1ra-1003/2022 — art. 187 alin. 2 lit. d, 264-1 alin. 4 CP

Prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Central, din 12 ianuarie 2022, a fost încetat procesul penal în cauza de învinuire a lui Jernocletov Ruslan în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 1921 alin. (1) Cod penal în legătură cu împăcarea părților. Jernocletov Ruslan a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de: - art. 187 alin. (2) lit. d) Cod penal la închisoare pe termen de 6 (șase) ani, fără amendă, - art. 2641 alin. (4) Cod penal la închisoare pe termen de 1 (unu) an. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, i s-a stabilit lui Jernocletov Ruslan pedeapsa pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, 6 (șase ) ani și 6 (șase) luni închisoare, fără amendă, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. 1 Potrivit art. 85 alin. (1) Cod penal, la pedeapsa aplicată lui Jernocletov Ruslan s-a adăugat parțial pedeapsa neexecutată, aplicată prin sentința Judecătoriei Edineț din 23 decembrie 2015, stabilindu-i pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe termen de 7 (șapte) ani și 6 (șase) luni, fără amendă, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. A fost soluționată chestiunea privitor la corpurile delicte.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, Jernocletov Ruslan la data de 01 martie 2021, imediat după miezul nopții, acționând cu intenție directă, urmărind scop de profit și interes material, a pătruns în gospodăria lui Tatiana Bîrsa, amplasată în XXXXX, de unde, din antreu, dintr-un cuier, în prezența victimei, adică în mod deschis, a sustras cinci scurte bărbătești în folosință, pentru sezonul toamnă-iarna, inclusiv: o scurtă de culoare neagră cu textură în formă de romb, la prețul de 350 lei; o scurtă de culoare neagră combinat cu gri, cu glugă, la prețul de 300 lei; o scurtă de culoare neagră, la prețul de 200 lei; o scurtă de culoare neagră cu linii roșii, la prețul de 200 lei; o scurtă de culoare neagră cu glugă, la prețul de 250 lei, bunuri în sumă totală de 1300, astfel cauzându-i pârții vătămate un prejudiciu material în valoarea indicată. Prin acțiunile sale infracționale intenționate, Jernocletov Ruslan a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. d) Cod penal, după semnele calificative: „jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșit prin pătrundere în locuință”. Jernocletov Ruslan la data de 14 mai 2021, aproximativ în jurul orelor 21:00, urmărind scopul plimbării cu motocicleta, aflându-se cu permisiune în gospodăria consătenei Barbacari Snejana, amplasată pe teritoriul XXXXX, pe ascuns, fără încuviințarea posesorului legal, a răpit, fără scop de însușire, motocicleta de model IJ Planeta cu XXXXX, care aparținea lui Goncear Denis, deplasându-se cu ajutorul acesteia spre satul Stolniceni, același raion, până în momentul în care a fost oprit pentru control de către agenții de circulație rutieră. Prin acțiunile sale infracționale intenționate, Jernocletov Ruslan a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 1921 alin. (1) lit. d) Cod penal, după semnele calificative: „răpirea mijlocului de transport fără scop de însușire”. Tot el, la aceiași dată și în același interval de timp, nedeținând permis de conducere, astfel încălcând prevederile art. 19 din Legea nr.131 din 07.06.2007 care prevede, că dreptul de a conduce un autovehicul se confirmă prin permisul de conducere, în care este indicată categoria și/sau subcategoria lui..., precum și prevederile art. 10 alin. (1) lit. b), alin. (2) lit. a) din Regulamentul Circulației Rutiere care prevăd că persoana care conduce un vehicul trebuie să posede cunoștințe și să execute cerințele RCR..., a condus prin XXXXX, direcția de deplasare spre XXXXX, același raion, motocicleta de model IJ Planeta, cu XXXXX și fiind oprit pentru control de către agenții de circulație rutieră, la cerințele legale a acestora, a refuzat să fie testat alcooloscopic cât și să fie examinat medical în 2 vederea stabilirii stării de ebrietate și naturii ei, precum și de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical, astfel, încălcând și prevederile art. 11 lit. j) din RCR, potrivit cărora „conducătorul de vehicul este obligat să se supună, la solicitarea polițistului, procedurii de testare a aerului expirat sau, după caz, examenului medical de recoltare a probelor biologice în vederea constatării alcoolemiei, consumului de droguri ori de alte substanțe psihotrope sau de medicamente cu efecte similare. Prin acțiunile sale infracționale intenționate, Jernocletov Ruslan a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod penal, după semnele calificative: „refuzul conducătorului mijlocului de transport de la testarea alcoolscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei, precum și de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical, acțiuni săvârșită de către o persoană care nu deține permis de conducere”.

Împotriva sentinței a declarat apel avocata Ciumac Natalia în interesele inculpatului și inculpatul prin care s-a solicitat casarea sentinței Judecătoriei Edineț. 3.1 Avocata Ciumac Natalia în interesele inculpatului a solicitat casarea parțială a sentinței, cu adoptarea unei noi hotărâri prin care a se dispune achitarea lui Jernocletov Ruslan în baza art. 187 alin. (2) lit. d) și 2641 alin. (4) Cod penal, în conformitate cu art. 390 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală și anume că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. În motivarea apelului avocatul a menționat că: - în cadrul ședinței de judecată inculpatul nu a recunoscut vina în comiterea jafului, dar a recunoscut parțial comiterea infracțiunii de răpire a mijlocului de transport și a conducerii mijlocului de transport în stare de ebrietate; - pe cazul învinuirii infracțiunii de jaf, inculpatul a declarat că la data de 01 martie el era acasă împreună cu Barbacari Snejana. Hainele cum ar fi scurta îi aparține lui și pantalonii îi aparțin tatălui; - consideră că nu pot fi puse la baza învinuirii declarațiile date de partea vătămată Bîrsa Tatiana, martorii Bîrsa Stepan, Ahadov Zaur și Bîrsa Stepan; -cu referire la învinuirea privind art. 2641 alin. (4) Cod penal, inculpatul a indicat că, în cadrul examinării cauzei penale, pe cazul învinuirii infracțiunii de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate, inculpatul nu a recunoscut faptul că era la volanul motocicletei și a declarat că avea în mînă o sticlă de bere. La volan era Artiom. A consumat un Pegas- o băutură alcoolică. Înainte de a fi stopat de colaboratorii de poliție era servit, dar nu era în stare de ebrietate. A refuzat de a trece testul Drager, deoarece consuma-se bere din sticla pe care o avea în mîină, la moment este codat; - martorul Grecica Natalia a declarat că era de serviciu împreună cu Grosu V. a primit o înștiințare despre faptul că a fost răpită o motocicletă. Între XXXXX era o motocicletă și două persoane care spuneau că caută piese la ea. Au spus că n-au 3 răpit motocicleta și au spus că le-a dat ruda lor. Aceste două persoane erau în stare de ebrietate; -în ședința de judecată martorul Boico Valentina a declarat, că în acea perioadă s-a certat cu soțul și acesta a plecat împreună cu Jernocletov Ruslan, au consumat alcool și au plecat la vecina Lupașco I. Soțul a plecat peste hotarele țării la muncă. Despre răpirea motocicletei cunoaște de la soțul ei; - inculpatul Jernocletov nu recunoaște vinovăția pe art. 2641 alin. (4) Cod penal, deoarece a declarat că nu a condus mijlocul de transport personal, astfel lipsește latura obiectivă a infracțiunii imputabile acestuia. 3.2 În termen sentința a fost contestată cu apel și de inculpatul Jernocletov Ruslan, care nu este de acord cu soluția instanței în privința episodului cu partea vătămată Bîrsa Tatiana, deoarece în ședința de judecată ultima a indicat că nu el a sustras bunurile, iar alte probe care ar confirma că el a comis jaful nu sunt. În perioada de la 20:00 până la 02:00 s-a aflat la cunoscuții săi împreună cu Barbacari Snejana.

Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 20 aprilie 2022, apelurile avocatului Ciumac Natalia în interesele inculpatului și inculpatului au fost respinse ca nefondate, menținându-se sentința fără modificări.

În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului și a făcut o încadrare juridică justă a acțiunilor acestuia în baza art. 187 alin. (2) lit. d) și 2641 alin. (4) Cod penal, precum și corect a dispus încetarea procesului penal în cauza de învinuire a lui Jernocletov Ruslan în comiterea infracțiunii prevăzute de art.1921 alin. (1) Cod penal în legătură cu împăcarea părților. Instanța de apel a ajuns la concluzia că nu există dubii rezonabile în ce privește existența elementelor infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. d) Cod penal în acțiunile inculpatului, vinovăția inculpatului fiind dovedită incontestabil prin ansamblul de probe administrate în materialele cauzei penale. Nu s-a reținut argumentul invocat în apelurile declarate referitor la faptul, că inculpatul nu este vinovat de comiterea infracțiunii de jaf ce i s-a incriminat, că partea vătămată nu l-a recunoscut, doar a presupus că el a comis sustragerea de bunuri din gospodăria sa, iar în instanță nu s-a demonstrat vina lui în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. d) Cod penal. Instanța de apel a apreciat aceste afirmații cu caracter declarativ și ca un mod de apărare a inculpatului în vederea eschivării de răspundere penală, afirmațiile date fiind combătute prin totalitatea de probe administrate, care au fost puse just de către instanța de fond la baza sentinței de condamnare. 4 Pe cauza au fost efectuate în deplină măsură acțiuni procesual-penale de investigare în vederea stabilirii vinovăției inculpatului, probele date fiind administrate și cercetare în instanța de fond, ulterior și de către instanța de apel, în urma cărora s-a stabilit cu certitudine vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate. Nu poate fi reținută afirmația invocată de către avocata Ciumac Natalia și inculpat referitor la faptul că, în cadrul cercetării judecătorești nu s-a stabilit vinovăția lui Jernocletov Ruslan în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. d) Cod penal, or, partea vătămată Bîrsa Tatiana nu l-a recunoscut pe Jernocletov Ruslan, doar a presupus că el a comis sustragerea bunurilor din gospodăria sa. În acest aspect s-a indicat, că potrivit procesului-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 11.03.2021, Bîrsa Ștefan a recunoscut persoana din fotografia nr.2, care este Jernocletov Ruslan după semnalmentele feței ca fiind persoana care a sustras cele 5 scurte bărbătești din gospodăria sa și ulterior i-a văzut fața în momentul când fugea după el și persoana dată a întors capul spre Bîrsa Ștefan, care i-a văzut fața luminând cu o lanternă (f.d.49, vol. I). Aceasta fiind confirmată și de procesului-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 11.03.2021, declarațiilor părții vătămate Bîrsa Tatiana și martorului Bîrsa Stepan. Versiunea lui Jernocletov Ruslan precum că el nu a săvârșit infracțiunea imputată lui a fost combătută prin probe pertinente și concludente care au dovedit vinovăția lui. Instanța de apel nu a stabilit aprecierea greșită a probelor pe caz, din contra anume că condamnarea inculpatului se bazează pe circumstanțele stabilite pe caz în baza probelor evaluate, dobândite potrivit normelor legii procesual penale, cu cercetarea probelor în cadrul unui proces judiciar public, inculpatului fiindu-i asigurate toate garanțiile necesare apărării sale prevăzute de lege, de fapt careva dubii în vinovăția inculpatului nu au fost stabilite. Temei de a pune la îndoială declarațiile părții vătămate și a martorilor și de a considera că inculpatul este incriminat pe nedrept nu s-au stabilit, mai ales că partea vătămată și martorii au dat declarații fiind preîntâmpinați despre răspunderea penală pe care o poartă pentru darea de mărturii false, astfel, probele cercetate în ansamblu au confirmat cu certitudine existența infracțiunii și vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii reținute în sarcina lui. Instanța de apel a indicat că este neîntemeiată și afirmația invocată de către avocata Ciumac Natalia în apelul declarat referitor la faptul că inculpatul nu a comis infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod penal, dat fiind faptul că nu se afla în stare de ebrietate, dar era servit. În acest aspect, Jernocletov Ruslan a recunoscut vina în comiterea faptei de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate, indicând în ședința de judecată a instanței de fond că a consumat băutură alcoolică Pegas înainte de a fi 5 stopat de colaboratorii de poliție, având o sticlă de bere în mîină la momentul stopării și respectiv a refuzat de a trece testarea alcoolscopică dat fiind că a consumat bere. Astfel, s-a apreciat ca neîntemeiată și nemotivată solicitarea avocatei și inculpatului de casare a sentinței cu pronunțarea unei hotărâi noi, prin care inculpatul să fie achitat, dat fiind faptul că acțiunile lui au fost corect încadrate și temeiuri de achitare instanța de apel nu a constatat în situația când probele cercetate și apreciate în coroborare au dovedit deplin vina lui Jernocletov Ruslan în crima stabilită de instanța de fond.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, inculpatul a atacat-o cu recurs ordinar, solicitând rejudecare pe art. 187 alin. (2) Cod penal pe motiv că nu a comis infracțiunea dată. În motivare recurentul critică aprecierea probelor de către instanța de apel, nefiind de acord cu probele ce indică că ultimul a comis infracțiunea incriminată.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului inculpatului, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. În speță, recurentul critică hotărârea, solicitând rejudecarea cauzei și achitarea sa de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 Cod penal, însă nu face trimitere la temeiurile prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală sau la presupusele erori depistate în decizie. Suplimentar, recurentul critică probele și declarațiile ce au demonstrat vina lui în comiterea infracțiunii. Colegiul penal menționează că, în cauză au fost stabilite toate elementele componente ale infracțiunilor prevăzute art. 187 alin. (2) lit. d) și 2641 alin. (4) Cod penal imputate lui Jernocletov Ruslan, după cum rezultă din hotărârile instanței de apel, care s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și a motivat concluziile prin cumulul de probe pertinente și concludente, administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală. 6 Referitor la criticele expuse de către recurent, Colegiul penal menționează că la etapa judecării recursului, instanța nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, acestea fiind atributul exclusiv al primei instanțe și al instanței de apel. Prin urmare, Colegiul penal nu va examina criticile referitoare la probatoriu, deoarece reaprecierea probelor nu se conține în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu poate fi considerat ca motiv sub aspectul casării hotărârii contestate. Pedeapsa stabilită inculpatului a fost motivată, individualizată și aplicată de către instanța de fond și menținut de instanța de apel în corespundere cu prevederile legale, fiind una echitabilă și proporțională în raport cu gradul prejudiciabil al infracțiunilor săvârșite, cât și a scopului pedepsei penale sub aspectul restabilirii echității sociale, corectării inculpatului, prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lui, cât și a altor persoane. La caz, instanța de apel a motivat detailat respingerea apelului și menținerea soluției privitor la pedeapsa art. art. 187 alin. (2) lit. d) Cod penal, fiind urmat de motivare detailată a soluției date. Mai mult, nerecunoașterea vinovăției în comiterea infracțiunii nu echivalează cu achitarea acestuia, în special când în cadrul apelului apărarea solicita achitarea pe ambele capete de învinuire iar inculpatul doar pe episodul cu jaful. Sub acest aspect, instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei adoptate. Prin urmare, criticile recurentului nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală. Reieșind din cele expuse, Colegiul penal conchide că, instanța de apel s-a expus argumentat și corect asupra motivelor relevante din apel și pentru a evita repetări inutile, Colegiul penal însușește aceste argumente, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CEDO, care în pct. 37 al hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6§1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Prin urmare, având în vedere considerentele menționate supra și raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar criticele din recursurile înaintate de inculpat nu și-au găsit confirmare. 7

În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul Penal d e c i d e : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul JERNOCLETOV Ruslan XXXXX, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 aprilie 2022, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 08 decembrie 2022. Președinte Nadejda TOMA Judecător Liliana CATAN Judecător Ion GUZUN 8