1ra-464/22 — art.217/1 al.4 lt.d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.217/1 al.4 lt.d CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
1ra-464/22 — art.217/1 al.4 lt.d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-464/22
1-19205100-01-1ra-24032022
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
12 octombrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte - Timofti Vladimir,
Judecători - Plămădeală Ghenadie, Țurcan Anatolie
Examinând fără citarea părților, admisibilitatea în principiu a
recursului ordinar declarat de către avocatul Cebotari Andrei în numele
inculpatului Pompaș Stanislav, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții
de Apel Chișinău din 21 decembrie 2021 și a sentinței Judecătoriei Chișinău,
sediul Buiucani din 28 iunie 2021, în cauza penală în privința lui
Pompaș Stanislav xxxxx, născut la xxxxx,
originar și domiciliat în xxxxx,
în comiterea infracțiunilor prevăzute art. art. 2171 alin. (4), lit. d), 248 alin.
(2) Cod penal.
Termenii de examinare:
prima instanță: 27.12.2019 - 28.06.2021;
instanța de apel: 27.07.2021 - 21.12.2021;
instanța de recurs: 24.03.2022 – 12.10.2022.
Asupra motivelor invocate în recurs, în baza materialelor cauzei
penale, Colegiul penal
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 28 iunie
2021, Pompaș Stanislav a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor
prevăzute de art. art. 2171 alin. (4, lit.d), 248 alin. (2) Cod penal și în baza
acestor Legi cu aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură
penală a fost condamnat după cum urmează:
- în baza art. 2171 alin. (4), lit. d) Codul penal – 4 ani și 8 luni
închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul
de a deține funcții sau de a exercita o anumită activitate ce ține de
administrarea și gestionarea drogurilor, analoagelor acestora, a substanțelor
ori medicamentelor cu efect puternic pe un termen de 5 ani;
- în baza art. 248 alin. (2) Codul penal - 1 an și 6 luni închisoare, cu
executare în penitenciar de tip semiînchis;
1
Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, lui Pompaș Stanislav, pentru
concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor, i-a fost stabilită
pedeapsă definitivă cu închisoare pe un termen de 5 ani și 6 luni, cu
executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a deține
funcții sau de a exercita o anumită activitate ce ține de administrarea și
gestionarea drogurilor, analoagelor acestora, a substanțelor ori
medicamentelor cu efect puternic pe un termen de 5 ani.
S-a încasat de la Pompaș Stanislav în beneficiul Statului cheltuielile
judiciare în sumă de 7980 lei, în legătură cu efectuarea expertizelor
judiciare.
A fost hotărâta soarta corpurilor delicte.
În sentință, prima instanță a constatat în fapt că:
Pompaș Stanislav acționând în scopul realizării intențiilor sale
criminale, la sfârșitul lunii iunie 2019, aflându-se în Republica Franța, a
înstrăinat către investigatorul sub acoperire cu date cifrate Rotari Gheorghe,
897 comprimate de culoare albastră care, conform Raportului de expertiză
judiciară nr. 34/12/1-R-2703 din 11.07.2019, reprezintă substanță
psihotropă MDMA în cantitate totală de 405,4 grame, pe care le-a ascuns în
bagaj neînsoțit și le-a expediat în Republica Moldova prin transportatori de
bagaj neînsoțit, fără a le declara autorităților vamale, care a fost preluat la
26.06.2019 de la transportatorul SRL „xxxx” cu sediul înxxxxx, de către cet.
Sili Alexei și transmis către investigatorul sub acoperire indicat.
Tot el, Pompaș Stanislav, continuând acțiunile sale ilegale la 30 iunie
2019, aflându-se în Republica Franța, a înstrăinat către investigatorul sub
acoperire cu date cifrate Rotari Gheorghe, 1501 comprimate de culoare
albastră care, conform Raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R2803
din 11.09.2019, reprezintă substanță psihotropă MDMA în cantitate totală
de 677,91 grame, pe care le-a ascuns în bagaj neînsoțit și le-a expediat în
Republica Moldova prin transportatori de bagaj neînsoțit, fără a le declara
autorităților vamale, care a fost preluat la 03.07.2019 de la transportatorul
SRL „xxxxxxx” cu sediul în xxxxx, de către cet. Sîli Alexei și care pe au fost
ridicate de la acesta de către angajații de poliție.
Cantitatea totală de MDMA, înstrăinată de către Pompaș Stanislav, pe
constituie 1083,31 grame. Conform Listei substanțelor stupefiante,
psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic
ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului
nr.79 din 23 ianuarie 2006, cantitatea de MDMA care depășește 5,0 g
constituie proporții deosebit de mari.
Astfel, acțiunile lui Pompaș Stanislav au fost încadrate juridic în baza
art. 2171 alin. (4), lit. d) Cod penal, după semnele calificative – „circulația
ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, prin procurarea, expedierea ilegală
a drogurilor, săvârșite în scop de înstrăinare, înstrăinarea drogurilor,
săvârșită, în proporții deosebit de mari.”
2
Tot el, Pompaș Stanislav, acționând în scopul introducerii frauduloase
în RM a drogurilor și înstrăinării lor către alte persoane, la sfârșitul lunii
iunie 2019, Pompaș Stanislav, aflându-se în Republica Franța, a înstrăinat
către investigatorul sub acoperire cu date cifrate Rotari Gheorghe, 897
comprimate de culoare albastră care, conform Raportului de expertiză
judiciară nr. 34/12/1-R- 2703 din 11.07.2019, reprezintă substanță
psihotropă MDMA în cantitate totală de 405,4 grame, pe care le-a ascuns de
autoritățile vamale și de controlul vamal în bagaj neînsoțit și le-a expediat în
Republica Moldova prin transportatori de bagaj neînsoțit, fără a le declara
autorităților vamale, care a fost preluat la 26.06.2019 de la transportatorul
SRL „xxxx” cu sediul în xxxxx, de către cet. Sîli Alexei și transmis către
investigatorul sub acoperire indicat. Tot el, Pompaș Stanislav, continuând
acțiunile sale ilegale la sfârșitul lunii iunie - începutul lunii iulie 2019,
aflându-se în Republica Franța, a înstrăinat către investigatorul sub
acoperire cu date cifrate Rotari Gheorghe, 1501 comprimate de culoare
albastră care, conform Raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-
2803 din 11.09.2019, reprezintă substanță psihotropă MDMA în cantitate
totală de 677,91 grame, pe care le-a ascuns de autoritățile vamale și
controlul vamal în bagaj neînsoțit și le-a expediat în Republica Moldova prin
transportatori de bagaj neînsoțit, fără a le declara autorităților vamale, care
a fost preluat la 03.07.2019 de la transportatorul SRL „xxxx” cu sediul în
xxxx, de către cet. Sîli Alexei și care au fost ridicate de la acesta de către
angajații de poliție.
Astfel, acțiunile lui Pompaș Stanislav au fost încadrate juridic în baza
art. 248 alin. (2) Cod penal, după semnele calificative – „contrabandă, adică
trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor
stupefiante cu efecte puternice, prin nedeclarare.”
Nefiind de acord cu sentința pronunțată, a declarat apel avocatul
Cebotari Andrei în numele inculpatului Pompaș Stanislav, prin care a
solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care
inculpatul în baza art. 2171 alin. (4), lit. d) Cod penal să fie liberat de
răspundere penală cu încetarea procesului penal, în temeiul art. 217 alin.
(5) Cod penală.
Iar în baza art. 248 alin. (2) Cod penal să-i fie aplicată o pedeapsă mai
blândă sub formă de amendă ținând cont de prevederile art. 3641 alin. (8)
Cod de procedură penal.
3.1. În argumentarea apelului declarat, avocatul a invocat că prima
instanța eronat a constatat că în privința inculpatului nu pot fi aplicate
prevederile art.217 alin.(5) Cod penal, deoarece nu s-a autodenunțat la
organele de urmărire penală, nu a predat benevol substanțele psihotrope,
acesta fiind identificat prin acțiunile organului de urmărire penală de
implicare a sa în comiterea infracțiunii.
Însă potrivit prevederilor pct. 12 al Hotărârii Explicative a Plenului
Curții Supreme de Justiție nr. 2 din 26.12.2011, cu privire la practica
3
judiciară de aplicare a legislației penale ce reglementează circulația
drogurilor, etnobotanicelor sau analoagelor acestora și a precursorilor,
instanțele de judecată urmează să țină seama că, în baza art.217 alin. (5)
Cod penal, liberarea de răspundere penală pentru infracțiunile prevăzute la
art.217 și art.2171 Cod penal este posibilă în cazul în care există una din
două condiții:
a) predarea benevolă de către persoană a drogurilor, etnobotanice sau
analoagelor acestora;
b) acțiunile active ale persoanei care contribuie la descoperirea sau
curmarea infracțiunilor legate de circulația unor astfel de substanțe:
autodenunțare, divulgarea persoanelor care au contribuit la săvârșirea
infracțiunii, indicarea sursei de procurare a drogurilor, etnobotanice sau
analoagelor acestora, participarea la depistarea mijloacelor bănești, a
bunurilor sau a veniturilor dobândite în rezultatul comiterii infracțiunii.
Prin urmare, instanța de judecată neîntemeiat s-a referit doar la
situația ce prevede predarea benevolă de către persoană a drogurilor, or,
legea nu impune condițiile menționate supra să fie cumulative ci impune
existența a uneia din două condiții.
Cu referire la personalitatea inculpatului Pompaș Stanislav acesta a
comis o infracțiune pentru prima dată, anterior nefiind judecat, la locul de
trai fiind caracterizat pozitiv, iar în instanța de judecată a solicitat
examinarea cauzei penale în procedura simplificată conform prevederilor art.
3641 CPP, fapt ce dovedește sinceritatea inculpatului în recunoașterea vinei
și conștientizării acțiunilor sale infracționale.
Inculpatul Pompaș Stanislav a contribuit activ la descoperirea și
contracararea infracțiunii de circulație a substanțelor narcotice prin
indicarea sursei de procurare a acestor substanțe, divulgarea persoanelor
care au contribuit la săvârșirea infracțiunii, iar în urma colaborării acestuia
cu organul de urmărire penală a fost destructurată o grupare criminal
organizată din mai mulți membri ai grupării.
Circumstanțele reținute, indică obiectiv la faptul că în privința
inculpatului Pompaș Stanislav este posibilă aplicarea prevederilor art. 217
alin. (5) Cod penal, adică liberarea de răspundere penală cu încetarea
procesului penal.
Totodată, ținând cont de prevederile art.3641 alin.(8) Cod de procedură
penală, consideră ca inculpatului în baza art.248 alin.(2) Cod penal curma
să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă, cum ar fi pedeapsa sub formă de
amendă.
Prin decizia Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 21
decembrie 2021, a fost respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea
sentinței fără modificări.
4.1. În motivarea soluției emise instanța de apel a menționat că,
inculpatul deși a fost legal citat, nu s-a prezentat și nici nu a anunțat despre
motivele absenței sale instanța de judecată, motiv pentru care în temeiul
4
prevederilor art. 321 Cod de procedură penală a dispus examinarea cauzei
în lipsa inculpatului, considerând că acesta a renunțat în mod expres la
exercitarea dreptului său de a apărea în fața instanței, prin neprezentarea
în ședințele instanței de apel.
În continuare, instanța de apel a reținut că, judecarea cauzei a avut
loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în procedura
prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, probele, fiind apreciate
corect prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al
pertinenței, concludentei, veridicității și coroborării lor.
Astfel prima instanță corect a concluzionat asupra vinovăției
inculpatului în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2171 alin. (4), lit.
d) Codul penal, după indicii calificativi – „circulația ilegală a etnobotanicelor
în scop de înstrăinare, manifestată prin circulația ilegală a drogurilor în scop
de înstrăinare, prin procurarea, prelucrarea, păstrarea ilegală a drogurilor,
săvârșite în scop de înstrăinare, înstrăinarea ilegală a drogurilor, săvârșită în
proporții deosebit de mari” și art. 248 alin. (2) Codul penal, după indicii
calificativi –„contrabandă, adică trecerea peste frontiera vamală a Republicii
Moldova a substanțelor stupefiante cu efecte puternice, prin nedeclarare”.
Instanța de apel a notat că, prima instanță a îndeplinit strict cerințele
dispozițiilor art.3641 alin.(1) Cod de procedură penală, opțiunea primei
instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate, nu a fost
viciată, în cadrul urmăririi penale n-au fost încălcate normele imperative din
Codul de procedură penală, fapt ce condiționează concluzia că instanța de
apel nu este în drept a reține o altă situație de fapt decât cea reținută în actul
de învinuire, și de către prima instanță.
Cu referire la solicitarea părții apărării privind excluderea răspunderii
penale pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4), lit. d)
Codul penal, instanța de apel a reținut că la 12.05.2021, Pompaș Stanislav
prin cerere scrisă personal de către el, fiind asistat de către avocatul său
Cebotari Andrei, a recunoscut în totalitate vinovăția conform faptelor
indicate în rechizitoriu și a solicitat examinarea cauzei în procedură
simplificată.
În situația aplicării de către prima instanță a dispozițiilor art.3641 Cod
de procedură penală, instanța de apel este obligată să verifice în principiu
îndeplinirea cerințelor dispozițiilor art. 3641 alin.(1) și (4) Cod de procedură
penală și nu poate reține o altă situație de fapt și o altă încadrare juridică
decât cea reținută în rechizitoriu și de către prima instanță.
Reieșind din cele relatate supra, solicitarea părții apărării privind
aplicarea art. 2171 alin. (5) Cod penal în privința inculpatului Pompaș
Stanislav a fost respinsă.
Referitor la individualizarea pedepsei, instanța de apel a constatat că,
prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75,
Cod penal, respectiv a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de
persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează
5
răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și
reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.
Astfel, instanța de apel a menționat că prima instanță, ținând cont de
circumstanțele cauzei, de gravitatea infracțiunilor săvârșite, care se atribuie
la categoria infracțiunii mai puțin grave și deosebit de grave prin prisma
prevederilor art. 16 Cod penal, de faptul că infracțiunea a fost săvârșită din
intenție, de personalitatea inculpatului, anterior nu a fost condamnat pentru
săvârșirea infracțiuni similare, iar în cadrul cercetării judecătorești s-a
prezentat și a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată,
recunoscând faptele, corect a ajuns la concluzia că corectarea și reeducarea
inculpatului este posibilă doar cu izolarea acestuia de societate prin
stabilirea pedepsei sub formă de închisoare.
La stabilirea cuantumului pedepsei instanța de judecată a ținut cont
de scopul pedepsei penale conform art.61 Cod penal și a determinat just
cuantumul pedepsei.
Instanța de apel a constatat că la aplicarea pedepsei sub formă de
închisoare pe un termen de 3 ani, prima instanță a ținut cont de prevederile
art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, aplicând pedeapsa în cuantumul
care se încadrează în limitele legale.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul
Cebotari Andrei în numele inculpatului Pompaș Stanislav, prin care a
solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care
inculpatul în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal să fie liberat de
răspundere penală cu încetarea procesului penal, în temeiul art. 217 alin.
(5) Cod penal.
Iar în baza art. 248 alin. (2) Cod penal să-i fie aplicată o pedeapsă mai
blândă sub formă de amendă ținând cont de prevederile art. 3641 alin. (8)
Cod de procedură penal.
În motivarea recursului declarat, autorul a invocat argumente similare
celor indicate anterior în apel descrise în pct. 3. și 3.1 al prezentei decizii.
În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1), pct.11) Cod de
procedură penală, procurorul Crijanovschi Sergiu a depus referință asupra
recursului declarat, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia ca vădit
neîntemeiat.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat în baza
materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității
acestuia, din următoarele considerente.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului
declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în
drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este
vădit neîntemeiat.
Conform prevederilor art.424 alin. (2) Cod de procedură penală,
instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute
6
de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie
invocate de recurent. Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot
fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.
Lecturând recursul declarat, Colegiul penal constată că recurentul nu
contestă starea de fapt stabilită de instanțele de judecată și nici încadrarea
juridică a acțiunilor, din care considerente instanța de recurs nu se va
expune referitor la aceste aspecte, dar critică decizia instanție de apel numai
referitor la chestiunea de individualizare a pedepsei, argumente, ce se
încadrează în temeiul prevăzut de art.427 alin.(1), pct.10) Cod de procedură
penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului
pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, dacă
s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.
În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în
recursul ordinar (pct.5. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în
partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4.,
4.1. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de fond legal
și întemeiat au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale
cauzei în latura pedepsei aplicate inculpatului, în strictă conformitate cu
prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material,
just și argumentat a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal,
art. 3641 Cod de procedură penală, conform căror la aplicarea Legii penale
se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de
persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori
agravează răspunderea penală. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității
sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi
infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Persoanei
recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă
echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii.
La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține
cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de
circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, de influența pedepsei
aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de
viață ale familiei acestuia.
Cu referire la circumstanțele speței, Colegiul penal reține că, în urma
solicitării și înscrisului autentic al inculpatului (f.d.147 vol. III), prezenta
cauză a fost judecată pe baza probelor administrate în faza de urmărire
penală, în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală.
Potrivit alin.(8), art.3641 Cod de procedură penală, inculpatul care a
recunoscut săvârșirea faptelor imputate în rechizitoriu și a solicitat
judecarea cauzei pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale,
solicitare care a fost admisă de către instanță prin încheiere protocolară (f.
d. 218 verso, vol. I), beneficiază de reducere cu 1/3 a limitelor de pedeapsă
prevăzute de Lege în cazul pedepsei cu închisoare, ori cu muncă
neremunerată în folosul comunității și de reducere cu 1/4 a limitelor de
7
pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă.
Așadar, sancțiunea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4), lit. d)
Cod penal pentru care a fost recunoscut vinovat inculpatul, prevede
pedeapsa cu închisoare de la 7 la 15 ani cu privarea de dreptul de a ocupa
anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2
la 5 ani, și cu aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură
penală, noile limite sunt pentru pedeapsa cu închisoare constituie: limita
minimă - de la 4 ani și 8 luni și limita maximă de 10 ani închisoare.
Iar, sancțiunea infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (2) Cod penal
prevede pedeapsă cu amendă în mărime de la 3500 la 4500 unități
convenționale sau cu închisoare de până la 3 ani, și cu aplicarea prevederilor
art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, noile limite pentru pedeapsa cu
închisoare sunt: de la 3 luni până la 2 ani închisoare.
În acest sens, Colegiul penal constată că prima instanță corect a
stabilit forma pedepsei – închisoare, mărimea acesteia încadrându-se în
limitele minime noi stabilite prin aplicarea art.3641 alin.(8) Cod de procedură
penală.
De asemenea, prin prisma prevederilor art.84 alin.(1) Cod penal,
pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor, corect i-a
stabilit inculpatului pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un
termen de 5 ani și 6 luni, cu privarea de dreptul de a deține funcții sau de a
exercita o anumită activitate ce ține de administrarea și gestionarea
drogurilor, analoagelor acestora, a substanțelor ori medicamentelor cu efect
puternic pe un termen de 5 ani.
Totodată, Colegiul penal reține că la stabilirea pedepsei inculpatului,
instanțele de fond just au luat în considerație gradul prejudiciabil al
infracțiunilor comise, care potrivit art. 16 alin.(3), (5) Cod penal constituie
infracțiune mai puțin gravă (infracțiunea prevăzută de art.248 alin. (2) Cod
penal) și infracțiune deosebit de gravă (infracțiunea prevăzută de art. 2171
alin. (4) lit. d) Cod penal), inculpatul a recunoscut vinovăția, s-a căit sincer și
a solicitat ca judecarea cauzei să fie înfăptuită conform procedurii prevăzute
de art. 3641 Cod de procedură penală.
Circumstanțe care agravează răspunderea inculpatului în conformitate
cu prevederile art. 77 alin. (1), lit. a) Cod penal nu au fost stabilite,
personalitatea acestuia anterior nu a fost condamnat.
Instanța de recurs menționează că nu pot fi reținute argumentele
avocatului precum că, instanțele de fond la individualizarea pedepsei în
privința inculpatului nu au ținut cont de faptul că, inculpatul a recunoscut-
o pe deplin vina, se căiește sincer de cele comise, a conștientizat fapta
comisă, și a a contribuit activ la descoperirea și contracararea infracțiunii de
circulație a substanțelor narcotice prin indicarea sursei de procurare a
acestor substanțe, divulgarea persoanelor care au contribuit la săvârșirea
infracțiunii, iar în urma colaborării acestuia cu organul de urmărire penală
a fost destructurată o grupare criminal organizată din mai mulți membri ai
8
grupării, or, circumstanțele la care face referire apărarea în cererea de
recurs, au fost luate în considerație la reducerea limitelor de pedeapsă.
Totodată, Colegiul penal reține ca fiind nefondate argumentele
apărătorului ce vizează aplicarea prevederilor art. 217 alin. (5) Cod penal pe
capătul de învinuire prevăzut de art. 2171 alin. (4), lit. d) Cod penal, întrucât
instanțele de judecată au abordat suficient de motivat condițiile stipulate în
norma dată și corect au conchis imposibilitatea liberării inculpatului de
răspundere penală.
În acest sens, Colegiul penal notează că potrivit art. 217 alin. (5) Cod
penal persoana care a săvârșit acțiunile prevăzute la art.217 sau 2171 este
liberată de răspundere penală dacă a contribuit activ la descoperirea sau
contracararea infracțiunii ce ține de circulația ilegală a drogurilor,
etnobotanicelor sau analogilor acestora, după caz, prin autodenunțare,
predare benevolă a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora,
indicare a sursei de procurare a acestor substanțe, la divulgarea persoanelor
care au contribuit la săvîrșirea infracțiunii, la indicarea mijloacelor bănești, a
bunurilor sau a veniturilor rezultate din infracțiune.
Astfel, nu poate fi considerată predare benevolă a drogurilor,
etnobotanicelor sau analogilor acestora ridicarea acestora la reținerea
persoanei, precum și la efectuarea acțiunilor de urmărire penală pentru
depistarea și ridicarea lor.
În consecință, conținutul normei sus menționată, prevede expres că
persoana care a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 2171 Cod penal, nu
poate liberată de răspundere penală, dacă nu s-a autodenunțat și nu a
predat benevol drogurile, etnobotanicele sau analogii acestora.
Din materialele cauzei s-a constatat cert că, inculpatul Pompaș
Stanislav nu s-a autodenunțat la organele de urmărire penală, acesta fiind
identificat prin acțiunile organului de urmărire penală în urma investigațiilor
sub acoperire și a declarațiilor martorului (investigatorului sub acoperire cu
date cifrate sub numele Rotari Gheorghe xxxxx), care a deconspirat acțiunile
ilegale ale inculpatului Pompaș Stanislav.
De asemenea, s-a constat că inculpatul nu a predat benevol
substanțele psihotrope organului de urmărire penală, fapt confirmat prin
procesul-verbal de consemnare a MSI din 27 iulie 2019potrivit căruia în
urma înfăptuirii măsurii speciale de investigație - achiziția de control de la
investigatorul sub acoperire Rotari Gheorghe Vasile, au fost ridicate pastilele
de culoare albastră în număr de 897, care potrivit Raportului de expertiză
judiciară nr. 34/12/1-R-2703 din 11.07.2019 reprezintă substanța
psihotropă MDMA cu cantitatea de 405,4 grame (f.d.55-56 vol. I).
La fel, potrivit ordonanței de efectuarea percheziției din data de 03 iulie
2019, în automobilul de model „Nissan Primera” cu n/î STAQ 325, utilizat
de către cet. Sîli Alexei, au fost depistate și ridicate la 03.07.2019, 1 501
comprimate de culoare albastră, care potrivit Raportului de expertiză nr.
9
34/12/1 - R-2803 din 11.09.2019, conțin substanța psihotropă MDMA, în
cantitate de 677,91 grame (f. d. 82 vol. I).
Respectiv instanțele de fond au conchis că substanțele psihotrope au
fost depistate și ridicate de către organul de urmărire penale, în urma
acțiunilor organului de urmărire penală și nici de cum la predare benevolă a
lui Pompaș Stanislav.
Prin urmare, Colegiul penal consideră că argumentele invocate în
cererea de recurs referitor la individualizarea pedepsei penale nu întrunesc
temeinicia intervenției în hotărârile contestate, or, instanțele de grad inferior
și-au motivat complet și întemeiat soluțiile emise, acordând deplină eficiență
prevederilor art. art. 7, 61, 75 Cod penal la soluționarea chestiunii cu privire
la individualizarea pedepsei, stabilind inculpatului Pompaș Stanislav, o
pedeapsă echitabilă și proporțională faptelor comise, care corespunde atât
principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod
penal de restabilire a echității sociale, corectare a inculpatului, precum și de
prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea acestuia, cât și a altor
persoane.
Astfel, nu pot fi reținute argumentele din recurs precum că instanța de
apel în mod eronat a raportat circumstanțele prezentei cauze la normele
penale și procesual-penale, deoarece instanța de judecată este în măsură să
înfăptuiască acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care
a săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea
realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile
prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului
pedepsei.
Mai mult ca atât, analizând în cumul argumentele invocate de către
recurent în susținerea recursului declarat, Colegiul penal atestă că acestea
în esență sunt identice celor din cererea de apel, asupra cărora instanța de
apel s-a expus, complet, argumentat și motivat legal.
În acest sens, Colegiul penal face trimitere la pct. 37 a hotărârii CtEDO
din 16.02.2010 în cauza Albert vs. România, în care s-a statuat că, art. 6 §1
din CEDO, deși obligă instanțele să-și motiveze deciziile, nu poate fi
interpretat ca impunere de a da un răspuns detaliat pentru fiecare argument
(cauza Van de Hurk vs Olanda, din 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea
noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea
motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie printr-un alt mod, să
examineze chestiunile esențiale supuse atenției sale.
Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune
o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă sau a circumstanțelor
cauzei, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță.
Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia emisă, arătând în
mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală,
pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual,
10
o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele
jurisdicției de primă instanță.
Prin urmare, instanța de recurs ordinar constatând temeinicia
motivării soluției instanței de apel, o însușește integral întrucât această
instanță a oferit răspunsuri complete și argumentate tuturor motivelor
invocate în apelul procurorului, care sunt identice celor din cererea de
recurs.
Ținând cont de cele constatate supra, Colegiul penal conchide că
erorile invocate în recurs nu și-au găsit confirmarea, iar hotărârea atacată
este legală, întemeiată și echitabilă, astfel că recursul urmează a fi declarat
inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de
procedură penală, Colegiul penal
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul
Cebotari Andrei în numele inculpatului Pompaș Stanislav, împotriva deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie 2021, în cauza
penală în privința lui Pompaș Stanislav xxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 03 noiembrie 2022.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Plămădeală Ghenadie
Țurcan Anatolie
11