1ra-464/22 — art.217/1 al.4 lt.d CP

1ra-464/22 — art.217/1 al.4 lt.d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-464/22

1-19205100-01-1ra-24032022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

12 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte - Timofti Vladimir,

Judecători - Plămădeală Ghenadie, Țurcan Anatolie

Examinând fără citarea părților, admisibilitatea în principiu a

recursului ordinar declarat de către avocatul Cebotari Andrei în numele

inculpatului Pompaș Stanislav, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 21 decembrie 2021 și a sentinței Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani din 28 iunie 2021, în cauza penală în privința lui

Pompaș Stanislav xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în xxxxx,

în comiterea infracțiunilor prevăzute art. art. 2171 alin. (4), lit. d), 248 alin.

(2) Cod penal.

Termenii de examinare:

prima instanță: 27.12.2019 - 28.06.2021;

instanța de apel: 27.07.2021 - 21.12.2021;

instanța de recurs: 24.03.2022 – 12.10.2022.

Asupra motivelor invocate în recurs, în baza materialelor cauzei

penale, Colegiul penal

A C O N S T A T A T :

2021, Pompaș Stanislav a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. art. 2171 alin. (4, lit.d), 248 alin. (2) Cod penal și în baza

acestor Legi cu aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură

penală a fost condamnat după cum urmează:

- în baza art. 2171 alin. (4), lit. d) Codul penal – 4 ani și 8 luni

închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul

de a deține funcții sau de a exercita o anumită activitate ce ține de

administrarea și gestionarea drogurilor, analoagelor acestora, a substanțelor

ori medicamentelor cu efect puternic pe un termen de 5 ani;

- în baza art. 248 alin. (2) Codul penal - 1 an și 6 luni închisoare, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis;

1

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, lui Pompaș Stanislav, pentru

concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor, i-a fost stabilită

pedeapsă definitivă cu închisoare pe un termen de 5 ani și 6 luni, cu

executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a deține

funcții sau de a exercita o anumită activitate ce ține de administrarea și

gestionarea drogurilor, analoagelor acestora, a substanțelor ori

medicamentelor cu efect puternic pe un termen de 5 ani.

S-a încasat de la Pompaș Stanislav în beneficiul Statului cheltuielile

judiciare în sumă de 7980 lei, în legătură cu efectuarea expertizelor

judiciare.

A fost hotărâta soarta corpurilor delicte.

Pompaș Stanislav acționând în scopul realizării intențiilor sale

criminale, la sfârșitul lunii iunie 2019, aflându-se în Republica Franța, a

înstrăinat către investigatorul sub acoperire cu date cifrate Rotari Gheorghe,

897 comprimate de culoare albastră care, conform Raportului de expertiză

judiciară nr. 34/12/1-R-2703 din 11.07.2019, reprezintă substanță

psihotropă MDMA în cantitate totală de 405,4 grame, pe care le-a ascuns în

bagaj neînsoțit și le-a expediat în Republica Moldova prin transportatori de

bagaj neînsoțit, fără a le declara autorităților vamale, care a fost preluat la

26.06.2019 de la transportatorul SRL „xxxx” cu sediul înxxxxx, de către cet.

Sili Alexei și transmis către investigatorul sub acoperire indicat.

Tot el, Pompaș Stanislav, continuând acțiunile sale ilegale la 30 iunie

2019, aflându-se în Republica Franța, a înstrăinat către investigatorul sub

acoperire cu date cifrate Rotari Gheorghe, 1501 comprimate de culoare

albastră care, conform Raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R2803

din 11.09.2019, reprezintă substanță psihotropă MDMA în cantitate totală

de 677,91 grame, pe care le-a ascuns în bagaj neînsoțit și le-a expediat în

Republica Moldova prin transportatori de bagaj neînsoțit, fără a le declara

autorităților vamale, care a fost preluat la 03.07.2019 de la transportatorul

SRL „xxxxxxx” cu sediul în xxxxx, de către cet. Sîli Alexei și care pe au fost

ridicate de la acesta de către angajații de poliție.

Cantitatea totală de MDMA, înstrăinată de către Pompaș Stanislav, pe

constituie 1083,31 grame. Conform Listei substanțelor stupefiante,

psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic

ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului

nr.79 din 23 ianuarie 2006, cantitatea de MDMA care depășește 5,0 g

constituie proporții deosebit de mari.

Astfel, acțiunile lui Pompaș Stanislav au fost încadrate juridic în baza

art. 2171 alin. (4), lit. d) Cod penal, după semnele calificative – „circulația

ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, prin procurarea, expedierea ilegală

a drogurilor, săvârșite în scop de înstrăinare, înstrăinarea drogurilor,

săvârșită, în proporții deosebit de mari.”

2

Tot el, Pompaș Stanislav, acționând în scopul introducerii frauduloase

în RM a drogurilor și înstrăinării lor către alte persoane, la sfârșitul lunii

iunie 2019, Pompaș Stanislav, aflându-se în Republica Franța, a înstrăinat

către investigatorul sub acoperire cu date cifrate Rotari Gheorghe, 897

comprimate de culoare albastră care, conform Raportului de expertiză

judiciară nr. 34/12/1-R- 2703 din 11.07.2019, reprezintă substanță

psihotropă MDMA în cantitate totală de 405,4 grame, pe care le-a ascuns de

autoritățile vamale și de controlul vamal în bagaj neînsoțit și le-a expediat în

Republica Moldova prin transportatori de bagaj neînsoțit, fără a le declara

autorităților vamale, care a fost preluat la 26.06.2019 de la transportatorul

SRL „xxxx” cu sediul în xxxxx, de către cet. Sîli Alexei și transmis către

investigatorul sub acoperire indicat. Tot el, Pompaș Stanislav, continuând

acțiunile sale ilegale la sfârșitul lunii iunie - începutul lunii iulie 2019,

aflându-se în Republica Franța, a înstrăinat către investigatorul sub

acoperire cu date cifrate Rotari Gheorghe, 1501 comprimate de culoare

albastră care, conform Raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-

2803 din 11.09.2019, reprezintă substanță psihotropă MDMA în cantitate

totală de 677,91 grame, pe care le-a ascuns de autoritățile vamale și

controlul vamal în bagaj neînsoțit și le-a expediat în Republica Moldova prin

transportatori de bagaj neînsoțit, fără a le declara autorităților vamale, care

a fost preluat la 03.07.2019 de la transportatorul SRL „xxxx” cu sediul în

xxxx, de către cet. Sîli Alexei și care au fost ridicate de la acesta de către

angajații de poliție.

Astfel, acțiunile lui Pompaș Stanislav au fost încadrate juridic în baza

art. 248 alin. (2) Cod penal, după semnele calificative – „contrabandă, adică

trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor

stupefiante cu efecte puternice, prin nedeclarare.”

Cebotari Andrei în numele inculpatului Pompaș Stanislav, prin care a

solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatul în baza art. 2171 alin. (4), lit. d) Cod penal să fie liberat de

răspundere penală cu încetarea procesului penal, în temeiul art. 217 alin.

(5) Cod penală.

Iar în baza art. 248 alin. (2) Cod penal să-i fie aplicată o pedeapsă mai

blândă sub formă de amendă ținând cont de prevederile art. 3641 alin. (8)

Cod de procedură penal.

3.1. În argumentarea apelului declarat, avocatul a invocat că prima

instanța eronat a constatat că în privința inculpatului nu pot fi aplicate

prevederile art.217 alin.(5) Cod penal, deoarece nu s-a autodenunțat la

organele de urmărire penală, nu a predat benevol substanțele psihotrope,

acesta fiind identificat prin acțiunile organului de urmărire penală de

implicare a sa în comiterea infracțiunii.

Însă potrivit prevederilor pct. 12 al Hotărârii Explicative a Plenului

Curții Supreme de Justiție nr. 2 din 26.12.2011, cu privire la practica

3

judiciară de aplicare a legislației penale ce reglementează circulația

drogurilor, etnobotanicelor sau analoagelor acestora și a precursorilor,

instanțele de judecată urmează să țină seama că, în baza art.217 alin. (5)

Cod penal, liberarea de răspundere penală pentru infracțiunile prevăzute la

art.217 și art.2171 Cod penal este posibilă în cazul în care există una din

două condiții:

a) predarea benevolă de către persoană a drogurilor, etnobotanice sau

analoagelor acestora;

b) acțiunile active ale persoanei care contribuie la descoperirea sau

curmarea infracțiunilor legate de circulația unor astfel de substanțe:

autodenunțare, divulgarea persoanelor care au contribuit la săvârșirea

infracțiunii, indicarea sursei de procurare a drogurilor, etnobotanice sau

analoagelor acestora, participarea la depistarea mijloacelor bănești, a

bunurilor sau a veniturilor dobândite în rezultatul comiterii infracțiunii.

Prin urmare, instanța de judecată neîntemeiat s-a referit doar la

situația ce prevede predarea benevolă de către persoană a drogurilor, or,

legea nu impune condițiile menționate supra să fie cumulative ci impune

existența a uneia din două condiții.

Cu referire la personalitatea inculpatului Pompaș Stanislav acesta a

comis o infracțiune pentru prima dată, anterior nefiind judecat, la locul de

trai fiind caracterizat pozitiv, iar în instanța de judecată a solicitat

examinarea cauzei penale în procedura simplificată conform prevederilor art.

3641 CPP, fapt ce dovedește sinceritatea inculpatului în recunoașterea vinei

și conștientizării acțiunilor sale infracționale.

Inculpatul Pompaș Stanislav a contribuit activ la descoperirea și

contracararea infracțiunii de circulație a substanțelor narcotice prin

indicarea sursei de procurare a acestor substanțe, divulgarea persoanelor

care au contribuit la săvârșirea infracțiunii, iar în urma colaborării acestuia

cu organul de urmărire penală a fost destructurată o grupare criminal

organizată din mai mulți membri ai grupării.

Circumstanțele reținute, indică obiectiv la faptul că în privința

inculpatului Pompaș Stanislav este posibilă aplicarea prevederilor art. 217

alin. (5) Cod penal, adică liberarea de răspundere penală cu încetarea

procesului penal.

Totodată, ținând cont de prevederile art.3641 alin.(8) Cod de procedură

penală, consideră ca inculpatului în baza art.248 alin.(2) Cod penal curma

să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă, cum ar fi pedeapsa sub formă de

amendă.

decembrie 2021, a fost respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea

sentinței fără modificări.

4.1. În motivarea soluției emise instanța de apel a menționat că,

inculpatul deși a fost legal citat, nu s-a prezentat și nici nu a anunțat despre

motivele absenței sale instanța de judecată, motiv pentru care în temeiul

4

prevederilor art. 321 Cod de procedură penală a dispus examinarea cauzei

în lipsa inculpatului, considerând că acesta a renunțat în mod expres la

exercitarea dreptului său de a apărea în fața instanței, prin neprezentarea

în ședințele instanței de apel.

În continuare, instanța de apel a reținut că, judecarea cauzei a avut

loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în procedura

prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, probele, fiind apreciate

corect prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludentei, veridicității și coroborării lor.

Astfel prima instanță corect a concluzionat asupra vinovăției

inculpatului în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2171 alin. (4), lit.

d) Codul penal, după indicii calificativi – „circulația ilegală a etnobotanicelor

în scop de înstrăinare, manifestată prin circulația ilegală a drogurilor în scop

de înstrăinare, prin procurarea, prelucrarea, păstrarea ilegală a drogurilor,

săvârșite în scop de înstrăinare, înstrăinarea ilegală a drogurilor, săvârșită în

proporții deosebit de mari” și art. 248 alin. (2) Codul penal, după indicii

calificativi –„contrabandă, adică trecerea peste frontiera vamală a Republicii

Moldova a substanțelor stupefiante cu efecte puternice, prin nedeclarare”.

Instanța de apel a notat că, prima instanță a îndeplinit strict cerințele

dispozițiilor art.3641 alin.(1) Cod de procedură penală, opțiunea primei

instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate, nu a fost

viciată, în cadrul urmăririi penale n-au fost încălcate normele imperative din

Codul de procedură penală, fapt ce condiționează concluzia că instanța de

apel nu este în drept a reține o altă situație de fapt decât cea reținută în actul

de învinuire, și de către prima instanță.

Cu referire la solicitarea părții apărării privind excluderea răspunderii

penale pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4), lit. d)

Codul penal, instanța de apel a reținut că la 12.05.2021, Pompaș Stanislav

prin cerere scrisă personal de către el, fiind asistat de către avocatul său

Cebotari Andrei, a recunoscut în totalitate vinovăția conform faptelor

indicate în rechizitoriu și a solicitat examinarea cauzei în procedură

simplificată.

În situația aplicării de către prima instanță a dispozițiilor art.3641 Cod

de procedură penală, instanța de apel este obligată să verifice în principiu

îndeplinirea cerințelor dispozițiilor art. 3641 alin.(1) și (4) Cod de procedură

penală și nu poate reține o altă situație de fapt și o altă încadrare juridică

decât cea reținută în rechizitoriu și de către prima instanță.

Reieșind din cele relatate supra, solicitarea părții apărării privind

aplicarea art. 2171 alin. (5) Cod penal în privința inculpatului Pompaș

Stanislav a fost respinsă.

Referitor la individualizarea pedepsei, instanța de apel a constatat că,

prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75,

Cod penal, respectiv a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează

5

răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Astfel, instanța de apel a menționat că prima instanță, ținând cont de

circumstanțele cauzei, de gravitatea infracțiunilor săvârșite, care se atribuie

la categoria infracțiunii mai puțin grave și deosebit de grave prin prisma

prevederilor art. 16 Cod penal, de faptul că infracțiunea a fost săvârșită din

intenție, de personalitatea inculpatului, anterior nu a fost condamnat pentru

săvârșirea infracțiuni similare, iar în cadrul cercetării judecătorești s-a

prezentat și a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată,

recunoscând faptele, corect a ajuns la concluzia că corectarea și reeducarea

inculpatului este posibilă doar cu izolarea acestuia de societate prin

stabilirea pedepsei sub formă de închisoare.

La stabilirea cuantumului pedepsei instanța de judecată a ținut cont

de scopul pedepsei penale conform art.61 Cod penal și a determinat just

cuantumul pedepsei.

Instanța de apel a constatat că la aplicarea pedepsei sub formă de

închisoare pe un termen de 3 ani, prima instanță a ținut cont de prevederile

art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, aplicând pedeapsa în cuantumul

care se încadrează în limitele legale.

Cebotari Andrei în numele inculpatului Pompaș Stanislav, prin care a

solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatul în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal să fie liberat de

răspundere penală cu încetarea procesului penal, în temeiul art. 217 alin.

(5) Cod penal.

Iar în baza art. 248 alin. (2) Cod penal să-i fie aplicată o pedeapsă mai

blândă sub formă de amendă ținând cont de prevederile art. 3641 alin. (8)

Cod de procedură penal.

În motivarea recursului declarat, autorul a invocat argumente similare

celor indicate anterior în apel descrise în pct. 3. și 3.1 al prezentei decizii.

procedură penală, procurorul Crijanovschi Sergiu a depus referință asupra

recursului declarat, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia ca vădit

neîntemeiat.

materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în

drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art.424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute

6

de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie

invocate de recurent. Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot

fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.

Lecturând recursul declarat, Colegiul penal constată că recurentul nu

contestă starea de fapt stabilită de instanțele de judecată și nici încadrarea

juridică a acțiunilor, din care considerente instanța de recurs nu se va

expune referitor la aceste aspecte, dar critică decizia instanție de apel numai

referitor la chestiunea de individualizare a pedepsei, argumente, ce se

încadrează în temeiul prevăzut de art.427 alin.(1), pct.10) Cod de procedură

penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, dacă

s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în

recursul ordinar (pct.5. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în

partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4.,

4.1. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de fond legal

și întemeiat au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale

cauzei în latura pedepsei aplicate inculpatului, în strictă conformitate cu

prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material,

just și argumentat a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal,

art. 3641 Cod de procedură penală, conform căror la aplicarea Legii penale

se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de

persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea penală. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității

sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Persoanei

recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă

echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține

cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de

viață ale familiei acestuia.

Cu referire la circumstanțele speței, Colegiul penal reține că, în urma

solicitării și înscrisului autentic al inculpatului (f.d.147 vol. III), prezenta

cauză a fost judecată pe baza probelor administrate în faza de urmărire

penală, în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală.

Potrivit alin.(8), art.3641 Cod de procedură penală, inculpatul care a

recunoscut săvârșirea faptelor imputate în rechizitoriu și a solicitat

judecarea cauzei pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale,

solicitare care a fost admisă de către instanță prin încheiere protocolară (f.

d. 218 verso, vol. I), beneficiază de reducere cu 1/3 a limitelor de pedeapsă

prevăzute de Lege în cazul pedepsei cu închisoare, ori cu muncă

neremunerată în folosul comunității și de reducere cu 1/4 a limitelor de

7

pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă.

Așadar, sancțiunea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4), lit. d)

Cod penal pentru care a fost recunoscut vinovat inculpatul, prevede

pedeapsa cu închisoare de la 7 la 15 ani cu privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2

la 5 ani, și cu aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură

penală, noile limite sunt pentru pedeapsa cu închisoare constituie: limita

minimă - de la 4 ani și 8 luni și limita maximă de 10 ani închisoare.

Iar, sancțiunea infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (2) Cod penal

prevede pedeapsă cu amendă în mărime de la 3500 la 4500 unități

convenționale sau cu închisoare de până la 3 ani, și cu aplicarea prevederilor

art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, noile limite pentru pedeapsa cu

închisoare sunt: de la 3 luni până la 2 ani închisoare.

În acest sens, Colegiul penal constată că prima instanță corect a

stabilit forma pedepsei – închisoare, mărimea acesteia încadrându-se în

limitele minime noi stabilite prin aplicarea art.3641 alin.(8) Cod de procedură

penală.

De asemenea, prin prisma prevederilor art.84 alin.(1) Cod penal,

pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor, corect i-a

stabilit inculpatului pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un

termen de 5 ani și 6 luni, cu privarea de dreptul de a deține funcții sau de a

exercita o anumită activitate ce ține de administrarea și gestionarea

drogurilor, analoagelor acestora, a substanțelor ori medicamentelor cu efect

puternic pe un termen de 5 ani.

Totodată, Colegiul penal reține că la stabilirea pedepsei inculpatului,

instanțele de fond just au luat în considerație gradul prejudiciabil al

infracțiunilor comise, care potrivit art. 16 alin.(3), (5) Cod penal constituie

infracțiune mai puțin gravă (infracțiunea prevăzută de art.248 alin. (2) Cod

penal) și infracțiune deosebit de gravă (infracțiunea prevăzută de art. 2171

alin. (4) lit. d) Cod penal), inculpatul a recunoscut vinovăția, s-a căit sincer și

a solicitat ca judecarea cauzei să fie înfăptuită conform procedurii prevăzute

de art. 3641 Cod de procedură penală.

Circumstanțe care agravează răspunderea inculpatului în conformitate

cu prevederile art. 77 alin. (1), lit. a) Cod penal nu au fost stabilite,

personalitatea acestuia anterior nu a fost condamnat.

Instanța de recurs menționează că nu pot fi reținute argumentele

avocatului precum că, instanțele de fond la individualizarea pedepsei în

privința inculpatului nu au ținut cont de faptul că, inculpatul a recunoscut-

o pe deplin vina, se căiește sincer de cele comise, a conștientizat fapta

comisă, și a a contribuit activ la descoperirea și contracararea infracțiunii de

circulație a substanțelor narcotice prin indicarea sursei de procurare a

acestor substanțe, divulgarea persoanelor care au contribuit la săvârșirea

infracțiunii, iar în urma colaborării acestuia cu organul de urmărire penală

a fost destructurată o grupare criminal organizată din mai mulți membri ai

8

grupării, or, circumstanțele la care face referire apărarea în cererea de

recurs, au fost luate în considerație la reducerea limitelor de pedeapsă.

Totodată, Colegiul penal reține ca fiind nefondate argumentele

apărătorului ce vizează aplicarea prevederilor art. 217 alin. (5) Cod penal pe

capătul de învinuire prevăzut de art. 2171 alin. (4), lit. d) Cod penal, întrucât

instanțele de judecată au abordat suficient de motivat condițiile stipulate în

norma dată și corect au conchis imposibilitatea liberării inculpatului de

răspundere penală.

În acest sens, Colegiul penal notează că potrivit art. 217 alin. (5) Cod

penal persoana care a săvârșit acțiunile prevăzute la art.217 sau 2171 este

liberată de răspundere penală dacă a contribuit activ la descoperirea sau

contracararea infracțiunii ce ține de circulația ilegală a drogurilor,

etnobotanicelor sau analogilor acestora, după caz, prin autodenunțare,

predare benevolă a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora,

indicare a sursei de procurare a acestor substanțe, la divulgarea persoanelor

care au contribuit la săvîrșirea infracțiunii, la indicarea mijloacelor bănești, a

bunurilor sau a veniturilor rezultate din infracțiune.

Astfel, nu poate fi considerată predare benevolă a drogurilor,

etnobotanicelor sau analogilor acestora ridicarea acestora la reținerea

persoanei, precum și la efectuarea acțiunilor de urmărire penală pentru

depistarea și ridicarea lor.

În consecință, conținutul normei sus menționată, prevede expres că

persoana care a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 2171 Cod penal, nu

poate liberată de răspundere penală, dacă nu s-a autodenunțat și nu a

predat benevol drogurile, etnobotanicele sau analogii acestora.

Din materialele cauzei s-a constatat cert că, inculpatul Pompaș

Stanislav nu s-a autodenunțat la organele de urmărire penală, acesta fiind

identificat prin acțiunile organului de urmărire penală în urma investigațiilor

sub acoperire și a declarațiilor martorului (investigatorului sub acoperire cu

date cifrate sub numele Rotari Gheorghe xxxxx), care a deconspirat acțiunile

ilegale ale inculpatului Pompaș Stanislav.

De asemenea, s-a constat că inculpatul nu a predat benevol

substanțele psihotrope organului de urmărire penală, fapt confirmat prin

procesul-verbal de consemnare a MSI din 27 iulie 2019potrivit căruia în

urma înfăptuirii măsurii speciale de investigație - achiziția de control de la

investigatorul sub acoperire Rotari Gheorghe Vasile, au fost ridicate pastilele

de culoare albastră în număr de 897, care potrivit Raportului de expertiză

judiciară nr. 34/12/1-R-2703 din 11.07.2019 reprezintă substanța

psihotropă MDMA cu cantitatea de 405,4 grame (f.d.55-56 vol. I).

La fel, potrivit ordonanței de efectuarea percheziției din data de 03 iulie

2019, în automobilul de model „Nissan Primera” cu n/î STAQ 325, utilizat

de către cet. Sîli Alexei, au fost depistate și ridicate la 03.07.2019, 1 501

comprimate de culoare albastră, care potrivit Raportului de expertiză nr.

9

34/12/1 - R-2803 din 11.09.2019, conțin substanța psihotropă MDMA, în

cantitate de 677,91 grame (f. d. 82 vol. I).

Respectiv instanțele de fond au conchis că substanțele psihotrope au

fost depistate și ridicate de către organul de urmărire penale, în urma

acțiunilor organului de urmărire penală și nici de cum la predare benevolă a

lui Pompaș Stanislav.

Prin urmare, Colegiul penal consideră că argumentele invocate în

cererea de recurs referitor la individualizarea pedepsei penale nu întrunesc

temeinicia intervenției în hotărârile contestate, or, instanțele de grad inferior

și-au motivat complet și întemeiat soluțiile emise, acordând deplină eficiență

prevederilor art. art. 7, 61, 75 Cod penal la soluționarea chestiunii cu privire

la individualizarea pedepsei, stabilind inculpatului Pompaș Stanislav, o

pedeapsă echitabilă și proporțională faptelor comise, care corespunde atât

principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod

penal de restabilire a echității sociale, corectare a inculpatului, precum și de

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea acestuia, cât și a altor

persoane.

Astfel, nu pot fi reținute argumentele din recurs precum că instanța de

apel în mod eronat a raportat circumstanțele prezentei cauze la normele

penale și procesual-penale, deoarece instanța de judecată este în măsură să

înfăptuiască acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care

a săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea

realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile

prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului

pedepsei.

Mai mult ca atât, analizând în cumul argumentele invocate de către

recurent în susținerea recursului declarat, Colegiul penal atestă că acestea

în esență sunt identice celor din cererea de apel, asupra cărora instanța de

apel s-a expus, complet, argumentat și motivat legal.

În acest sens, Colegiul penal face trimitere la pct. 37 a hotărârii CtEDO

din 16.02.2010 în cauza Albert vs. România, în care s-a statuat că, art. 6 §1

din CEDO, deși obligă instanțele să-și motiveze deciziile, nu poate fi

interpretat ca impunere de a da un răspuns detaliat pentru fiecare argument

(cauza Van de Hurk vs Olanda, din 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea

noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie printr-un alt mod, să

examineze chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune

o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă sau a circumstanțelor

cauzei, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță.

Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia emisă, arătând în

mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală,

pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual,

10

o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele

jurisdicției de primă instanță.

Prin urmare, instanța de recurs ordinar constatând temeinicia

motivării soluției instanței de apel, o însușește integral întrucât această

instanță a oferit răspunsuri complete și argumentate tuturor motivelor

invocate în apelul procurorului, care sunt identice celor din cererea de

recurs.

Ținând cont de cele constatate supra, Colegiul penal conchide că

erorile invocate în recurs nu și-au găsit confirmarea, iar hotărârea atacată

este legală, întemeiată și echitabilă, astfel că recursul urmează a fi declarat

inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Cebotari Andrei în numele inculpatului Pompaș Stanislav, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie 2021, în cauza

penală în privința lui Pompaș Stanislav xxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 03 noiembrie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Țurcan Anatolie

11