Decizia instanței de apel, este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Cotea Svetlana, neindicând nici un temei pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă, respingerea acțiunii civile și încasarea cheltuielilor judiciare din contul statului, invocând argumente similare cu cele indicate în apel(pct. 2.1 din prezenta decizie), suplimentar: - instanța de apel a cumulat total pedepsele, deși a indicat că a procedat la cumularea parțială; - instanța de apel corect a descris faptul că profesia de polițist implică anumite riscuri, statul oferindu-i protecție împotriva amenințărilor și violențelor, iar modul de selectare și angajare în funcția de polițist include neapărat posedarea calităților de rezistență fizică și morală, astfel protecția oferită constă în altceva decât cel de a- i fi reparat prejudiciul moral;
La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a manifestat dezacordul cu recursul declarat, a solicitat declararea recursului ca inadmisibil fiind vădit neîntemeiat cu menținerea deciziei instanței de apel motivând prin faptul că recursul este vădit neîntemeiat.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente. În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Colegiul penal reține că deși art. 430 Cod de procedură penală la care face referire recurentul în recursul său, indică expres ce trebuie să conțină cererea de recurs, recurentul nu indică nici un temei pentru declararea recursului ordinar, prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. Lecturând textul recursului, Colegiul penal constată că, recurentul își exprimă dezacordul cu faptul că pedeapsa aplicată este prea aspră, cu acțiunea civilă și cu 5 faptul că cheltuielile judiciare au fost încasate din contul inculpatului, astfel instanța de recurs ordinar supune verificării decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, care prevede, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel atunci când: „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.” Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că motivele – temeiurile de recurs invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest context următoarele. Cu referire la criticile recurentului în partea ce ține de acțiunea civilă, invocate prin prisma temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal atestă că sunt neîntemeiate, or, acestea reprezintă opinia subiectivă a recurentului față de aceleași circumstanțe apreciate în speță de instanțele de judecată, or, instanța de apel în decizie (v. II, f.d. 244 – 245), și-a motivat corect și detaliat soluția în partea admiterii parțiale a acțiunii civile și încasarea din contul inculpatului în contul părții vătămate a sumei de 7000 lei cu titlu de prejudiciu moral, or, statutul de polițist al părții vătămate nu exclude dreptul acestuia la despăgubire respectivă. În ce privește alegațiile apărării precum că, atât prima instanță cât și instanța de apel au dispus încasarea cheltuielilor judiciare din contul inculpatului contrar prevederilor art. 227 și 229 Cod de procedură penală, Colegiul penal conchide că sunt declarative, ce nu pot fi acceptate, or, obiecțiile recurentului reprezintă doar opinia subiectivă greșită a acestuia, o interpretare eronată a prevederilor legale, cât și contrar practicii instanțelor judecătorești naționale. Cu referire la criticile recurentului, ce se încadrează în prevederile temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, Colegiul penal atestă că sunt neîntemeiate, or, inculpatului la stabilirea pedepsei definitive i s-a adăugat parțial părțile neexecutate ale pedepselor stabilite prin sentința Judecătoriei Cahul sediul central din 27.04.2021, modificată prin decizia Curții de Apel Cahul din 07.04.2022, pentru infracțiunea prevăzută de art.1921 alin.(1) Cod penal (2 ani închisoare); și prin sentința Judecătoriei Cahul din 25.06.2021 pentru infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal (puțin peste 2 ani închisoare). În acest sens, Colegiul penal indică că, chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul. Doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului 6 pedepsei. Din aceste considerente, Colegiul penal analizând materialele cauzei, consideră că nu identifică temeiuri justificative de a interveni în hotărârea judecătorească a instanței de apel, aceasta fiind legală și întemeiată.
Prin urmare, Colegiul penal atestă că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Cotea Svetlana în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 20 decembrie 2022, în cauza penală în privința lui Pancu Alexandru XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată integral la 12 iulie 2023. Președinte Guzun Ion Judecători Daguța Sergiu Eremciuc Ghenadie 7
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.