1ra-406/2023 — art. 349 alin. 2 lit. a; 217 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 349 alin. 2 lit. a; 217 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 10 CPP
1ra-406/2023 — art. 349 alin. 2 lit. a; 217 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 1ra-406/2023
1-21112237-01-1ra-10032023
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
12 iulie 2023 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Guzun Ion,
Judecători – Daguța Sergiu, Eremciuc Ghenadie,
a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către
avocatul Cotea Svetlana în numele inculpatului, prin care solicită casarea deciziei
Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 20 decembrie 2022, în cauza penală
în privința lui
Pancu Alexandru XXXXX, născut la XXXXX, originar și
domiciliat în XXXXX.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
27.07.2021 – 04.10.2022 (prima instanță);
25.10.2022 – 20.12.2022 (instanța de apel);
10.03.2023 – 12.07.2023 (instanța de recurs ordinar).
Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor
din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Cahul /sediul Central/ din 04 octombrie 2021,
cauza fiind examinată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală
conform art. 364¹ Cod de procedură penală, Pancu Alexandru a fost recunoscut
vinovat în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 349 alin. (2) lit. a) și art. 217
alin. (1) Cod penal, fiindu-i aplicate pedepsele:
- în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, 4 ani închisoare, cu executarea
pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;
- în baza art. 217 alin. (1) Cod penal, 60 ore de muncă neremunerată în folosul
comunității;
În baza art. 87 alin. (1) Cod penal, s-a transformat pedeapsa sub formă de
muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 60 ore în 15 zile închisoare;
În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul
total al pedepselor, inculpatului Pancu Alexandru i s-a stabilit pedeapsa definitivă
de 4 ani 15 zile închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
În baza art. 84 alin. (4) Cod penal, art.87 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de
infracțiuni lui Pancu Alexandru, prin cumul parțial al pedepsei stabilite prin prezenta
1
sentință, cu pedeapsa aplicată prin sentința Judecătoriei Cahul /sediul central/ din 25
iunie 2021, s-a stabilit pedeapsa definitivă de 7 ani închisoare, fără amendă, cu
executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;
S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Stănilă
Constantin, s-a încasat din contul lui Pancu Alexandru în beneficiul părții vătămate
Stănilă Constantin suma de 30000 lei cu titlu de prejudiciu moral.
S-a încasat din contul inculpatului suma de 2256 lei cu titlu de cheltuieli
judiciare.
S-a soluționat soarta corpurilor delicte.
1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, la data de
22.06.2021, aproximativ la ora 15:30, Pancu Alexandru, aflându-se la domiciliul său
din XXXXX, fiind în stare de ebrietate alcoolică, în timpul aducerii la cunoștință de
către angajatul Inspectoratului de Poliție Cahul, Constantin Stănilă, a mandatului de
arestare pe termen de 30 zile pe numele lui Pancu Alexandru, emis la data de
14.06.2021 de judecătorul Judecătoriei Cahul sediul central, Turculeț Leonid,
manifestând un comportament agresiv, cu ajutorul unui cuțit de bucătărie a aplicat o
lovitură în regiunea piciorului stâng angajatului poliției Constantin Stănilă,
cauzându-i, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 202111P0393 din
23.06.2021, plagă a coapsei stângi care a fost cauzată cu un obiect ascuțit-tăietor,
condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică medico-legal ca
vătămare corporală ușoară, ulterior având în mână un topor l-a amenințat pe acesta
cu moartea;
Astfel, prin acțiunile sale intenționate Pancu Alexandru a săvârșit infracțiunea
prevăzută de art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal – „aplicarea violenței periculoase
pentru viață și sănătate față de persoana cu funcție de răspundere, în scopul sistării
activității ei de serviciu și schimbării caracterului ei în interesul celui care aplică
violența”.
Tot el, având intenția îndreptată spre circulația ilegală a substanțelor narcotice,
fără scop de înstrăinare, în mod ilegal, fără autorizația corespunzătoare, a cultivat
ilegal droguri la domiciliul său situat în XXXXX, până la data de 22 iunie 2021, ora
16.00, când au fost depistate în stare verde de vegetație și ridicate de către polițiștii
Inspectoratului de Poliție Cahul. Conform concluziilor raportului de expertiză
judiciară nr.34/12/1-R-2749 din 30.07.2021, plantele în stare verde de vegetație în
număr total de 44 depistate și ridicate în cadrul reținerii cet. Pancu Alexandru la
domiciliul său situat în XXXXX, reprezintă plante de cannabis (cînepă) care conțin
componentul stupefiant tetrahidrocannabinol și se atribuie la substanțe stupefiante.
Conform anexei la Hotărârea Guvernului nr.79 din 23.01.2006 cantitatea de cînepă
depistată în traficul ilicit, reprezintă cantități mari, care în conformitate cu
prevederile art.1341 alin.(8) Cod penal, reprezintă proporții mari.
2
Astfel, prin acțiunile sale intenționate Pancu Alexandru a săvârșit infracțiunea
prevăzută de art. 217 alin. (1) Cod penal – „cultivarea plantelor care conțin droguri,
săvîrșită în proporții mari si fără scop de înstrăinare”.
Sentința primei instanțe, a fost atacată cu apeluri de către:
2.1 Avocatul Cotea Svetlana în numele inculpatului, solicitând casarea sentinței
pronunțarea unei noi hotărâri prin care, a-i stabili inculpatului o pedeapsă mai
blândă, respingerea acțiunii civile, încasarea din contul statului a cheltuielilor
judiciare, invocând că, inculpatul a recunoscut vina; instanța a stabilit o pedeapsă
mai aspră decât merita inculpatul, deoarece a cumulat total pedepsele, posibilă fiind
și cumularea parțială; încasarea prejudiciului moral în beneficiul părții vătămate
contravine Legii nr.320 din 27.12.2012, deoarece fiind polițist în timpul serviciului,
ultimul are doar dreptul la recuperarea prejudiciului material din contul statului, nu
și dreptul de a-i fi compensat prejudiciului moral, legislația în domeniu nu prevede
acest drept; cheltuielile de judecată au fost încasate contrar art. 227, 229 Cod de
procedură penală, deoarece procurorul nu a solicitat prezentarea dovezilor privind
starea materială a inculpatului, capacitatea lui de a le suporta, argumentând soluția
pe neprezentarea dovezilor de către apărare, astfel inversând sarcina probațiunii;
instanța fără a studia acțiunea civilă, a soluționat-o prin sentință, fără a asculta opinia
părților în timpul cercetării judecătorești.
2.2 Inculpat, solicitând casarea sentinței, invocând că nu i-a fost redusă
pedeapsa conform art.3641 Cod de procedură penală.
Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 20 decembrie
2022:
S-au admis apelurile declarate, s-a casat parțial sentința, în partea stabilirii
pedepsei definitive pentru concurs de infracțiuni în baza art. 84 alin. (4) Cod penal
și în partea soluționării acțiunii civile, s-a pronunțat în această parte o nouă hotărâre
potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:
Prin cumul de sentințe, conform art. 85 Cod penal, la pedeapsa definitivă de 4
ani și 15 zile închisoare, stabilită în baza art. 84 alin. (1) Cod penal prin sentința
Judecătoriei Cahul sediul central din 04.10.2022 pentru infracțiunile prevăzute de
art. 349 alin. (2) lit. a) și art. 217 alin. (1) Cod penal, s-a adaugat parțial părțile
neexecutate ale pedepselor stabilite: prin sentința Judecătoriei Cahul sediul Central
din 27.04.2021, modificată prin decizia Curții de Apel Cahul din 07.04.2022, pentru
infracțiunea prevăzută de art. 1921 alin. (1) Cod penal; și prin sentința Judecătoriei
Cahul din 25.06.2021 pentru infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod
penal, și i s-a stabilit inculpatului Pancu Alexandru pedeapsa definitivă de 7 ani
închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;
S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Stănilă
Constantin, s-a încasat din contul lui Pancu Alexandru în beneficiul părții vătămate
Stănilă Constantin suma de 7000 lei cu titlu de prejudiciu moral.
În rest, s-a menținut sentința.
3
3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță corect
a examinat și acceptat cererea inculpatului Pancu Alexandru privind judecarea
cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, considerând că din
probele administrate rezultă că faptele inculpatului Pancu Alexandru sunt stabilite și
există suficiente date cu privire la persoana inculpatului pentru a permite stabilirea
unei pedepse, după cum o cer prevederile art. 3641 alin. (4) Cod de procedură penală,
a stabilit corect starea de fapt. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de
probe administrate la faza urmăririi penale și de prima instanță și care au fost corect
apreciate prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în
ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, respectându-se prevederile art. 101
Cod de procedură penală.
Referitor la individualizarea pedepsei, instanța de apel a indicat că prima
instanță deși a recurs la cumularea parțială a pedepselor, totuși practic a cumulat
total pedeapsa definitivă de 4 ani și 15 zile închisoare cu pedeapsa de 3 ani 4 luni
închisoare, stabilită prin sentința Judecătoriei Cahul din 25.06.2021, stabilindu-i
inculpatului pedeapsă definitivă 7 ani închisoare. La dispoziția cu privire la modul
de calculare termenului pedepsei definitive, prima instanță evită să indice concret
intervalele de timp de până la 04.10.2022 incluse în calculul pedepsei, operând cu o
dispoziție neclară: ”cu includerea în termenul de pedeapsă a duratei pedepsei
executate deja în baza sentinței din 25.06.2021 si aflării acestuia în arest preventiv
calculat în baza sentinței din 25.06.2021.
Mai mult, prima instanță nu a ținut cont de sentința Judecătoriei Cahul sediul
central din 27.04.2021, modificată prin decizia Curții de Apel Cahul din 07.04.2022,
prin care inculpatul Pancu Alexandru a fost condamnat la 2 ani închisoare pentru
săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.1922 alin.(1) Cod penal, și nu a recurs la
cumularea sentințelor după cum stabilesc prevederile art.85 Cod penal, deși copia
sentinței Judecătoriei Cahul sediul central din 27.04.2021 se regăsea la dosar la fila
160.
În acest sens, instanța de apel a indicat că prin cumul de sentințe, conform art.85
Cod penal, la pedeapsa definitivă de 4 ani și 15 zile închisoare, stabilită în baza art.84
alin.(1) Cod penal prin sentința Judecătoriei Cahul sediul central din 04.10.2022,
urmează a fi adăugate parțial părțile neexecutate ale pedepselor stabilite: prin
sentința Judecătoriei Cahul sediul central din 27.04.2021, modificată prin decizia
Curții de Apel Cahul din 07.04.2022, pentru infracțiunea prevăzută de art.1921
alin.(1) Cod penal (2 ani închisoare); și prin sentința Judecătoriei Cahul din
25.06.2021 pentru infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal (puțin
peste 2 ani închisoare).
În continuare, instanța de apel a considerat nefondată sentința primei instanțe
în partea încasării sumei de 30000 lei cu titlu de despăgubiri morale, constatând că
suma prejudiciului moral pretins este exagerată, reieșind din principiile compensării
echitabile și rezonabile a prejudiciului moral.
4
Decizia instanței de apel, este atacată cu recurs ordinar de către avocatul
Cotea Svetlana, neindicând nici un temei pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1)
Cod de procedură penală, prin care solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei cu
pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă mai
blândă, respingerea acțiunii civile și încasarea cheltuielilor judiciare din contul
statului, invocând argumente similare cu cele indicate în apel(pct. 2.1 din prezenta
decizie), suplimentar:
- instanța de apel a cumulat total pedepsele, deși a indicat că a procedat la
cumularea parțială;
- instanța de apel corect a descris faptul că profesia de polițist implică anumite
riscuri, statul oferindu-i protecție împotriva amenințărilor și violențelor, iar modul
de selectare și angajare în funcția de polițist include neapărat posedarea calităților
de rezistență fizică și morală, astfel protecția oferită constă în altceva decât cel de a-
i fi reparat prejudiciul moral;
La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1)
pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a manifestat
dezacordul cu recursul declarat, a solicitat declararea recursului ca inadmisibil fiind
vădit neîntemeiat cu menținerea deciziei instanței de apel motivând prin faptul că
recursul este vădit neîntemeiat.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport
cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit
neîntemeiat din următoarele considerente.
În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de
procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța
de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să
decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este
vădit neîntemeiat.
Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427
Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.
Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel
pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele
de fond și de apel la judecarea cauzei.
Colegiul penal reține că deși art. 430 Cod de procedură penală la care face
referire recurentul în recursul său, indică expres ce trebuie să conțină cererea de
recurs, recurentul nu indică nici un temei pentru declararea recursului ordinar,
prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.
Lecturând textul recursului, Colegiul penal constată că, recurentul își exprimă
dezacordul cu faptul că pedeapsa aplicată este prea aspră, cu acțiunea civilă și cu
5
faptul că cheltuielile judiciare au fost încasate din contul inculpatului, astfel instanța
de recurs ordinar supune verificării decizia instanței de apel prin prisma erorilor de
drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, care
prevede, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile
de drept comise de instanțele de fond și de apel atunci când: „hotărârea atacată nu
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; s-au aplicat pedepse
individualizate contrar prevederilor legale.”
Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține
că motivele – temeiurile de recurs invocate de recurent nu s-au confirmat în urma
cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest context următoarele.
Cu referire la criticile recurentului în partea ce ține de acțiunea civilă, invocate
prin prisma temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură
penală, Colegiul penal atestă că sunt neîntemeiate, or, acestea reprezintă opinia
subiectivă a recurentului față de aceleași circumstanțe apreciate în speță de instanțele
de judecată, or, instanța de apel în decizie (v. II, f.d. 244 – 245), și-a motivat corect
și detaliat soluția în partea admiterii parțiale a acțiunii civile și încasarea din contul
inculpatului în contul părții vătămate a sumei de 7000 lei cu titlu de prejudiciu moral,
or, statutul de polițist al părții vătămate nu exclude dreptul acestuia la despăgubire
respectivă.
În ce privește alegațiile apărării precum că, atât prima instanță cât și instanța de
apel au dispus încasarea cheltuielilor judiciare din contul inculpatului contrar
prevederilor art. 227 și 229 Cod de procedură penală, Colegiul penal conchide că
sunt declarative, ce nu pot fi acceptate, or, obiecțiile recurentului reprezintă doar
opinia subiectivă greșită a acestuia, o interpretare eronată a prevederilor legale, cât
și contrar practicii instanțelor judecătorești naționale.
Cu referire la criticile recurentului, ce se încadrează în prevederile temeiului de
recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, Colegiul penal
atestă că sunt neîntemeiate, or, inculpatului la stabilirea pedepsei definitive i s-a
adăugat parțial părțile neexecutate ale pedepselor stabilite prin sentința Judecătoriei
Cahul sediul central din 27.04.2021, modificată prin decizia Curții de Apel Cahul
din 07.04.2022, pentru infracțiunea prevăzută de art.1921 alin.(1) Cod penal (2 ani
închisoare); și prin sentința Judecătoriei Cahul din 25.06.2021 pentru infracțiunea
prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal (puțin peste 2 ani închisoare).
În acest sens, Colegiul penal indică că, chestiunea de individualizare a pedepsei
este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și
autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de
sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul.
Doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de individualizare
a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de
acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și
principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului
6
pedepsei.
Din aceste considerente, Colegiul penal analizând materialele cauzei, consideră
că nu identifică temeiuri justificative de a interveni în hotărârea judecătorească a
instanței de apel, aceasta fiind legală și întemeiată.
Prin urmare, Colegiul penal atestă că temeiuri de a pune la îndoială
veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele
contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita
repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu
jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România
din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își
motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat
pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate
acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea
motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat
chestiunile esențiale supuse atenției sale.
În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate
de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, deoarece
soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul ordinar
declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Cotea Svetlana
în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel
Cahul din 20 decembrie 2022, în cauza penală în privința lui Pancu Alexandru
XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată integral la 12 iulie 2023.
Președinte Guzun Ion
Judecători Daguța Sergiu
Eremciuc Ghenadie
7