1ra-381/22 — art.187 al.lt.f CP

1ra-381/22 — art.187 al.lt.f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-381/22

1-18133805-01-1ra-16032022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

14 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte - Timofti Vladimir,

Judecători - Plămădeală Ghenadie, Cobzac Elena

Examinând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

19 octombrie 2021, în cauza penală de învinuire a lui

Melnic Ivan xxxxx, născut la xxxxx, originar

din xxxxx, domiciliat în xxxxx,

în comiterea infracțiunii prevăzute art. 187 alin. (2), lit. f) Cod penal,

condamnat în baza art.187 alin.(1) Cod penal.

Termenii de examinare:

prima instanță: 15.01.2019 - 19.11.2020;

instanța de apel: 20.01.2021 - 19.10.2021;

instanța de recurs: 16.03.2022 - 14.09.2022;

Asupra motivelor admisibilității recursului în cauză, Colegiul penal

A C O N S T A T A T :

19 noiembrie 2020, Melnic Ivan a fost recunoscut vinovat în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (1) Cod penal, și în baza acestei

Legi a fost condamnat - 3 (trei) ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită

în privința lui Melnic Ivan, a fost suspendată pe un termen de probațiune

- 3 (trei) ani.

Potrivit rechizitoriului Melnic Ivan a fost învinuit de faptul că, la

09 februarie 2018, aproximativ la ora 22:30 min., aflându-se în mun.

Chișinău, str. Dokuceaev nr. 3, acționând cu intenție, având scopul

sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, fără aplicarea violenței

asupra persoanei, în mod deschis, din mâna lui Todarova Anghelina, a

sustras o sacoșă de culoare neagră în care se afla o sticlă cu lapte la preț

1

de 20 lei, două pâini la preț de 10 lei, rondele de orez la preț de 30 lei,

chiflă la preț de 5 lei și bani în sumă de 771 lei.

Astfel, cauzând-ui părții vătămate Todarova Anghelina un

prejudiciu material considerabil în sumă de 836 lei.

Acțiunile lui Melnic Ivan au fost încadrate juridic de către organul

de urmărire penală în baza art. 187 alin. (2), lit. f) Cod penal, după

semnele calificative – ”jaful, adică sustragerea, în mod deschis, a

bunurilor altei persoane.”

Prima instanță a constatat însă că, mărimea prejudiciului cauzat

părții vătămate - 836 lei, se atribuie conform prevederilor art. 126 Cod

penal la valoarea proporțiilor mici, respectiv a recalificat acțiunile

inculpatului Melnic Ivan din baza art. 187 alin. (2), lit. f) Cod penal ]n

baza art. 187 alin. (1) Cod penal – ”jaful, adică – sustragerea deschisă a

bunurilor altor persoane”.

declarat apel procurorul în Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul

reprezentare a învinuirii în instanță, Casian Olga, prin care a solicitat

casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Melnic Ivan să

fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 187 alin. (2), lit. f) Cod

penal la 5 ani închisoare, fără amendă, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis.

3.1. În motivarea apelului declarat, procurorul a invocat că prima

instanță ilegal a recalificat acțiunile inculpatului Melnic Ivan, aplicându-i

o pedeapsă mai blândă decât cea prevăzută de legea penală în limita

învinuirii aduse de acuzatorul de stat.

Astfel, procurorul a menționat că prima instanță eronat a apreciat

agravanta ”daune în proporții considerabile”, care se stabilește luându-se

în considerație valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru

victimă, starea materială și venitul acesteia, precum și alte circumstanțe

care influențează esențial starea materială a victimei. Printre alte

circumstanțe care influențează esențial asupra stării materiale a victimei

pot fi enumerate și venitul global al familiei, starea de sănătate a

victimei, angajarea sau neangajarea victimei la un loc permanent de

muncă.

De asemenea, nu a ținut cont de faptul că, partea vătămată este la

o vârstă înaintată - 71 ani, care nu este la întreținerea copiilor, nu are o

sursă de venit, mai mult unica sursă de existenta este mila celor din jur,

astfel spus, instanța a dat o apreciere greșită noțiunii privind daune

considerabile, prevăzute ce art. 126 Codul penal. Caracterul considerabil

al daunei depinde în primul rând nu atât de costul celor sustrase, cât de

totalitatea factorilor care determină starea materială a victimei, iar

instanța a neglijat circumstanțele faptice indicate supra dând o apreciere

greșită celor constatate atât în cadrul urmăririi penale cât și în cadrul

cercetării judecătorești.

19 octombrie 2021, apelul procurorului a fost admis, casată sentința

inclusiv din oficiu, în latura penală, cu pronunțarea a unei noi hotărâri,

2

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează.

Melnic Ivan a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin. (1) Cod penal și în baza acestei Legi, a fost

condamnat la 2 (doi) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis.

În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită

în privința lui Melnic Ivan, a fost suspendată pe un termen de probațiune

de 1 (un) an.

4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că

prima instanță motivat și întemeiat a stabilit vinovăția inculpatului

Melnic Ivan în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (1) Codul

penal, însă nu a stabilit just circumstanțele de fapt și de drept și nu a

descris fapta infracțională ulterior reîncadrării acțiunilor făptuitorului de

la art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal la art. 187 alin. (1) Cod penal.

Astfel, instanța de apel, ținând cont de prevederile art. art. 27, 99 -

101 Cod de procedură penală, cercetând sub toate aspectele probele

administrate, verificându-le minuțios, dându-le o apreciere proprie, prin

prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, a constatat

că: „Melnic Ivan xxxx, la 09 februarie 2018, aproximativ la ora 22:30 min.,

aflându-se în mun. xxxxx, acționând cu intenție, având scopul sustragerii

deschise a bunurilor altei persoane, fără aplicarea violenței asupra

persoanei, a sustras în mod deschis din mâna lui Todarova Anghelina

xxxxx, o sacoșă de culoare neagră în care se află o sticlă cu lapte la preț de

20 lei, două pâini la preț de 10 lei, rondele de orez la preț de 30 lei, chiflă

la preț de 5 lei și bani în sumă de 771 lei, în timp ce se deplasa pe str.

Dokuceaev 3, mun. Chișinău.

Astfel, cauzându-i părții vătămate Todarova Anghelina un prejudiciu

material în sumă de 836 lei MDL.”

Acțiunile inculpatului au fost încadrate juridic în baza art.187

alin.(1) Codul penal, conform indicilor calificativi - ”jaful, adică

sustragerea, în mod deschis, a bunurilor altei persoane. ”

Instanța de apel a statuat că probele administrate în cursul de

urmărire penală, cercetate și verificate în instanța de apel, prin prisma

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar în ansamblu din

punct de vedere al coroborării lor atestă că acțiunile infracționale comise

de inculpatul Melnic Ivan cuprind elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin. (1) Codul penal.

În continuarea procesului de calificare judiciară, prin care a fost

exclusă agravanta prevăzută de lit. f) alin.(2) art.187 Cod penal și anume

lipsa caracterului considerabil a daunei, instanța de apel a reținut că

potrivit art.126 alin.(2) Cod penal, caracterul considerabil sau esențial al

daunei cauzate se stabilește luându-se în considerare valoarea,

cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială și

venitul acesteia, existenta persoanelor întreținute, alte circumstanțe care

influențează esențial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul

prejudicierii drepturilor și intereselor ocrotite de lege – gradul lezării

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

3

Conform prevederilor Hotărârii Guvernului Republicii Moldova

nr.54 din 01 ianuarie 2018 privind aprobarea cuantumului salariului

mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2018, cuantumul

salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2018, este în

mărime de 6150 lei.

Astfel, la determinarea proporțiilor mari și deosebit de mari

legiuitorul a prevăzut drept bază de calcul salariul mediu lunar pe

economie prognozat, stabilit prin hotărâre de Guvern, în vigoare la

momentul săvârșirii faptei, după cum urmează: proporții mari - mai mult

de 20 de salarii; proporții deosebit de mari - mai mult de 40 de salarii.

Prin urmare, raportând prevederile art.126 Codul penal la dauna

cauzată părții vătămate Todarova Anghelina de 836 lei, instanța de apel a

reținut lipsa caracterului considerabil al daunei, atribuind starea de fapt

a daunei pretinse (836 lei) la cuantumul salariului mediu lunar pe

economie pentru anul 2018, precum și raportului statistic privind

mărimea pensiei persoanelor în etate. Mai mult, partea acuzării nu a

prezentat alte probe ce ar atesta mărimea pensiei sau alocațiilor atribuite

părții vătămate, lipsa altor surse materiale, lipsa unor drepturi sau

avantaje patrimoniale nu a fost prezentat de către acuzare în vederea

atestării daunelor considerabile cauzate părții vătămate.

De asemenea, instanța de apel a apreciat ca fiind plauzibile și

depozițiile părții vătămate care a declarat că: ,, ... în pachet avea

pașaportul, banii și produse alimentare. Nu tine minte câți bani erau în

pachet, dar toți i-au fost întorși. Susține că, când i-a fost sustras pachetul a

strigat la ajutor, în acel moment un băiat din apropriere i-a întors sacoșa a

chemat poliția și în aceeași zi a scris plângerea la poliție. La moment

careva pretenții față de inculpat nu are, deoarece i-a fost întors pachetul și

tot ce conținea în el”, fapt ce denotă lipsa semnului constitutiv obligatoriu

a laturii obiective stabilit de art.187 alin. (2), lit. f) Codul penal și anume

a daunelor considerabile cauzate părții vătămate.

Referitor la individualizarea pedepsei penale, instanța de apel a ținut

cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal, și anume de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat,

de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de

condițiile de viață ale familiei acestuia, precum și scopul pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării vinovatului.

Astfel, instanța de apel a notat că, Melnic Ivan a comis o infracțiune

care conform art.16 Cod penal, în funcție de caracterul și gradul

prejudiciabil, se atribuie la categoria infracțiunilor ușoare, inclusiv că

acesta a recunoscut vina în cele comise și se căiește sincer, circumstanțe

în conformitate cu art.77 din Codul penal nu au fost stabilite, iar în

conformitate cu art.76 Codul penal a reținut circumstanța atenuantă –

contribuirea activă la descoperirea infracțiunii sau la identificarea

infractorilor ori recunoașterea vinovăției, anterior nu a fost tras la

răspundere penală, la evidența mediului psihiatru/narcolog nu se află,

are grad de dizabilitate (certificat de încadrare în grad de dizabilitate

seria/nr. xxxxx), considerând că pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 2 ani închisoare, este proporțională și echitabilă faptei comise.

4

Totodată, instanța de apel a constatat că situația inculpatului

permite de a concluziona că, dânsul nu prezintă pericol pentru societate

și izolarea ei de societate nu este o măsură necesară și echitabilă în

coraport cu personalitatea acesteia și fapta comisă, ținând-se cont și de

faptul că o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de

nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la

consecințe contrare scopului urmărit, motiv pentru care a dispus

aplicarea în privința acestuia a prevederilor art. 90 din Codul penal.

Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, a declarat

recurs ordinar prin care invocând prevederile art. 427 alin. (1), pct. 6) și

12) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea acesteia cu

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel în alt complet de

judecată.

5.1 În motivarea recursului declarat, procurorul a menționat că la

constatarea faptei comise de către Melnic Ivan, prin excluderea indicelui

calificativ al ”daunelor în proporții considerabile”, instanțele de judecată au

deviat de la circumstanțele constatate prin probele cercetate și în mod

greșit au considerat că prejudiciul cauzat părții vătămate Todorova

Anghelina nu este unul considerabil, eronat raportând prevederile art.

126 Cod penal la circumstanțele speței.

Astfel, procurorul consideră că la calificarea sustragerii, săvârșite cu

cauzarea de daune considerabile (lit. d) alin.(2) art.186, lit. f) alin.(2)

art.187, lit. f) alin.(2) art.188, lit. c) alin.(2) art.190 și lit. c) alin. (2) art.191

C.P ), instanțele de judecată sânt obligate să țină cont de: caracterul

considerabil al daunei cauzate – care se stabilește luându-se în

considerare valoarea; cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru victimă;

starea materială și venitul acesteia, existența persoanelor întreținute; alte

circumstanțe care influențează esențial asupra stării materiale a victimei.

Chiar dacă aprecierea subiectivă de către victimă este importantă la

stabilirea caracterului considerabil al daunei cauzate, aceasta nu trebuie

să influențeze asupra regulii că prin sustragere poate fi cauzat doar un

prejudiciu patrimonial efectiv (real). Respectiv nu trebuie confundat

modul de determinare a prejudiciului patrimonial cu caracterul acestui

prejudiciu.

În circumstanțele sus expuse, acuzarea consideră că, la aprecierea

caracterului considerabil al pagubei cauzate părții vătămate Todorova

Anghelina instanța de apel nu a ținut cont de: vârsta înaintata (71 ani);

venitul obținut de către ea, care de asemenea se deduce din vârsta părții

vătămate, or în raport cu acele venituri lunare pe care le are partea

vătămată se constată că acea sumă de 771 lei, este una considerabilă,

inclusiv având în vedere că această sumă constituie o parte bună din

venitul său lunar; însemnătatea valorii prejudiciului cauzat, or partea

vătămată a indicat că ”nu este întreținută de către copii și trăiește din mila

oamenilor”.

baza materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra

inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente.

5

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în

drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art.424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor

prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu

trebuie să fie invocate de recurent. Potrivit practicii judiciare constante,

erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect Legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că recurentul

invocă temeiurile pentru declararea recursului prevăzute la art.427

alin.(1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, în sensul că instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și

când 12) faptei săvârșite s-a dat o încadrare juridică greșită.

Din esența argumentelor avansate în cererea de recurs declarată de

către partea acuzării, Colegiul penal atestă că dezacordul recurentului se

axează pe soluția instanței de apel cu privire la reîncadrarea acțiunilor

inculpatului Melnic Ivan din art.187 alin. (2), lit. f) Cod penal, în baza

art.187 alin.(1) Codul penal, susținând că instanța de apel eronat a

apreciat modul și metoda de comiterea a infracțiunii încriminate, precum

și consecințele acesteia.

Într-un prim aspect, este relevant de a specifica că, invocând

eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură

penală, recurentul menționează despre faptul că, instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, însă Colegiul penal

constată că aceste alegații sunt vădit neîntemeiate întrucât, instanța de

apel, a dat răspuns la toate argumentele esențiale formulate de partea

acuzării în cererea de apel, soluției de respingere a apelului declarat de

procuror fiind complet motivată și argumentată.

În acest sens, se apreciază că instanța de apel și-a motivat decizia în

conformitate cu prevederile art. 417 alin.(1), pct. 8) Cod de procedură

penală și aceasta cuprinde temeiurile de fapt și de drept ce au dus, la caz,

la respingerea apelului procurorului, ca nefondat.

În același context, Colegiul penal menționează că argumentele pe

care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei,

echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor din art. 6

CEDO.

La fel, Colegiul penal conchide că decizia instanței de apel cuprinde

motivele pe care își întemeiază soluția corectă de casarea a sentinței

primei instanțe în privința inculpatului Melnic Ivan, just constatând

vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187

6

alin.(1) Cod penal infracțiuni, în acțiunile acestuia fiind identificate toate

elementele constitutive.

Cu referire la argumentele recurentului privind existența în cauza

examinată a erorii de drept prevăzute la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, susținând în acest sens că acțiunile inculpatului

Melnic Ivan incorect au fost reîncadrate în baza art. 187 alin. (1) Cod

penal, Colegiul penal constată că alegațiile procurorului în această parte

sunt neîntemeiate.

Sub acest aspect, reieșind din sensul legislației în vigoare, erorile de

drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material

sau substanțial, iar instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect

legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au

fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Însă, pentru o astfel de concluzie, trebuie să se țină seama de fapta

săvârșită și cum aceasta a fost stabilită și dacă această faptă a fost

încadrată corect în norma penală, iar dacă faptei i s-a dat o încadrare

juridică în baza altei norme penale, înseamnă că acesteia i s-a dat o

încadrare juridică greșită.

La caz, se constată că instanța de apel a cercetat toate probele

administrate în cauză și le-a oferit o apreciere obiectivă, care în

ansamblul lor, au confirmat vinovăția inculpatului Melnic Ivan în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (1) Cod penal, în

consecință atribuind o încadrare juridică justă acțiunilor inculpatului.

Colegiul penal, apreciază ca fiind corect fundamentată concluzia

instanței de apel cu privire la reîncadrare acțiunilor inculpatului Melnic

Ivan din baza art.187 alin. (2), lit. f) Cod penal în baza art. 187 alin. (1)

Cod penal, întrucât în cadrul cercetării judecătorești, s-a stabilit cu

certitudine lipsa semnului constitutiv obligatoriu a laturii obiective

stabilită de art. 187 alin. (2), lit. f) Cod penal și anume a daunelor

considerabile cauzate părții vătămate.

În acest context, Colegiul penal notează prevederile art.126 Cod

penal caracterul considerabil sau esențial al daunei cauzate se stabilește

luându-se în considere valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor

pentru victimă, starea materială și venitul acesteia, existența persoanelor

întreținute, alte circumstanțe care influențează esențial asupra stării

materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii drepturilor și intereselor

ocrotite de lege – gradul lezării drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului

Conform prevederilor Hotărârii Guvernului Republicii Moldova

nr.54 din 01 ianuarie 2018 privind aprobarea cuantumului salariului

mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2018, cuantumul

salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2018, este în

mărime de 6150 lei.

Astfel, la determinarea proporțiilor mari și deosebit de mari

legiuitorul a prevăzut drept bază de calcul salariul mediu lunar pe

economie prognozat, stabilit prin hotărâre de Guvern, în vigoare la

momentul săvârșirii faptei, după cum urmează: proporții mari - mai mult

de 20 de salarii; proporții deosebit de mari - mai mult de 40 de salarii.

7

Totodată, Colegiul penal menționează că circumstanța agravantă

“cu cauzarea de daune în proporții considerabile” are un caracter

estimativ. Ea nu este formalizată prin prevederi legale, așa cum este

cazul “proporțiilor mari” sau al “proporțiilor deosebit de mari”, ori al

“proporțiilor mici”. Explicația constă în aceea că în societate există o

stratificare patrimonială accentuată dintre diferite grupuri sociale.

Prin urmare, una și aceeași valoare materială a bunului este

interpretată în mod diferit de reprezentanții păturii socialmente

vulnerabile și de reprezentanții păturii avute.

În consecință, caracterul considerabil al daunei depinde, în primul

rând, nu atât de costul celor sustrase, cât de totalitatea factorilor care

determină starea materială a victimei.

La caz, instanța de apel atribuind starea de fapt a daunei cauzate

de către inculpat, părții vătămate Todarova Anghelina, în sumă de 836

lei la cuantumul salariului mediu lunar pe economie pentru anul 2018,

precum și raportului statistic privind mărimea pensiei persoanelor în

etate, corect a statuat asupra lipsei caracterului considerabil al daune.

De asemenea, Colegiul penal reține că instanța de apel, contrar

argumentelor recurentului a luat în considerație și declarațiile părții

vătămate Todarova Anghelina, care a indicat că ,, ... în pachet avea

pașaportul, banii și produse alimentare. Nu ține minte câți bani erau în

pachet, dar toți i-au fost întorși. Susține că, când i-a fost sustras pachetul

a strigat la ajutor, în acel moment un băiat din apropriere i-a întors sacoșa

a chemat poliția și în aceeași zi a scris plângerea la poliție. La moment

careva pretenții fața de inculpat nu are, deoarece i-a fost întors pachetul și

tot ce conținea în el”.

Prin urmare, instanța de recurs conchide că instanța de apel corect

a statuat că prejudiciul cauzat de către inculpat, părții vătămate, în

sumă de 836 lei, este unul esențial și nu considerabil.

Mai mult ca atât, Colegiul penal respinge ca fiind nefondate și

declarative argumentele recurentului precum că, instanța de apel la

aprecierea caracterului considerabil, nu a ținut cont de venitul obținut

de către partea vătămată, care se deduce din vârsta înaintată, or partea

acuzării nu a prezentat, careva probe privind mărimea pensiei sau

alocațiilor atribuite părții vătămate, lipsa altor surse materiale, lipsa

unor drepturi sau avantaje patrimoniale în vederea constatării daunei

considerabile cauzate părții vătămate.

În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în

recursul declarat, Colegiul penal atestă că împrejurările menționate în

partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct.

4.1. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel a

constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind vinovăția

inculpatului, în conformitate cu prevederile normelor de procedură penală

și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate

la dosar care au fost apreciate în conformitate cu prevederile art.101

alin.(1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor.

Instanța de apel pronunțându-se argumentat și detaliat asupra

8

motivelor pentru care a respins versiunile părții acuzării, probele

administrate confirmând în mod concludent că faptei comise s-a dat o

încadrare juridică corectă în baza art. 187 alin.(1) Cod penal, conform

indicilor calificativi – „jaful, adică sustragerea, în mod deschis, a bunurilor

altei persoane.”

Astfel, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale nu

se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări

inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs.

România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă

instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca

impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs

Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces

echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor

furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În acest context, instanța de recurs conchide că, la judecarea cauzei

în ordine de apel, instanța a respectat cu strictețe prevederile enunțate la

art. art.414-419 Cod de procedură penală, pronunțând o hotărâre legală și

întemeiată sub toate aspectele, iar temei pentru admiterea recursului

declarat nu se regăsește, motiv din care se impune inadmisibilitatea

acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de Circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2021,

în cauza penală în privința lui Melnic Ivan xxxxx, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 20 octombrie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Cobzac Elena

9