1ra-102/ 2020 — art. 217 alin. 3 lit. e; 217-5 alin. 1 alin. lit. CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 28 februarie 2019, Melnic Oleg a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.2175 alin.(1), art.217 alin. (3), lit. e) Cod penal fiindu-i stabilită pedeapsă după cum urmează: - în baza art. 217 alin. (3), lit. e) Cod penal - 3 ani și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul d ocupa orice funcții în domeniul circulației substanțelor narcotice și psihotrope pe un termen de 5 ani; -în baza art. 2175 alin. (1) Codul penal - 220 ore muncă neremunerată în folosul comunității. În conformitate cu art. 84 alin.(1) și 87 Cod Penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial, i-a fost stabilită inculpatului pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani și 7 luni, cu privarea de dreptul de a ocupa orice funcții în domeniul circulației substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani. 1 Potrivit art.85 Cod Penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa aplicată prin prezenta sentință i s-a adăugat termenul pedepsei neexecutate, prin sentința din iunie 2016, astfel, prin cumul parțial lui Melnic Oleg i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de 9 (nouă ) ani închisoare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea dreptul de a ocupa orice funcții în domeniul circulației substanțelor narcotice și psihotrope pe un termen de 5 (cinci) ani. A fost hotărâtă soarta corpurilor delicte S-a încasat de la Melnic Oleg în beneficiul statului cheltuielile judiciare pentru efectuarea raportului de constatare tehnico - științifică în mărime de 1680 (una mie șase sute optzeci) lei.

Prin sentință, prima instanță a constatat că, Melnic Oleg aflându-se în locurile de detenție ale Republicii Moldova în baza sentinței Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 30 iunie 2016, fiind condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin.(2), lit. e), f), art.84 alin.(4) Cod Penal, la 10 ani 2 luni închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, a fost transferat pentru executarea pedepsei în Penitenciarul nr.16, mun. Chișinău. Fiind internat în Penitenciarul nr.16 - Pruncul, în salonul nr.6 a secției „Boli infecțioase” din cadrul penitenciarului menționat, situat pe str. Pruncul 44, mun. Chișinău, urmărind scopul păstrării drogurilor pentru consum propriu pe teritoriul instituțiilor penitenciare, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor și prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea lor, acționând cu intenție directă îndreptată la atingerea scopului stabilit, a păstrat în salonul său, sub pat, după o ladă din plastic, fără scop de înstrăinare, un pachet din polietilenă transparent, în care se aflau trei pachețele din hârtie, cu dimensiunea de aproximativ 4x5 cm., cu vegetală uscată și mărunțită de culoare verde închis, cu un miros specific, asemănătoare cu marihuana, până la data de 4 octombrie 2017, când în cadrul percheziției efectuată în celula unde se deținea, de către colaboratorii penitenciarului menționat, au fost depistate și ridicate. Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr.34/i2/l-R-604i din 16.11.2017, masa vegetală uscată și mărunțită de culoare verde-cafenie, cât și masele vegetale cu amestec cu substanțele solid-cleioase, ridicate în rezultatul efectuării percheziției în Penitenciarul nr.16, la locul de trai a condamnatului Oleg Melnic, reprezintă marijuana, care se atribuie la substanțe stupefiante, alcătuind masa (marihuana-materie uscată de 7,555 gr. 3,368 gr.+3.069 gr.+i,n8 gr., care constituie conform Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006, proporții mari. 2 Substanțele solid-cleioase din amestec cu masă vegetală, ridicate în circumstanțele indicate mai sus, reprezintă ulei de cannabis, care se atribuie la substanțe stupefiante, alcătuind masa (ulei de cannabis materie uscată) de 1,393 gr- (1.141 gn+0,252 gr.), care constituie conform Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006 proporții mari. Astfel, prin acțiunile sale Melnic Oleg a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.217 alin.(3), lit. e) Cod Penal - circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora fără scop de înstrăinare, adică păstrarea drogurilor, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare, pe teritoriul instituției penitenciare. Tot el, în aceleași circumstanțe, urmărind scopul consumului ilegal de droguri în mod public pe teritoriul instituției penitenciare, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea lor, acționând cu intenție directă îndreptată la atingerea scopului stabilit, ilegal a consumat droguri, când la data de 4 octombrie 2017, aproximativ la orele 17:10 min., deoarece existau suspiciuni precum că condamnatul Melnic Oleg ar fi consumat substanțe stupefiante, a fost escortat de către colaboratorii penitenciarului la Dispensarul Narcologic Republican, unde în urma examinării, conform procesului-verbal nr.3894 din 04.10.2017, în urina condamnatului Melnic Oleg s-a constatat pozitiv la cannabinoide. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Melnic Oleg a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.2175 alin.(1) Cod Penal - consumul ilegal public sau organizarea consumului ilegal de droguri, etnobotanice sau analogii acestora, adică consumul ilegal de droguri, săvârșit pe teritoriul penitenciarului.

Sentința a fost atacată cu apel de către inculpatul Melnic Oleg, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță de achitare a lui pe art.2175 alin.(1), art.217 alin. (3), lit. e) Cod penal. 3.1 În motivarea apelului a indicat că: - nu este vinovat în săvârșirea infracțiunilor imputate. Prima instanță a apreciat unilateral probele prezentate, luând în considerație doar poziția acuzării, fără a le aprecia obiectiv. - percheziția a fost efectuată în lipsa sa, prin ce i-a fost grav încălcat dreptul inculpatului la un proces echitabil.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, din 23 aprilie 2019 a fost respins a nefondat, apelul inculpatului Melnic Oleg, sentința a fost menținută fără modificări. 3

Pentru motivarea soluției, instanța de apel a reținut următoarele: La pronunțarea sentinței prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul Melnic Oleg a săvârșit infracțiunile imputate lui. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 CPP, din punct de vedere al pertinenții, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Analizând declarațiile martorilor Bostanica Andrei, Roșca Anatolie și Coșciug Vitalie, apreciindu-le, conform prevederilor art. 101 CPP, din punct de vedere al pertinenții, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor cu celelalte probe, pe care lea analizat, instanța de apel a constatat că ele demonstrează cu certitudine vina lui Melnic Oleg privind păstrarea drogurilor, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare, pe teritoriul instituției penitenciare. Analizând declarațiile martorului Baranceac Iurie și declarațiile specialistului Vizitiu Anatolie, apreciindu-le, conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor cu celelalte probe, pe care le v-om analiza mai departe, Colegiul penal constată că ele demonstrează cu certitudine vina lui Melnic Oleg privind consumul ilegal de droguri, săvârșit pe teritoriul penitenciarului. Instanța de apel a considerat că, vina inculpatului Melnic Oleg privind săvârșirea infracțiunilor încriminate săvârșite pe teritoriul penitenciarului, este pe deplin dovedită și prin probele ce se conțin în documentele atașate la cauza penală, care în ansamblu coroborează cu declarațiile martorilor și confirmă, cu certitudine, că inculpatul Melnic Oleg, prin acțiunile sale intenționate a comis fapta prevăzută la art.217 alin.(3), lit. e) Cod Penal - adică păstrarea drogurilor, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare, pe teritoriul instituției penitenciare, precum și fapta prevăzută la art.2175 alin.(1) Cod Penal - adică consumul ilegal de droguri, săvârșit pe teritoriul penitenciarului. Instanța de apel a considerat că, nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul Melnic Oleg, în privința păstrării substanțelor narcotice, săvârșită în proporții mari și fără scop de înstrăinare, pe teritoriul instituției penitenciare nu echivalează cu achitarea lui or, deoarece 4 circumstanțele stabilite și probele analizate și enumerate, dovedesc cu certitudine comiterea de către dânsul a infracțiunii încriminate. Nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul Melnic Oleg, în privința păstrării substanțelor narcotice, săvârșită în proporții mari și fără scop de înstrăinare, pe teritoriul instituției penitenciare sau recunoașterea parțială a vinei în săvârșirea infracțiunilor încriminate, instanța de apel a calificat-o ca o metodă de apărare, or persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea procesuală de bănuit, învinuit sau inculpat nu poate fi urmărită penal pentru depunerea declarațiilor intenționat false, decât în cazurile expres prevăzută de legea procesual penală, nerecunoașterea vinovăției sau recunoașterea parțială a ei de către Melnic Oleg pe întreg procesul penal se apreciază ca un drept al acestuia și ca o metodă de apărare. Astfel, instanța de apel a considerat ca fiind nefondat argumentul inculpatului privitor la existența unui alibi în favoarea sa, privitor la plasarea substanțelor narcotice în locul depistării acestora în cadrul percheziției de către un terț, deoarece în cadrul urmăririi penale, atât în cadrul audierii în calitate de bănuit cât și învinuit Melnic Oleg, folosindu-se de dreptul său procesual a refuzat de a face declarații, din care motive organul de urmărire penală a fost în imposibilitate de a verifica versiunea de apărare a inculpatului. Instanța de apel a considerat nefondat și argumentul inculpatului privitor la nulitatea procesului-verbal de percheziție nr. 775 din 04.10.2017, pe motiv că percheziția a fost efectuată în lipsa inculpatului or, potrivit aceluiași proces- verbal de percheziție (f.d. 19-verso, vol. II), Melnic Oleg a fost prezent la efectuarea percheziției, pentru ce a și semnat procesul- verbal de percheziție nr. 775 din 04.10.2017, iar la rubrica ,,mențiuni”, a explicat că, colaboratorii penitenciarului au depistat ceva sub patul lui Melnic Oleg. De asemenea, instanța de apel a reiterat faptul că, potrivit procesului- verbal din 19 ianuarie 2018 de prezentare învinuitului și apărătorului său a materialelor de urmărire penală, după luarea cunoștinței de materialele urmăririi penale, apărătorul lui Melnic Oleg, Chirtoacă Leonid a avut anumite obiecții referitor la efectuarea urmăririi penale, solicitând scoaterea lui Melnic Oleg de sub urmărire penală pe motivul lipsei probelor ce ar confirma vinovăția acestuia, precum și lipsa elementelor infracțiunii imputate (f.d. 93, voi. II), iar prin ordonanța procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Buiucani, Zmeu Sergiu din 19 ianuarie 5 2018, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea apărătorului Chirtoacă Leonid din 19 ianuarie 2018 (f.d. 94, 95, vol. II). Prin urmare, este neîntemeiat argumentul apelantului privitor la nulitatea procesului-verbal de percheziție nr. 775 din 04.10.2017 deoarece inculpatul și avocatul inculpatului n-a abordat nulitatea procesului-verbal de percheziție nr. 775 din 04.10.2017 presupus a fi viciat juridic, în termenul prevăzut de lege, adică la terminarea urmăririi penale, invocând niște temeiuri generale, iar prima instanță și instanța de apel, potrivit art. 251 Cod de procedură penală, nu au temei și suport legal pentru a le declara nule aceste acte procedurale, or verificarea legalității acestor ține de competența procurorului ierarhic superior, iar potrivit art.313 Cod de procedură penală, Plângerile împotriva acțiunilor și actelor ilegale ale organului de urmărire penală și ale organelor care exercită activitate specială de investigații pot fi înaintate judecătorului de instrucție de către bănuit, învinuit, apărător, partea vătămată de alți participanți la proces sau de către alte persoane drepturile și interesele legitime ale cărora au fost încălcate de aceste organe, în cazul în care persoana nu este de acord cu rezultatul examinării plângerii sale de către procuror sau nu a primit răspuns la plângerea sa de la procuror în termenul prevăzut de lege. Instanța de apel a considerat că în cazul dat, actul de învinuire și sentința sunt întemeiate și legale, martorii au fost audiați în cadrul urmăririi penale conform normelor procesuale, nefiind invocate careva încălcări în procesul penal, participanții la proces au avut posibilitatea să adreseze întrebări și obiecții. Instanța de apel a menționat că prima instanță corect a constatat că în acțiunile inculpatului Melnic Oleg sunt prezente toate elementele infracțiunilor prevăzute de art.217 alin.(3), lit. e) și art.2175 alin.(1) Cod penal, inclusiv și latura obiectivă, argumente pe care instanța de apel le acceptă și pentru a evita repetări inutile le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența și practica CEDO. Instanța de apel a considerat că prima instanță, la numirea felului și măsurii de pedeapsă inculpatului Melnic Oleg, în conformitate cu art. 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite, că fac parte din categoria celor ușoare și mai puțin grave, de persoana inculpatului Melnic Oleg, care anterior a mai săvârșit infracțiuni și a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 30.06.2016, în baza art. 187 alin.(2), lit. f), art. 84 alin. (4) Cod penal la 10 ani și 2 luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, săvârșind infracțiunile încriminate pe teritoriul instituției penitenciare, în timpul ispășirii pedepsei închisorii. De faptul că, Melnic Oleg se află la evidența 6 medicilor narcolog și psihiatru cu diagnosticul „narcomanie opiacee” (f. d. 37, vol. I). De asemenea este argumentată concluzia primei instanțe privind numirea pedepsei în conformitate cu art. 84 alin.(1) și art.87 Cod Penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial, sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani și 7 luni, cu privarea de dreptul de a ocupa orice funcții în domeniul circulației substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani, iar conform art.85 Cod Penal, prin cumul de sentințe, pedeapsa definitivă sub formă de 9 (nouă) ani închisoare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea dreptul de a ocupa orice funcții în domeniul circulației substanțelor narcotice și psihotrope pe un termen de 5 (cinci) ani.

Decizia instanței de apel, a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Căpățînă Ion în numele inculpatului Melnic Oleg, prin care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei în instanța de apel în alt complet. 6.1. În motivarea recursului ordinar, avocatul Căpățînă Ion a menționat că: - examinarea cauzei în instanța de apel a fost efectuată în lipsa inculpatului Melnic Oleg, fapt ce i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil; - instanța de apel eronat a stabilit faptul că avocatul Căpățînă Ion, a solicitat examinarea cauzei în lipsa inculpatului Melnic Oleg, deoarece inculpatul Melnic Oleg a refuzat să fie escortat în instanța de apel și că avocatul a confirmat refuzul inculpatului de a se prezenta la ședință întrucât nu a fost confirmat de către avocat refuzul inculpatului de a se prezenta le ședință; - prima instanță ilegal a încasat cheltuielile judiciare pentru efectuarea raportului de constatare tehnico - științifică în mărime de 1680 (una mie șase sute optzeci) lei, întrucât normele procesual penale nu prevăd expres achitarea din contul condamnatului cheltuielile judiciare, care se constituie din cheltuieli pentru efectuarea expertizei judiciare, invocând dispozițiile art. art. 143, 227 Cod de procedură penală precum și prevederile art. 75 al Legii nr. 8 din 14.04.2016, cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciare; - contrar dispozițiilor art.384 alin. (3) Cod de procedură penală, instanța de apel, în partea motivată a decizi nu s-a expus supra cheltuielilor judiciare, menținând sentința primei instanțe privind admiterea acțiunii civile; 7 - instanța de apel nu a examinat mult aspectul sentința primei instanțe, nu a asigurat prezența apelantului la ședința de judecată, examinând cauza în lipsa sa;

Judecând recursul ordinar declarat în speță, pe baza materialului din dosarul cauzei penale și a motivelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează respingerea acestuia, ca fiind inadmisibil, din următoarele considerente. Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs judecând recursul, este în drept de al respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat în cazul când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. Reieșind din prevederile art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces și examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 aceluiași Cod. În conformitate cu art. 427 Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel în baza temeiurilor stipulate expres în acest articol. Colegiul atestă că, autorul în recursul declarat a invocat în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei atacate, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) și 11) Cod de procedură penală, și anume în privința lui Melnic Oleg, precum că la pct. 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și la pct. 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, iar în privința lui Melnic Oleg, pct. 11) persoana condamnată a fost judecată anterior în mod definitiv pentru aceeași faptă sau există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, sau aplicarea pedepsei a fost înlăturată de o nouă lege sau anulată de un act de amnistie, a intervenit decesul inculpatului ori a intervenit împăcarea părților în cazul prevăzut de lege. Cercetând motivele indicate de către avocatul Căpățînă Ion ce acționează în numele inculpatului Melnic Oleg prin prisma temeiurilor de drept invocate în raport cu hotărârea atacată, Colegiul penal lărgit atestă că acestea, ne fiind argumentate de fapt și de drept, nu impun necesitatea casării deciziei instanței de apel întrucât decizia atacată este întemeiată, 8 legală și argumentată, cuprinzând totalmente motivele pe care a fost întemeiată soluția precum și argumentarea concluziilor cu privire la pedeapsa aplicată inculpatului Melnic Oleg. Cu referire la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, în temeiul căruia avocatul Căpățînă Ion a înaintat recursul ordinar, Colegiul constată lipsa motivații desfășurate, precum și lipsa argumentelor concrete, esențiale la caz, care în viziunea recurentului a-r vicia hotărârea contestată, or recursul vizat nu conține circumstanțe concrete, considerate a fi un viciu fundamental, raportate la circumstanțele de fapt și de drept conținute în hotărârea contestată, cu indicarea normelor legale care prevăd drepturile și libertățile pretinse a fi esențial încălcate, denumirea acestor drepturi și libertăți, esența încălcărilor respective raportată la normele procesual penale și la alte legi naționale, convenții și tratate internaționale, la jurisprudența națională și a CtEDO, modul și măsura în care încălcările presupuse ar fi afectat hotărârea atacată, astfel încât acestea să obțină natura unui viciu fundamental capabil să genereze temeiul desființării hotărârii irevocabile atacate, omițându-se indicarea unor concrete erori de drept or, pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, presupune esența a 5 încălcări. Astfel, analizând decizia instanței de apel prin prisma temeiurilor de casare prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că asemenea erori nu se confirmă în speță, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, iar decizia contestată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Totodată, conform prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Cu referire la argumentele avocatului Căpățînă Ion, precum că: „instanța de apel eronat a stabilit faptul că avocatul Căpățînă Ion, a solicitat examinarea cauzei în lipsa inculpatului Melnic Oleg, deoarece inculpatul Melnic Oleg a refuzat să fie escortat în instanța de apel și că avocatul a confirmat refuzul inculpatului de a se prezenta la ședință întrucât nu a fost confirmat de către avocat refuzul inculpatului de a se prezenta le ședință, instanța de apel nu a examinat 9 mult aspectul sentința primei instanțe, nu a asigurat prezența apelantului la ședința de judecată, examinând cauza în lipsa sa”, Colegiul penal lărgit consideră că respectivele, reprezintă alegații care evidențiază unele aspecte ale cauzei însă acestea nu întrunesc temeiuri ce ar impune necesitatea casării deciziei instanței de apel, deoarece ultima a examinat aceste invocări și sa expus în deplină măsură asupra lor. Mai mult, în ședința judiciară, avocatul inculpatului a confirmat refuzul inculpatului de a fi escortat în ședința judiciară (f.d.132, V-1). De asemenea, cu referire la argumentele avocatului Căpățînă Ion, precum că: instanța de apel eronat a stabilit faptul că avocatul Căpățînă Ion, a solicitat examinarea cauzei în lipsa inculpatului Melnic Oleg, deoarece inculpatul Melnic Oleg a refuzat să fie escortat în instanța de apel și că avocatul a confirmat refuzul inculpatului de a se prezenta la ședință întrucât nu a fost confirmat de către avocat refuzul inculpatului de a se prezenta le ședință, instanța de apel nu a examinat mult aspectul sentința primei instanțe, nu a asigurat prezența apelantului la ședința de judecată, examinând cauza în lipsa sa, Colegiul penal lărgit, constată ca fiind eronată alegația resurectului în sensul enunțat, or, în punctul 5 din decizia atacată se atestă că, “instanța de apel a reținut faptul că, în ședința instanței de apel, inculpatul Melnic Oleg, a refuzat de a fi escortat în Curtea de Apel Chișinău, iar conform procesului-verbal de refuz al deținutului pentru deplasarea la judecată și concluziei din 23.04.2019, dânsul poate participa la ședința de judecată, astfel, s-a conchis că examinarea cauzei poate avea loc în lipsa inculpatul Melnic Oleg, dar cu participarea apărătorului în interesele lui, Căpățînă Ion, care a confirmat refuzul lui Melnic Oleg de a participa la judecarea cauzei, nefiind astfel încălcate drepturile inculpatului la un proces echitabil”. Referitor la alegațiile recurentului în ceea ce privește că, prima instanță ilegal a încasat cheltuielile judiciare pentru efectuarea raportului de constatare tehnico - științifică în mărime de 1680 (una mie șase sute optzeci) lei, întrucât normele procesual penale nu prevăd expres achitarea din contul condamnatului cheltuielile judiciare, care se constituie din cheltuieli pentru efectuarea expertizei judiciare, invocând dispozițiile art. art. 143, 227 Cod de procedură penală precum și prevederile art. 75 al Legii nr. 8 din 14.04.2016, cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciare iar instanța de apel contrar dispozițiilor art.384 alin. (3) Cod de procedură penală, instanța de apel, în partea motivată a decizi nu s-a expus supra cheltuielilor judiciare, menținând sentința primei instanțe privind admiterea acțiunii civile, Colegiul penal lărgit, apreciază ca fiind eronată invocarea respectivă întrucât potrivit art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, temeiurile pentru recurs menționate la alin. (1) pot fi invocate doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel, 10 or, raportat speței se atestă că în instanța de apel alegația cu privire la cheltuielile judiciare nu a constituit obiect al examinării cauzei în instanța de apel. Prin urmare, Colegiul penal lărgit apreciază critic argumentele avocatului Căpățînă Ion, acestea în esență reprezentând dezacordul cu soluția instanței de apel, care a constatat și apreciat toate circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului Melnic Oleg, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității, veridicității și coroborării lor iar pedeapsa prin prisma procedurii în care a fost examinată cauza în prima instanță. Distinct de cele indicate mai sus, Colegiul penal lărgit consideră că la caz nu este incident nici temeiul de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, pe care se fundamentează dezacordul apărării referitor la pedeapsa aplicată de către instanța de apel inculpatului Melnic Oleg, deoarece instanța de apel a constatat și a apreciat corect circumstanțele de fapt și de drept la stabilirea pedepsei inculpatului în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, ținând cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal, conform cărora persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. La cest capitol, Colegiul penal lărgit concluzionează că instanța de apel corect a stabilit că, pedeapsa numită inculpatului de prima instanță a fost argumentată și echitabilă în raport cu fapta comisă și cu comportamentul inculpatului după condamnarea acestuia, a ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite, că fac parte din categoria celor ușoare și mai puțin grave, de persoana inculpatului Melnic Oleg, care anterior a mai săvârșit infracțiuni și a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 30.06.2016, în baza art. 187 alin.(2), lit. f), art. 84 alin. (4) 11 Cod penal la 10 ani și 2 luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, săvârșind infracțiunile încriminate pe teritoriul instituției penitenciare, în timpul ispășirii pedepsei închisorii. De faptul că, Melnic Oleg se află la evidența medicilor narcolog și psihiatru cu diagnosticul „narcomanie opiacee” (f. d. 37, vol. I). Astfel, prima instanță corect a ajuns la concluzia, că corectarea și reeducarea acestora e posibilă prin aplicarea în privința lui, în conformitate cu art. 84 alin.(i) și 87 Cod Penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial, pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani și 7 luni, cu privarea de dreptul de a ocupa orice funcții în domeniul circulației substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani, iar conform art.85 Cod Penal, prin cumul de sentințe, stabilindu-i pedeapsa definitivă sub formă de 9 (nouă) ani închisoare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea dreptul de a ocupa orice funcții în domeniul circulației substanțelor narcotice și psihotrope pe un termen de 5 (cinci) ani. Apărătorul a mai invocat și temeiul pentru recurs prevăzut la pct. 11) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care persoana condamnată a fost judecată anterior în mod definitiv pentru aceeași faptă sau există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, sau aplicarea pedepsei a fost înlăturată de o nouă lege sau anulată de un act de amnistie, a intervenit decesul inculpatului ori a intervenit împăcarea părților în cazul prevăzut de lege. Reieșind din această normă, Colegiul menționează că aceasta cuprinde la rândul său 6 situații în care ar fi incidente casării hotărârile instanțelor de fond, însă din recursul declarat de către avocatul Căpățînă Ion nu se atestă existența nici unei argumentări sub aspectul cărei condiții î-și întemeiază criticile. În aceste condiții instanța de recurs consideră că, în speță nu a fost constatată prezența erorilor de drept prin prisma argumentelor invocate de avocatul Căpățînă Ion, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs prin casarea deciziei atacate. Totodată, Colegiul penal lărgit menționează că la etapa judecării recursului, instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor de fond. Din atare considerente, Colegiul penal lărgit nu examinează criticile referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de 12 fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului conform infracțiunilor incriminate. Rezumând cele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, temeiurile invocate de recurenți prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) 10 și 11) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului declarat de către avocatul Căpățînă Ion în numele inculpatului Melnic Oleg, pretinsele erori invocate de recurent având un caracter declarativ și nefondat, alegațiile acestuia nu au putut justifica necesitatea casării deciziei atacate întrucât soluția instanței de apel este legală și întemeiată, recursul ordinar declarat urmând a fi respins ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către avocatul Căpățînă Ion în numele inculpatului Melnic Oleg, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 aprilie 2019, în cauza penală în privința lui Melnic Oleg x. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 26 martie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena 13