1ra-856/22 — art. 217 alin. 2 CP

1ra-856/22 — art. 217 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-856/22

1-21031675-01-1ra-03062022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

19 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte - Timofti Vladimir,

Judecători - Plămădeală Ghenadie, Cobzac Elena

Examinând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Bucatca Vadim în numele inculpatului Bulat Constantin, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 ianuarie 2022, în cauza

penală de învinuire a lui

Bulat Constantin xxxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat mun. xxxxx, anterior

prin hotărârile:

xxxxx,

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal.

Termenii de examinare:

prima instanță: 02.03.2020 – 08.04.2021;

instanța de apel: 08.10.2021 – 19.01.2022;

instanța de recurs: 03.06.2022 – 19.09.2022.

Asupra motivelor invocate în recursul ordinar, în baza materialelor

cauzei penale, Colegiul penal

A C O N S T A T A T :

2021, Bulat Constantin a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal și în baza acestei Legi cu aplicarea

art.3641 alin.(8) Cod procedură penală, a fost condamnat la 8 (opt) luni

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită lui Bulat

Constantin a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 1

(un) an.

Conform art. 90 alin. (6), lit. a), c), g) Cod penal, Bulat Constantin a

fost obligat să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului

competent, să participe la un program probațional destinat consumatorilor

de droguri și să presteze muncă neremunerată în folosul comunității în

mărime de 150 (una sută cincizeci) ore.

A fost încasat din contul lui Bulat Constantin în beneficiul Statului

suma de 1680 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

1

A fost hotărâtă soarta corpurilor delicte.

Bulat Constantin, urmărind scopul păstrării ilegale a drogurilor, fără

scop de înstrăinare, acționând cu intenție directă, conștientizând caracterul

prejudiciabil al circulației ilegale a drogurilor, în circumstanțe nestabilite de

organul de urmărire penală, a intrat ilegal în posesia substanțelor

stupefiante, pe care le-a păstrat ilegal asupra sa până la 30 noiembrie 2020,

aproximativ la ora 22:00, moment în care aflându-se la intersecția str.

Minsk cu str. Cetatea Albă, mun. Chișinău, fiind suspectat în consum și

păstrare de droguri a fost identificat de către angajații Batalionului

patrulare și reacționare operativă al Direcției de Poliție municipiul Chișinău

a Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne, care

asigurau menținerea ordinii publice, ulterior fiind condus pentru

documentarea cazului la Inspectoratul de Poliție Botanica al Direcției de

Poliție municipiul Chișinău, unde a predat benevol un pachet improvizat

dintr-o bancnotă împăturită cu nominalul de un leu MDL seria „A 0297”, o

substanță solidă, de culoare albă, cu aspect de cristale, care a fost ridicată

și supusă expertizei.

Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/1-R-

4733 din 28 decembrie 2020, substanța solidă, de culoare albă, cu aspect

de cristale, reprezintă substanța stupefiantă PVP

(apirrolidinovalerophenone), neutilizată în scopuri medicale. Cantitatea

substanței stupefiante - PVP constituie 0,09 grame.

În corespundere cu pct. 148 din Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23

ianuarie 2006, „Cu privire la Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a

plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și

cantitățile acestora”, substanța stupefiantă PVP cu masa de 0,09 grame

constituie proporții mari.

Astfel, acțiunile inculpatului Bulat Constantin au fost încadrate juridic

baza art. 217 alin. (2) Cod penal, după semnele calificative - „circulația

ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora, fără scop de

înstrăinare, adică păstrarea drogurilor săvârșite în proporții mari și fără scop

de înstrăinare.”

Chișinău, oficiul reprezentare a învinuirii în instanța de judecată, Rusu

Olesea, a declarat apel solicitând casarea parțială a sentinței, pronunțarea

unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu

recunoașterea vinovăției lui Bulat Constantin de săvârșirea infracțiunii

prevăzută la art. 217 alin. (2) Cod penal cu stabilirea pedepsei sub formă de

închisoare de 8 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

3.1. În argumentarea cererii de apel, procurorul a menționat că

pedeapsa sub formă de închisoare de 8 luni cu aplicarea art. 90 Cod penal,

stabilită inculpatului de către prima instanță, este prea blândă și pentru a

atinge scopul pedepsei prevăzut la art. 61 Cod penal, cel mai eficient mijloc

de corectare a acestuia fiind aplicarea unei pedepse sub formă de

închisoare.

2

De asemenea, a menționat că, prima instanță la individualizarea

pedepsei nu a ținut cont în principal de gravitatea infracțiunii, persoana

celui vinovat, circumstanțele care agravează răspunderea și de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

A mai indicat că, faptul aplicării unei pedepse blânde inculpatului,

poate doar să încurajeze comiterea pe viitor a altor infracțiuni.

ianuarie 2022, s-a admis apelul procurorului, s-a casat sentința parțial, cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță prin care Bulat Constantin a fost recunoscut vinovat în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal și în baza acestei Legi,

i-a fost stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 luni,

cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

4.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, prima

instanță, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată

prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și

veridicității lor, a stabilit corect situația de fapt, dând faptelor reținute în

sarcina inculpatului Bulat Constantin încadrarea juridică prevăzută la art.

217 alin. (2) Cod penal – „circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau

analogii acestora, fără scop de înstrăinare, adică păstrarea drogurilor,

săvârșită în proporții mari, fără scop de înstrăinare”.

A menționat instanța de apel că, verificând legalitatea individualizării

pedepsei penale în privința inculpatului Bulat Constantin a constată că,

instanța de fond nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61,

75, 90 Cod penal, respectiv, nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele

care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile

de viață ale familiei acestuia.

Instanța de apel a concretizat că, pornind de la caracterul faptei

comise, raportat la modul de comitere, mijloacele folosite, circumstanțele

legate de personalitatea inculpatului, care anterior a fost condamnat,

inculpatului urmează a fi aplicată pedeapsa închisorii, cu executarea reală,

deoarece anume această pedeapsă stabilită inculpatului își va fi realiza

scopul.

Vadim în numele inculpatului Bulat Constantin, a declarat recurs ordinar,

prin care, invocând temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1), pct. 6), 8) Cod

de procedură penală, solicită casarea deciziei, cu pronunțarea unei noi

hotărâri prin care să fie menținută sentința.

În motivarea recursului declarat, autorul acestuia invocă că instanța

de apel nu a luat în considerare că inculpatul la urmărirea penală a

recunoscut vina în comiterea infracțiunii, s-a căit de cele săvârșite, în primă

instanță a înaintat o cerere prin care a solicitat examinarea cauzei în baza

probelor administrate la faza de urmărire penală, se află la evidența

narcologică ca consumator de substanțe narcotice, antecedentele pedepsei

sunt stinse.

3

Menționează că nu poate fi reținut de către instanța de apel faptul că

anterior inculpatul a fost condamnat pentru infracțiuni similare, or,

persoana se consideră condamnată din momentul rămânerii definitive a

sentinței până la momentul stingerii antecedentelor penale, în speță

atestându-se că antecedentul inculpatului a fost stins și pedeapsa

executată.

Remarcă că prima instanță, just a constatat că proporționalitatea este

concepută ca un raport just, echitabil, între situația de fapt, mijloacele de

restrângere a exercițiului unor drepturi și scopul legitim urmărit sau ca un

raport echitabil între interesul individual și interesul public, precum și că

pedeapsa stabilită inculpatului Bulat Constantin trebuie să fie

proporțională, efectivă, disuasivă, aptă să conducă la restabilirea echității

sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane.

Consideră că în cazul alternativelor de pedeapsă prevăzute pentru

infracțiunea săvârșită, pedeapsa cu închisoarea are un caracter excepțional

și se aplică atunci când gravitatea infracțiunii și personalitatea infractorului

fac necesară aplicarea pedepsei cu închisoarea, iar o altă pedeapsă este

insuficientă și nu și-ar atinge scopul.

Ținând cont de personalitatea inculpatului Bulat Constantin, de

gravitatea infracțiunii, de faptul că primul a comis o infracțiune ușoară, de

cantitatea drogurilor depistate asupra sa, de recunoașterea vinovăției,

consideră că reeducarea și corectarea acestuia, este posibilă fără izolarea

acestuia de societate.

procedură penală, procurorul Crijanovschi Sergiu a depus referință asupra

recursului declarat, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia ca vădit

neîntemeiat.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează asupra

inadmisibilității acestuia din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în

drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute

de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie

invocate de recurent. Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot

fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau

substanțial.

Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect Legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că de către

avocatul inculpatului a fost indicat în calitate de temei pentru recurs

prevederile art.427 alin.(1), pct.6), 8) Cod de procedură penală, însă reieșind

4

din esența argumentelor invocate se atestă că titularul cererii de recurs

invocă, de fapt, dezacordul cu modalitatea de individualizare a pedepsei

penale, temei de recurs prevăzut de pct.10) potrivit căruia hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Colegiul penal se va expune în privința temeiului de casare prevăzut la

art.427 alin.(1), pct.10) Cod de procedură penală, în partea ce ține de

corectitudinea individualizării pedepsei penale aplicate inculpatului Bulat

Constantin, întrucât celelalte temeiuri de casare nominalizate în recurs nu

au fost motivate de către apărare, iar în circumstanțele în care recursul nu

este motivat sub aspectul temeiului de casare invocat, instanța de recurs

nu este competentă să completeze din oficiu recursul cu circumstanțe în

fapt și în drept, care l-ar justifica.

Colegiul penal, examinând temeiul invocat în recursul ordinar și

circumstanțele cauzei deduse judecării, a conchis că, instanța de apel legal

și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale

cauzei în latura pedepsei aplicate inculpatului, astfel în cât acestuia fiindu-i

stabilită o pedeapsă privativă de liberate – 6 luni închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În acest sens, se atestă că, instanța de apel a respectat prevederile

normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, just și

argumentat a ținut cont de dispozițiile prevederilor art. art. 7, 61, 75, 90

Cod penal, art. 3641 Cod de procedură penală, conform cărora, la aplicarea

Legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii

săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea penală.

La caz, Colegiul penal notează că, pedeapsa are drept scop restabilirea

echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii

de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane.

Persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o

pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată

ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile

de viață ale familiei acestuia.

Inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în

rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor

administrate în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu 1/3 a

limitelor de pedeapsă prevăzute de Lege în cazul pedepsei cu închisoare.

Dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani

pentru infracțiunile săvârșite cu intenție instanța de judecată, ținând cont

de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia

că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate

dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate

vinovatului, instanța de apel pronunțându-se argumentat asupra tuturor

motivelor invocate în apelul avocatului.

5

Este de menționat că, instanța de apel, just și corect a apreciat că,

prima instanță nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61,

75, 90 Cod penal, astfel, neținând cont de gravitatea infracțiunii săvârșite,

de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care

atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării vinovatului, or, în sensul art. 61 alin. (1), (2)

Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un

mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce se aplică de instanțele

de judecată, în numele Legii, persoanelor care au săvârșit infracțiuni,

cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor, având ca scop

restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

condamnaților, cât și a altor persoane.

Colegiul penal notează că, stabilirea unei pedepse privative de

libertate inculpatului, nici de cum nu a atentat la îngrădirea și/sau

constrângerea drepturilor și libertăților acestuia, or, scopul pedepsei penale

pe lângă restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea

condamnatului, are ca menire și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât

din partea condamnaților, cât și a altor persoane, în acest sens fiind

conform principiului dreptului penal, reflectat în esența principiului

legalității care are la baza sa două axiome: nulum crimen sine lege și nulum

poena sine lege, ceea ce înseamnă că nu există infracțiune fără lege și nici

pedeapsă fără lege.

În prezenta cauză, Colegiul penal menționează că nu pot fi reținute

argumentele avocatului precum că, instanța de apel la individualizarea

pedepsei în privința inculpatului nu au ținut cont de faptul că, inculpatul

vina în comiterea infracțiunii a recunoscut-o pe deplin, se căiește sincer de

cele comise, a conștientizat fapta comisă. Or, circumstanțele la care face

referire recurentul în cererea de recurs, au fost luate în considerație de

către instanța de apel.

Totodată, Colegiul penal reține ca fiind nefondate și argumentele

recurentului ce vizează casarea deciziei instanței de apel cu menținerea

sentinței primei instanțe, adică aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, or,

la caz instanța de apel a constatat fără echivoc caracterul faptei comise,

raportat la modul de comitere, mijloacele folosite, circumstanțele legate de

personalitatea inculpatului, care anterior a fost condamnat pentru faptă

similară la o pedeapsă sub formă de amendă (f. d. 47-48), însă concluzii

necesare nu a făcut că, faptele social periculoase sunt supuse răspunderii

penale, respectiv nu s-a atins scopul pedepsei (art.61 Cod penal), ca

consecință inculpatului fiindu-i stabilită pedeapsa cu închisoarea – 6 luni,

această pedeapsă fiind unica soluție care își va fi realiza scopul scontat.

Generalizând cele expuse, Colegiul penal consideră, că n-a fost

constatată prezența în speța examinată a unor erori ce ar servi drept temei

de implicare în sensul casării deciziei contestate în partea stabilirii

pedepsei.

Instanța de recurs mai notează și faptul că, din analiza deciziei

recurate a stabilit că argumentele indicate, în esență au fost abordare în

decizia instanței de apel, care la examinarea cauzei a respectat prevederile

6

art. art. 414 alin.(1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în

hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor problemelor esențiale

invocate în speță. Hotărârea emisă cuprinzând motivele pe care se

întemeiază soluția, motivare pe care instanța de recurs ordinar o însușește

integral reieșind din temeinicia acesteia, acțiune ce este conformă practicii

CtEDO, expuse inclusiv în pct.37 a hotărârii Albert c. România din

16.02.2010.

În acest context, Colegiul penal conchide că în prezenta cauză nu se

constată admiterea erorilor de drept semnalate de avocat și prevăzute de

art. 427 alin. (1), pct.10) Cod de procedură penală, iar la judecarea cauzei

în ordine de apel, instanța a respectat cu strictețe prevederile legale

prescrise de art. art. 414 - 419 Cod de procedură penală, pronunțând o

hotărâre legală, întemeiată și echitabilă, fapt ce impune soluția

inadmisibilității recursului ordinar declarat de către avocatul Bucatca

Vadim în numele inculpatului Bulat Constantin, ca fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Bucatca Vadim în numele inculpatului Bulat Constantin, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 ianuarie 2022, în cauza

penală în privința lui Bulat Constantin xxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 27 octombrie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Cobzac Elena

7