1ra-1107/2021 — art. 190 alin. 5 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 190 alin. 5 CP
- Temei legal
- art. 420, 430 CPP
1ra-1107/2021 — art. 190 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-1107/2021
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
14 aprilie 2021 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către
partea vătămată Tatarciuc Victor prin care solicită casarea sentinței Judecătoriei
Chișinău (sediul Buiucani) din 28 iunie 2019 și a deciziei Colegiului penal al Curții
de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe
Melnic Vasile Xxxxx, născut la xxxxxx, originar din r-nul
xxx, s. xxxxxx și domiciliat în mun. xxxxx, str.
xxxxxxxxxx, ap. xx.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
23.06.2017 – 28.06.2019 (prima instanță);
04.03.2020 – 24.11.2020 (instanța de apel);
12.03.2021 – 14.04.2021 (instanța de recurs ordinar).
Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor
din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
A C O N S T A T A T:
Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 28 iunie 2019,
Melnic Vasile a fost declarat vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190
alin. (5) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 8 ani închisoare, cu privarea de
dreptul de a ocupa funcții ce țin de primirea în gestiune a bunurilor materiale sau a
surselor financiare pe un termen de 5 ani.
Conform art. 84 alin. (4) Cod penal, la pedeapsa aplicată lui Melnic Vasile a
fost adăugată parțial partea neexecutată a pedepsei stabilite prin decizia din
05.03.2019 a Curții de Apel Chișinău, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă de 9 ani
închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de primirea în gestiune a
bunurilor materiale și surselor financiare pe un termen de 5 ani.
A fost admisă în principiu acțiunea civilă înaintată de Tatarciuc Victor, urmând
ca asupra acesteia să se expună instanța în ordinea procedurii civile.
1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Melnic Vasile la
începutul anului 2011, acționând cu intenție directă, urmărind scopul dobândirii
ilicite a bunurilor altei persoane, aflându-se în apropierea sediului Curții de Apel
1
Chișinău, amplasată pe str. Teilor 4, mun. Chișinău, sub pretextul primirii unui
împrumut, prin înșelăciune și abuz de încredere, profâtând de încrederea acordată
și relațiile de rudenie cu Tatarciuc Victor, a dobândit de la acesta suma de 9000
Euro, echivalentul a 148809 MDL, conform cursului valutar stabilit de Banca
Națională a RM la acel moment.
Ulterior, la începutul anului 2012, continuând acțiunile sale intenționate de
dobândire ilicită a bunurilor altei persoane, aflându-se tot în apropierea sediului
Curții de Apel Chișinău de pe str. Teilor 4, mun. Chișinău, sub același pretext de
primire a unui împrumut, a dobândit de la Tatarciuc Victor suma de 2500 Euro,
echivalentul a 38998 MDL conform cursului valutar stabilit de Banca Națională a
RM la acel moment.
La începutul lunii ianuarie a anului 2013, continuând acțiunile sale intenționate
de dobândire ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere,
aflându-se pe bd. Dacia, mun. Chișinău, sub același pretext a dobândit de la
Tatarciuc Victor suma de 1500 Euro, echivalentul a 24462,9 MDL conform cursului
valutar stabilit de Banca Națională a RM la acel moment.
Astfel, Melinc Vasile în perioada de timp de la începutul anului 2011 până la
începutul lunii ianuarie a anului 2013, prin înșelăciune și abuz de încredere,
profitând de încrederea acordată și relațiile de rudenie cu Tatarciuc Victor a
dobândit în mod ilicit de la acesta suma totală de 13000 Euro, echivalentul a
212269,9 MDL, conform cursului valutar stabilit de Banca Națională a RM la acel
moment, sumă pe care a însușit-o neonorându-și obligațiunile asumate față de partea
vătămată de a o restitui, cauzând astfel lui Tatarciuc Victor daună în proporții
deosebit de mari.
Prima instanță a calificat acțiunile inculpatului Melnic Vasile în baza art. 190
alin. (5) Cod penal, ca dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin inducerea
în eroare, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în privința naturii,
calităților substanțiale ale obiectului, părților actului juridic nul sau anulabil, acțiuni
săvârșite în proporții deosebit de mari.
Sentința primei instanțe a fost contestată cu apel de către:
2.1. Procuror, care a solicitat casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei și
pronunțarea unei noi hotărâri conform ordinii stabilite pentru prima instanță, prin
care Melnic Vasile să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de
art. 190 alin. (5) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse de 10 ani închisoare, cu
executare în penitenciar de tip semiînchis.
Conform art. 84 alin. (4) din Codul penal, prin cumul parțial de sentințe, să-i
fie stabilită lui Melnic Vasile o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un
termen de 15 ani cu executarea în penitenciar de tip închis.
În argumentarea apelului, procurorul a invocat că:
2
- anterior Melnic Vasile a fost tras la răspundere penală, și anume 1) prin
sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 05 martie 2019, a fost
condamnat la 6 ani și 7 luni pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.
(1) din Codul penal; 2) prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 aprilie 2019, a
fost menținută pedeapsa stabilită de Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani) din 05
martie 2019, prin care a fost condamnat la 6 ani și 7 luni pentru săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal. Fapt ce denotă că Melnic
Vasile continuă să săvârșească noi infracțiuni, încalcă intenționat prevederile legii
penale, dând dovadă de o totală lipsă de respect față de normele de conduită stabilite;
- la 28 iunie 2019 a fost pronunțat numai dispozitivul sentinței, pronunțarea
sentinței integrale fiind stabilită pentru data de 10 iulie 2019, ora 14:00, fapt ce nu
a avut loc.
2.2. Partea vătămată Tatarciuc Victor, care a solicitat casarea sentinței primei
instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima
instanță, prin care lui Melnic Vasile să-i fie aplicată o pedeapsă mai aspră.
În argumentarea apelului, partea vătămată a invocat că:
- prima instanță nu a luat în considerare circumstanțele agravante la stabilirea
pedepsei, nu a ținut cont de prevederile art. 77 alin. (1) lit. a), b), n), art. 78 alin. (3)
din Codul penal;
- pedeapsa aplicată inculpatului Melnic Vasile, prin sentință, este una prea
blândă în raport cu toate circumstanțele cauzei și cu faptul că inculpatul are un
număr foarte mare de cauze penale pentru comiterea infracțiunilor similare;
- instanța de judecată la soluționarea acțiunii civile, privind prejudiciu moral și
material avea toate pârghiile legii de a soluționa încasarea prejudiciului, dar instanța
neîntemeiat a lăsat soluționarea acțiunii de către instanța de judecată de drept
comun.
2.3. Inculpatul Melnic Vasile, care a solicitat casarea sentinței primei instanțe,
cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care fie dispusă rejudecarea cauzei în aceiași
instanță, în alt complet de judecată, invocând că cauza a fost examinată de prima
instanță în lipsa lui și a avocatului său.
2.4. Avocatul Pelin Valeriu în numele inculpatului, solicitând casarea sentinței
cu pronunțarea unei noi hotărâri de a achitare a inculpatului de sub învinuirea
înaintată, iar acțiunea civilă să fie respinsă.
În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:
- lui Melnic Vasile i-a fost înaintată învinuirea fără ai fi explicate drepturile,
prin ce învinuirea este ilegală și urmează a fi exclusă;
- dacă organele de urmărire penală au o probă cu încălcarea principiilor
legalității și loialității, aducând atingere drepturilor garantate de CEDO, iar din
aceste mijloace de probă au rezultat fapte sau împrejurări ce au condus în mod direct
3
și necesar la administrarea în mod legal a altor mijloace de probă, acestea din urmă,
urmează a fi excluse, instanțele neputând să-și fundamenteze hotărârea pe aceste
probe derivate;
- din probele administrate este cert că încălcările grave, esențiale, comise la
întocmirea și adoptarea ordonanței de punere sub acuzare (bănuit, învinuit) a lui
Melnic Vasile, duc la încălcarea dreptului la apărarea lui Melnic Vasile, și dreptului
la un proces echitabil, motiv din care instanța urmează să adoptate o hotărâre de
încetare a procesului penal în privința lui Melnic Vasile;
- învinuirea este ilegală, deoarece a fost înaintată cu încălcarea legislației și
anume, conform art. 63 Cod de procedură penală, dacă bănuitului în termen de 3
luni nu i se înaintează învinuirea, atunci el se scoate de sub învinuirea penală, iar
dosarul penal se încetează. Astfel, învinuirea trebuia să-i fie înaintată lui Melnic
Vasile până la 19.04.2015 (în calitate de bănuit a fost recunoscut la 20.01.2015),
însă învinuirea i-a fost înaintată la 20.04.2015, prin ce s-a încălcat art. 230 Cod de
procedură penală și conform art. 251 Cod de procedură penală, duce la nulitatea
acesteia.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie
2020, au fost admise apelurile declarate, casată total sentința Judecătoriei Chișinău
(sediul Buiucani) din 28 iunie 2019 și dispusă rejudecarea cauzei de către
Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani).
3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că instanța de judecată
neglijând prevederile art. 17 din Codul de procedură penală și art. 6 par. 3) CEDO
a respins demersul inculpatului Melnic Vasile privind acordarea termenului pentru
a încheia contract cu un avocat ales, fiind asigurat inculpatul cu un avocat care
acordă asistență juridică garantată de stat, continuând examinarea cauzei. Or,
potrivit art. 17 alin. (1) inculpatul este în drept de a fi asistat de un apărător ales.
Totodată, instanța de apel a atestat că la examinarea cauzei în fond,
inculpatului Melnic Vasile i-a fost lezat dreptul la un proces echitabil, nefiind
asigurat cu un interpret în ședința de judecată, fapt prevăzut la art. 16 alin. (2) din
Codul de procedură penală.
Mai mult, instanța de apel a reținut că în cadrul examinării cauzei în prima
instanță de către acuzatorul de stat a fost emisă ordonanța de modificare a învinuirii
din 21 iunie 2019, prin care a fost pus sub învinuire Melnic Vasile, incriminându-i
săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 190 alin. (5) Cod penal (f.d. 92, vol. V).
Instanța de apel a stabilit că actul respectiv a fost adus la cunoștință și înmânat
avocatului la 21 iunie 2019, dar nu și inculpatului.
La fel, instanța de apel a notat că potrivit materialelor cauzei inculpatul Melnic
Vasile este vorbitor de limba rusă, prin urmare inculpatului nu i-a fost adusă la
cunoștință ordonanța din 21 iunie 2019 tradusă în limba rusă, or, jurisprudența
4
CtEDO indică în mod clar, că potrivit prevederilor art. 6 par. 3 lit. a) acesta exprimă
necesitatea acordării unei atenții deosebite notificării persoanei în cauză cu privire
la „acuzația” care i se aduce. Actul de acuzație joacă un rol hotărâtor în trimiterea
în judecată: de la comunicarea acuzațiilor, persoana învinuită este oficial înștiințată
în scris cu privire la baza juridică și/actuală a acuzațiilor care i se aduc (Kamasinski
vs Austria, Pelissier și Sassi vs Franța).
Decizia instanței de apel este contestată cu recurs ordinar de către partea
vătămată Tatarciuc Victor, care indică temeiurile de recurs prevăzute de art. 427
alin. (1) pct. 2), 4), 5), 6), 7) Cod de procedură penală și solicită casarea sentinței
primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de
către instanța de apel.
În argumentarea recursului, recurentul invocă că:
- pedeapsa aplicată de prima instanță este prea blândă;
- completul de judecată din instanța de apel nu a fost compus potrivit
prevederilor art. 33 alin. (1), (2) pct. 6) Cod de procedură penală, or erau și sunt
circumstanțe care pun la îndoială rezonabilă imparțialitatea judecătorilor, aceștia
fiind arbitrari;
- decizia instanței de apel nu este motivată și este ilegală;
- instanța de apel în decizie a indicat în partea introductivă calitatea s-a
procesuală ca fiind - inculpat;
- inculpatul înțelege limba de stat, iar toate informațiile și drepturile sale i-au
fost aduse la cunoștință corect în limba de stat, ce este demonstrat prin faptul că
inculpatul Melnic Vasile în cadrul dosarului penal cu partea vătămată L. I, a solicitat
ca decizia Curții de Apel Chișinău din 05 martie 2019 să nu-i fie tradusă în limba
rusă;
- instanța de apel nu s-a expus pe omisiunile de întocmire a cererii de apel
depusă de inculpat și avocat, or ultimul nu a fost împuternicit potrivit legii, iar
inculpatul a depus apelul în limba rusă, scris de mână, cu un conținut ce contravine
prevederilor art. 405 Cod de procedură penală;
- nu a avut acces la examinarea tuturor probelor prezentate de partea apărării
în ședința instanței de apel, în special a recipisei din 04.07.2013.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în
raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, din
următoarele considerente.
În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de
procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța
de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat
împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este
5
în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul
declarat nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute de art. 429 și 430 Cod de
procedură penală.
După cum rezultă din conținutul cererii de recurs, recurentul critică soluția
instanței de apel privind dispunerea rejudecării cauzei de prima instanță, solicitând
casarea hotărârii nominalizate, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță
de apel, din motivul că instanța, la judecarea apelurilor nu a respectat cerințele
prevăzute la art. art. 414, 415 Cod de procedură penală și a admis apelurile declarate
cu dispunerea rejudecării cauzei de prima instanță.
Colegiul penal atestă că recurentul a trecut cu vederea că, potrivit dispozițiilor
art. 415 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând cauza
în ordine de apel, poate adopta și o decizie, prin care să admită apelul, să caseze
sentința primei instanțe și să dispună rejudecarea cauzei de către instanța a cărei
hotărâre a fost anulată. Rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost anulată
se dispune numai atunci când nu a fost citat inculpatul, nu i s-a asigurat dreptul la
interpret, nu a fost asistat de un avocat sau au fost încălcate prevederile art. art. 33-
35 Cod de procedură penală.
Apelul fiind al doilea grad de jurisdicție penală, este o cale de atac ordinară,
sub aspect de fapt și de drept, care poate fi folosită împotriva hotărârilor de
condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, pronunțate asupra
fondului de către o instanță judiciară inferioară.
Dar, în cazul în care instanța de apel a dispus rejudecarea cauzei de către prima
instanță se prezumă că ultima nu a judecat fondul cauzei conform rigorilor prevăzute
de lege.
În speță, drept temei pentru casarea sentinței și dispunerea rejudecării cauzei,
instanța de apel a reținut că, la judecarea cauzei în prima instanță nu i-a fost asigurat
inculpatului dreptul la un interpret și că nu i-a fost asigurat dreptul de a fi asistat de
un avocat ales.
În același timp, potrivit art. 420 alin. (1), 427 alin. (1) Cod de procedură penală,
hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de această instanță. Conform art. 430 alin. (1) pct. 3) - 5) Cod de procedură
penală, cererea de recurs trebuie să conțină denumirea instanței care a pronunțat
sentința, fapta constatată și dispozitivul sentinței, denumirea instanței care a adoptat
decizia în apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii
apelului, argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor
prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală.
Aceste prevederi legale, denotă că recursul ordinar declarat împotriva
hotărârilor instanțelor de apel corespunde celui de-al treilea grad de jurisdicție
penală și este declarat împotriva hotărârilor judecătorești de condamnare, de
6
achitare sau de încetare a procesului penal, date în ultimul grad de fond, pentru
erorile de drept pe care le conțin.
Pe cale de consecință, cazul de neepuizare a gradului doi de jurisdicție în sensul
vizat mai sus, exclude exercitarea controlului judiciar prin intermediul recursului
ordinar în aspectul celui de-al treilea grad de jurisdicție.
Prin urmare, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres, că pot fi
atacate cu recurs ordinar doar hotărârile judecătorești prin care a fost judecată cauza
penală în fond, adică hotărârile de condamnare, de achitare sau de încetare a
procesului penal, dar nu și de dispunere a rejudecării cauzei.
Raportând la speță prevederile art. 420, 430 Cod de procedură penală,
comentariile și explicațiile practicii unitare a Curții Supreme de Justiție, potrivit
căreia deciziile prin care s-a dispus rejudecarea cauzei nu sunt supuse căilor de atac,
Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru admiterea recursului ordinar
declarat și, potrivit legii, se impune inadmisibilitatea acestuia, din motiv că nu
îndeplinește cerințele de formă și de conținut.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către partea vătămată
Tatarciuc Victor împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
24 noiembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe Melnic Vasile Xxxxx, din motiv
că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 14 aprilie 2021.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Toma Nadejda
Țurcan Anatolie
7