1ra-844/2022 — art. 27. 171 alin. 3 lit. b, art. 27, 171 alin. 3 lit. b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 27. 171 alin. 3 lit. b, art. 27, 171 alin. 3 lit. b CP
- Temei legal
- art. 427 al. 1 pct. 6, 8,12 CP
1ra-844/2022 — art. 27. 171 alin. 3 lit. b, art. 27, 171 alin. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-844/2022
1-19045007-01-1ra-01062022
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
21 septembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit în următoarea componență:
Președinte - Timofti Vladimir
Judecători - Cobzac Elena și Plămădeală Ghenadie
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de avocatul
Rabei Ilie în numele inculpatului Erohin Alexandr, prin care se solicită casarea
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2022, în cauza
penală privindu-l pe
Erohin Alexandr Vasile, născut la 16
ianuarie 2003 în Ukraina, regiunea Odesa,
locuitor al satului Tănătari, raionul
Căușeni.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 26.03.2019 - 14.07.2020;
Instanța de apel: 11.08.2020 - 24.11.2020;
06.05.2021-16.02.2022;
Instanța de recurs: 28.01.2021-05.04.2021;
01.06.2022-21.09.2022.
Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții
Supreme de Justiție,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Căușeni (sediul Central) din 14 iulie 2020, Erohin
Alexandr a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 27, 171 alin. (3) lit. a)
Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu aplicarea prevederilor art. 70 alin. (3), 79 și
81 alin. (3) și (4) Codul penal, după cum urmează:
în baza art.171 alin.(3) lit. a) Cod penal (episodul din 14.06.2018) - 5 (cinci)
ani închisoare în centre de detenție pentru minori și tineri;
în baza art.171 alin.(3) lit. a) Cod penal (episodul din luna iunie 2018) - 5
(cinci) ani închisoare în centre de detenție pentru minori și tineri;
în baza art. 171 alin.(3) lit. a) Cod penal (episodul din luna iunie 2018) - 5
(cinci) ani închisoare în centre de detenție pentru minori și tineri.
Conform art. 84 al.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul
parțial al pedepselor aplicate lui Erohin Alexandr, i-a fost stabilită pedeapsa
definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, cu ispășirea
pedepsei în centre de detenție pentru minori și tineri.
1
Cheltuielile de judecată suportate pe prezenta cauză penală în sumă de 320 lei,
în conformitate cu art.229 alin.(1) Codul de procedură penală, au fost trecute în
contul statului.
Prin încheierea din 17 iulie 2020, instanța de fond a dispus corectarea omisiunii
și erorii admise în dispozitivul sentinței judecătoriei Căușeni (sediul Central) din
14.07.2019 indicând art. 27 Cod penal la aplicarea sancțiunilor pentru fiecare episod
în parte și lit. b) după cum urmează:
Erohin Alexandr Vasile a fost recunoscut vinovat și condamnat în art. 27, 171
alin. (3) lit. a) Cod Penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu aplicarea prevederilor art. 70
alin. (3), 79 și 81 alin. (3) și (4) Codul penal, după cum urmează:
în baza art. 27, 171 alin.(3) lit. b) Cod penal (episodul din 14.06.2018) - 5
(cinci) ani închisoare în centre de detenție pentru minori și tineri;
în baza art. 27, 171 alin.(3) lit. b) Cod penal (episodul din luna iunie 2018) - 5
(cinci) ani închisoare în centre de detenție pentru minori și tineri;
în baza art. 27, 171 alin.(3) lit. b) Cod penal (episodul din luna iunie 2018) - 5
(cinci) ani închisoare în centre de detenție pentru minori și tineri.
1.2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Erohin
Alexandr, la 14.06.2018 în timpul zilei, aflându-se într-o construcție nefinalizată din
satul Tănătari, raionul Căușeni cu minora Ciobanu Ionela, născută la 20.01.2008,
despre care știa cu certitudine că nu a atins vârsta de 14 ani, urmărind scopul
întreținerii unui raport sexual contrar voinței acesteia, prin constrângerea fizică și
psihică, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra și de a-și exprima voința
din cauza vârstei fragede, a dezbrăcat-o de haine și lenjeria intimă și a încercat să
întrețină cu aceasta un raport sexual forțat, însă din cauze independente de voința lui
nu și-a putut realiza intenția până la sfârșit, deoarece a fost depistat de minorii
Constantin Ceban în vârstă de 8 ani și Cristina Cașcaval, în vârstă de 6 ani.
Tot el, în luna iunie 2018, data exactă nu a fost stabilită în cadrul urmăririi
penale, în timpul zilei, aflându-se în subsolul casei de cultură din satul Tănătari,
raionul Căușeni cu minora Ciobanu Ionela, născută la 20.01.2008, despre care știa
cu certitudine că nu a atins vârsta de 14 ani, urmărind scopul întreținerii unui raport
sexual contrar voinței acesteia, prin constrângerea fizică și psihică, profitând de
imposibilitatea acesteia de a se apăra și de a-și exprima voința din cauza vârstei
fragede, a dezbrăcat-o de haine și lenjeria intimă și a încercat să întrețină cu aceasta
un raport sexual forțat, însă din cauze independente de voința lui nu și-a putut
realiza intenția până la sfârșit, deoarece a fost depistat de minorii Constantin Ceban
în vârstă de 8 ani și Cristina Cașcaval în vârstă de 6 ani.
Tot el, în luna iunie 2018, data exactă nu a fost stabilită în cadrul urmăririi
penale, în timpul zilei, aflându-se într-o construcție abandonată în apropierea casei
de cultură din satul Tănătari, raionul Căușeni cu minora Ciobanu Ionela, născută la
20.01.2008, despre care știa cu certitudine că nu a atins vârsta de 14 ani, urmărind
scopul întreținerii unui raport sexual contrar voinței acesteia, prin constrângerea
fizică și psihică, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra și de a-și exprima
voința din cauza vârstei fragede, a dezbrăcat-o de haine și lenjeria intimă și a
2
încercat să întrețină cu aceasta un raport sexual forțat, însă din cauze independente
de voința lui nu și-a putut realiza intenția până la sfârșit, deoarece a fost depistat de
minorii Constantin Ceban în vârstă de 8 ani și Cristina Cașcaval în vârstă de 6 ani.
Instanța de judecată a încadrat acțiunile inculpatului Erohin Alexandr în baza
art. 27, 171 alin. (3) lit. b) Cod penal, după indicii calificativi: tentativa de viol,
adică raportul sexual cu constrângerea fizică și psihică a persoanei, profitând de
imposibilitatea acesteia de a se apăra și de a-și exprima voința, săvârșit asupra unei
persoane minore în vârstă de până la 14 ani, care nu a fost finisat din cauze
independente de voința făptuitorului.
Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Chiriac Valentin în interesele
inculpatului Erohin Alexandr și de către reprezentantul legal Ceban Victor în
interesele inculpatului minor Erohin Alexandr.
2.1 Avocatul a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței și emiterea unei
noi decizii, prin care a-l achita pe Erohin Alexandr de săvârșirea infracțiunilor
prevăzute de art. art. 171 alin. (3) lit. b) Cod penal.
În motivarea cererii de apel, avocatul a invocat că:
- în privința inculpatului minor Erohin Alexandr, a fost emisă o sentință de
condamnare ce contravine probelor administrate în cauza penală. Atât la urmărirea
penală la audieri și confruntări, cât și în ședința de judecată Erohin Alexandr nu și-a
recunoscut vina și a declarat că nici-odată nu a avut intenția de întreține raport
sexual cu minora Ciobanu Ionela. El fiind copil se juca cu măhălenii săi, care la fel
erau copii, de-a mijatca, de-a v-ați ascunselea, dar cazuri ca să facă sex forțat cu
Ionela nu au avut loc. El nici nu cunoaște ce-i aceea sex, deoarece nu a făcut nici-
odată așa ceva;
- instanța de fond nu a ținut cont de principiul nevinovăției, că nimeni nu este
obligat să dovedească nevinovăția sa. Urmărirea penală a fost petrecută foarte slab.
Martorii minori au comunicat că în momentul când Sașa și Ionela erau la casa de
Cultură și făceau așa numitul „sex”, au fost observați de un băiat pe nume Andrei,
însă organul de urmărire penală nu a dorit să audieze această persoană, care era
martor ocular și putea aduce dovezi concrete despre acest „viol”;
- sentința se bazează numai pe declarațiile victimei minore Ciobanu Ionela,
care cu iscusință a descris rapoartele sexuale. Declarațiile părții vătămate creează
impresia că a fost influențată de cineva din adulți. Or, fiind examinată de medicul
legist, ultimul nu a depistat careva leziuni corporale specifice violului, iar membrana
himenală era intactă. Particularitățile anatomice ale membranei himenului, nu
permite un raport sexual intra vaginal deplin fără deflorarea ei. Toate aceste
momente, în opinia apărării, demonstrează că Erohin Alexandr spune adevărul și că
totul a fost pus la cale de cineva care dorește să se răzbune pe inculpat.
2.2 Reprezentantul legal a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței și
emiterea unei noi decizii, prin care a-l achita pe Erohin Alexandr de săvârșirea
infracțiunilor prevăzute de art. art. 171 alin. (3) lit. b) Cod penal.
În motivarea cerințelor sale, apelantul a invocat că:
3
-sentința instanței de fond ilegală și neîntemeiată, pasibilă de anulare deoarece
în primul rând, dispozitivul sentinței contravine părții descriptive a acesteia. Astfel,
potrivit părții descriptive a sentinței, instanța de fond descrie fapta criminală
considerată dovedită, indicând locul timpul, modul săvârșirii ei, motivele și
consecințele infracțiunii, încadrând juridic acțiunile inculpatului minor Erohin
Alexandr, în baza art. 27- 171 alin (3) lit. b) Cod penal. Însă, potrivit dispozitivului
sentinței de condamnare, Erohin Alexandr, este recunoscut vinovat de comiterea
crimei prevăzute de art. 27-171alin. (3) lit. a) Cod penal.
- Erohin Alexandr Vasile, a fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru o
infracțiune care nici nu i-a fost incriminată și care dânsul nici n-a săvârșit-o;
- potrivit materialelor cauzei Erohin Alexandr a fost pus sub învinuire și deferit
judecății pentru tentativa de săvârșire a unei infracțiuni unice, adică unui sistem de
acțiuni care se califică conform dispoziției unei singure norme a legii penale.
Instanța de fond a calificat acțiunile inculpatului ca pluralitate de infracțiuni, iar
această eroare a instanței de fond a dus la aplicarea ilegală a prevederilor art. 84 Cod
penal la stabilirea pedepsei, fiind stabilită pedeapsa penală pentru fiecare episod în
parte, iar ulterior pentru cumul de infracțiuni pedeapsa definitivă fiind stabilită prin
cumul parțial al acestor pedepse, fapt care a dus la stabilirea unei pedepse
nejustificat mai aspre;
- instanța de fond nejustificat a dispus examinarea cauzei în lipsa inculpatului
minor, cunoscând locul aflării acestuia și imposibilitatea prezentării dânsului în
ședința de judecată din cauza pandemiei și măsurilor de carantină anunțate atât în R.
Moldova cât și în Ucraina. Deplasarea inculpatului peste hotarele țării, la maica sa
nu contravine legii, de vreme ce careva restricții de acest gen în privința dumnealui
nu au fost puse;
- pedeapsa numită este nejustificat severă, nu s-a ținut cont în genere de vârsta
fragedă a inculpatului minor la momentul săvârșirii acțiunilor sale plasate de
autoritățile statului sub legea penală, nu s-a controlat responsabilitatea acestuia
reieșind din dezvoltarea psihologică a acestuia, deși reieșind din datele care îl
caracterizează, condițiile de trai, comportamentul acestuia înainte de săvârșirea
acțiunilor infracționale cât și ulterior, corespunderea vârstei fiziologice dezvoltării
psihologice a acestuia trezesc mari dubii;
- instanța de fond la fel n-a supus unei analize profunde și comportamentul
victimei minore, dezvoltarea psihofiziologică a acesteia, corespunderea acestei
dezvoltări vârstei reale a acesteia, iar simpla concluzie a instanței că Erohin
cunoștea despre faptul că victima minoră nu a atins vârsta de 14 ani din motiv că
ambii învățau în aceiași școală, mai ales în condițiile când există date oficiale că
ultimul nu frecventa școala, poartă un caracter iluzoriu, de presupunere și nu pot
servi ca argumente în folosul acestei concluzii.
Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie
2020, apelurile declarate de apărătorul Chiriac Valentin în interesele inculpatului
Erohin Alexandr și de reprezentantul legal al inculpatului minor Erohin Alexandr -
4
Ceban Victor împotriva sentinței au fost respinse ca nefondate, fiind menținută fără
modificări sentința contestată.
3.1. Prin decizia Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție din 05 aprilie
2021, au fost admise recursurile declarate de apărătorul Șchiopu Arcadie și de
reprezentantul legal al inculpatului Ceban Victor, casată total decizia Colegiului
Penal al Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2020 și dispusă rejudecarea
cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 februarie
2022 au fost admise apelurile, casată sentința și încheierea de corectare a erorii din
17 iulie 2020, inclusiv din oficiu, în temeiul art. 409 alin. (2) Cod de procedură
penală și pronunță o nouă hotărâre potrivit modului stabilit de prima instanță prin
care: Erohin Alexandr a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor
prevăzute la art. 27, art. 171 alin. (3) lit. b) Cod penal (episodul din 14.06.2018) la 5
(cinci) ani închisoare, art. 27, art. 171 alin. (3) lit. b) Cod penal (episodul din iunie
2018) la 5 (cinci) ani închisoare și art. 27, art. 171 alin. (3) lit. b) Cod penal
(episodul din iunie 2018) - 5 (cinci) ani închisoare.
În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul
parțial al pedepselor aplicate, lui Erohin Alexandr i s-a stabilit pedeapsa definitivă în
formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, cu executarea pedepsei în
penitenciar de tip închis.
4.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, dispozitivul
sentinței contrazice constatărilor instanței expuse în partea motivată a sentinței.
Astfel, în partea motivată a sentinței, instanța de fond a constatat vinovăția
inculpatului Erohin Alexandr în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. art. 27, 171
alin. (3) lit. b) Cod penal.
În dispozitivul sentinței, instanța l-a recunoscut pe Erohin Alexandr în
săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. art. 27, 171 alin. (3) lit. a) Cod penal și i-a
aplicat pedeapsa pentru o faptă care acestuia nu i-a fost incriminată.
În continuare, instanța de apel a constatat că, prin încheierea Judecătoriei
Căușeni (sediul Central) din 17 iulie 2020, s-a dispus corectarea erorii admisă în
dispozitivul sentinței din 14.07.2019, indicând art. 27 Cod penal la aplicarea
sancțiunilor pentru fiecare episod în parte și lit. b).
Așadar, instanța de apel a remarcat faptul că, omisiunea de a indica la aplicarea
sancțiunilor pentru fiecare episod art. 27 Cod penal și respectiv încadrarea juridică
greșită acțiunilor inculpatului - art. 171 alin. (3) lit. a) Cod penal - nu reprezintă o
eroare materială evidentă, dar se atribuie la eroare de conținut, care urma a fi
corectată de către instanța ierarhic superioară prin folosirea de către părți a căii de
apel și nu de instanța de fond prin încheiere de corectare a erorii. Or, acest fapt
impune casarea totală a sentinței contestate.
Astfel, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor
examinate de prima instanță, cercetate și verificate în instanța de apel, instanța de
apel a constatat în conformitate cu art. 385 alin. (1), pct. 1)-14) Cod procedură
penală că: Erohin Alexandr, la 14.06.2018 în timpul zilei, aflându-se într-o
5
construcție nefinalizată din satul Tănătari, raionul Căușeni cu minora Ciobanu
Ionela Gheorghe, născută la 20.01.2008, despre care știa cu certitudine că nu a atins
vârsta de 14 ani, urmărind scopul întreținerii unui raport sexual contrar voinței
acesteia, prin constrângerea fizică și psihică, profitând de imposibilitatea acesteia de
a se apăra și de a-și exprima voința din cauza vârstei fragede, a dezbrăcat-o de haine
și lenjeria intimă și a încercat să întrețină cu aceasta un raport sexual forțat, însă din
cauze independente de voința lui nu și-a putut realiza intenția până la sfârșit,
deoarece a fost depistat de minorii Constantin Ceban în vârstă de 8 ani și Cristina
Cașcaval, în vârstă de 6 ani.
Tot el, în luna iunie 2018, data exactă nu a fost stabilită în cadrul urmăririi
penale, în timpul zilei, aflându-se în subsolul casei de cultură din satul Tănătari,
raionul Căușeni cu minora Ciobanu Ionela Gheorghe, născută la 20.01.2008, despre
care știa cu certitudine că nu a atins vârsta de 14 ani, urmărind scopul întreținerii
unui raport sexual contrar voinței acesteia, prin constrângerea fizică și psihică,
profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra și de a-și exprima voința din
cauza vârstei fragede, a dezbrăcat-o de haine și lenjeria intimă și a încercat să
întrețină cu aceasta un raport sexual forțat, însă din cauze independente de voința lui
nu și-a putut realiza intenția până la sfârșit, deoarece a fost depistat de minorii
Constantin Ceban în vârstă de 8 ani și Cristina Cașcaval în vârstă de 6 ani.
Tot el, în luna iunie 2018, data exactă nu a fost stabilită în cadrul urmăririi
penale, în timpul zilei, aflându-se într-o construcție abandonată în apropierea casei
de cultură din satul Tănătari, raionul Căușeni cu minora Ciobanu Ionela Gheorghe,
născută la 20.01.2008, despre care știa cu certitudine că nu a atins vârsta de 14 ani,
urmărind scopul întreținerii unui raport sexual contrar voinței acesteia, prin
constrângerea fizică și psihică, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra și
de a-și exprima voința din cauza vârstei fragede, a dezbrăcat-o de haine și lenjeria
intimă și a încercat să întrețină cu aceasta un raport sexual forțat, însă din cauze
independente de voința lui nu și-a putut realiza intenția până la sfârșit, deoarece a
fost depistat de minorii Constantin Ceban în vârstă de 8 ani și Cristina Cașcaval în
vârstă de 6 ani.
Astfel, inculpatul Erohin Alexandr a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 27,
171 alin. (3) lit. b) Cod penal, după indicii calificativi: tentativa de viol, adică
raportul sexual cu constrângerea fizică și psihică a persoanei, profitând de
imposibilitatea acesteia de a se apăra și de a-și exprima voința, săvârșit asupra unei
persoane minore în verstă de până la 14 ani, care nu a fost finisat din cauze
independente de voința făptuitorului.
Audiind participanții la proces, instanța de apel a constatat că, procurorul a
prezentat probe verosimile că, Erohin Alexandr a renunțat în mod expres la
exercitarea dreptului său de a apărea în fața instanței și de a se apăra personal,
precum și se sustrage de la judecată, or din materialele cauze rezultă că inculpatul a
fost prezent la primele ședințe de judecată petrecute în instanța de fond și respectiv
cunoștea că are pe rolul instanței o cauză penală. Mai mult că atât, la moment acesta
6
a atins vârsta majoratului, astfel că lipsa de interes față de cauza penală în care este
vizat este una deliberată.
Instanța de apel conducându-se de prevederile art. 321 alin. (1) pct. 1) Cod de
procedură penală, a dispus examinarea apelului în lipsa inculpatului Erohin
Alexandr.
Cu toate că inculpatul Erohin Alexandr fiind audiat la urmărirea penală nu a
recunoscut vinovăția în comiterea faptelor incriminate, iar la ședințele de judecată în
instanța de fond și cele din apel nu s-a prezentat, vina acestuia a fost confirmată prin
probele administrate, cercetate și verificate în instanța de apel după cum urmează: -
declarațiile reprezentantului legal al părții vătămate minore, Ciobanu Gheorghe; -
declarațiile reprezentantului legal al părții vătămate minore Ciobanu Irina; -
declarațiile martorului Ciobanu Maria; - declarațiile martorului Cașcava Ludmila; -
declarațiile părții vătămate minore Ionela Ciobanu; - declarațiile martorilor minori; -
raportul inspectorului principal al IP Căușeni A. Caraman din 16.06.2018, conform
căruia aduce la cunoștință că prin anunț telefonic Ciobanu Maria a sesizat faptul că,
la 13.06.2018 nepoata sa, a fost violată de către minorul Ciobanu Alexandru în
vârstă de 14 ani (f. d. 14); - denunțul cet. Ciobanu Maria din 16.06.2018 (f. d. 16); -
procesul-verbal de cercetare la fața locului din 16.06.2018 (f. d. 21-25); - procesul-
verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din 16.06.2018 (f. d 27-29); -
procesul verbal de cercetare la fața locului din 24.12.2018, conform căruia a fost
cercetat un domiciliul abandonat, care este amplasat în apropierea casei de cultură
din s. Tănătari, r. Căușeni, unde a avut loc a treia tentativă de viol a lui Erohin
Alexandr asupra părții vătămate minore (f.d. 189-192); - raportul de evaluare
psihologică din 28.12.2018 părții vătămate minore (f. d. 202).
Instanța de apel cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată
prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenții, utilității și veridicității
raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit
că, acțiunile inculpatului Erohin Alexandr cuprind elementele constitutive ale
tentativelor de infracțiuni prevăzute de art. 27, art. 171 alin. (3) lit. b) Cod penal,
(episodul din 14.06.2018), art. 27, art. 171 alin. (3) lit. b) Cod penal (episodul din
iunie 2018), și art. 27, art. 171 alin. (3) lit. b) Cod penal, (episodul din iunie 2018),
adică tentativa de viol, raportul sexual cu constrângerea fizică și psihică a persoanei,
profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra și de a-și exprima voința, săvârșit
asupra unei persoane minore în vârstă de până la 14 ani, care nu a fost finisat din
cauze independente de voința făptuitorului.
În urma verificării circumstanțelor de fapt și de drept, cât și a argumentelor
apărătorului Chiriac Valentin în interesele inculpatului Erohin Alexandr, a
reprezentantului legal al inculpatului minor - Ceban Victor, expuse în cererile de
apel, instanța de apel a ajuns la concluzia că lipsesc careva dubii sau bănuieli care ar
putea pune la îndoială vinovăția inculpatului Erohin Alexandr în comiterea faptelor
incriminate.
Colegiul penal, precum și prima instanță au apreciat declarațiile părții vătămate
minore ca fiind o probă admisibilă, pertinentă, concludentă, utilă și veridică, contrar
7
celor invocate de apărătorul inculpatului, care a susținut că aceste declarații sunt
contradictorii și părtinitoare. Însă, cele menționate de apărător nu corespund
circumstanțelor cauzei cercetate în instanță.
Instanța de apel a atestat că, declarațiile părții vătămate minore, coroborează și
sunt confirmate prin concluziile raportului de evaluare psihologică a minorei
eliberat de către CNPAC din 28.12.2018, prin care s-a concluzionat că, minora,
manifestă semne specifice copiilor victime ale violenței sexuale: frică puternică față
de presupusul abuzator, alte frici generalizate, nesiguranță, pasivitate, depresie,
anxietate sporită, sentiment de singurătate, neîncredere în sine și în lumea
înconjurătoare, dificultăți cognitive legate de concentrarea atenției, de scăderea
interesului față de viața de scoală, tulburări de somn, fiind recomandată asistență
psihologică pentru copil în vederea diminuării consecințelor abuzului.
Despre veridicitatea declarațiilor părții vătămare instanța de apel nu a avut
temei de a se îndoi: deși ea având o vârstă fragedă a relatat ferm faptele cum au
purces acțiunile criminale ale inculpatului Erohin Alexandr, a indicat locurile și
circumstanțele în care au avut loc acțiunile date.
În lumina celor expuse, lecturând declarațiile părții vătămate minore date în
cadrul urmării penale, instanța de apel a stabilit că declarațiile acesteia au fost în
permanență identice și consecvente, lipsind astfel careva motive de a le pune la
îndoială.
Alegațiile apărătorului precum că, aceasta a fost influențată pentru a da
asemenea declarații, instanța de apel le-a respins, deoarece partea vătămată minoră
Ciobanu Ionela, a fost audiată în condițiile art.1101 Cod procedură penală cu
participarea procurorului, reprezentantului legal, pedagogului, intervievatorului,
avocatul inculpatului.
Potrivit proceselor-verbale din 24.09.2018, bănuitului Erohin Alexandr, i-au
fost aduse la cunoștință declarațiile părții vătămate și martorilor minori audiați în
condiții speciale, însă ultimul careva cereri, întrebări suplimentare, nu a invocat,
indicând doar faptul că, cele declarate nu corespund adevărului.
Sub acest aspect, instanța de apel a reținut și raportul de expertiză judiciară nr.
201830/P0212 din 18.06.2018, conform căruia în rezultatul examinării medico-
legale a victimei minore, careva leziuni corporale pe corpul acesteia, în regiunea
vaginului și anusului nu s-au depistat. Membrana himenală este intactă. Luând în
considerație particularitățile anatomice a membranei himenului nu permite un raport
sexual intravaginal deplin fără deflorarea ei. În acest sens, instanța de apel a
constatat că, inculpatul este învinuit anume de comiterea tentativei de viol.
Totodată, inculpatul Erohin Alexandr, fiind minor, era conștient că întreține
raportul sexual cu o minoră, prin constrângerea fizică, psihică și profitând de
imposibilitatea de a se apăra, o amenința că îi va tăia gâtul, atât ei cât și lui Ceban
Constantin și Cașcaval Cristina, care curmau acțiunile infracționale.
Coroborând declarațiile părții vătămate minore, a martorilor, inclusiv
concluziile raportului de evaluare psihologică a victimei minorei eliberat de către
CNPAC nr.492 din 28.12.2018 cu cele ale inculpatului date în cadrul urmării
8
penale, instanța a constatat, că inculpatul încearcă să diminueze acțiunile pe care le-
a întreprins și consecințele acestora în vederea excluderii caracterului penal al
acțiunilor întreprinse, declarații pe care instanța le-a respins.
La fel, instanța de apel a notat că, acțiunile inculpatului și anume dezbrăcarea
victimei cu vârsta sub 14 ani, dezbrăcarea inculpatului, apropierea inculpatului de
victimă specifică materializării raportului sexual, precum și inițierea acțiunilor
specifice introducerii organului genital masculin în cavitatea vaginală a victimei,
erau orientate nemijlocit spre realizarea raportului sexual cu victima minoră. Aceste
acțiuni nu și-au produs efectul scontat, de materializare a raportului sexual, din
cauze independente de voința făptuitorului și anume din motivul resimțirii de către
victimă a unui disconfort determinat de anumite dureri, resimțite în zona inghinală,
provocate de organul genital masculin, solicitării de a i se acorda ajutor precum și
din motivul depistării de către martorii minori, în toate cele trei cazuri.
Alegațiile avocatului inculpatului precum că, în cadrul urmării penale partea
vătămată minoră a dat declarații mincinoase fiind influențată, instanța de judecată
le-a respins, deoarece în cadrul cercetării judecătorești cu certitudine s-a constatat că
declarațiile părții vătămate minore, depuse în cursul urmăririi penale în condiții
speciale de audiere sunt veridice, consecutive și reflectă adevărul. Ele coroborează
perfect cu celelalte probe prezentate în sprijinul învinuirii, fiind confirmate și prin
declarațiile martorilor minori, la fel audiați în corespundere cu prevederile art.1101
Cod de procedură penală, care au comunicat cu exactitate acțiunile inculpatului fiind
consecvente, clare și fără careva divergențe. Nefiind invocate circumstanțele ce ar fi
determinat partea vătămată minoră să dea asemenea declarații, precum și motivele
răzbunării. Deopotrivă, sunt semne evidente că partea vătămată minoră a trăit emoții
negative în raport cu acțiunile de abuz sexual comise asupra dânsei de către Erohin
Alexandr, lipsesc careva indici precum că dânsa ar manifesta voință de răzbunare.
În context, atât partea vătămată minoră cât și martorii minori oculari, au
declarat frica față de inculpat care permanent îi amenința că dacă vor spune ce au
văzut le va tăia gâturile.
Subsidiar, declarațiile părții vătămate minore și a martorilor minori audiați în
condiții speciale coroborează cu declarațiile martorului Ciobanu Maria care a și
depus Denunțul la poliție fiindu-i aduse la cunoștință prevederile art. 311 Cod penal.
De asemenea, instanța de apel a respins și argumentul inculpatului dat în cadrul
urmării penale, precum că, este învinuit de către părinții părții vătămate care se află
în relații ostile cu părinții săi, deoarece după cum s-a constatat în ședința de judecată
denunțul la organele de poliție pe faptul abuzării victimei minore, a fost depus de
către bunica acesteia Ciobanu Maria, iar în ședința de judecată cu certitudine s-a
constatat că părinții acesteia mama Ciobanu Irina și tatăl Ciobanu Gheorghe nu au
fost în careva relații ostile cu părinții inculpatului. Mai mult ca atât, după desfacerea
căsătoriei, domiciliul copilului minor a fost stabilit prin hotărârea instanței, cu tatăl
Ciobanu Gheorghe. Totodată însuși inculpatul în declarațiile sale a comunicat, că se
deplasa la domiciliul părții vătămate și își ajuta tatăl să se deplaseze la domiciliu
deoarece consuma băuturi alcoolice cu tatăl părții vătămate și nu se putea deplasa.
9
Astfel, careva relații ostile între părinții inculpatului și a părții vătămate nu au fost
constatate.
Având în vedere cele menționate supra, instanța de apel a apreciat critic și
declarațiile reprezentanților legali ai victimei minore precum că, partea vătămată
minoră a declarat că în cadrul urmării penale a spus minciuni și nu a fost abuzată de
Erohin Alexandr, deoarece acestea se contrazic prin întregul sistem de probe
cercetate, care combat în întregime versiunea lor cât și a inculpatului, argumentele
cărora sunt vădit nefondate, context din care instanța de judecată va reține
declarațiile inițiale ale părții vătămate, date atât organului de urmărire penală cât și
bunicii Ciobanu Maria.
Cu referire la pedeapsa stabilită inculpatului Erohin Alexandr, instanța de apel
a reținut că acesta a comis o infracțiune din categoria celor excepțional de grave,
circumstanțe agravante nu au fost constatate, în calitate de circumstanță atenuantă
instanța de apel a reținut săvârșirea infracțiunii de către o persoană minoră care nu a
atins vârsta de 18 ani. Deci, inculpatul Erohin Alexandr a comis infracțiunea fiind
minor, iar minoratul, prin prisma prevederilor 79 alin. (1) Cod penal, reprezintă o
circumstanță excepțională a cauzei.
Cu privire la personalitatea inculpatului Erohin Alexandr, instanța de apel a
reținut faptul că, acesta locuiește împreună cu părinții, la evidența medicului
narcolog sau psihiatru nu se află, la locul de trai se caracterizează negativ, pe
teritoriul satului având un comportament neadecvat, reclamații și plângeri la
primărie au fost prezentate în legătură cu un furt săvârșit pe teritoriul satului
Tănătari.
Potrivit caracteristicii eliberate de la locul de studii, dirigintele și directorul
gimnaziului, vorbind deseori cu mama inculpatului despre comportamentul lui, au
constatat că părinții nu au autoritate asupra copilului, fiindcă el nu-și schimbă
comportamentul după acele discuții. Reușitele școlare sunt nesatisfăcătoare, nu
manifestă interes față de lecții, fiind corigent la unele obiecte, încalcă permanent
Regulamentul de ordine internă a instituției, abandonează și întârzie la lecții, are un
comportament vulgar în timpul orelor, dacă i se cere să îndeplinească sarcinile,
răspunde despicat că nu poate, nu vrea. Limbajul este sărac, nu corespunde vârstei,
foarte des se izolează de colegi căutând și aderând la un grup mai vulnerabil.
Profesorilor fiindu-le foarte dificil să comunice cu el, fiindcă nu dorește să asculte
pe nimeni și să coopereze.
De asemenea, instanța de apel a reținut și faptul că inculpatul anterior a fost
atras la răspundere penală pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.
(2) lit. b), c) Cod penal, cu încetarea procesului penal în legătură cu împăcarea
părților, fiind eliberat de la răspunderea penală.
În conformitate cu referatul presentențial de evaluare psihosocială a
personalității inculpatului minor Erohin Alexandr, perspectivele de reintegrare ale
minorului sunt scăzute, cu toate că își recunoaște vina și regretă de cele întâmplate,
acesta anterior a mai comis fapte infracționale. Stabilizarea climatului familial sub
toate aspectele în scopul bunei creșteri și dezvoltări multi-aspectuale ale minorului.
10
De a obliga copilul să-și asume responsabilitățile față de părinți și să-i ajute în
treburile casnice, să frecventeze regulat orele. În baza faptelor constatate, minorul
prezintă un risc înalt de a recidivă (f. d. 81 – 86 Vol.I).
Astfel, ținând cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de lipsa circumstanțelor
atenuante, prezența circumstanței agravante - săvârșirea infracțiunii de către o
persoană minoră care nu a atins vârsta de 18 ani, de faptul că inculpatul se sustrage
de la prezentarea în fața instanței, de motivul săvârșirii tentativelor infracțiunilor, de
personalitatea celui vinovat, precum și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării
și reeducării vinovatului, instanța de apel a conchis că Erohin Alexandr, pentru
comiterea tentativelor de infracțiuni menționate, urmează a-i fi stabilită pedeapsa
sub formă de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.
Cu referire la cheltuielile judiciare - plata pentru efectuarea raportului de
expertiză judiciară nr. 201830/P0212 din 18.06.2018, în sumă de 320 lei, privind
examinarea părții vătămate minore Ciobanu Ionela, instanța de apel a considerat
necesar de a le trece în contul statului.
Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul
Rabei Ilie în numele inculpatului Erohin Alexandr care indicând temeiurile
prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6),8),12) Cod procedură penală, solicită admiterea
recursului, casarea sentinței și a deciziei și pronunțarea unei noi hotărâri privind
dispunerea achitării iui Erohin Alexandr deoarece acțiunile acestuia nu întrunește
elementele infracțiunii.
5.1 În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat că:
- instanțele de fond și de apel nu au luat în considerație că în cadrul cercetării
judecătorești nu au fost acumulate un ansamblu de probe pertinente și utile din care
ar fi posibil de concluzionat că Erohin A. a săvârșit infracțiunile prevăzute de art.
27, 171 alin. (3). lit. b) Cod penal. Nu s-a luat în considerație nici faptul că, fiind
examinată de medicul legist, la partea vătămată nu au fost depistate careva leziuni
corporale referitoare la viol ori tentativă de viol, membrana himenală fiind intactă.
Or, declarațiile părții vătămate, date la urmărirea penală și în instanța de fond au fost
contradictorii, și doar în instanța de apel a declarat adevărul, totodată declarațiile
ultimei se deosebesc și de declarațiile martorilor minori Ceban Constantin și
Cașcaval Cristina;
- sentința de condamnare s-a bazat numai pe declarațiile părții vătămate, date la
urmărirea penală și în instanța de fond, care sunt contradictorii, nefiind luate în
considerare declarațiile părții vătămate date în instanța de apel și care au fost
confirmate prin declarațiile reprezentantului legal al părții vătămate minore;
- instanțele de fond și de apel nu au supus unei analize profunde
comportamentul părții vătămate minore, dezvoltarea psihofiziologică a acesteia,
corespunderii dezvoltării vârstei reale a victimei minore. Mai mult, instanța de apel
nu s-a expus referitor la motivele invocate în cererea de apel. Prin urmare,
declarațiile inculpatului dale la urmărirea penală sunt veridice și corespund realității,
or ultimul, fiind în calitate de bănuit și învinuit, nu a recunoscut vina în infracțiunile
incriminate;
11
- instanța de fond și de apel, nu au dat o apreciere calificării faptelor imputate
lui Erohin Alexandr, ori chiar din actul de învinuire nu este clar din ce considerente
acesta, de trei ori, nu și-a putut realiza intenția până la sfârșit, fiind invocat doar că
din cauze independente de voința lui, deoarece a fost depistat de minorii Ceban
Constantin și Cașcaval Cristina, nefiind însă indicați prin ce acești minori l-au
împiedicat pe Erohin Alexandr. Astfel, invocarea de către acuzarea de stat a trei
tentative de viol, într-o perioada scurtă de timp, în condiții absolut similare, denotă
mai degrabă faptul lipsei intenției de viol din partea lui Erohin Alexandr și nu
vinovăția lui.
- instanța de apel a evitat să dea o apreciere declarațiilor în cadrul instanței de
apel a părții vătămate Ciobanu Ionela, care nu și-a susținut declarațiile date anterior,
relatând că nu a fost nimic, doar se jucau, s-a speriat de tatăl și bunica, ulterior tata
și concubina sa, au impus-o să dea declarații împotriva lui Erohin Alexandr, și tot
tata a indicat să spună că el este de vină, declarații care au fost susținute și de
reprezentantul părții vătămate. Instanța de apel a luat la bază declarațiile părții
vătămate date în cadrul urmăririi penale, fără a lua în considerație faptul că aceste
declarațiile sunt contradictorii cu declarațiile martorilor minori Ceban Constantin și
Cașcaval Cristina și nu corespund cu situația de fapt, ori în cadrul urmăririi penale,
partea vătămată susținea că urmare a violului ultima a simțit durere în regiunea
organelor genitale însă conform raportului de expertiză medico-legale
nr.201830/P0212 din 18.06.2018 la Ciobanu Ionela, careva leziuni corporale pe
corpul ei, în regiunea vaginului și anusului nu s-au depistat.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, procurorul a depus referință privind opinia asupra recursului declarat,
solicitând dispunerea inadmisibilității prezentului recurs, invocând că instanța de
apel, just a constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei și corect a
constatat vinovăția și la condamnat pe Erohin Alexandr în baza infracțiunilor
prevăzute de art. art.27,171 alin.(3) lit. b) Cod penal, art.27,171 alin.(3) lit. b) Cod
penal, art.27,171 alin.(3) lit. b) Cod penal.
Concomitent, mai urmează a reține că instanța de apel, în strictă conformitate
cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a verificat, s-a pronunțat și a
apreciat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și
veridicității ei, iar toate probele în ansamblu-din punct de vedere al coroborării lor.
Lecturând conținutul cererii de apel, în coraport cu decizia instanței de apel, se
constată că, această instanța s-a pronunțat asupra tuturor motivelor apelantului și
motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii contestate.
Mai mult decât atât, instanța de apel a examinat cauza penală vizată în strictă
conformitate cu prevederile art.436 alin.(2) Cod de procedură penală, înlăturând
erorile constatate prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție
din 05 aprilie 2021.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în
raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținând cont de opinia
procurorului expusă în referință, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora,
12
din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva
deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la
data pronunțării deciziei.
În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a
declarat recurs ordinar în termen.
Conform art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar
examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de
procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de
recurent.
Potrivit textului recursului, Colegiul penal atestă că, autorul critică decizia, prin
prisma art.427 alin.(1) pct.6),8),12) Cod de procedură penală, care stabilește, că
hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; nu au fost întrunite elementele
infracțiunii;faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.
7.1 Instanța de recurs, studiind textul deciziei atacate constată, că temeiul
invocat de către recurenți și prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură
penală, nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursurilor declarate. Astfel,
instanța de apel la adoptarea soluției de respingere, ca nefondate, a apelurilor
declarate, cu menținerea sentinței atacate fără modificări, a respectat prevederile
legale, adoptând o soluție corectă și întemeiată. Totodată, instanța de recurs
apreciază, că decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază
soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea
descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor
din art. 6 CEDO.
În același context, Colegiul penal menționează, că deși art. 6 § 1 al Convenției
obligă instanțele judecătorești să-și motiveze hotărârile, însă Curtea a specificat că
acest lucru nu impune un răspuns detaliat la fiecare argument invocat de parte (Van
de Hurk v. the Netherlands). Modul în care se aplică obligația de a motiva hotărârile
judecătorești poate varia în funcție de natura acestora și trebuie apreciat în lumina
circumstanțelor cauzei (Hiro Balani v. Spain).
În opinia instanței de recurs, instanța de apel s-a pronunțat asupra motivelor
invocate în apelurile avocatului Chiriac Valentin și al reprezentantului legal Ceban
Victor în interesele inculpatului minor Erohin Alexandr și a adoptat o hotărâre
legală, întemeiată și motivată, argumente fundamentate în fapt și în drept, prezentate
în hotărârea atacată și corect a considerat că probele puse la baza sentinței nu conțin
erori procesuale ce ar putea influența autenticitatea concluziilor, dovedind
indubitabil vinovăția inculpatului de cele incriminate.
De asemenea, recurentul critică hotărârile adoptate de instanțele de fond din
motiv că acestea nu au dat o apreciere corespunzătoare probelor cercetate, astfel în
13
opinia recurenților, ele nu demonstrează vinovăția inculpatului în cele incriminate
prin actul de sesizare a instanței.
În primul rând, relevant este de menționat, că la această etapă a procedurilor,
instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă
apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea
constatată de instanțele ierarhic inferioare, întrucât aceasta este atributul exclusiv al
instanțelor de fond. Deci, Colegiul penal nu va examina criticile referitoare la
presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor
elemente faptice, ci va verifica, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanța
de fond și cea de apel, corectitudinea soluției de condamnare adoptate în privința lui
Erohin Alexandr.
Instanța de recurs relevă, că argumentele recurentului invocate în recurs,
referitor la nevinovăția inculpatului, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de
apel, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra
alegațiilor recurenților, pe care Colegiul le însușește.
Astfel, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat
concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere
justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere
al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind
cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept.
De asemenea, cu referire la criticile, precum că, nu au fost acumulate un
ansamblu de probe pertinente și utile din care ar fi posibil de concluzionat că
Erohin A. a săvârșit infracțiunile prevăzute de art. 27, 171 alin. (3). lit. b) Cod
penal, Colegiul penal le respinge ca fiind neîntemeiate, deoarece instanța de apel a
analizat aceste argumente și s-a expus argumentat în privința lor și anume din
declarațiile părții vătămate minore, date în cadrul urmării penală, audiată în
corespundere cu prevederile art.1101 Cod de procedură penală, declarațiile
reprezentanților legali ai părții vătămate minore Ciobanu Gheorghe și Ciobanu Irina,
declarațiile martorilor Ciobanu Maria, Cașcava Ludmila, declarațiile martorilor
minori, raportul inspectorului principal al IP Căușeni A. Caraman din 16.06.2018,
conform căruia aduce la cunoștință că prin anunț telefonic Ciobanu Maria a sesizat
faptul că, la 13.06.2018 nepoata sa a fost violată de către minorul, denunțul cet.
Ciobanu Maria din 16.06.2018, procesele-verbale de cercetare la fața locului din
16.06.2018 și din 24.12.2018,- procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul
infracțiunii din 16.06.2018, raportul de evaluare psihologică din 28.12.2018 a părții
vătămate minore, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția inculpatului, să fie
întemeiată și legală.
Privitor la argumentul apărării, precum că, sentința de condamnare s-a bazat
numai pe declarațiile părții vătămate, date la urmărirea penală și în instanța de
fond, care sunt contradictorii, nefiind luate în considerare declarațiile părții
vătămate date în instanța de apel și care au fost confirmate prin declarațiile
reprezentantului legal al părții vătămate minore, Colegiul reține că, constatările
instanței de apel potrivit cărora cu certitudine s-a constatat că declarațiile părții
14
vătămate minore, depuse în cursul urmăririi penale în condiții speciale de audiere
sunt veridice, consecutive și reflectă adevărul. Ele coroborează perfect cu celelalte
probe prezentate în sprijinul învinuirii, fiind confirmate și prin declarațiile
martorilor minori, la fel audiați în corespundere cu prevederile art.1101 Cod de
procedură penală, care au comunicat cu exactitate acțiunile inculpatului fiind
consecvente, clare și fără careva divergențe coroborează și sunt confirmate prin
concluziile raportului de evaluare psihologică a minorei eliberat de către CNPAC
din 28.12.2018.
Mai mult, declarațiile părții vătămate și martorilor minori audiați în condiții
speciale i-au fost aduse la cunoștință bănuitului Erohin Alexandr, iar careva cereri,
întrebări suplimentare, din partea acestuia nu au fost invocate, indicând doar faptul
că, cele declarate nu corespund adevărului.
La acest capitol, Colegiul penal specifică că, instanța de apel corect a ajuns la
concluzia de a reține ca veridice declarațiile inițiale ale părții vătămate, date
organului de urmărire penală cât și bunicii Ciobanu Maria și a apreciat critic
declarațiile reprezentanților legali ai victimei minore precum că, partea vătămată
minoră a declarat că în cadrul urmării penale a spus minciuni și nu a fost abuzată de
Erohin Alexandr, deoarece acestea se contrazic prin întregul sistem de probe
cercetate, care combat în întregime versiunea acestora cât și a inculpatului,
argumentele cărora sunt vădit nefondate.
Ce referire la argumentul recurentului precum că, potrivit raportul de
expertiză judiciară nr. 201830/P0212 din 18.06.2018, conform căruia în rezultatul
examinării medico-legale a cet. Ciobanu Ionela, careva leziuni corporale pe corpul
minorei, în regiunea vaginului și anusului nu s-au depistat, Colegiul reține că
potrivit acestui raport în coroborare cu declarațiile părții vătămate minore și a
martorilor minori, date în cadrul urmăririi penale, instanța de apel corect a constatat
că, inculpatul este învinuit anume de comiterea tentativei de viol. Mai mult, conform
concluziilor raportului de evaluare psihologică a minorei eliberat de către CNPAC
din 28.12.2018, copilul minora, manifestă semne specifice copiilor victime ale
violenței sexuale.
Astfel, în scopul evitării repetării inutile a alegațiilor instanțelor ierarhic
inferioare, Colegiul penal își însușește argumentele enumerate în hotărârile
contestate, fapt ce este în deplină concordanță cu jurisprudența și practica Curții
Europene pentru Drepturile Omului, care în cauza Albert vs România din
16.02.2010, a statuat în pct. 37 că art. 6§1 CtEDO, deși obligă instanțele să-și
motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat
pentru fiecare argument, și extinderea la care se aplică această obligație de a
prezenta motive poate să varieze în dependență de caracterul deciziei.
7.2 La caz, Colegiul constată că, recurentul în recurs a invocat drept temei de
casare a deciziei instanței de apel art.427 alin.(1) pct.8) și 12) Cod de procedură
penală, care stipulează că hotărârea instanței de apel conține o eroare de drept
atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii și în cazul când faptei
săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.
15
Astfel, analizând decizia atacată, în raport cu recursul declarat, Colegiul penal
conchide că, recursul nu a fost motivat sub aceste aspecte, iar temeiurile invocate
nu s-au confirmat în cauza dată, deoarece instanța de apel corect a constat prezența
în acțiunile inculpatului atât a elementelor care caracterizează latura obiectivă a
infracțiunii imputate, cât și a celor care caracterizează latura subiectivă a acestei
infracțiuni, fiind dovedită prin materialele cauzei încadrând juridic acțiunile comise
de către Erohin Alexandr, în baza art. art. art.27,171 alin.(3) lit. b) Cod penal,
art.27,171 alin.(3) lit. b) Cod penal, art.27,171 alin.(3) lit. b) Cod penal concluziile
constatate prin cumulul de probe pertinente și concludente, administrate pe
parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în conformitate cu prevederile art.101
Cod de procedură penală, în mod obiectiv.
Astfel, instanța de apel s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și de drept
relevante și și-a motivat concluziile în baza cumulului de probe administrate în
cauză, cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art.101 Cod de
procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității,
veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și
de drept, ceea ce contrazic argumentele aduse de recurent precum că acțiunile
inculpatului urmau a fi recalificate la art. 175 Cod penal. Prin urmare, se constată că
au fost respectate prevederile art. 101 Cod de procedură penală.
Potrivit dispoziției art. 432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în
cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat.
Având ca reper cele menționate supra, Colegiul penal concluzionează asupra
inadmisibilității recursului ordinar declarat de către avocatul Rabei Ilie în numele
inculpatului Erohin Alexandr, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Rabei Ilie în
numele inculpatului Erohin Alexandr, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții
de Apel Chișinău din 16 februarie 2022, în cauza penală privindu-l pe Erohin
Alexandr Vasile, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată integral la 27 octombrie 2022.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Cobzac Elena
Plămădeală Ghenadie
16