1ra-319/21 — art. 217 alin. 3 lit. c lit. b, c CP

1ra-319/21 — art. 217 alin. 3 lit. c lit. b, c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-319/21

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

23 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte: Timofti Vladimir

Judecătorii: Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena și Guzun Ion,

judecând fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către avocatul

Janu Anatolie în numele inculpatului și de către inculpat, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 august 2020 și a sentinței

Judecătoriei Soroca (sediul Central) din 19 iunie 2020, în cauza penală în privința lui

Todirean Oleg xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 02.05.2019 – 19.06.2020;

Instanța de apel: 15.07.2020 – 04.08.2020;

Instanța de recurs: 16.10.2020 – 23.03.2021.

A C O N S T A T A T:

Oleg a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 217 alin. (3) lit. c) Cod penal, la 9 (nouă) luni închisoare, cu privarea de

dreptul de a exercita activități de circulație ilegală de substanțe narcotice pe un termen

de 2 (doi) ani;

- art. 217 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, la 1 (unu) an închisoare, cu privarea de

dreptul de a exercita activități de circulație ilegală de substanțe narcotice pe un termen

de 2 (doi) ani.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Todirean Oleg pedeapsa definitivă de

1 (unu) an 6 (șase) luni închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități de

circulație ilegală de substanțe narcotice pe un termen de 3 (trei) ani.

Potrivit art. 85 alin. (1), 87 alin. (2) Cod penal, pentru cumul de sentințe, i s-a

adăugat în întregime, la pedeapsa aplicată prin noua sentință, partea neexecutată a

pedepsei stabilite prin sentința respectivă și prin sentința Judecătoriei Soroca (sediul

1

Central) din 12 decembrie 2018, și i s-a stabilit pedeapsa definitivă lui Todirean Oleg,

de 1 (unu) an 6 (șase) luni închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități de

circulație ilegală de substanțe narcotice pe un termen de 3 (trei) ani, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, și amendă în mărime de 1100 unități

convenționale, echivalentul a 55 000 (cincizeci și cinci mii) lei, cu executarea de sine

stătător a pedepselor.

A fost dispusă încasarea cheltuielilor judiciare din contul lui Todirean Oleg în

beneficiul statului, în sumă de 6 160 (șase mii o sută șaizeci) lei, cu titlu de cheltuieli

suportate pentru efectuarea expertizelor judiciare.

A fost respinsă ca neîntemeiată solicitarea procurorului privind dispunerea

încasării cheltuielilor judiciare în sumă de 18,84 lei, suportate pentru bunuri de

birotică.

Todirean Oleg în perioada anului 2018, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestor

urmări, aflându-se în regiunea s. Vasilcău, r-nul Soroca, a strâns plante spontane care

conțin substanțe narcotice, pe care le-a prelucrat, consumat și a păstrat derivatele

obținute în rezultatul consumului, fără scop de înstrăinare, cu scop de consum

personal.

Fiind efectuată percheziție la 20 decembrie 2018, la domiciliul lui Todirean Oleg,

amplasat în r-nul Soroca, s. Vasilcău, a fost depistată și ridicată o masă vegetală de

culoare verde, uscată, mărunțită, care conform raportului de expertiză judiciară nr.

34/12/2-R-160 din 19 martie 2019, în masa vegetală de culoare verde, uscată,

mărunțită, separată din amestecul de masă vegetală de culoare cafenie, depistată și

ridicată din același loc, s-a depistat tetrahydrocannabinol, care reprezintă marihuană,

care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante

– marihuană (materie uscată) constituie 0,110 g, iar în masa solidă, presată, de culoare

cafenie, ambalată într-un pachețel polimeric, transparent, depistată și ridicată din

același loc, s-a depistat tetrahydrocannabinol, care reprezintă hașiș, care se atribuie la

categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante – hașiș constituie

0,092 g. Concomitent s-a constatat că, în depunerile de culoare cafenie de pe suprafața

interioară a buteliei polimerice, la gura căreia se află un fragment de folie din staniol,

s-a depistat substanță tetrahydrocannabinol, și prin urmare reprezintă rășină de

cannabis, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea substanței

stupefiante – rășină de cannabis (materie uscată) constituie 0,191 g.

Fiind efectuată percheziția la 20 decembrie 2018 la domiciliul lui Todirean Oleg,

amplasat în mun. Soroca, str. Viilor, 3, ap. 5, au fost depistate și ridicate o butelie

confecționată din polipropilenă, cu capacitatea de 0,5 l, cu inscripția pe pelicula de

culoare albastră lipită pe ea „RC”; o butelie confecționată din polipropilenă, cu

capacitatea de 0,5 l, fără partea de jos; o butelie confecționată din polipropilenă, cu

capacitatea de 0,5 l, cu inscripția pe pelicula de culoare albastră lipită pe ea „RC”, fără

partea de jos; o cană metalică de culoare albă, care au fost ridicate în cadrul percheziției

2

din 20 decembrie 2018, împachetate, sigilate cu ștampila rotundă a IP Soroca și

semnăturile participanților.

Depunerile de culoare cafenie de pe suprafața interioară a buteliei polimerice,

transparente, la gura căreia se găsește un fragment de capac polimeric, de culoare albă,

care a fost depistată și ridicată din același loc, reprezintă rășină de cannabis, care se

atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante –

rășină de cannabis (materie uscată) constituie 0,004 g.

Depunerile de culoare cafenie de pe suprafața interioară a fragmentului de

butelie polimerică, transparentă, cu eticheta de culoare albastră, cu înscripția „RC”

(partea superioară), care a fost depistată și ridicată din același loc, reprezintă rășină de

cannabis, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea substanței

stupefiante – rășină de cannabis (materie uscată) constituie 0,053 g.

Potrivit „Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel

de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, cu modificările ulterioare, rășina de

cannabis de la 0,05 g până la 10 g reprezintă cantități mari.

Depunerile cu nuanțe de culoare cafenie de pe suprafața internă a cănii metalice,

de culoare albă, cu aplicații de diferite culori, care a fost depistată și ridicată din același

loc, reprezintă urme de substanță stupefiantă – rășină de cannabis.

Rășina de cannabis este inclusă în Tabelul nr. 1 „Substanțe narcotice și

psihotrope neutilizate în scopuri medicale. Lista nr. 1 Substanțe narcotice”, conform

Hotărârii Guvernului nr. 1088 din 05 octombrie 2004 cu privire la aprobarea tabelelor

și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și a precursorilor acestora, supuse

controlului, cu modificările și completările din Hotărârea Guvernului nr. 43 din

26 ianuarie 2009.

Tot el, în perioada anului 2018, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestor

urmări, acționând împreună cu o altă persoană, au păstrat și consumat pe teritoriul

fostei ferme de porci din s. Slobozia-Cremene, r-nul Soroca, substanțe stupefiante, fără

scop de înstrăinare, a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, care la

20 decembrie 2018, în cadrul percheziției efectuate în baza ordonanței de percheziție

și încheierii judecătorului de instrucție din 18 decembrie 2018, în odaia casei de locuit

amplasată pe teritoriul fostei ferme de porci din s. Slobozia-Cremene, r-nul Soroca, au

fost depistate și ridicate o lulea și piuliță metalică, pe rezervuarul căreia au fost

observate depuneri cu miros specific de cânepă, precum și masă vegetală solidă,

presată, de culoare cafenie, uscată, asemănătoare cu hașișul, iar la colțul casei date, din

exterior, dintr-o găleată uzată a fost depistată și ridicată partea de sus a unei porțiuni

de butelie, pe pereții căreia s-a observat careva depuneri cu miros specific de cânepă.

Conform raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/2-R-162 din

14 martie 2019 s-a constatat că, depunerile de culoare cafenie de pe pereții

fragmentului de butelie, cât și de pe pereții obiectelor metalice (lulea și piulița),

prezentate la examinare în câte un pachet polimeric transparent, depistate și ridicate

3

la 20 decembrie 2018 în cadrul efectuării percheziției la fosta fermă de porci din

s. Slobozia-Cremene, r-nul Soroca, conțin substanța tetrahydrocannabinol, și prin

urmare reprezintă rășină de cannabis, care se atribuie la categoria substanțelor

stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante – rășina de cannabis (materie uscată)

constituie 0,299 g (0,170g+0,023g+0,106g).

Potrivit „Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel

de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, cu modificările ulterioare, rășină de

cannabis de la 0,05 g până la 10 g, reprezintă cantități mari.

Masa vegetală solidă, presată, de culoare cafenie, uscată, de formă și dimensiuni

nedeteminate, separată din amestecul cu masă vegetală de culoare cafenie, înfășurată

într-un fragment de folie de staniol, prezentat la examinare în același pachet polimeric

transparent, depistat și ridicat în aceleași circumstanțe, conține cannabinoidul narcotic

activ tetrahydrocannabinol, și prin urmare reprezintă hașiș, care face parte din

categoria substanțelor stupefiante. Hașișul se atribuie la categoria substanțelor

stupefiante – droguri de origine vegetală, neutilizată în scopuri medicale, obținută

artizanal din plante de cânepă. Masa substanței stupefiante – hașiș, constituie 3,894 g.

Potrivit „Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel

de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, cu modificările ulterioare, hașișul

de la 0,5 g până la 50 g, reprezintă cantități mari.

Rășina de cannabis și hașișul sunt incluse în Tabelul nr. 1 „Substanțe narcotice și

psihotrope neutilizate în scopuri medicale. Lista nr. 1 Substanțe narcotice”, conform

Hotărârii Guvernului nr. 1088 din 05 octombrie 2004 cu privire la aprobarea tabelelor

și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și a precursorilor acestora, supuse

controlului, cu modificările și completările din Hotărârea Guvernului nr. 43 din

26 ianuarie 2009.

Astfel, acțiunile inculpatului Todirean Oleg au fost încadrate în baza art. 217

alin. (3) lit. c) Cod penal, prepararea, consumarea și păstrarea drogurilor,

etnobotanicelor sau analogii acestora, săvârșite în proporții mari și fără scop de

înstrăinare, săvârșite cu utilizarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora, a

căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, și în baza art. 217 alin. (3) lit. b), c)

Cod penal, consumarea și păstrarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora,

săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare, săvârșite de două persoane, cu

utilizarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora, a căror circulație în scopuri

medicinale este interzisă.

sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Todirean Oleg,

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin. (3) lit. c) Cod penal, să-i fie

aplicate prevederile art. 90 Cod penal, și să fie achitat de sub învinuirea înaintată în

4

baza art. 217 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de

inculpat.

În motivarea apelului apărarea a invocat, că prima instanță a aplicat o pedeapsă

prea aspră inculpatului pentru învinuirea înaintată în baza art. 217 alin. (3) lit. c) Cod

penal, și astfel consideră că corectarea lui Todirean Oleg, poate fi realizată și prin

aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării acesteia.

Referitor la vinovăția inculpatului înaintată în baza art. 217 alin. (3) lit. b), c)

Cod penal, consideră apărarea că aceasta nu a fost demonstrată prin probe pertinente

și concludente, deoarece este întemeiată pe presupuneri, or, potrivit declarațiilor

martorilor Roșca Marin, Denisenco Ion și Cazac Ivan, rezultă că pe teritoriul fermei de

animale din s. Slobozia-Cremene, r-nul Soroca, erau prezente și alte persoane, și anume

Mărginean Mihail și Cazac Ion.

Astfel, a susținut că organul de urmărire penală nu a stabilit cu certitudine

persoanele cărora le aparțin obiectele depistate și ridicate în cadrul percheziției

efectuate pe teritoriul fermei de animale, iar concluziile despre vinovăția persoanei de

săvârșirea infracțiunii, nu pot fi întemeiate pe presupuneri.

respins ca nefondat apelul declarat de către avocatul Suveică Nelea în numele

inculpatului Todirean Oleg și menținută sentința primei instanțe.

4.1. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a indicat că în

conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, prima instanță a

verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și corect

a apreciat probele administrate din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității lor, just ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului,

care se confirmă prin probele cercetate în prima instanță, precum și în instanța de apel,

acțiunile inculpatului fiind corect calificate în baza art. 217 alin. (3) lit. c) Cod penal,

prepararea, consumarea și păstrarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora,

săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare, săvârșite cu utilizarea drogurilor,

etnobotanicelor sau analogii acestora, a căror circulație în scopuri medicinale este

interzisă, și în baza art. 217 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, consumarea și păstrarea

drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora, săvârșite în proporții mari și fără

scop de înstrăinare, săvârșite de două persoane, cu utilizarea drogurilor,

etnobotanicelor sau analogii acestora, a căror circulație în scopuri medicinale este

interzisă.

Instanța de apel a menționat, că declarațiile inculpatului au fost verificate în

raport cu alte probe, care după conținutul lor prevalează asupra declarațiilor acestuia,

și astfel prima instanță just a pus la baza sentinței de condamnare următoarele probe:

procesul-verbal de percheziție din 20 decembrie 2018 (f.d.16-17, vol.I); raportul de

expertiză judiciară nr. 34/12/2-R-162 cu planșa fotografică din 14 martie 2019 (f.d.22-

28, vol.I); ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală

din 25 mai 2019 (f.d.31, vol.I); procesul-verbal al examinării medicale de constatare a

faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei din 22 decembrie

5

2018 (f.d.37-38, vol.I); procesul-verbal de percheziție din 20 decembrie 2018 (f.d.25-

26, vol.II); raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/2-R-161 și planșa fotografică din

18 martie 2019 (f.d.31-36, vol.II); raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/2-R-160 și

planșa fotografică din 19 martie 2019 (f.d.60-68, vol.II); ordonanța de ridicare din

29 martie 2019 (f.d.84, vol.II); procesul-verbal de ridicare din 29 martie 2019, prin care

a fost ridicat DVD-R, CD pe care sunt trei înregistrări video din 20 decembrie 2018

(f.d.85, vol.II); ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza

penală din 29 martie 2019 (f.d.87, vol.II); procesul-verbal de examinare a obiectului

din 29 martie 2019 (f.d.88-89, vol.II); sentința Judecătoriei Soroca din 12 decembrie

2018, prin care a fost recunoscut vinovat și condamnat Todirean Oleg în baza art. 2641

alin. (4) Cod penal (f.d.94-97, vol.II); raportul caracteristic eliberat pe numele lui

Todirean Oleg nr. 34/48 4246 din 27 martie 2019 (f.d.102, vol.II); declarațiile

martorului Bruma Mihail din 24 decembrie 2019 (f.d.72-73, vol.III); declarațiile

martorului Denisenco Ion din 24 decembrie 2019 (f.d.75-76, vol.III); declarațiile

martorului Roșca Marian din 21 ianuarie 2020 (f.d.80-82, vol.III); declarațiile

martorului Postovic Alexandru din 21 ianuarie 2020 (f.d.84-85, vol.III); declarațiile

martorului Cazac Ivan din 12 februarie 2020 (f.d.91-93, vol.III); declarațiile martorului

Carcea Iulian din 12 februarie 2020 (f.d.95-96, vol.III); declarațiile martorului

Jurjiu Andrei din 12 februarie 2020 (f.d.98-99, vol.III); și declarațiile martorului

Covaliov Mariana din 24 februarie 2020 (f.d.108-109, vol.III).

Astfel, instanța de apel a precizat că argumentele apărării privind nevinovăția lui

Todirean Oleg în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (3) lit. b), c) Cod

penal, sunt contradictorii circumstanțelor de fapt stabilite de către prima instanță,

precum și de către instanța de apel pe parcursul judecării cauzei.

Instanța de apel a reținut, că atât în ședința primei instanțe, precum și în ședința

instanței de apel, s-a demonstrat cu certitudine că inculpatul Todirean Oleg a preparat,

consumat și păstrat droguri, etnobotanice sau analogii acestora, depistate în casa de pe

teritoriul fostei ferme de porci din s. Slobozia-Cremene, r-nul Soroca, în apartamentul

din mun. Soroca, str. Viilor, 3/5, unde locuia împreună cu concubina sa Covaliov Marina,

și la domiciliul mamei sale din s. Vasilcău, r-nul Soroca, iar probele administrate

stabilesc cu certitudine că inculpatul Todirean Oleg a săvârșit infracțiunile incriminate,

deși acesta nu-și recunoaște vinovăția pe episodul din odaia casei de locuit amplasată

pe teritoriul fostei ferme de porci din s. Slobozia-Cremene, r-nul Soroca.

Declarațiile inculpatului Todirean Oleg potrivit cărara a susținut în instanța de

apel nevinovăția sa parțială în învinuirea înaintată, instanța de apel le-a apreciat ca

fiind un mod de apărare a acestuia pentru a evita răspunderea penală.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că la stabilirea categoriei și termenului

pedepsei penale, respectând prevederile art. 61, 75 Cod penal, prima instanță a ținut

cont de scopul pedepsei penale pentru restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni; de criteriile generale de

individualizare a pedepsei penale; de faptul că potrivit art. 16 alin. (3) Cod penal,

infracțiunile incriminate inculpatului fac parte din categoria celor mai puțin grave, și

6

că acestea atentează la securitatea relațiilor sociale cu privire la circulația legală a

substanțelor narcotice, psihotrope și analoagelor lor; de urmările prejudiciabile; de

motivul săvârșirii infracțiunilor; de persoana inculpatului, care anterior a mai fost

condamnat (f.d.92, vol.II); de faptul că la locul de trai se caracterizează pozitiv (f.d.102,

vol.II); de faptul că a recunoscut vina parțial; de atitudinea societății față de pedeapsa

penală ce urmează a fi stabilită inculpatului pentru faptele săvârșite, aceasta corect

stabilindu-i inculpatului pedeapsa cu închisoare, cu aplicarea pedepsei complementare

sub formă de privare de dreptul de a exercita activități de circulație ilegală de substanțe

narcotice.

De asemenea, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată poziția primei

instanțe referitor la aplicarea prevederilor art. 84 alin. (1), 85 alin. (1) și 87 alin. (2)

Cod penal, la stabilirea pedepsei inculpatului Todirean Oleg.

În acest sens, instanța de apel a conchis că nu s-a stabilit un careva temei de a

considera că pedeapsa stabilită inculpatului este prea aspră, reținând că argumentele

apărării nu pot fi apreciate ca temei în vederea aplicării unei pedepse mai blânde

inculpatului Todirean Oleg.

împotriva deciziei instanței de apel, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de

procedură penală, solicitând casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei de către

instanța de apel, în alt complet de judecată.

În argumentarea recursului invocă că instanța de apel nu a luat în considerație

toate argumentele invocate de inculpatul Todirean Oleg, referitor la învinuirile

înaintate acestuia.

Susține că este de acord cu fapta stabilită de către instanțele de fond, precum și

cu încadrarea juridică a acțiunior inculpatului referitor la capătul de învinuire înaintat

în baza art. 217 alin. (3) lit. c) Cod penal.

Precizează că inculpatul Todirean Oleg a recunoscut integral vinovăția înaintată

în baza art. 217 alin. (3) lit. c) Cod penal.

În opinia apărării, instanțele de fond nu au luat în considerație criteriile de

aplicare a pedepsei penale și astfel greșit au individualizat pedeapsa stabilită

inculpatului referitor la capătul de învinuire înaintat în baza art. 217 alin. (3) lit. c) Cod

penal, și prin urmare au ignorat posibilitatea aplicării prevederilor art. 90 Cod penal.

De asemenea, precizează că la caz, nu s-a stabilit un careva prejudiciu și nu a fost

înaintată acțiune civilă, din care motiv consideră că inculpatului Todirean Oleg îi poate

fi oferită șansa de a se corecta, prin stabilirea unei pedepse neprivative de libertate, cu

aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

Referitor la capătul de învinuire înaintat inculpatului în baza art. 217 alin. (3)

lit. b), c) Cod penal, apărarea menționează că acesta vina nu a recunoscut-o.

Astfel, indică că instanțele de fond nu au analizat acest capăt de învinuire prin

prisma tuturor garanțiilor procesuale oferite persoanei învinuite, în contextul în care

acestea au conchis asupra vinovăției inculpatului, reieșind din faptul că în momentul în

care au intrat colaboratorii de poliție în casa de pe teritoriul fostei ferme de porci, se

7

afla doar Todirean Oleg, or, greșit au reținut instanțele de fond că substanțele care au

fost depistate, aparțin anume inculpatului, nefiind soluționate toate împrejurările

importante, și anume cui îi aparține casa de pe teritoriul fostei ferme de porci,

circumstanțele pentru care se afla acolo Todirean Oleg, precum și persoanele care se

mai aflau în acel loc până la sosirea colaboratorilor de poliție.

Prin urmare, consideră apărarea că învinuirea înaintată inculpatului potrivit

art. 217 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, este bazată pe presupuneri.

de fond, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, solicitând

casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță prin care să fie achitat de sub învinuirea înaintată în baza

art. 217 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

În argumentarea recursului invocă că recunoaște faptul păstrării la domiciliul

său și al mamei sale, precum și faptul consumării marihuanei, pentru ce regretă.

Susține că drogurile și obiectele destinate consumului de droguri care au fost

depistate în odaia casei de locuit amplasată pe teritoriul fostei ferme de porci din

s. Slobozia-Cremene, r-nul Soroca, nu-i aparțin, iar probele cercetate superficial în

cadrul instanțelor de fond, nu confirmă că a săvârșit infracțiunea prevazută de art. 217

alin. (3) lit. b), c) Cod penal.

Mai mult, menționează că casa de locuit amplasată pe teritoriul fostei ferme de

porci din s. Slobozia-Cremene, r-nul Soroca, la fel nu-i aparține. Momentul depistării

obiectelor în cadrul percheziției efectuate, nu a fost observat de un careva martor

ocular, iar acestea nu se aflau pe masă când au intrat colaboratorii de poliție, or, de

altfel ultimii urmau să inițieze procedura de percheziție și să solicite prezența

proprietarului Cazac Ivan.

La fel, consideră ca fiind eronat interpretat faptul că fragmentul de butelie

depistat și ridicat din căldarea cu gunoi de la colțul casei în cadrul percheziției, cu

depunerile de culoare cafenie de pe pereții căreia sunt 0,170 g rășină de cannabis,

reprezintă păstrare a drogurilor, or, în contextul în care fragmentul de butelie a fost

aruncat la gunoi, nu mai poate fi interpretat că în acest mod a fost păstrat drogul de pe

pereții buteliei.

În opinia inculpatului, la caz era oportun dispunerea efectuării unei expertize

judiciare pentru stabilirea amprentelor de pe fragmentul de butelie, pachetul polimeric

și folia de staniol.

Conchide că instanțele de fond i-au încălcat dreptul la un proces echitabil,

întrucât acestea nu au analizat și apreciat corespunzător probele administrate, și nu au

răspuns la toate argumentele părții apărării.

inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate.

Indică în susținerea referinței, că motivele invocate în recurs au constituit deja

obiect de examinare în cadrul instanței de apel, iar o altă opinie asupra probelor care

au fost puse la baza hotărârii de condamnare, nu poate fi temei de reexaminare a cauzei.

8

motivele invocate, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție consideră că acestea

urmează a fi admise, din considerentele ce succed.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează parțial hotărârea

atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

După cum rezultă din conținutul recursurilor declarate, recurenții critică decizia

instanței de apel din punctul de vedere al prezenței temeiurilor de casare prevăzute de

art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) Cod de procedură penală, potrivit cărora 6) hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, în cazurile când hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, sau

acesta este expus neclar; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii și 10) s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Astfel, recurenții critică decizia instanței de apel din considerentul motivării

deficitare și contradictorii a soluției pronunțate, evidențiind erori la încadrarea juridică

a faptelor inculpatului în baza art. 217 alin. (3) lit. b), c) Cod penal.

Având în vedere argumentele aduse în recursuri, Colegiul penal reține că potrivit

art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea

și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de

apel, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori

numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de

probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate

motivele invocate.

În corespundere cu art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, hotărârea

instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată.

Potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de

apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

9

De asemenea, Colegiul penal menționează, că potrivit practicii judiciare

constante, sentința trebuie să corespundă atât după formă, cât și după conținut

cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală.

Se consideră că fondul cauzei nu a fost rezolvat când în considerentele hotărârii

primei instanțe nu se arată dacă există sau nu fapta imputată, dacă inculpatul este sau

nu vinovat, dacă există circumstanțe care atenuează ori agravează răspunderea

inculpatului, dacă trebuie ori nu admisă acțiunea civilă ș.a. Fondul cauzei se va

considera nerezolvat ori de câte ori prima instanță nu a examinat și nu s-a pronunțat

asupra chestiunilor de fond ale procesului, vizând problema vinovăției, a răspunderii

penale sau civile ori a nevinovăției lui în comiterea infracțiunii imputate.

Totodată, una din condițiile adoptării unei sentințe legale este corespunderea

părții descriptive a ei cu circumstanțele constatate în ședința de judecată. La întocmirea

ei, instanța trebuie să îndeplinească cerințele art. 394 Cod de procedură penală și să

soluționeze toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală, în aceeași

consecutivitate.

Instanța de recurs constată, că în speță instanța de apel nu a ținut cont de

prevederile legale expuse supra și practica judiciară constantă cu privire la forma și

specificul întocmirii hotărârilor judecătorești.

Față de cele evidențiate mai sus, instanța de recurs ține să menționeze, că potrivit

rechizitoriului Todirean Oleg a fost învinuit de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de

art. 217 alin. (3) lit. c), 217 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, iar prima instanță l-a condamnat

de săvârșirea acestor fapte.

Judecând apelul declarat de partea apărării, instanța de apel l-a respins ca

nefondat, și menținând sentința primei instanțe fără modificări, nu a analizat

corespunderea faptelor constatate în sarcina inculpatului cu încadrarea juridică a

acțiunilor incriminate acestuia, or, din conținutul sentinței primei instanțe rezultă că

deși aceasta a constatat faptele imputate inculpatului Todirean Oleg, ca fiind dovedite,

totuși această instanță nu a ținut cont de faptul că încadrarea juridică formulată

inculpatului nu corespunde întru totul descrierii faptelor ca fiind dovedite în sarcina

acestuia.

În contextul celor enunțate mai sus, Colegiul penal lărgit remarcă faptul, că

descriind acțiunile lui Todirean Oleg aferente infracțiunii prevăzute de art. 217

alin. (3) lit. b), c) Cod penal, prima instanță a constatat că marihuana, rășina de cannabis

și hașișul se atribuie la categoria substanțelor stupefiante – droguri, însă la încadrarea

juridică a acțiunilor inculpatului, prima instanță a reținut toate semnele calificative ale

componenței de infracțiuni, menționând că inculpatul Todirean Oleg prin acțiunile sale

a săvârșit consumarea și păstrarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora,

săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare, săvârșite de două persoane, cu

utilizarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora, a căror circulație în scopuri

medicinale este interzisă.

10

Astfel, instanța de apel urma să determine concordanța între conținutul legal al

infracțiunii și conținutul constitutiv al acesteia în vederea determinării încadrării

juridice a faptei inculpatului, cât și pentru aplicarea corectă a legii penale.

De asemenea, analizând decizia contestată în raport cu argumentele invocate de

către recurenți, referitor la învinuirea înaintată inculpatului în baza art. 217 alin. (3)

lit. b), c) Cod penal, Colegiul penal lărgit constată, că instanța de apel a omis să se

expună asupra argumentelor apărării, referitor la faptul că organul de urmărire penală

nu a stabilit cu certitudine cui îi aparțin obiectele depistate în odaia casei de locuit

amplasată pe teritoriul fostei ferme de porci din s. Slobozia-Cremene, r-nul Soroca, în

contextul în care potrivit declarațiilor martorilor Roșca Marin, Denisenco Ion și Cazac

Ivan, aceștia au comunicat că pe teritoriul fostei ferme de porci din

s. Slobozia-Cremene, r-nul Soroca, se mai aflau și alte persoane.

La acest segment, instanța de apel și-a expus o concluzie vagă precum că

argumentele apărării privind nevinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 217 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, sunt contradictorii circumstanțelor

de fapt stabilite de către prima instanță și în instanța de apel pe parcursul judecării

cauzei, or, fiind abilitată cu împuterniciri de a judeca fondul cauzei, ajungând la

concluzia că fapta a fost săvârșită de două persoane, instanța de apel urma să motiveze

complet și obiectiv argumentele apărării în acest sens, oferind un răspuns motivat

asupra invocărilor părții apărării în calitate de apelant.

Astfel, preluând identic cele reținute de prima instanță, instanța de apel a

reprodus în conținutul deciziei, pasaje din depozițiile martorilor, însă nu a intrat în

esența faptelor descrise de aceștia inclusiv în coraport cu învinuirea înaintată

inculpatului Todirean Oleg prin rechizitoriu, în baza art. 217 alin. (3) lit. b), c)

Cod penal, or, instanța de apel a fost sesizată pe segmentul de judecare dintre

învinuirea înaintată de către partea acuzării în baza art. 217 alin. (3) lit. b), c) Cod penal,

declarațiile martorilor referitor la obiectele depistate în timpul percheziției efectuate

pe teritoriul fostei ferme de porci din s. Slobozia-Cremene, r-nul Soroca și poziția de

achitare a inculpatului de învinuirea înaintată în baza art. 217 alin. (3) lit. b), c) Cod

penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

În sensul dat, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel s-a limitat doar la

preluarea constatărilor primei instanțe, însă fără a înfăptui o analiză minuțioasă și

completă a tuturor circumstanțelor cauzei, importante pentru justa soluționare a

cauzei.

De altfel, din analiza textului deciziei supuse recursului, se atestă că, instanța de

apel a trecut în revistă probatoriul administrat în dosar fără a oferi aprecierea acestuia

așa cum o cer prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, potrivit cărora

fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al

coroborării lor.

Mai mult, reținând aceleași probe care au fost cercetate în prima instanță, și

anume: procesul-verbal de percheziție din 20 decembrie 2018, potrivit căruia a fost

11

efectuată percheziția la fosta fermă de porci din s. Slobozia-Cremene, r-nul Soroca, unde

au fost depistate și ridicate mai multe bunuri, printre care în interiorul casei de locuit o

lulea și piuliță metalică; declarațiile martorului Denisenco Ion, declarațiile martorului

Roșca Marian, declarațiile martorului Cazac Ivan, și declarațiile martorului Carcea

Iulian, instanța de apel nu a apreciat corespunzător admisibilitatea acestora.

Totodată, pe lângă faptul că instanța de apel nu a oferit un răspuns motivat

asupra argumentelor invocate în apelul apărării în privința învinuirii înaintate

inculpatului în baza art. 217 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, Colegiul penal lărgit consideră

că aceasta a expus o concluzie contradictorie în sensul dat, or, deși instanța de apel

reține probele administrate în cauza penală, și anume declarațiile martorilor

Roșca Marin, Denisenco Ion și Cazac Ivan, potrivit cărora se atestă că pe teritoriul fostei

ferme de porci din s. Slobozia-Cremene, r-nul Soroca, se aflau mai multe persoane, care

nu au fost interogate referitor la obiectele depistate în timpul efectuării percheziției,

totuși aceasta constată ca fiind demonstrată vinovăția inculpatului, concluzionând că

argumentele apărării, bazate pe declarațiile martorilor Roșca Marin, Denisenco Ion și

Cazac Ivan, cu referire la nevinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 217 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, sunt contradictorii circumstanțelor stabilite atât

de către prima instanță, precum și de către instanța de apel.

În acest context, Colegiul notează, că modalitatea de motivare a soluției instanței

de apel referitor la stabilirea vinovăției inculpatului în baza art. 217 alin. (3) lit. b), c)

Cod penal, este neclară, pe când potrivit prevederilor legislației procesuale și practicii

judiciare, hotărârile pronunțate de instanțele de fond trebuie să fie motivate atât în

fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a

permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea.

Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea

insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare.

Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură.

În opinia Colegiului penal lărgit, instanța de apel nu a verificat toate aspectele

învinuirii înaintate inculpatului în baza art. 217 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, astfel încât

să facă concluzii certe asupra chestiunilor importante pentru cauză.

Din considerentele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit constată că instanța de

apel nu și-a motivat soluția de menținere a sentinței primei instanțe în partea stabilirii

vinovăției inculpatului în baza art. 217 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, prin ce a admis

eroarea de drept prevăzută de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

enunțată de recurenți în recursurile înaintate.

În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit consideră că, decizia instanței de apel

în cauza dată urmează a fi casată parțial, cu dispunerea rejudecării cauzei de către

aceea și instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece erorile comise de către

această instanță, nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta procedură,

neavând atribuții de a judeca cauza pe fond.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele

12

acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii

procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în cererea de apel depusă de

apărare, în partea condamnării inculpatului Todirean Oleg în baza art. 217 alin. (3)

lit. b), c) Cod penal, precum și în partea pedepsei definitive aplicate inculpatului conform

art. 84, 85 Cod penal, să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, să aprecieze

toate circumstanțele cauzei, să emită o soluție clară și motivată, să țină cont de motivele

casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica

relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu

prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Se admit recursurile ordinare declarate de către avocatul Janu Anatolie în

numele inculpatului și de către inculpat, se casează parțial decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 04 august 2020, în partea condamnării lui Todirean Oleg xxxxx

în baza art. 217 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, și în partea stabilirii pedepsei definitive

conform prevederilor art. 84 și art. 85 Cod penal, și se dispune rejudecarea cauzei în

această parte de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În rest, dispozițiile deciziei contestate se mențin.

Decizia nu se supune căilor de atac în partea prin care a fost dispusă rejudecarea,

în rest este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 30 aprilie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Guzun Ion

13