1ra-835/2022 — Art. 30, 42, 326 al. 2 lit. b; art. 30, 42, 326 al. 2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 03 martie 2021, pronunțată în urma examinării cauzei penale în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Condrat Ruslan a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 42, 326 alin. (2) lit. (b), art. 42, 326 alin. (2) lit. (b), art. 42, 326 alin. (2) lit. (b) Cod penal și în baza acestei Legi, i-a fost numită pedeapsa sub formă de amendă, după cum urmează: - în baza art. 42, 326 alin. (2) lit. (b) Cod penal - 2500 (două mii cinci sute) unități convenționale; - în baza art. 42, 326 alin. (2) lit. (b) Cod penal - 2500 (două mii cinci sute) unități convenționale; - în baza art. 42, 326 alin. (2) lit. (b) Cod penal - 2500 (două mii cinci sute) unități convenționale. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor, inculpatului Condrat Ruslan i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de amendă în mărime de 6000 (șase mii) unități convenționale, echivalentul a 120 000 (una sută douăzeci mii) lei MD. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. 1 S-a respins cerința acuzatorului de stat cu privire la confiscarea specială a corpurilor delicte ca fiind neîntemeiată și lipsită de suport juridic. Mijloacele financiare în valoare de 500 (cinci sute) euro, s-a dispus a se păstra la materialele cauzei penale, la intrarea în vigoare a prezentei sentințe, de restituit proprietarului Condrat Ruslan. Prin aceiași sentință a fost condamnat și Russu Vadim de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (11) Cod penal și fiindu-i numită pedeapsa sub formă de amendă în valoare de 1500 unități convenționale, echivalentul a 30 000 lei MD, însă în privința acestuia hotărârile instanțelor inferioare nu au fost contestate cu recurs ordinar.

Pentru a se pronunța cu sentința în cauză, instanța de fond a constatat că la sfârșitul lunii aprilie 2016, ziua exactă nu a fost posibil de stabilit, persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă în procedură separată, aflându-se în r-l Briceni, acționând în participație cu ofițerul de investigații al Biroului zonal poliție criminală al Sectorului de poliție nr. 4 (Lipcani) al Inspectoratului de Poliție Briceni al IGP al Ministerului Afacerii Interne, persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă în procedură separată, susținând că au influență asupra unor persoane publice din cadrul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerii Interne, au pretins de la cet. Calancea Ruslan, bani în sumă de 500 euro (bani care conform cursului oficial al BNM în perioada de referință constituiau 11165 lei) pentru a determina persoanele publice din cadrul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerii Interne să faciliteze angajarea ultimului în calitate de polițist în cadrul Inspectoratului de Poliție Briceni. În continuare, peste câteva zile, Condrat Ruslan, aflându-se în mun. Chișinău, acționând în participație cu persoanele în privința cărora cauza penală a fost disjunsă în procedură separată, susținând în continuare că au influență asupra unor persoane publice din cadrul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerii Interne, au acceptat și primit de la cet. Calancea Ruslan, bani în sumă de 500 euro (bani care conform cursului oficial al BNM în perioada de referință constituiau 11 165 lei) pentru a determina persoane publice menționate, să faciliteze angajarea ultimului în calitate de polițist în cadrul Inspectoratului de Poliție Briceni. Astfel, prin acțiunile sale intenționate Condrat Ruslan, în participație cu persoane în privința cărora cauza penală a fost disjunsă în procedură separată, a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 42, 326 alin. (2) lit. b) din Codul penal, adică pretinderea, acceptarea și primirea, personal, de bani, pentru sine și pentru o altă persoană, de către o persoană care susține că are influență asupra unei persoane publice, pentru a-l face să îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite, acțiuni săvârșite de două sau mai multe persoane. 2 Tot el, în luna iunie 2016, ziua exactă nu a fost posibil de stabilit, aflându- se în mun. Chișinău, acționând în participație cu persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă în procedură separată, susținând că au influență asupra unor persoane publice din cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” al Ministerului Afacerii Interne, au acceptat de a primi de la cet. Toderașco Tatiana, bani în sumă de 2300 euro, bani ce nu li se cuvin, pentru a determina persoanele publice să faciliteze angajarea ultimei în calitate de inspector în cadrul Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerii Interne. Ca urmare, peste câteva zile, pentru realizarea scopului propus, Condrat Ruslan, aflându-se în mun. Chișinău, acționând în participație cu persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă în procedură separată, susținând în continuare că au influență asupra unor persoane publice din cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” al Ministerului Afacerii Interne, au primit de la cet. Toderașco Tatiana, bani în sumă de 2300 euro (bani care conform cursului oficial al BNM în perioada de referință constituiau 51167,87 lei), bani ce nu li se cuvin, pentru a determina persoane publice să faciliteze angajarea ultimei în calitate de inspector în cadrul Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerii Interne. Astfel, prin acțiunile sale intenționate Condrat Ruslan, în participație cu persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă în procedură separată, a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 42, 326 alin.(2) lit. b) din Codul penal, adică acceptarea și primirea, personal, de bani, pentru sine și pentru o altă persoană, de către o persoană care susține că are influență asupra unei persoane publice, pentru a-l face să îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite, acțiuni săvârșite de două sau mai multe persoane. Tot el, la începutul lunii august 2016, ziua exactă nu a fost posibil de stabilit, aflându-se în mun. Chișinău, acționând în participație cu persoane în privința cărora cauza penală a fost disjunsă în procedură separată, susținând că au influență asupra unor persoane publice din cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” al Ministerului Afacerii Interne, a acceptat de a primi de la cet. Russu Vadim, bani în sumă de 4000 euro, bani ce nu i se cuvin, pentru a determina persoanele publice din cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” al Ministerului Afacerii Interne, să faciliteze admiterea în calitate de studentă a fiicei sale Russu Aliona, în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” al Ministerului Afacerii Interne. Ca urmare, peste circa o zi, pentru realizarea scopului propus, Condrat Ruslan, aflându-se în mun. Chișinău, acționând în participație cu persoane în privința cărora cauza penală a fost disjunsă în procedură separată, bani în sumă de 4000 euro (bani care conform cursului oficial al BNM în perioada de referință constituiau 88 726, 8 lei), bani ce nu i se cuvin, pentru a determina persoanele publice din cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” al Ministerului Afacerii Interne, 3 să faciliteze admiterea în calitate de studentă a cet. Russu Aliona, în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” al Ministerului Afacerii Interne. Astfel, prin acțiunile sale intenționate Condrat Ruslan, în participație cu persoane în privința cărora cauza penală a fost disjunsă în procedură separată, a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 42, 326 alin. (2) lit. b) din Codul penal, adică acceptarea și primirea, personal, de bani, pentru sine și pentru o altă persoană, de către o persoană care susține că are influență asupra unei persoane publice, pentru a-l face să îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite, acțiuni săvârșite de două sau mai multe persoane.

Împotriva sentinței instanței de fond au declarat apel procurorul în Procuratura Anticorupție, Codreanu Vitalie și avocatul Cernicov Andrei în interesele inculpatului Condrat Ruslan. 3.1. Procurorul în Procuratura Anticorupție, Codreanu Vitalie prin apelul declarat a solicitat casarea sentinței din 03.03.2021, în privința inculpaților Condrat Ruslan și Russu Vadim, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care a-l considera culpabil și condamna pe inculpatul Russu Vadim de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 30, 326 alin. (11) Cod penal, numindu- i în limitele prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 2000 unități convenționale. A-1 recunoaște culpabil și condamna pe inculpatul Condrat Ruslan după cum urmează: - de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 30, 42, 326 alin. (2) lit. (b) Cod penal, numindu-i în limitele prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 3000 unități convenționale; - de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 30, 42, 326 alin. (2) lit. (b) Cod penal, numindu-i în limitele prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 3000 unități convenționale; - de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 30, 42, 326 alin. (2) lit. (b) Cod penal, numindu-i în limitele prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 3000 unități convenționale. Prin aplicarea prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor a-i stabili definitiv inculpatului Condrat Ruslan, pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 5000 unități convenționale. Potrivit prevederilor art. 106 alin. (1), (2) lit. b) Cod penal, a confisca ca fiind contravaloarea sumei pretinse, acceptate și primite de la Calancea Ruslan, a sumei de 500 Euro, depistată și ridicată în rezultatul percheziției efectuate la domiciliul inculpatului Condrat Ruslan la 21.12.2016. A confisca de la inculpatul Condrat Ruslan în proprietatea statului, contravaloarea la data executării prezentei sentințe a sumei de 6300 Euro, ca fiind rezultată din săvârșirea infracțiunilor, în rest sentința urmând a fi menținută. 4 În susținerea cererii de apel procurorul a invocat că, în cadrul dezbaterilor judiciare, acuzarea a orientat instanța asupra faptului că mijloacele bănești care se constată a fi acceptate și primite de către inculpatul Condrat Ruslan de comun cu Cebotari Vadim de la Calancea Ruslan, în sumă de 500 Euro, de la Toderașco Tatiana, în sumă de 2300 Euro și de la Russu Vadim, în sumă de 4000 Euro, urmau a fi confiscate în conformitate cu prevederilor art. 106 alin. (1), (2) lit. b) Cod penal, prin confiscarea sumei de 500 Euro, depistată și ridicată în rezultatul percheziției efectuate la domiciliul inculpatului Condrat Ruslan, ca fiind contravaloarea sumei pretinse, acceptate și primite de la Calancea Ruslan, precum și confiscarea de la inculpatul Condrat Ruslan în proprietatea statului a contravalorii la data executării sentinței a sumei de 6300 Euro, pretinsă, acceptată și primită de la Toderașco Tatiana, în sumă de 2300 Euro și de la Russu Vadim, în sumă de 4000 Euro, ca fiind rezultată din săvârșirea infracțiunilor. Însă, în pofida acestui fapt, instanța a dispus restituirea mijloacelor bănești în sumă de 500 Euro, ridicate în rezultatul percheziției efectuate la domiciliul inculpatului Condrat Ruslan, motivând faptul că mijloacele bănești menționate supra nu au fost recunoscute în calitate de corpuri delicte. Acuzarea consideră că o atare argumentare este incorectă, or, instanța a specificat în motivarea sentinței, însă a interpretat eronat prevederile art. 106 alin. (1) Cod penal, potrivit căruia confiscarea specială constă în trecerea, forțată și gratuită, în proprietatea statului a bunurilor indicate la alin. (2), în cazul în care aceste bunuri nu mai există, nu pot fi găsite sau nu pot fi recuperate, se confiscă contravaloarea acestora. Atât în discursul acuzatorului de stat cât și în hotărârea instanței se menționează prevederile art. 106 alin. (2) lit. b) Cod penal, potrivit căruia sânt supuse confiscării speciale bunurile (inclusiv valorile valutare) rezultate din infracțiuni, precum și orice venituri din valorificarea acestor bunuri. Astfel, acuzarea consideră, că în atare circumstanțe de fapt și de drept, instanța urma să dispună confiscarea sumei de 500 Euro, ridicată în rezultatul percheziției efectuate la domiciliul lui Condrat Ruslan, în calitate de contravaloare a acelor mijloace bănești obținute în consecința realizării infracțiunii de trafic de influență. Menționează că, acuzarea nu a invocat confiscarea mijloacelor bănești ridicate în rezultatul percheziției efectuate la domiciliul lui Condrat Ruslan, în calitate de corpuri delicte sau în calitate de obiect nemijlocit al infracțiunii. La fel, instanța a ignorat cerințele normei citate supra și în cazul solicitării acuzării aferent confiscării de la inculpatul Condrat Ruslan în proprietatea statului a contravalorii sumei de 6300 Euro, pretinsă, acceptată și primită de la Toderașco Tatiana, în sumă de 2300 Euro și de la Russu Vadim, în sumă de 4000 Euro, ca fiind rezultată din săvârșirea infracțiunilor, considerând-o prematură și neîntemeiată, argumentând că în eventualitatea unei sentințe de condamnare a 5 persoanelor vizate în cauza penală disjunsă (Dorin Purice, Dmitrii Cebotari și Vadim Cebotari), suma de 6300 Euro, urmează a fi confiscată în mod solidar de la toți participanții la infracțiune, astfel încât, încasarea și confiscarea sumei solicitate doar din contul lui Condrat Ruslan, ar fi o soluție inechitabilă și disproporțională vis-a-vis de rolul fiecărui participant la infracțiunea comisă. Astfel, acuzarea consideră că în eventualitatea faptului că sentința contestată va rămâne în vigoare și va produce efecte juridice, confiscarea de la inculpatul Condrat Ruslan în proprietatea statului a contravalorii sumei de 6300 Euro, pretinsă, acceptată și primită de la Toderașco Tatiana (2300 Euro) și de la Russu Vadim, (4000 Euro), ca fiind rezultată din săvârșirea infracțiunilor, va fi imposibilă, or, în cazul dat, instanța pe rolul căreia se află examinarea cauzei penale de învinuirea celorlalți participanți (Purice Dorin, Cebotari Dmitrii și Cebotari Vadim) în comiterea infracțiunilor incriminate inclusiv lui Condrat Ruslan, nu va avea competență să se expună în partea confiscării de la inculpatul Condrat Ruslan în proprietatea statului a contravalorii bunurilor obținute prin infracțiune, ceea ce prin consecință îl va exonera și respectiv va face imposibil confiscarea în proprietatea statului a contravalorii bunurilor infracționale. Mai mult decât atât, procurorul consideră că, nu pot fi acceptate argumentele instanței cu referire la încasarea (confiscarea) în mod solidar de la toți inculpații a contravalorii bunurilor infracționale, or acestea sunt ipotetice, deoarece, în privința vinovăției inculpaților Dorin Purice, Dmitrii Cebotari și Vadim Cebotari, instanța până în prezent nu s-a expus și nu este cunoscut faptul dacă persoanele menționate vor fi recunoscute culpabile și vor fi condamnate, fiind astfel pus în aplicare principul prezumpției nevinovăției. La fel, acuzarea nu poate fi de acord cu recalificarea infracțiunii expuse de către instanță a acțiunilor inculpaților Russu Vadim și Condrat Ruslan, fiind exclus în cazul ambilor inculpați calificativul prevăzut de art. 30 Cod penal - infracțiunea prelungită, or, conform art. 30 Cod penal, se consideră infracțiune prelungită fapta săvârșită cu intenție unică, caracterizată prin două sau mai multe acțiuni infracționale identice, comise cu un singur scop, alcătuind în ansamblu o infracțiune. În cadrul cercetării judiciare s-a constatat că infracțiunea incriminată atât inculpatului Russu Vadim cât și inculpatului Condrat Ruslan, s-a realizat prin mai multe acțiuni infracționale având un singur scop (acțiunile infracționale și scopul în cazul fiecărui inculpat fiind separate și deferite). Respectiv, în cazul inculpatului Russu Vadim, acțiunile infracționale ale acestuia sau realizat prin acțiuni consecutive de promisiune, oferire și dare unei persoane, personal de bunuri, pentru aceasta sau pentru o altă persoană, când respectiva persoană are sau susține că are o influență asupra unei persoane publice, pentru a-1 face să îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, acțiuni săvârșite separat, în diferite perioade de timp, având scopul de a 6 înmatricula fiica sa Russu Aliona, la Academiei de Poliție „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne, ceea ce determină caracterul prelungit al faptei infracționale incriminate numitului Russu Vadim. În cazul inculpatului Condrat Ruslan, acțiunile acestuia la fel, urmau a fi calificate ca fiind prelungite, or, atât în cadrul urmăririi penale cât și în cadrul cercetării judiciare s-a constatat că acesta a realizat fapta infracțională prin acțiuni de pretindere, acceptare și primire, personal, de bani, pentru sine și pentru o altă persoană, de către o persoană care susține că are influență asupra unei persoane publice, pentru a-l face să îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, acțiuni care au fost săvârșite separat, în diferite perioade de timp, cu intenție unică, având scopul de a determina persoanele publice din cadrul Academiei de Poliție „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Intern și Inspectoratului General al Poliției în vederea înmatriculării lui Aliona Russu și respectiv angajării lui Calancea Ruslan și Toderașco Tatiana, în cadrul organelor afacerilor interne. În virtutea faptelor enunțate, acuzarea consideră că sentință Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 03.03.2021, pronunțată în privința inculpaților Ruslan Condrat și Vadim Russu, este neîntemeiată, urmând a fi casată în partea calificării acțiunilor inculpaților și confiscării speciale de la inculpatul Ruslan Condrat în proprietatea statului, a contravalorii la data executării sentințe a sumei de bani primite de la Ruslan Calancea, Vadim Russu și Tatiana Toderașco, ca fiind rezultată din săvârșirea infracțiunilor. 3.2. Avocatul Cernicov Andrei în interesele inculpatului Condrat Ruslan, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea parțială a sentinței în partea ce ține de individualizarea pedepsei penale aplicate, rejudecarea cauzei în această privință, cu adoptarea unei decizii prin care Condrat Ruslan să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42, 30, 326 alin. (2) lit. b) Cod penal și conform sancțiunii articolului respectiv și a prevederilor art. 3641 din Cod de procedură penală, să-i fie stabilită acestuia o pedeapsă penală sub formă de amendă 2250 u.c., conform calcului valabil la momentul comiterii faptei, care va reprezenta suma de 45.000 lei. În motivarea cererii de apel avocatul a invocat că la faza cercetării judecătorești Condrat Ruslan a înaintat și a susținut cererea privind examinarea cauzei în procedură simplificată, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, întrucât își recunoaște vina și nu are obiecții asupra probelor administrate și nu are careva probe suplimentate de prezentat, solicitare acceptată de către instanța de fond. Consideră sentința respectivă una neîntemeiată în partea ce ține de calificarea atribuită și individualizarea pedepsei penale, iar pedeapsa penală aplicată - una prea aspră, or, potrivit actului de punere sub învinuire, lui Condrat Ruslan i se incriminează comiterea infracțiunii prelungite (art. 30 Cod penal). 7 Instanța de fond, analizând faptele incriminate, în limitele procedurii simplificate, din oficiu, a statuat că nu constituie infracțiuni prelungite - precum a fost reținut de organul de urmărire penală, din care considerente a exclus calificativul de „infracțiune prelungită” prevăzut de art. 30 Cod penal. O asemenea abordare s-a produs pe motiv că, omisiunea sau incorectitudinea aprecierii juridice a faptelor expuse în acuzație nu poate fi pusă pe seama inculpaților, care nu sunt profesioniști în domeniu, prin limitarea dreptului lor de a beneficia de procedura simplificată de examinare a cauzei penale în privința lor. Menționează avocatul că, în consecință, în partea ce ține de învinuirea adusă lui Condrat Ruslan, instanța a reiterat că a fost constatată comiterea a trei episoade infracționale de către acesta, deși organul de urmărire penală, a încriminat comiterea a trei infracțiuni prelungite de trafic de influență, comise în participație. Acest lucru rezultă chiar din analiza efectuată că, ar fi rațional și conform legii, de reținut doar o singură încadrare juridică conform art. 30, art. 42, art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal. Susține partea apărării că, chiar instanța de fond a constatat că episoadele comise de către Condrat Ruslan se rezumă la aceleași circumstanțe faptice - de primire a remunerației ilicite în schimbul influențării factorilor de decizie de adoptare a comportamentului favorabil terțelor persoane, având același cerc de persoane implicate, iar pe de altă parte, instanța de fond a impus condiții suplimentare neprevăzute de lege în ceea ce ține de constatarea caracterului prelungit al infracțiunii, prin ce a emis o soluție procesuală în detrimentul intereselor lui Condrat Ruslan. Prin urmare, apărarea consideră că, în situația unei infracțiuni prelungite, conform prevederilor art. 30 din Codul penal, Condrat Ruslan ar putea beneficia de o singură calificare și respectiv o singură pedeapsă pentru infracțiunea prevăzută de art. 326 alin. (2) Cod penal, deoarece toate faptele respective, în ansamblu, constituie o singură infracțiune, astfel nu ar fi necesar de cumulat conform prevederilor art. 84 Cod penal, pedeapsa aplicată pentru fiecare parte a infracțiunii prelungite. Totodată, în susținerile verbale, apărarea a atras atenție asupra mai multor circumstanțe atenuante în privința inculpatului, care urmau să găsească de către instanța de fond și o reflecție asupra pedepsei penale aplicate. 34. Instanța de fond la stabilirea formei pedepsei penale și mărimii acesteia a stabilit mai multe circumstanțe atenuante, prevăzute de art. 76 din CP și în același timp nu a stabilit circumstanțe agravante. Ca efect al prevederilor art. 78 alin. (1) lit. b) Cod penal, lui Condrat Ruslan îi este aplicabilă amenda care se poate coborî până la limita de jos, însă, cu toate că, Condrat Ruslan a pretins o pedeapsă minimă, el nu a fost auzit de către instanța de fond. 8 Menționează că, părțile participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind învestite de legea procesuală penală cu posibilități egale pentru susținerea pozițiilor lor. Instanța de judecată pune la baza sentinței numai acele probe la cercetarea cărora părțile au avut acces în egală măsură. În cazul dat, instanța de fond s-a condus exclusiv de solicitarea procurorului, iar părerea apărării nu a fost auzită, or, toate eforturile apărării și tot cumulul de circumstanțe atenuante constatate nu a avut nici o reflecție în ceea ce ține de reducerea pedepsei penale aplicate. Având în vedere toate cele descrise mai sus, inclusiv aprecierile făcute de instanța de fond la examinarea individualizării pedepsei, partea apărării consideră că sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 03.03.2021 în privința inculpatului Condrat Ruslan este una neîntemeiată, din care motiv solicită casarea parțială a acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să- i fie aplicată lui Condrat Ruslan o pedeapsă minimă sub formă de amendă.

Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 15 februarie 2022 au fost admise apelul procurorului în Procuratura Anticorupție, Codreanu Vitalie și apelul avocatului Cernicov Andrei, în interesele inculpatului Condrat Ruslan, casată parțial sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 03 martie 2021 și pronunțată o nouă hotărâre, prin care: Condrat Ruslan a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 30, 42, 326 alin. (2) lit. b), art. 30, 42, 326 alin. (2) lit. b), art. 30, 42, 326 alin. (2) lit. b) Cod penal și în baza acestei Legi, i-a fost numită pedeapsa sub formă de amendă, după cum urmează: - în baza art. 30, 42, 326 alin. (2) lit. (b) Cod penal amendă în mărime de 2500 (două mii cinci sute) unități convenționale. - în baza art. 30, 42, 326 alin. (2) lit. (b) Cod penal amendă în mărime de 2500 (două mii cinci sute) unități convenționale. - în baza art. 30, 42, 326 alin. (2) lit. (b) Cod penal amendă în mărime de 2500 (două mii cinci sute) unități convenționale. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor s-a stabilit inculpatului Condrat Ruslan, pedeapsa definitivă sub formă de amendă în mărime de 5000 (cinci mii) unități convenționale, echivalentul a 100 000 (una sută mii) lei MD. În conformitate cu art. 106 Cod penal s-a încasat din contul lui Condrat Ruslan în beneficiul statului suma de 6300 (șase mii trei sute) euro, ca bani rezultați din infracțiune, în rest s-a respins ca fiind neîntemeiată. Russu Vadim a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 30, 326 alin. (11), lit. b) Cod penal și în baza acestei Legi, i-a numit pedeapsa sub formă de amendă în valoare de 1500 (una mie cinci sute) unități convenționale, echivalentul a 30 000 (treizeci mii) lei MD. În rest, sentința a fost menținută. 9 4.1. Pentru a decide astfel instanța de apel a statuat că instanța de fond contrar normelor legale a recalificat acțiunile inculpatului Russu Vadim din art. 30, 326 al. (11) Cod penal în art. 326 al. (11) Cod penal, iar a inculpatului Condrat Ruslan din prevederile art. 30, 42, 326 alin. (2), lit. b) Cod penal în prevederile art. 42, 326 alin. (2) lit. b) Cod penal, excluzând din învinuire art. 30 Cod penal și anume că, ultimii au comis infracțiunile incriminate, dar nu în forma sa prelungită, or, se consideră infracțiune prelungită fapta săvârșită cu intenție unică, caracterizată prin două sau mai multe acțiuni infracționale identice, comise cu un singur scop, alcătuind în ansamblu o infracțiune. Instanța de apel a conchis despre existența în acțiunile inculpatului Russu Vadim a indicilor infracțiunii prevăzute de art. 30, 326 alin. (11) Cod penal, iar în acțiunile inculpatului Condrat Ruslan a indicilor infracțiunilor prevăzute de art. 30, 42, 326 alin. (2) lit. b) Cod penal – 3 epizoade. Or, prin cererile scrise, la data de 10.09.2020 inculpatul Russu Vadim, asistat de avocatul său Marii Vladimir, cât și inculpatul Condrat Ruslan, fiind asistat de avocatul său Cernicov Andrei, au solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală (f.d. 27, vol.VII), iar prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 20.11.2020 aceste cereri au fost admise și s-a dispus examinarea cauzei în procedura simplificată, or, inculpații Russu Vadim și Condrat Ruslan au recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunilor incriminate integral și sunt de acord cu toate probele administrate în faza de urmărire penală și anume, Condrat Ruslan a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 30, 42, 326 alin. (2) lit. b) Cod penal, pe trei epizoade și Russu Vadim a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 30, 326 al. (11) Cod penal (f.d. 33-34, vol. VII). S-a reiterat că până la adoptarea soluției privind admiterea sau respingerea cererii inculpatului, prin care se solicită judecarea cauzei în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, judecătorul, la fel, este obligat să verifice dacă: - rechizitoriul este întocmit în conformitate cu prevederile art. 296 Cod de procedură penală; - actele de urmărire penală nu sunt lovite de nulitatea absolută prevăzute în art. 251 alin. (2) Cod de procedură penală; - în faza de urmărire penală nu a fost încălcat principiul legalității în administrarea probelor; - nu au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale garantate de Convenția europeană (de pildă, se reține utilizarea torturii sau a tratamentelor inumane sau degradante pe parcursul audierilor); - fapta imputată inculpatului just a fost încadrată în conformitate cu dispozițiile prevăzute în Codul penal. Astfel, pe de o parte instanța de fond admite probele administrate de către organul de urmărire penală în baza cărora acuzatorul de stat califică infracțiunile comise de Russu Vadim în baza art. 30, 326 alin. (11) Cod penal și acțiunile 10 inculpatului Condrat Ruslan în baza art. 30, 42, 326 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar pe de altă parte, în detrimentul acestora, recalifică acțiunile infracționale comise de către inculpații Condrat Ruslan și Russu Vadim excluzând din învinuire prevederile art. 30 Cod penal și anume că, infracțiunea de trafic de influență comisă de ultimii este o infracțiune prelungită. Instanța de apel a reținut că vinovăția inculpaților Russu Vadim și Condrat Ruslan de comiterea infracțiunilor de trafic de influență în forma prelungită a fost stabilită prin următorul cumul de probe administrate în faza urmăririi penale, unde n-au fost încălcate normele imperative din Codul de procedură penală, fapt ce condiționează concluzia că, instanța de apel nu este în drept a reține o altă situație de fapt decât cea reținută în rechizitoriu, cât și în Ordonanța din 11.12.2020 privind modificarea învinuirii aduse inculpatului Condrat Ruslan și care au fost recunoscute și acceptate de către inculpați. Constatând și calificând faptele infracționale imputate inculpaților prin rechizitoriu și ordonanța de modificare a învinuirii, Colegiul a reținut argumentele procurorului în Procuratura Anticorupție, Codreanu Vitalie, invocate în apel precum că, instanța de fond neîntemeiat a exclus în cazul ambilor inculpați calificativul prevăzut de art. 30 Cod penal - infracțiunea prelungită, or, conform art. 30 Cod penal, se consideră infracțiune prelungită fapta săvârșită cu intenție unică, caracterizată prin două sau mai multe acțiuni infracționale identice, comise cu un singur scop, alcătuind în ansamblu o infracțiune, or, în cadrul cercetării judiciare s-a constatat că infracțiunea incriminată inculpaților Russu Vadim și Condrat Ruslan, s-a realizat prin mai multe acțiuni infracționale având un singur scop. Consecutiv celor relatate supra instanța de apel a stabilit că, acțiunile infracționale ale inculpatului Russu Vadim sau realizat prin acțiuni consecutive de promisiune, oferire și dare unei persoane, personal de bunuri, pentru aceasta sau pentru o altă persoană, când respectiva persoană are sau susține că are o influență asupra unei persoane publice, pentru a-1 face să îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, acțiuni săvârșite separat, în diferite perioade de timp, având scopul de a înmatricula fiica sa Russu Aliona, la Academiei de Poliție „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne, ceea ce determină caracterul prelungit al faptei infracționale incriminate numitului Russu Vadim. La fel și acțiunile inculpatului Condrat Ruslan, sunt prelungite, or, atât în cadrul urmăririi penale cât și în cadrul cercetării judiciare s-a constatat că acesta a realizat fapta infracțională prin acțiuni de pretindere, acceptare și primire, personal, de bani, pentru sine și pentru o altă persoană, de către o persoană care susține că are influență asupra unei persoane publice, pentru a-l face să îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, acțiuni care au fost săvârșite separat, în diferite perioade de timp, cu intenție unică, având scopul de a determina persoanele publice din cadrul Academiei de Poliție „Ștefan cel Mare” 11 a Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției în vederea înmatriculării lui Russu Aliona și respectiv angajării lui Calancea Ruslan și Toderașco Tatiana, în cadrul organelor afacerilor interne. Cu referire la apelul declarat de partea apărării, Colegiul a respins argumentele avocatului Cernicov Andrei, în interesele inculpatului Condrat Ruslan, de a fi o singură încadrare juridică a acțiunilor infracționale comise de către ultimul și anume conform art. 30, 42, 326 alin. (2), lit. b) Cod penal, or, atât organul de urmărire penală, cât și instanța de fond corect au reținut în privința inculpatului Condrat Ruslan, 3 epizoade de trafic de influență și anume îndreptate împotriva a 3 părți vătămate Calancea Ruslan, Toderașcu Tatiana și Russu Vadim. S-a reținut că, sentința primei instanțe a fost contestată de către partea apărării în partea stabilirii pedepsei penale inculpatului Condrat Ruslan, solicitând să-i fie aplicată pedeapsa pentru o singură infracțiune prevăzută de art. 30, 42, 326 alin. (2) lit. b) Cod penal, prin prisma art. 364 1 Cod de procedură penală, pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 2250 unități convenționale, iar partea acuzării a solicitat stabilirea pedepsei penale inculpatului Russu Vadim în mărime de 2000 unități convenționale pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 30, 326 alin. (11) lit. b) Cod penal, iar inculpatului Condrat Ruslan, să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de amendă pentru concurs de infracțiuni în mărime de 5000 unități convenționale, prin prisma art. 3641 Cod de procedură penală. Colegiul a stabilit că din materialele cauzei penale rezultă că, infracțiunile comise de inculpații Russu Vadim și Condrat Ruslan, prevăzute de art. 326 alin. (11) și (2) Cod penal sunt atribuite, conform art. 16 Cod penal, la categoria infracțiunilor mai puțin grave și grave. Prin urmare, la stabilirea limitei pedepsei, Colegiul penal a determinat pedeapsa inculpatului Russu Vitalie în limitele sancțiunii prevăzute în dispoziția art. 30, 326 alin. (11) Cod penal, care se pedepsește cu amendă în mărime de la 2000 la 3000 unități convenționale sau cu închisoare de până la 3 ani, iar pentru Condrat Ruslan în limitele sancțiunii prevăzute în dispoziția art. 30, 42, 326 alin. (2), lit. b) Cod penal, care se pedepsește cu amendă în mărime de la 3000 la 4000 unități convenționale sau cu închisoare de la 2 la 7 ani, iar reieșind din faptul că inculpații au recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunilor imputate și cauza penală a fost examinată în baza probelor acumulate la faza de urmărire penală conform art. 3641 Cod penal, pedeapsa sub formă de amendă va fi redusă cu o pătrime a limitelor de pedeapsă, iar noile limite a pedepsei cu amenda pentru Russu Vadim vor fi de la 1500 până la 2225 unități convenționale, iar pentru Condrat Ruslan de la 2225 până la 3000 unități convenționale. În acest sens, Colegiul a menționat că, reieșind din gravitatea infracțiunii incriminate, gradul prejudiciabil al faptei săvârșite și persoana inculpatului 12 Russu Vadim, absența antecedentelor penale, este caracterizat pozitiv, instanța a aplicat o pedeapsă echitabilă față de inculpat în mărime de 1500 unități convenționale, iar în conformitate cu prevederile art. 64 Cod penal în perioada comiterii infracțiunilor, unitatea convențională era în mărime de 20 lei, echivalentul amenzii constituie 30 000 lei, amendă pe care inculpatul Russu Vadim, prin prisma art. 64 alin. (31) Cod penal a achitat-o la data de 04.03.2021, în jumătate, în sumă de 15 000 lei, ceea ce se confirmă prin Ordinul de încasare nr. CREP-G100 (f.d.102, vol.VII), astfel, Colegiul a menținut sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 03.03.2021 în această parte. Cât privește pedeapsa stabilită inculpatului Condrat Ruslan în mărime de 2500 unități convenționale pentru fiecare epizod de infracțiune este legală și se justifică, însă, prin prisma art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor, instanța de fond i-a stabilit ultimului o pedeapsă prea aspră și în această parte, Colegiul a intervenit în sentința instanței de fond și i-a stabilit pedeapsa pentru fiecare epizod de infracțiune prevăzute de art. 30, 42, 326 alin. (2) lit. b) Cod penal sub formă de amendă în mărime de 2500 unități convenționale, iar prin prisma art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor, pedeapsa definitivă constituind amendă în mărime de 5000 unități convenționale, iar în conformitate cu prevederile art. 64 Cod penal în perioada comiterii infracțiunilor, când unitatea convențională era egală cu 20 lei, echivalentul pedepsei fiind de 100 000 lei, coroborat cu prevederile art. 64 alin. (31) Cod penal fiind în drept să o achite în jumătate dacă o achită în termen de 3 zile lucrătoare din momentul în care hotărârea devine executorie. În acest caz, se consideră că sancțiunea amenzii este executată integral. În acest sens, instanța a menționat că, inculpatul Condrat Ruslan este la prima abatere de la legea penală, a recunoscut vinovăția, solicitând examinarea cauzei în procedură simplificată, infracțiunea comisă face parte din categoria infracțiunilor grave, pedeapsa astfel individualizată inculpatului Condrat Ruslan va atinge scopul Legii penale. În continuare, instanța de apel a menționat că, acuzatorul de stat critică sentința și în partea confiscării speciale a bunurilor, astfel în sensul dat instanța de apel a admis pretenția acuzatorului de stat privind confiscarea specială a bunurilor asupra cărora au fost îndreptate acțiunile criminale și anume a mijloacelor bănești în sumă de 6300 euro. S-a notat că, instanța de fond greșit a reținut că, confiscarea bunurilor rezultate din infracțiune vor fi încasate de către instanța pe rolul căreia se află examinarea cauzei penale de învinuire a celorlalți participanți (Purice Dorin, Cebotari Dmitrii și Cebotari Vadim) în comiterea infracțiunilor incriminate inclusiv lui Condrat Ruslan, or, această instanță nu va avea competență să se expună în partea confiscării de la inculpatul Condrat Ruslan în proprietatea 13 statului a contravalorii bunurilor obținute prin infracțiune, ceea ce prin consecință îl va exonera și respectiv va face imposibil confiscarea în proprietatea statului a contravalorii bunurilor infracționale de la ultimul. Prin urmare, instanța de apel a admis argumentele acuzatorului de stat în această parte și a dispus confiscarea de la inculpatul Ruslan Condrat în proprietatea statului a contravalorii sumei de 6300 Euro, pretinsă, acceptată și primită de la Toderașco Tatiana (2300 Euro) și de la Russu Vadim, (4000 Euro), ca fiind rezultată din săvârșirea infracțiunilor.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Cernicov Andrei în numele inculpatului Condrat Ruslan, care invocând incidența pct. 6), 8), 9), 12) și 13) a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală, solicită casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 03 martie 2021 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 februarie 2022, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, privind recunoașterea lui Condrat Ruslan vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42, 30, 326 alin. (2) lit. b) Cod penal și conform sancțiunii articolului respectiv și a prevederilor art. 364 1 din Cod de procedură penală, stabilirea acestuia a unei pedepse penale sub formă de amendă 2250 u.c., conform calcului valabil la momentul comiterii faptei, care va reprezenta suma de 45 000 lei. 5.1. În motivarea recursului ordinar declarat, invocă că judecând apelul, instanța de apel nu a respectat prevederile art. 389 alin. (1) Cod de procedură penală, privind conținutul sentinței de condamnare. Astfel, la examinarea probelor care confirmă sau infirmă vinovăția persoanei, instanța de judecată urma în hotărâre să argumenteze motivele admiterii sau respingerii probelor prezentate atât de învinuire, cât și de apărare, fiind obligată să aprecieze toate probele examinate în ansamblu, indiferent de faptul dacă sunt cuprinse în dosar sau au fost prezentate de părți în ședința de judecată. Consideră că atât instanța de fond, cât și cea de apel eronat au ajuns la concluziile lor bazându-se exclusiv pe niște aprecieri contradictorii, făcute anterior de partea acuzării. Indică că deși instanța de apel a menționat inclusiv că, și apelul apărătorului Cernicov Andrei este admis, din conținutul hotărârii observă că nici un argument al părții apărării nu a fost auzit. Remarcă că caracterul predictibil al acuzației în sensul CEDO, conform căruia se indică că nu i se poate incrimina nimic mai mult decât ceea ce se conține în actele procedurale de bază, prin care se exercită funcția de acuzare în procesul penal și anume ordonanța de punere sub învinuire și rechizitoriu. Prin urmare, consideră că instanța de apel nu putea accepta de principiu solicitarea formulată în apelul procurorului care se baza pe o apreciere extensivă defavorabilă. Indică că instanța de fond a constatat că episoadele comise de către 14 Condrat Ruslan, se rezumă la aceleași circumstanțe faptice - de primire a remunerației ilicite în schimbul influențării factorilor de decizie pentru obținerea unui comportament favorabil terților. Însă, dacă instanța de fond, analizând faptele incriminate, în limitele procedurii simplificate, din oficiu, a statuat că faptele din rechizitoriu nu constituie infracțiuni prelungite și a exclus calificativul de ”infracțiune prelungită” prevăzut de art. 30 Cod penal, instanța de apel a statuat asupra admiterii în corpore a apelului procurorului fără a supune analizei noțiunea de infracțiune prelungită, aplicând norma dată în mod extentiv defavorabil față de inculpat. Drept consecință, pe deoparte se impune conform rechizitoriului că faptele ar constitui o infracțiune prelungită, însă conform rigorilor părții generale din Codul penal nu a fost atribuită o calificare unică. Menționează că un alt aspect interpretat în mod extensiv și defavorabil reprezintă modul cum a fost aplicate prevederile art. 106 Codul penal - confiscarea specială. Atrage atenție asupra unor divergențe esențiale dintre faptele expuse în rechizitoriu și declarațiile inculpatului Condrat Ruslan cu privire la cuantumul sumelor obținute ilicit. Argumentul instanței de apel cu privire la modalitatea soluționării confiscării este una eronată, or Condrat Ruslan oricând poate fi antrenat în calitate de pârât sau parte civilmente responsabilă, pentru a fi operată confiscarea, după ce instanțele naționale vor soluționa integral cauza penală. Rolul instanțelor judecătorești naționale este să decidă asupra admisibilității probelor, precum și asupra relevanței și ponderii acestora pentru pronunțarea deciziei judecătorești. Rolul unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Prin urmare, dreptul de a fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar și obligația corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse (§ 30, 31 cauza Fomin vs R. Moldova, decizia din 11 octombrie 2011). La caz, instanța de apel a procedat exact invers și a ales poziția de respingere necondiționată a oricăror argumente ale apărării și admiterea necondiționată a tuturor argumentelor acuzatorului de stat, chiar dacă acestea sunt evazive.

În temeiul art. 431 alin. (1), pct. 11 Cod de procedură penală, procurorul a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând pentru netemeinicia recursului ca inadmisibil, considerând corecte constatările instanței de apel.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente: În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva 15 hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu în baza materialelor din dosar. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, un complet format din 3 judecători, prin decizie motivată, va decide în unanimitate asupra inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se constată că recursul este vădit neîntemeiat. Art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală stipulează că instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. Iar, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Conform practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi de drept procesual sau formal și de drept material sau substanțial. Astfel, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și/sau material. Din sumarul recursului declarat de avocat, în cauza deferită judecării, autorul invocă incidența temeiurilor de drept pentru casarea hotărârii contestate prevăzute la pct. 6), 8), 9), 12) și 13) din alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde; 9) inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală; 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; 13) a intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului. Potrivit criticilor avocatului Cernicov Andrei, nici instanța de fond și nici cea de apel nu s-au pronunțat asupra tuturor motivelor invocate de apărare, inclusiv asupra calificării infracțiunii și impedimentelor prevăzute de lege în determinarea cuantumului sumelor bănești obținute în mod ilicit și aplicării confiscării speciale, iar soluția finală a fost adoptată exclusiv favorabilă acuzării, partea de constatare a instanței de apel nu corespunde părții dispozitive, or nu a fost analizat și nu a fost admis nici un argument al apărării. Implicit asupra solicitărilor recurentului, Colegiul penal constată că deși, avocatul Cernicov Andrei, potrivit textului recursului declarat, a semnalat 16 temeiul de casare așa cum este prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, critică hotărârile instanțelor de fond în partea nemotivării lor și nepronunțării asupra argumentelor apărării, în rest nu a specificat nici un argument asupra celorlalte temeiuri ale pct. 6) puse la baza cererii de recurs, acestea fiind invocate formal, iar instanța de recurs nu este competentă să-l completeze din oficiu. Corespunzător, referitor la temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază” și că ”motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii”, Colegiul penal în urma cercetării materialelor cauzei constată că acestea nu și-au găsit confirmarea, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată și-a întemeiat soluția, concluzie la care a ajuns instanța de apel în urma verificării probelor apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală și a circumstanțelor cauzei, conformându-se cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, a emis o decizie care cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția, și în partea contestată de recurent în prezentul recurs, astfel că dispozitivul corespunde descriptivului deciziei, din care considerente instanța de recurs nu identifică motive justificative de a interveni în respectiva decizie sub aspectul erorii de drept invocate. Verificând materialele dosarului în raport cu motivul precum că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, Colegiul penal conchide că la judecarea apelului instanța a examinat prezenta cauză penală în baza probelor administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) și 101 Cod de procedură penală, a ținut cont de motivele expuse de apelanți expunându-se detaliat asupra criticilor inovate, astfel ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului și cuantumul pedepsei aplicate. Astfel, asupra criticilor apărării, privind încadrarea juridică a acțiunilor infracționale comise de către Condrat Ruslan într-o singură infracțiune și anume conform art. 30, 42, 326 alin. (2), lit. b) Cod penal, și respectiv confiscarea specială a mijloacelor bănești asupra cărora au fost îndreptate acțiunile criminale, Curtea de apel a dat răspunsuri clare și argumentate, motivându-și temeinic soluția în acest sens, așa cum este indicat în pct. 59-65 și 76-86 al deciziei atacate, soluție pe care instanța de recurs o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară, deoarece soluția instanței de apel este pe deplin conformă circumstanțelor de fapt și de drept stabilite, precum și practicii judiciare constante. Referitor la temeiurile de casare prevăzute la pct. 8) și 12) al art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, indicate de apărătorul Cernicov Andrei în recursul ordinar, Colegiul penal le constată drept declarative și nu pot fi acceptate, or, 17 acestea în primul rând nu au fost motivate, fiind lipsite de raționamente plauzibile în sensul dat, iar în al doilea rând calificarea și încadrarea juridică a faptelor imputate inculpatului Condrat Ruslan, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora în descriptivul deciziei s-au formulat și s- au punctat minuțios și veridic răspunsuri. Tot aici, Colegiul penal reamintește, că cauza penală a fost examinată în procedură simplificată prevăzută la art. 3641 Cod de procedură penală, potrivit căreia inculpatul recunoaște nemijlocit și încadrarea juridică a faptei așa cum a fost reținută în actul de învinuire și cel de sesizare a instanței de judecată. Or, prin cerere scrisă, la data de 10.09.2020 inculpatul Condrat Ruslan, fiind asistat de avocatul său, Andrei Cernicov, a solicitat examinarea cauzei penale în privința sa în procedură simplificată, prevăzută de art. 364 1 Cod de procedură penală (f.d. 27, vol. VII), iar prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 20.11.2020, această cerere a fost admisă și s-a dispus examinarea cauzei în procedura simplificată (f.d. 27, vol. VII), sau inculpatul Condrat Ruslan a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunilor incriminate, potrivit rechizitoriului, integral, prevăzute de art. 30, 42, 326 alin. (2) lit. b) Cod penal, pe toate trei epizoade, și a fost de acord cu toate probele administrate în faza de urmărire penală, inclusiv cuantumul sumelor bănești obținute în mod ilicit, care sunt parte componentă a învinuirii formulate. Implicit la caz, apărarea nu invocat vicierea procedurii nominalizate, iar instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate a constatat respectarea de către prima instanță a dispozițiilor procesual-penale prevăzute de art. 3641 Cod de procedură penală. Asupra temeiului de casare prevăzut la pct. 9) al art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, precum că faptă nu este prevăzută de legea penală, Colegiul penal studiind lucrările dosarului, nemijlocit cererea de apel înaintată în numele inculpatului Condrat Ruslan, constată că sentința primei instanțe, nu a fost contestată cu apel în această parte, această critică fiind declarativă și neargumentată, lipsind cu desăvârșire în apelul declarat de avocatul Andrei Cernicov în interesele inculpatului. Reieșind din aceste considerente, invocarea temeiului precum că inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, în recurs, este contrară prevederilor art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, potrivit cărora temeiurile menționate la alin. (1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel, cât și procedurii prevăzute de art. 364 1 Cod de procedură penală, în temeiul căreia, la cererea inculpatului, s-a judecat cauza. Se creează impresia că temeiurile de casare invocate în recursul ordinar declarat, au fost selectate la întâmplare, or nici temeiului de casare prevăzut la pct. 13) al art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, nu a fost probat de apărător, 18 fiind invocat declarativ și neargumentat, fără a nominaliza legea penală mai favorabilă care ar fi intervenit. Totodată, Colegiul penal constată că la caz nu se atestă o careva încălcare în cadrul judecării apelului, care ar justifica aprecierea în recurs a unor argumente neinvocate în apel, or instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție care conține concluzii clare în raport cu circumstanțele de fapt stabilite la caz. În cele din urmă, de către instanța de apel au fost formulate concluzii fondate fiind respectată întocmai cerința de motivare a hotărârii judecătorești, conformă garanțiilor subsecvente procesului echitabil. Referitor la mărimea sau cuantumul pedepsei penale cu amendă apreciate de instanța de apel, Colegiul penal reține că Curtea de apel, corect a constatat că pedeapsa stabilită inculpatului Condrat Ruslan în mărime de 2500 unități convenționale pentru fiecare epizod de infracțiune este legală și se justifică, însă, prin prisma art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor, instanța de fond i-a stabilit ultimului o pedeapsă prea aspră și în această parte instanța de apel a intervenit în sentința instanței de fond și a stabilit pedeapsa pentru fiecare epizod de infracțiune prevăzute de art. 30, 42, 326 alin. (2) lit. b) Cod penal sub formă de amendă în mărime de 2500 unități convenționale, iar prin prisma art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor, pedeapsa definitivă constituie amendă în mărime de 5000 unități convenționale, potrivit art. 64 Cod penal în perioada comiterii infracțiunilor, când unitatea convențională era egală cu 20 lei, echivalentul pedepsei fiind 100 000 lei. Cu referire la alegațiile recurentului precum că instanța de apel extensiv și defavorabil a aplicat confiscarea specială a bunurilor, Colegiul penal evidențiază că reieșind din fapta incriminată lui Condrat Ruslan, s-a stabilit că suma de 6300 euro, a rezultat din activitatea infracțională a inculpatului și că acțiunile acestuia au fost îndreptate nemijlocit pentru obținerea mijloacelor bănești, astfel că instanța corect a aplicat prevederile art. 106 Cod penal. În același timp, analizând în ansamblu circumstanțele și materialele cauzei, în raport cu argumentele expuse de apărător, Colegiul consideră că criticile ultimului sânt nefondate, deoarece instanța de apel justificat a ajuns la concluzia pronunțată, învederând cumulul de probe administrate și analizate în hotărârea adoptată, din care motiv instanța de recurs nu se va îndepărta de la aceste concluzii, ținând cont de jurisprudența CțEDO, potrivit căreia în situația în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de apel/recurs eventual, o curte de casație poate în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției instanței inferioare (hotărâri CEDO Garcia Ruis contra Spaniei, Heile contra Finlandei). 19 Temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aceste aspecte contestate și în prezentul recurs, nu se identifică, or instanța de apel s-a expus în decizia sa, detaliat și argumentat asupra fiecărei chestiuni esențiale particulare speței. Având în vedere cele relatate, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, fapt ce impune și respingerea, ca inadmisibil a recursului ordinar declarat de către avocatul Cernicov Andrei în numele inculpatului Condrat Ruslan. Iar pedeapsa stabilită inculpatului Condrat Ruslan este una echitabilă, legală și direct proporțională cu gravitatea faptelor comise, de atitudinea numitului față de infracțiunea săvârșită și de consecințele acesteia, cât și în măsură să asigure corectarea și resocializarea acestuia, restabilirea echității sociale, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea ultimului și a altor persoane.

Colegiul penal conchide asupra faptului că hotărârea atacată este în corespundere cu exigențele art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, or, instanța de apel a dat o apreciere clară circumstanțelor cauzei, ajungând la concluzii corecte expuse în dispozitivul deciziei pronunțate, concluzie pe care instanța de recurs le însușește, din motivul temeiniciei acestora, fiind inoportună repetarea lor, chestiune conformă practicii CtEDO, expuse în pct. 37 din hotărârea Albert vs România din 16.02.2010. În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Cernicov Andrei în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 februarie 2022, în cauza penală în privința lui Condrat Ruslan xxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată este pronunțată la 23 decembrie 2022. Președinte Toma Nadejda Judecători Boico Victor Diaconu Iurie 20