1ra-2237/2021 — art. 151 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 151 alin. 1 CP
- Temei legal
- nici un temei din art. 427 CPP
1ra-2237/2021 — art. 151 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-2237/2021
1-20137953-01-1ra-16122021
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
23 februarie 2022 mun. Chișinău
Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Toma Nadejda,
Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie,
examinând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,
admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul
Lepădatu Tatiana în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal
al Curții de Apel Chișinău din 21 septembrie 2021, în cauza penală în privința
lui,
Caliujnîi Ruslan …………………..
Termenul examinării cauzei:
Prima instanță: 04.11.2020 – 09.11.2020;
Instanța de apel: 30.11.2020 – 21.09.2021;
Instanța de recurs: 16.12.2021 – 23.02.2022.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Strășeni (sediul Central) din 09 noiembrie 2020,
pronunțată în urma examinării cauzei penale în baza probelor administrate în
faza de urmărire penală, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală,
Caliujnîi Ruslan a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute
de art. 151 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită în baza acestei norme o
pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani, cu executarea
pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 89 alin. (2) lit. a) și 90
alin. (1) Cod penal, pedeapsa stabilită lui Caliujnîi Ruslan a fost suspendată
condiționat pe un termen de probă de 3 (trei) ani.
S-a încasat din contul inculpatului în beneficiul bugetului de stat suma
de 320 (trei sute două zece) lei cu titlu de cheltuieli de judecată suportate la
efectuarea expertizei judiciare.
A fost soluționată soarta corpurilor delicte.
Pentru a se pronunța în cauza dată, în sensul enunțat, instanța de fond a
reținut că Caliujnîi Ruslan, la data de 11.09.2020, în jurul orelor 17:00, aflându-
se la domiciliul lui Iacovlev Dumitru din mun. Strășeni, str. xxx xxx, ap. x,
acționând cu intenție directă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al
acțiunilor sale și prevăzând urmările ce pot surveni, în timpul conflictului iscat
între el și Iacovlev Dumitru, a luat un cuțit de bucătărie și i-a aplicat ultimului
1
o lovitură în regiunea abdomenului. Ca urmare a acțiunilor violente comise de
Caliujnîi Ruslan, la data de 14.09.2020, Iacovlev Dumitru a fost preluat de către
Asistența Medicală Urgentă și internat în Secția de reanimare a Spitalului
raional Strășeni cu diagnoza: traumatism abdominal deschis, plagă penetrantă
a abdomenului cu lezarea intestinului subțire.
Potrivit Raportului de expertiză judiciară nr. 202031D0117 din 29.09.2020,
plăgile tăiate înțepate a abdomenului, penetrante, cu lezarea intestinului
subțire s-au format sub acțiunea traumatică a unui corp ascuțit-tăietor, prezintă
pericol pentru viață și se califică ca vătămări corporale grave.
Nefiind de acord cu sentința în cauză, procurorul în Procuratura
raionului Strășeni, Bratuțel Alexandru, în termen, a declarat apel, solicitând
casarea parțială a sentinței Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 09
noiembrie 2020, în partea ce ține de aplicarea în privința inculpatului Caliujnîi
Ruslan a art. 89 alin. (2) lit. a) și 90 alin. (1) Cod penal, și anume suspendarea
condiționată a pedepsei stabilite pe un termen de probă de 3 (trei) ani, cu
pronunțarea unei noi hotărâri, prin care lui Caliujnîi Ruslan să-i fie stabilită o
pedeapsă sub formă de 4 ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de
tip semiînchis.
În motivarea cererii de apel acuzatorul de stat a invocat că instanța de judecată
i-a numit lui Cliujnîi Ruslan o pedeapsă prea blândă, eronat individualizând
pedeapsa acestuia și aplicându-i prevederile art. 90 Cod penal.
Reiterează că infracțiunea prevăzută de art. 151 alin. (1) Cod penal,
potrivit art. 16 alin. (4) Cod penal, se califică ca fiind o infracțiune gravă, aceasta
atentând la relațiile sociale cu privire la sănătatea persoanei.
Totodată menționează că reieșind din materialele cauzei penale, Caliujnîi
Ruslan se caracterizează negativ la locul de trai, consumă băuturi alcoolice, și
în astfel de circumstanțe, prin suspendarea condiționată a pedepsei aplicate în
privința acestuia, nu se va atinge scopul pedepsei penale și anume corectarea
inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău 21 septembrie 2021
a fost admis apelul procurorului, casată parțial, în partea aplicării pedepsei
sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 09 noiembrie 2020 și
pronunțată în această parte o nouă hotărâre prin care lui Calujnîi Ruslan,
recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) s-a
exclus prevederile art. 90 Cod penal.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
4.1 Instanța de apel urmare a examinării probatoriului administrat și a
argumentelor invocate a reținut că, instanța de fond a stabilit în mod corect
situația de fapt și de drept, vinovăția inculpatului care a fost dovedită cu
certitudine și fără echivoc, apreciind faptele săvârșite de acesta, încadrarea
juridică corespunzătoare materialului probator administrat. Cercetarea
2
judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale
privind administrarea probelor.
Instanța de fond a dat o apreciere corectă probelor și circumstanțelor
cauzei penale, examinând probele administrate din punctul de vedere a
utilității și veridicității lor, sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv,
călăuzindu-se de Lege, încadrând just acțiunile inculpatului conform art. 151
alin. (1) Cod penal.
Instanța de apel a considerat că vina inculpatului în comiterea infracțiunii
incriminate este dovedită și prin probele administrate în cadrul urmăririi
penale și cercetate în instanța de fond, verificate prin citire în apel și anume :
declarațiile inculpatului Caliujnîi Ruslan, audiat potrivit regulilor de audiere a
martorului; declarațiile părții vătămate Iacovlev Dumitru /f.d.19/; declarațiile
martorului Pereu Andrei /f.d. 22/; declarațiile martorului Rotari Galina /f.d. 24/;
declarațiile martorului Vinnicenco Nadejda /f.d. 26/; procesul-verbal de
cercetare la fața locului din 14.09.2020 și planșa fotografică, potrivit căruia a fost
cercetat domiciliu cet. Iacovlev Dumitru din mun. Strășeni, str. xxxx xx, ap. x,
din acesta fiind ridicate un cuțit de culoare galben/cafeniu și un maiou de
culoare galbenă /f.d. 5-9/; raportul de expertiză judiciară nr. 202031D0117 din
29.09.2020 unde s-a stabilit la cet. Iacovlev Dumitru: plăgi tăiate-înțepate a
abdomenului, penetrante, cu lezarea intestinului subțire, care s-au format sub
acțiunea traumatic a unui corp ascuțit-tăietor, posibil în timpul și
circumstanțele indicate, prezintă pericol pentru viață și se califică ca vătămări
corporale grave /f.d. 31/.
Cu referire la învinuirea înaintată inculpatului, instanța de apel a
constatat în baza probelor administrate de acuzatorul de stat că acțiunile
infracționale ale inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii
prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal, sentința primei instanțe nefiind
contestată în această parte de către părțile la proces.
Analizând temeiul invocat în apelul procurorului, instanța de apel a
constat că acesta își găsește confirmarea, existând motive temeinice de
implicare a instanței de apel în sensul casării hotărârii contestate în partea
individualizării și stabilirii pedepsei.
În sensul dat instanța de apel a reținut, că reieșind din materiale cauzei
penale, Caliujnîi Ruslan se caracterizează negativ la locul de trai, consumă
băuturi alcoolice. Conform art. 16 alin. (4) Cod penal, infracțiunea prevăzută de
art. 151 alin. (1) Cod penal, face parte din categoria infracțiunilor grave, aceasta
atentând la relațiile sociale cu privire la sănătatea persoanei.
Instanța de apel a considerat că instanța de fond eronat a reținut că este
posibilă corectarea inculpatului Caliujnîi Ruslan fără izolarea acestuia de
societate, or doar condamnarea reală la pedeapsă privativă de libertate, ar
atinge scopul pedepsei penale stabilite în art. 2, 61 Cod penal.
3
La aplicarea pedepsei inculpatului, instanța de apel a ținut cont de
prevederile art. 7, 61, 75, 76-77 Cod penal, de gradul prejudiciabil al infracțiunii
săvârșite, inculpatul comis o infracțiune cu intenție care, conform art. 16 Cod
penal face parte din categoria celor grave, de comportamentul inculpatului
până și după comiterea infracțiunii, de faptul că cauza a fost examinată în
procedură simplificată în baza art. 3641 Cod de procedură penală, de lipsa
circumstanțelor agravante și atenuante.
Potrivit art. 151 alin. (1) Cod penal (în vigoare la data săvârșirii
infracțiunii) vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății
se pedepsește cu închisoare de la 5 la 10 ani, astfel că instanța de apel, ținând
cont de criteriile generale și speciale privind individualizarea pedepsei,
instanța de apel a concluzionat de a admite apelul declarat de acuzatorul de
stat și a-i stabili lui Caliujnîi Ruslan, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de
art. 151 alin.(1) Cod penal pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare, cu executarea
acesteia în penitenciar de tip semiînchis, cu excluderea prevederilor art. 90 Cod
penal.
Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către
avocatul Lepădatu Tatiana în numele inculpatului, prin care fără a invoca
nemijlocit incidența unui temei prevăzut la alin. (1) art. 427 Cod de procedură
penală, a solicitat casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău
din 21.09.2021 privind condamnarea lui Caliujnîi Ruslan în baza art. 151 alin.
(1) Cod penal, cu menținerea sentinței Judecătoriei Strășeni (sediul Central) din
09.11.2021.
În susținerea recursului a invocat că:
- până la începerea cercetării judecătorești în prima instanță, inculpatul a
declarat personal prin înscris autentic că recunoaște săvârșirea faptei indicate
în rechizitoriu și solicită ca judecata să aibă loc în baza art. 3641 Cod de
procedură penală, în baza probelor administrate la etapa de urmărire penală,
care a fost acceptată prin încheierea instanței de judecată;
- instanța de apel greșit a individualizat pedeapsa condamnatului, iar
instanța de fond corect a ajuns la concluzia că condamnatul poate fi reeducat
fără a fi privat de libertate.
În temeiul art. 431 alin. (1), pct. 11 Cod de procedură penală, procurorul,
a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând pentru
netemeinicia recursului ca inadmisibil.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar
nominalizat pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate,
Colegiul Penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din
următoarele considerente:
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat
4
împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu,
este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că
recursul declarat este vădit neîntemeiat.
Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța
de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de
art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie
invocate de recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că
hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara
erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.
Din conținutul cererii de recurs ordinar se constată, că recurentul nu
invocă vreun temei de drept concret din cele 16 prevăzute la alin. (1) art. 427
Cod de procedură penală, însă reieșind din motivarea acestuia reiese că
apărarea își exprimă dezacordul cu pedeapsa aplicată, astfel semnalându-se
temeiul de casare stipulat de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală,
care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a
repara erorile de drept comise de către instanțele de fond, în cazul când s-au
aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.
Tot din sumarul recursului declarat rezultă, că autorul este de acord cu
starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea
juridică a acțiunilor săvârșite de inculpat și din aceste considerente, instanța de
recurs nu se va expune asupra acestor aspecte, recurentul însă, critică decizia
instanței de apel prin care a fost modificată modalitatea de executare a pedepsei
cu închisoarea, fiind excluse prevederile art. 90 Cod penal, astfel considerând-
o neîntemeiată, sub aspectul individualizării pedepsei.
În acest context, Colegiul penal menționează, că potrivit art. 75 Cod
penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică
o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în
strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia.
La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține
cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui
vinovat, de circumstanțele atenuante și agravante, de influența pedepsei
aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de
viață ale familiei acestuia.
Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i
se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia
persoana se declară vinovată. Doar instanța de judecată este în măsură să
înfăptuiască acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a
săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării
operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de
Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.
5
Analizând soluția instanței de apel, care a menținut pedeapsa sub formă
de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani, cu executare în penitenciar de tip
semiînchis, aplicată de către prima instanță, modificând modalitatea de
executare, Colegiul penal conchide că instanța a motivat pe deplin și suficient
necesitatea aplicării pedepsei sub formă de închisoare cu executare în
penitenciar, motivare care este corespunzătoare practicii judiciare, ținându-se
cont de toate circumstanțele prezentei cauze penale și cele personale ale
inculpatului Calujnîi Ruslan, care potrivit materialelor cauzei, a comis o
infracțiune cu intenție care conform art. 16 alin. (4) Cod penal, face parte din
categoria celor grave, atentând la relațiile sociale cu privire la sănătatea
persoanei, la locul de trai se caracterizează negativ, consumă băuturi alcoolice,
aspecte care justifică complet aplicarea pedepsei sub formă de închisoare.
Cu referire la alegațiile recurentului privind necesitatea dispunerii
suspendării executării pedepsei cu închisoare, Colegiul penal notează că în
conformitate cu art. 90 alin. (1) Cod penal, în cazul în care instanța de judecată,
ținând cont de circumstanțele cauzei și de personalitatea vinovatului, ajunge la
concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa cu închisoare în
penitenciar, aceasta poate dispune suspendarea executării pedepsei aplicate
vinovatului, indicând în hotărâre perioada de executare a pedepsei în
închisoare și perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă, precum
și motivele condamnării cu suspendarea parțială a executării pedepsei.
Astfel, Colegiul penal evidențiază că lexemul „poate”, oferă posibilitatea
și nu obligația instanței de judecată de a aplica prevederile acestei norme.
Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască
acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o
infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii
respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la
stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.
Astfel, instanța de apel corect a reținut că inculpatul a comis o infracțiune
din categoria celor grave, cu intenție, și luându-se în considerație pericolul
social al infracțiunii respective, modalitatea de comiterea acesteia cu utilizarea
cuțitului de bucătărie și personalității inculpatului, care este caracterizat
negativ la locul de trai. Instanța de recurs atestă iraționalitatea modificării
modului de executare a pedepsei stabilite.
Raționamentul de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal, are la origine
persoana și comportamentul acestuia până la săvârșirea infracțiunii, atitudinea
și modul de manifestare a infractorului în fazele de urmărire penală și de
judecare a cauzei față de infracțiune, cum vinovatul își apreciază fapta social
periculoasă încă de la momentul descoperirii ei cum ar fi: conduita bună a
infractorului, stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau
pentru a repara paguba pricinuită, comportarea sinceră în cursul procesului.
6
Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de
judecată, într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite
și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:
împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite,
starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea
rezultatului produs sau a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii
infracțiunii și scopul urmărit, conduita după săvârșirea faptei și în cursul
procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătatea, situația
familială și socială etc.
Aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal nu reprezintă o categorie aparte
de pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei prin lege de a demonstra că
infracțiunea comisă de ea este un incident în viața acesteia.
Analizând condițiile în care poate fi acordată suspendarea executării
pedepsei, rezultă că aceasta nu este un drept al inculpatului, ci o facultate a
instanței de judecată, care este liberă să aprecieze dacă este cazul să o acorde.
Astfel, luând în considerație personalitatea inculpatului, Colegiul penal
conchide asupra faptului că infracțiunea comisă de către Calujnîi Ruslan nu
reprezintă un incident în viața acestuia, dar acțiuni intenționate, fapt care
determină lucid temeinicia soluției instanței de apel privind executarea reală a
pedepsei cu închisoare stabilite inculpatului Calujnîi Ruslan.
În aceste circumstanțe, Colegiul penal conchide că hotărârea instanței de
apel în latura atacată de către partea apărării, nu conține erori ce ar duce la
casarea acesteia.
Astfel, analizând în cumul argumentele invocate de către recurent în
susținerea recursului declarat, Colegiul penal atestă că acestea au constituit
obiect de examinare în instanța de apel, asupra cărora instanța s-a expus,
complet, argumentat și motivat.
În acest sens, Colegiul penal face trimitere la pct. 37 a hotărârii CtEDO
din 16.02.2010 în cauza Albert vs. România, în care s-a statuat că, art. 6 §1 din
CEDO, deși obligă instanțele să-și motiveze deciziile, nu poate fi interpretat ca
impunere de a da un răspuns detaliat pentru fiecare argument (cauza Van de
Hurk vs Olanda, din 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces
echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de
o instanță inferioară, fie printr-un alt mod, să examineze chestiunile esențiale
supuse atenției sale.
Prin urmare, instanța de recurs ordinar constatând temeinicia motivării
soluției instanței de apel, o însușește integral întrucât această instanță a oferit
răspunsuri complete și argumentate tuturor problemelor esențiale invocate în
speță, pedeapsa aplicată inculpatului fiind una proporțională și echitabilă
faptelor comise.
7
Ținând cont de cele constatate supra, Colegiul penal conchide că eroarea
invocată în recurs nu și-au găsit confirmarea, iar hotărârea atacată este legală și
întemeiată, astfel că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit
neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Lepădatu
Tatiana în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 21 septembrie 2021, în cauza penală în privința lui Caliujnîi
Ruslan xxxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată este pronunțată la 21 aprilie 2022.
Președinte Toma Nadejda
Judecători Boico Victor
Diaconu Iurie
8