1ra-1107/2021 — art. 190 alin. 5 CP

1ra-1107/2021 — art. 190 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1107/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

14 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

partea vătămată Tatarciuc Victor prin care solicită casarea sentinței Judecătoriei

Chișinău (sediul Buiucani) din 28 iunie 2019 și a deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe

Melnic Vasile Xxxxx, născut la xxxxxx, originar din r-nul

xxx, s. xxxxxx și domiciliat în mun. xxxxx, str.

xxxxxxxxxx, ap. xx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor

din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

Melnic Vasile a fost declarat vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190

alin. (5) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 8 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții ce țin de primirea în gestiune a bunurilor materiale sau a

surselor financiare pe un termen de 5 ani.

Conform art. 84 alin. (4) Cod penal, la pedeapsa aplicată lui Melnic Vasile a

fost adăugată parțial partea neexecutată a pedepsei stabilite prin decizia din

05.03.2019 a Curții de Apel Chișinău, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă de 9 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de primirea în gestiune a

bunurilor materiale și surselor financiare pe un termen de 5 ani.

A fost admisă în principiu acțiunea civilă înaintată de Tatarciuc Victor, urmând

ca asupra acesteia să se expună instanța în ordinea procedurii civile.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Melnic Vasile la

începutul anului 2011, acționând cu intenție directă, urmărind scopul dobândirii

ilicite a bunurilor altei persoane, aflându-se în apropierea sediului Curții de Apel

1

Chișinău, amplasată pe str. Teilor 4, mun. Chișinău, sub pretextul primirii unui

împrumut, prin înșelăciune și abuz de încredere, profâtând de încrederea acordată

și relațiile de rudenie cu Tatarciuc Victor, a dobândit de la acesta suma de 9000

Euro, echivalentul a 148809 MDL, conform cursului valutar stabilit de Banca

Națională a RM la acel moment.

Ulterior, la începutul anului 2012, continuând acțiunile sale intenționate de

dobândire ilicită a bunurilor altei persoane, aflându-se tot în apropierea sediului

Curții de Apel Chișinău de pe str. Teilor 4, mun. Chișinău, sub același pretext de

primire a unui împrumut, a dobândit de la Tatarciuc Victor suma de 2500 Euro,

echivalentul a 38998 MDL conform cursului valutar stabilit de Banca Națională a

RM la acel moment.

La începutul lunii ianuarie a anului 2013, continuând acțiunile sale intenționate

de dobândire ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere,

aflându-se pe bd. Dacia, mun. Chișinău, sub același pretext a dobândit de la

Tatarciuc Victor suma de 1500 Euro, echivalentul a 24462,9 MDL conform cursului

valutar stabilit de Banca Națională a RM la acel moment.

Astfel, Melinc Vasile în perioada de timp de la începutul anului 2011 până la

începutul lunii ianuarie a anului 2013, prin înșelăciune și abuz de încredere,

profitând de încrederea acordată și relațiile de rudenie cu Tatarciuc Victor a

dobândit în mod ilicit de la acesta suma totală de 13000 Euro, echivalentul a

212269,9 MDL, conform cursului valutar stabilit de Banca Națională a RM la acel

moment, sumă pe care a însușit-o neonorându-și obligațiunile asumate față de partea

vătămată de a o restitui, cauzând astfel lui Tatarciuc Victor daună în proporții

deosebit de mari.

Prima instanță a calificat acțiunile inculpatului Melnic Vasile în baza art. 190

alin. (5) Cod penal, ca dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin inducerea

în eroare, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în privința naturii,

calităților substanțiale ale obiectului, părților actului juridic nul sau anulabil, acțiuni

săvârșite în proporții deosebit de mari.

2.1. Procuror, care a solicitat casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri conform ordinii stabilite pentru prima instanță, prin

care Melnic Vasile să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 190 alin. (5) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse de 10 ani închisoare, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis.

Conform art. 84 alin. (4) din Codul penal, prin cumul parțial de sentințe, să-i

fie stabilită lui Melnic Vasile o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un

termen de 15 ani cu executarea în penitenciar de tip închis.

În argumentarea apelului, procurorul a invocat că:

2

- anterior Melnic Vasile a fost tras la răspundere penală, și anume 1) prin

sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 05 martie 2019, a fost

condamnat la 6 ani și 7 luni pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.

(1) din Codul penal; 2) prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 aprilie 2019, a

fost menținută pedeapsa stabilită de Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani) din 05

martie 2019, prin care a fost condamnat la 6 ani și 7 luni pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal. Fapt ce denotă că Melnic

Vasile continuă să săvârșească noi infracțiuni, încalcă intenționat prevederile legii

penale, dând dovadă de o totală lipsă de respect față de normele de conduită stabilite;

- la 28 iunie 2019 a fost pronunțat numai dispozitivul sentinței, pronunțarea

sentinței integrale fiind stabilită pentru data de 10 iulie 2019, ora 14:00, fapt ce nu

a avut loc.

2.2. Partea vătămată Tatarciuc Victor, care a solicitat casarea sentinței primei

instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care lui Melnic Vasile să-i fie aplicată o pedeapsă mai aspră.

În argumentarea apelului, partea vătămată a invocat că:

- prima instanță nu a luat în considerare circumstanțele agravante la stabilirea

pedepsei, nu a ținut cont de prevederile art. 77 alin. (1) lit. a), b), n), art. 78 alin. (3)

din Codul penal;

- pedeapsa aplicată inculpatului Melnic Vasile, prin sentință, este una prea

blândă în raport cu toate circumstanțele cauzei și cu faptul că inculpatul are un

număr foarte mare de cauze penale pentru comiterea infracțiunilor similare;

- instanța de judecată la soluționarea acțiunii civile, privind prejudiciu moral și

material avea toate pârghiile legii de a soluționa încasarea prejudiciului, dar instanța

neîntemeiat a lăsat soluționarea acțiunii de către instanța de judecată de drept

comun.

2.3. Inculpatul Melnic Vasile, care a solicitat casarea sentinței primei instanțe,

cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care fie dispusă rejudecarea cauzei în aceiași

instanță, în alt complet de judecată, invocând că cauza a fost examinată de prima

instanță în lipsa lui și a avocatului său.

2.4. Avocatul Pelin Valeriu în numele inculpatului, solicitând casarea sentinței

cu pronunțarea unei noi hotărâri de a achitare a inculpatului de sub învinuirea

înaintată, iar acțiunea civilă să fie respinsă.

În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:

- lui Melnic Vasile i-a fost înaintată învinuirea fără ai fi explicate drepturile,

prin ce învinuirea este ilegală și urmează a fi exclusă;

- dacă organele de urmărire penală au o probă cu încălcarea principiilor

legalității și loialității, aducând atingere drepturilor garantate de CEDO, iar din

aceste mijloace de probă au rezultat fapte sau împrejurări ce au condus în mod direct

3

și necesar la administrarea în mod legal a altor mijloace de probă, acestea din urmă,

urmează a fi excluse, instanțele neputând să-și fundamenteze hotărârea pe aceste

probe derivate;

- din probele administrate este cert că încălcările grave, esențiale, comise la

întocmirea și adoptarea ordonanței de punere sub acuzare (bănuit, învinuit) a lui

Melnic Vasile, duc la încălcarea dreptului la apărarea lui Melnic Vasile, și dreptului

la un proces echitabil, motiv din care instanța urmează să adoptate o hotărâre de

încetare a procesului penal în privința lui Melnic Vasile;

- învinuirea este ilegală, deoarece a fost înaintată cu încălcarea legislației și

anume, conform art. 63 Cod de procedură penală, dacă bănuitului în termen de 3

luni nu i se înaintează învinuirea, atunci el se scoate de sub învinuirea penală, iar

dosarul penal se încetează. Astfel, învinuirea trebuia să-i fie înaintată lui Melnic

Vasile până la 19.04.2015 (în calitate de bănuit a fost recunoscut la 20.01.2015),

însă învinuirea i-a fost înaintată la 20.04.2015, prin ce s-a încălcat art. 230 Cod de

procedură penală și conform art. 251 Cod de procedură penală, duce la nulitatea

acesteia.

2020, au fost admise apelurile declarate, casată total sentința Judecătoriei Chișinău

(sediul Buiucani) din 28 iunie 2019 și dispusă rejudecarea cauzei de către

Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani).

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că instanța de judecată

neglijând prevederile art. 17 din Codul de procedură penală și art. 6 par. 3) CEDO

a respins demersul inculpatului Melnic Vasile privind acordarea termenului pentru

a încheia contract cu un avocat ales, fiind asigurat inculpatul cu un avocat care

acordă asistență juridică garantată de stat, continuând examinarea cauzei. Or,

potrivit art. 17 alin. (1) inculpatul este în drept de a fi asistat de un apărător ales.

Totodată, instanța de apel a atestat că la examinarea cauzei în fond,

inculpatului Melnic Vasile i-a fost lezat dreptul la un proces echitabil, nefiind

asigurat cu un interpret în ședința de judecată, fapt prevăzut la art. 16 alin. (2) din

Codul de procedură penală.

Mai mult, instanța de apel a reținut că în cadrul examinării cauzei în prima

instanță de către acuzatorul de stat a fost emisă ordonanța de modificare a învinuirii

din 21 iunie 2019, prin care a fost pus sub învinuire Melnic Vasile, incriminându-i

săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 190 alin. (5) Cod penal (f.d. 92, vol. V).

Instanța de apel a stabilit că actul respectiv a fost adus la cunoștință și înmânat

avocatului la 21 iunie 2019, dar nu și inculpatului.

La fel, instanța de apel a notat că potrivit materialelor cauzei inculpatul Melnic

Vasile este vorbitor de limba rusă, prin urmare inculpatului nu i-a fost adusă la

cunoștință ordonanța din 21 iunie 2019 tradusă în limba rusă, or, jurisprudența

4

CtEDO indică în mod clar, că potrivit prevederilor art. 6 par. 3 lit. a) acesta exprimă

necesitatea acordării unei atenții deosebite notificării persoanei în cauză cu privire

la „acuzația” care i se aduce. Actul de acuzație joacă un rol hotărâtor în trimiterea

în judecată: de la comunicarea acuzațiilor, persoana învinuită este oficial înștiințată

în scris cu privire la baza juridică și/actuală a acuzațiilor care i se aduc (Kamasinski

vs Austria, Pelissier și Sassi vs Franța).

vătămată Tatarciuc Victor, care indică temeiurile de recurs prevăzute de art. 427

alin. (1) pct. 2), 4), 5), 6), 7) Cod de procedură penală și solicită casarea sentinței

primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de

către instanța de apel.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- pedeapsa aplicată de prima instanță este prea blândă;

- completul de judecată din instanța de apel nu a fost compus potrivit

prevederilor art. 33 alin. (1), (2) pct. 6) Cod de procedură penală, or erau și sunt

circumstanțe care pun la îndoială rezonabilă imparțialitatea judecătorilor, aceștia

fiind arbitrari;

- decizia instanței de apel nu este motivată și este ilegală;

- instanța de apel în decizie a indicat în partea introductivă calitatea s-a

procesuală ca fiind - inculpat;

- inculpatul înțelege limba de stat, iar toate informațiile și drepturile sale i-au

fost aduse la cunoștință corect în limba de stat, ce este demonstrat prin faptul că

inculpatul Melnic Vasile în cadrul dosarului penal cu partea vătămată L. I, a solicitat

ca decizia Curții de Apel Chișinău din 05 martie 2019 să nu-i fie tradusă în limba

rusă;

- instanța de apel nu s-a expus pe omisiunile de întocmire a cererii de apel

depusă de inculpat și avocat, or ultimul nu a fost împuternicit potrivit legii, iar

inculpatul a depus apelul în limba rusă, scris de mână, cu un conținut ce contravine

prevederilor art. 405 Cod de procedură penală;

- nu a avut acces la examinarea tuturor probelor prezentate de partea apărării

în ședința instanței de apel, în special a recipisei din 04.07.2013.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, din

următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este

5

în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul

declarat nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute de art. 429 și 430 Cod de

procedură penală.

După cum rezultă din conținutul cererii de recurs, recurentul critică soluția

instanței de apel privind dispunerea rejudecării cauzei de prima instanță, solicitând

casarea hotărârii nominalizate, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță

de apel, din motivul că instanța, la judecarea apelurilor nu a respectat cerințele

prevăzute la art. art. 414, 415 Cod de procedură penală și a admis apelurile declarate

cu dispunerea rejudecării cauzei de prima instanță.

Colegiul penal atestă că recurentul a trecut cu vederea că, potrivit dispozițiilor

art. 415 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând cauza

în ordine de apel, poate adopta și o decizie, prin care să admită apelul, să caseze

sentința primei instanțe și să dispună rejudecarea cauzei de către instanța a cărei

hotărâre a fost anulată. Rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost anulată

se dispune numai atunci când nu a fost citat inculpatul, nu i s-a asigurat dreptul la

interpret, nu a fost asistat de un avocat sau au fost încălcate prevederile art. art. 33-

35 Cod de procedură penală.

Apelul fiind al doilea grad de jurisdicție penală, este o cale de atac ordinară,

sub aspect de fapt și de drept, care poate fi folosită împotriva hotărârilor de

condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, pronunțate asupra

fondului de către o instanță judiciară inferioară.

Dar, în cazul în care instanța de apel a dispus rejudecarea cauzei de către prima

instanță se prezumă că ultima nu a judecat fondul cauzei conform rigorilor prevăzute

de lege.

În speță, drept temei pentru casarea sentinței și dispunerea rejudecării cauzei,

instanța de apel a reținut că, la judecarea cauzei în prima instanță nu i-a fost asigurat

inculpatului dreptul la un interpret și că nu i-a fost asigurat dreptul de a fi asistat de

un avocat ales.

În același timp, potrivit art. 420 alin. (1), 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de această instanță. Conform art. 430 alin. (1) pct. 3) - 5) Cod de procedură

penală, cererea de recurs trebuie să conțină denumirea instanței care a pronunțat

sentința, fapta constatată și dispozitivul sentinței, denumirea instanței care a adoptat

decizia în apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii

apelului, argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor

prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală.

Aceste prevederi legale, denotă că recursul ordinar declarat împotriva

hotărârilor instanțelor de apel corespunde celui de-al treilea grad de jurisdicție

penală și este declarat împotriva hotărârilor judecătorești de condamnare, de

6

achitare sau de încetare a procesului penal, date în ultimul grad de fond, pentru

erorile de drept pe care le conțin.

Pe cale de consecință, cazul de neepuizare a gradului doi de jurisdicție în sensul

vizat mai sus, exclude exercitarea controlului judiciar prin intermediul recursului

ordinar în aspectul celui de-al treilea grad de jurisdicție.

Prin urmare, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres, că pot fi

atacate cu recurs ordinar doar hotărârile judecătorești prin care a fost judecată cauza

penală în fond, adică hotărârile de condamnare, de achitare sau de încetare a

procesului penal, dar nu și de dispunere a rejudecării cauzei.

Raportând la speță prevederile art. 420, 430 Cod de procedură penală,

comentariile și explicațiile practicii unitare a Curții Supreme de Justiție, potrivit

căreia deciziile prin care s-a dispus rejudecarea cauzei nu sunt supuse căilor de atac,

Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru admiterea recursului ordinar

declarat și, potrivit legii, se impune inadmisibilitatea acestuia, din motiv că nu

îndeplinește cerințele de formă și de conținut.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către partea vătămată

Tatarciuc Victor împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

24 noiembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe Melnic Vasile Xxxxx, din motiv

că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 14 aprilie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

7