1ra-319/21 — art. 217 alin. 3 lit. c lit. b, c CP

Prin sentința Judecătoriei Soroca (sediul Central) din 19 iunie 2020, Todirean Oleg a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art. 217 alin. (3) lit. c) Cod penal, la 9 (nouă) luni închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități de circulație ilegală de substanțe narcotice pe un termen de 2 (doi) ani; - art. 217 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, la 1 (unu) an închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități de circulație ilegală de substanțe narcotice pe un termen de 2 (doi) ani. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Todirean Oleg pedeapsa definitivă de 1 (unu) an 6 (șase) luni închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități de circulație ilegală de substanțe narcotice pe un termen de 3 (trei) ani. Potrivit art. 85 alin. (1), 87 alin. (2) Cod penal, pentru cumul de sentințe, i s-a adăugat în întregime, la pedeapsa aplicată prin noua sentință, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința respectivă și prin sentința Judecătoriei Soroca (sediul 1 Central) din 12 decembrie 2018, și i s-a stabilit pedeapsa definitivă lui Todirean Oleg, de 1 (unu) an 6 (șase) luni închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități de circulație ilegală de substanțe narcotice pe un termen de 3 (trei) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, și amendă în mărime de 1100 unități convenționale, echivalentul a 55 000 (cincizeci și cinci mii) lei, cu executarea de sine stătător a pedepselor. A fost dispusă încasarea cheltuielilor judiciare din contul lui Todirean Oleg în beneficiul statului, în sumă de 6 160 (șase mii o sută șaizeci) lei, cu titlu de cheltuieli suportate pentru efectuarea expertizelor judiciare. A fost respinsă ca neîntemeiată solicitarea procurorului privind dispunerea încasării cheltuielilor judiciare în sumă de 18,84 lei, suportate pentru bunuri de birotică.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt, că Todirean Oleg în perioada anului 2018, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, aflându-se în regiunea s. Vasilcău, r-nul Soroca, a strâns plante spontane care conțin substanțe narcotice, pe care le-a prelucrat, consumat și a păstrat derivatele obținute în rezultatul consumului, fără scop de înstrăinare, cu scop de consum personal. Fiind efectuată percheziție la 20 decembrie 2018, la domiciliul lui Todirean Oleg, amplasat în r-nul Soroca, s. Vasilcău, a fost depistată și ridicată o masă vegetală de culoare verde, uscată, mărunțită, care conform raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/2-R-160 din 19 martie 2019, în masa vegetală de culoare verde, uscată, mărunțită, separată din amestecul de masă vegetală de culoare cafenie, depistată și ridicată din același loc, s-a depistat tetrahydrocannabinol, care reprezintă marihuană, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante – marihuană (materie uscată) constituie 0,110 g, iar în masa solidă, presată, de culoare cafenie, ambalată într-un pachețel polimeric, transparent, depistată și ridicată din același loc, s-a depistat tetrahydrocannabinol, care reprezintă hașiș, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante – hașiș constituie 0,092 g. Concomitent s-a constatat că, în depunerile de culoare cafenie de pe suprafața interioară a buteliei polimerice, la gura căreia se află un fragment de folie din staniol, s-a depistat substanță tetrahydrocannabinol, și prin urmare reprezintă rășină de cannabis, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante – rășină de cannabis (materie uscată) constituie 0,191 g. Fiind efectuată percheziția la 20 decembrie 2018 la domiciliul lui Todirean Oleg, amplasat în mun. Soroca, str. Viilor, 3, ap. 5, au fost depistate și ridicate o butelie confecționată din polipropilenă, cu capacitatea de 0,5 l, cu inscripția pe pelicula de culoare albastră lipită pe ea „RC”; o butelie confecționată din polipropilenă, cu capacitatea de 0,5 l, fără partea de jos; o butelie confecționată din polipropilenă, cu capacitatea de 0,5 l, cu inscripția pe pelicula de culoare albastră lipită pe ea „RC”, fără partea de jos; o cană metalică de culoare albă, care au fost ridicate în cadrul percheziției 2 din 20 decembrie 2018, împachetate, sigilate cu ștampila rotundă a IP Soroca și semnăturile participanților. Depunerile de culoare cafenie de pe suprafața interioară a buteliei polimerice, transparente, la gura căreia se găsește un fragment de capac polimeric, de culoare albă, care a fost depistată și ridicată din același loc, reprezintă rășină de cannabis, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante – rășină de cannabis (materie uscată) constituie 0,004 g. Depunerile de culoare cafenie de pe suprafața interioară a fragmentului de butelie polimerică, transparentă, cu eticheta de culoare albastră, cu înscripția „RC” (partea superioară), care a fost depistată și ridicată din același loc, reprezintă rășină de cannabis, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante – rășină de cannabis (materie uscată) constituie 0,053 g. Potrivit „Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, cu modificările ulterioare, rășina de cannabis de la 0,05 g până la 10 g reprezintă cantități mari. Depunerile cu nuanțe de culoare cafenie de pe suprafața internă a cănii metalice, de culoare albă, cu aplicații de diferite culori, care a fost depistată și ridicată din același loc, reprezintă urme de substanță stupefiantă – rășină de cannabis. Rășina de cannabis este inclusă în Tabelul nr. 1 „Substanțe narcotice și psihotrope neutilizate în scopuri medicale. Lista nr. 1 Substanțe narcotice”, conform Hotărârii Guvernului nr. 1088 din 05 octombrie 2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și a precursorilor acestora, supuse controlului, cu modificările și completările din Hotărârea Guvernului nr. 43 din 26 ianuarie 2009. Tot el, în perioada anului 2018, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, acționând împreună cu o altă persoană, au păstrat și consumat pe teritoriul fostei ferme de porci din s. Slobozia-Cremene, r-nul Soroca, substanțe stupefiante, fără scop de înstrăinare, a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, care la 20 decembrie 2018, în cadrul percheziției efectuate în baza ordonanței de percheziție și încheierii judecătorului de instrucție din 18 decembrie 2018, în odaia casei de locuit amplasată pe teritoriul fostei ferme de porci din s. Slobozia-Cremene, r-nul Soroca, au fost depistate și ridicate o lulea și piuliță metalică, pe rezervuarul căreia au fost observate depuneri cu miros specific de cânepă, precum și masă vegetală solidă, presată, de culoare cafenie, uscată, asemănătoare cu hașișul, iar la colțul casei date, din exterior, dintr-o găleată uzată a fost depistată și ridicată partea de sus a unei porțiuni de butelie, pe pereții căreia s-a observat careva depuneri cu miros specific de cânepă. Conform raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/2-R-162 din 14 martie 2019 s-a constatat că, depunerile de culoare cafenie de pe pereții fragmentului de butelie, cât și de pe pereții obiectelor metalice (lulea și piulița), prezentate la examinare în câte un pachet polimeric transparent, depistate și ridicate 3 la 20 decembrie 2018 în cadrul efectuării percheziției la fosta fermă de porci din s. Slobozia-Cremene, r-nul Soroca, conțin substanța tetrahydrocannabinol, și prin urmare reprezintă rășină de cannabis, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante – rășina de cannabis (materie uscată) constituie 0,299 g (0,170g+0,023g+0,106g). Potrivit „Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, cu modificările ulterioare, rășină de cannabis de la 0,05 g până la 10 g, reprezintă cantități mari. Masa vegetală solidă, presată, de culoare cafenie, uscată, de formă și dimensiuni nedeteminate, separată din amestecul cu masă vegetală de culoare cafenie, înfășurată într-un fragment de folie de staniol, prezentat la examinare în același pachet polimeric transparent, depistat și ridicat în aceleași circumstanțe, conține cannabinoidul narcotic activ tetrahydrocannabinol, și prin urmare reprezintă hașiș, care face parte din categoria substanțelor stupefiante. Hașișul se atribuie la categoria substanțelor stupefiante – droguri de origine vegetală, neutilizată în scopuri medicale, obținută artizanal din plante de cânepă. Masa substanței stupefiante – hașiș, constituie 3,894 g. Potrivit „Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, cu modificările ulterioare, hașișul de la 0,5 g până la 50 g, reprezintă cantități mari. Rășina de cannabis și hașișul sunt incluse în Tabelul nr. 1 „Substanțe narcotice și psihotrope neutilizate în scopuri medicale. Lista nr. 1 Substanțe narcotice”, conform Hotărârii Guvernului nr. 1088 din 05 octombrie 2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și a precursorilor acestora, supuse controlului, cu modificările și completările din Hotărârea Guvernului nr. 43 din 26 ianuarie 2009. Astfel, acțiunile inculpatului Todirean Oleg au fost încadrate în baza art. 217 alin. (3) lit. c) Cod penal, prepararea, consumarea și păstrarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare, săvârșite cu utilizarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora, a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, și în baza art. 217 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, consumarea și păstrarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare, săvârșite de două persoane, cu utilizarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora, a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă.

Avocatul Suveică Nelea în numele inculpatului Todirean Oleg, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Todirean Oleg, recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin. (3) lit. c) Cod penal, să-i fie aplicate prevederile art. 90 Cod penal, și să fie achitat de sub învinuirea înaintată în 4 baza art. 217 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. În motivarea apelului apărarea a invocat, că prima instanță a aplicat o pedeapsă prea aspră inculpatului pentru învinuirea înaintată în baza art. 217 alin. (3) lit. c) Cod penal, și astfel consideră că corectarea lui Todirean Oleg, poate fi realizată și prin aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării acesteia. Referitor la vinovăția inculpatului înaintată în baza art. 217 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, consideră apărarea că aceasta nu a fost demonstrată prin probe pertinente și concludente, deoarece este întemeiată pe presupuneri, or, potrivit declarațiilor martorilor Roșca Marin, Denisenco Ion și Cazac Ivan, rezultă că pe teritoriul fermei de animale din s. Slobozia-Cremene, r-nul Soroca, erau prezente și alte persoane, și anume Mărginean Mihail și Cazac Ion. Astfel, a susținut că organul de urmărire penală nu a stabilit cu certitudine persoanele cărora le aparțin obiectele depistate și ridicate în cadrul percheziției efectuate pe teritoriul fermei de animale, iar concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii, nu pot fi întemeiate pe presupuneri.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 august 2020, a fost respins ca nefondat apelul declarat de către avocatul Suveică Nelea în numele inculpatului Todirean Oleg și menținută sentința primei instanțe. 4.1. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a indicat că în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, prima instanță a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și corect a apreciat probele administrate din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, just ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului, care se confirmă prin probele cercetate în prima instanță, precum și în instanța de apel, acțiunile inculpatului fiind corect calificate în baza art. 217 alin. (3) lit. c) Cod penal, prepararea, consumarea și păstrarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare, săvârșite cu utilizarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora, a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, și în baza art. 217 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, consumarea și păstrarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare, săvârșite de două persoane, cu utilizarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora, a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă. Instanța de apel a menționat, că declarațiile inculpatului au fost verificate în raport cu alte probe, care după conținutul lor prevalează asupra declarațiilor acestuia, și astfel prima instanță just a pus la baza sentinței de condamnare următoarele probe: procesul-verbal de percheziție din 20 decembrie 2018 (f.d.16-17, vol.I); raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/2-R-162 cu planșa fotografică din 14 martie 2019 (f.d.22- 28, vol.I); ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 25 mai 2019 (f.d.31, vol.I); procesul-verbal al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei din 22 decembrie 5 2018 (f.d.37-38, vol.I); procesul-verbal de percheziție din 20 decembrie 2018 (f.d.25- 26, vol.II); raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/2-R-161 și planșa fotografică din 18 martie 2019 (f.d.31-36, vol.II); raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/2-R-160 și planșa fotografică din 19 martie 2019 (f.d.60-68, vol.II); ordonanța de ridicare din 29 martie 2019 (f.d.84, vol.II); procesul-verbal de ridicare din 29 martie 2019, prin care a fost ridicat DVD-R, CD pe care sunt trei înregistrări video din 20 decembrie 2018 (f.d.85, vol.II); ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 29 martie 2019 (f.d.87, vol.II); procesul-verbal de examinare a obiectului din 29 martie 2019 (f.d.88-89, vol.II); sentința Judecătoriei Soroca din 12 decembrie 2018, prin care a fost recunoscut vinovat și condamnat Todirean Oleg în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal (f.d.94-97, vol.II); raportul caracteristic eliberat pe numele lui Todirean Oleg nr. 34/48 4246 din 27 martie 2019 (f.d.102, vol.II); declarațiile martorului Bruma Mihail din 24 decembrie 2019 (f.d.72-73, vol.III); declarațiile martorului Denisenco Ion din 24 decembrie 2019 (f.d.75-76, vol.III); declarațiile martorului Roșca Marian din 21 ianuarie 2020 (f.d.80-82, vol.III); declarațiile martorului Postovic Alexandru din 21 ianuarie 2020 (f.d.84-85, vol.III); declarațiile martorului Cazac Ivan din 12 februarie 2020 (f.d.91-93, vol.III); declarațiile martorului Carcea Iulian din 12 februarie 2020 (f.d.95-96, vol.III); declarațiile martorului Jurjiu Andrei din 12 februarie 2020 (f.d.98-99, vol.III); și declarațiile martorului Covaliov Mariana din 24 februarie 2020 (f.d.108-109, vol.III). Astfel, instanța de apel a precizat că argumentele apărării privind nevinovăția lui Todirean Oleg în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, sunt contradictorii circumstanțelor de fapt stabilite de către prima instanță, precum și de către instanța de apel pe parcursul judecării cauzei. Instanța de apel a reținut, că atât în ședința primei instanțe, precum și în ședința instanței de apel, s-a demonstrat cu certitudine că inculpatul Todirean Oleg a preparat, consumat și păstrat droguri, etnobotanice sau analogii acestora, depistate în casa de pe teritoriul fostei ferme de porci din s. Slobozia-Cremene, r-nul Soroca, în apartamentul din mun. Soroca, str. Viilor, 3/5, unde locuia împreună cu concubina sa Covaliov Marina, și la domiciliul mamei sale din s. Vasilcău, r-nul Soroca, iar probele administrate stabilesc cu certitudine că inculpatul Todirean Oleg a săvârșit infracțiunile incriminate, deși acesta nu-și recunoaște vinovăția pe episodul din odaia casei de locuit amplasată pe teritoriul fostei ferme de porci din s. Slobozia-Cremene, r-nul Soroca. Declarațiile inculpatului Todirean Oleg potrivit cărara a susținut în instanța de apel nevinovăția sa parțială în învinuirea înaintată, instanța de apel le-a apreciat ca fiind un mod de apărare a acestuia pentru a evita răspunderea penală. Prin urmare, instanța de apel a conchis că la stabilirea categoriei și termenului pedepsei penale, respectând prevederile art. 61, 75 Cod penal, prima instanță a ținut cont de scopul pedepsei penale pentru restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni; de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale; de faptul că potrivit art. 16 alin. (3) Cod penal, infracțiunile incriminate inculpatului fac parte din categoria celor mai puțin grave, și 6 că acestea atentează la securitatea relațiilor sociale cu privire la circulația legală a substanțelor narcotice, psihotrope și analoagelor lor; de urmările prejudiciabile; de motivul săvârșirii infracțiunilor; de persoana inculpatului, care anterior a mai fost condamnat (f.d.92, vol.II); de faptul că la locul de trai se caracterizează pozitiv (f.d.102, vol.II); de faptul că a recunoscut vina parțial; de atitudinea societății față de pedeapsa penală ce urmează a fi stabilită inculpatului pentru faptele săvârșite, aceasta corect stabilindu-i inculpatului pedeapsa cu închisoare, cu aplicarea pedepsei complementare sub formă de privare de dreptul de a exercita activități de circulație ilegală de substanțe narcotice. De asemenea, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată poziția primei instanțe referitor la aplicarea prevederilor art. 84 alin. (1), 85 alin. (1) și 87 alin. (2) Cod penal, la stabilirea pedepsei inculpatului Todirean Oleg. În acest sens, instanța de apel a conchis că nu s-a stabilit un careva temei de a considera că pedeapsa stabilită inculpatului este prea aspră, reținând că argumentele apărării nu pot fi apreciate ca temei în vederea aplicării unei pedepse mai blânde inculpatului Todirean Oleg.

Avocatul Janu Anatolie în numele inculpatului Todirean Oleg a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, solicitând casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată. În argumentarea recursului invocă că instanța de apel nu a luat în considerație toate argumentele invocate de inculpatul Todirean Oleg, referitor la învinuirile înaintate acestuia. Susține că este de acord cu fapta stabilită de către instanțele de fond, precum și cu încadrarea juridică a acțiunior inculpatului referitor la capătul de învinuire înaintat în baza art. 217 alin. (3) lit. c) Cod penal. Precizează că inculpatul Todirean Oleg a recunoscut integral vinovăția înaintată în baza art. 217 alin. (3) lit. c) Cod penal. În opinia apărării, instanțele de fond nu au luat în considerație criteriile de aplicare a pedepsei penale și astfel greșit au individualizat pedeapsa stabilită inculpatului referitor la capătul de învinuire înaintat în baza art. 217 alin. (3) lit. c) Cod penal, și prin urmare au ignorat posibilitatea aplicării prevederilor art. 90 Cod penal. De asemenea, precizează că la caz, nu s-a stabilit un careva prejudiciu și nu a fost înaintată acțiune civilă, din care motiv consideră că inculpatului Todirean Oleg îi poate fi oferită șansa de a se corecta, prin stabilirea unei pedepse neprivative de libertate, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. Referitor la capătul de învinuire înaintat inculpatului în baza art. 217 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, apărarea menționează că acesta vina nu a recunoscut-o. Astfel, indică că instanțele de fond nu au analizat acest capăt de învinuire prin prisma tuturor garanțiilor procesuale oferite persoanei învinuite, în contextul în care acestea au conchis asupra vinovăției inculpatului, reieșind din faptul că în momentul în care au intrat colaboratorii de poliție în casa de pe teritoriul fostei ferme de porci, se 7 afla doar Todirean Oleg, or, greșit au reținut instanțele de fond că substanțele care au fost depistate, aparțin anume inculpatului, nefiind soluționate toate împrejurările importante, și anume cui îi aparține casa de pe teritoriul fostei ferme de porci, circumstanțele pentru care se afla acolo Todirean Oleg, precum și persoanele care se mai aflau în acel loc până la sosirea colaboratorilor de poliție. Prin urmare, consideră apărarea că învinuirea înaintată inculpatului potrivit art. 217 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, este bazată pe presupuneri.

Inculpatul Todirean Oleg a declarat recurs împotriva hotărârilor instanțelor de fond, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, solicitând casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care să fie achitat de sub învinuirea înaintată în baza art. 217 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. În argumentarea recursului invocă că recunoaște faptul păstrării la domiciliul său și al mamei sale, precum și faptul consumării marihuanei, pentru ce regretă. Susține că drogurile și obiectele destinate consumului de droguri care au fost depistate în odaia casei de locuit amplasată pe teritoriul fostei ferme de porci din s. Slobozia-Cremene, r-nul Soroca, nu-i aparțin, iar probele cercetate superficial în cadrul instanțelor de fond, nu confirmă că a săvârșit infracțiunea prevazută de art. 217 alin. (3) lit. b), c) Cod penal. Mai mult, menționează că casa de locuit amplasată pe teritoriul fostei ferme de porci din s. Slobozia-Cremene, r-nul Soroca, la fel nu-i aparține. Momentul depistării obiectelor în cadrul percheziției efectuate, nu a fost observat de un careva martor ocular, iar acestea nu se aflau pe masă când au intrat colaboratorii de poliție, or, de altfel ultimii urmau să inițieze procedura de percheziție și să solicite prezența proprietarului Cazac Ivan. La fel, consideră ca fiind eronat interpretat faptul că fragmentul de butelie depistat și ridicat din căldarea cu gunoi de la colțul casei în cadrul percheziției, cu depunerile de culoare cafenie de pe pereții căreia sunt 0,170 g rășină de cannabis, reprezintă păstrare a drogurilor, or, în contextul în care fragmentul de butelie a fost aruncat la gunoi, nu mai poate fi interpretat că în acest mod a fost păstrat drogul de pe pereții buteliei. În opinia inculpatului, la caz era oportun dispunerea efectuării unei expertize judiciare pentru stabilirea amprentelor de pe fragmentul de butelie, pachetul polimeric și folia de staniol. Conchide că instanțele de fond i-au încălcat dreptul la un proces echitabil, întrucât acestea nu au analizat și apreciat corespunzător probele administrate, și nu au răspuns la toate argumentele părții apărării.

Procurorul, a depus referință la recursurile declarate, pledând pentru inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate. Indică în susținerea referinței, că motivele invocate în recurs au constituit deja obiect de examinare în cadrul instanței de apel, iar o altă opinie asupra probelor care au fost puse la baza hotărârii de condamnare, nu poate fi temei de reexaminare a cauzei. 8

Judecând recursurile ordinare declarate în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție consideră că acestea urmează a fi admise, din considerentele ce succed. În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează parțial hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. După cum rezultă din conținutul recursurilor declarate, recurenții critică decizia instanței de apel din punctul de vedere al prezenței temeiurilor de casare prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) Cod de procedură penală, potrivit cărora 6) hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, sau acesta este expus neclar; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii și 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Astfel, recurenții critică decizia instanței de apel din considerentul motivării deficitare și contradictorii a soluției pronunțate, evidențiind erori la încadrarea juridică a faptelor inculpatului în baza art. 217 alin. (3) lit. b), c) Cod penal. Având în vedere argumentele aduse în recursuri, Colegiul penal reține că potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. În corespundere cu art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. 9 De asemenea, Colegiul penal menționează, că potrivit practicii judiciare constante, sentința trebuie să corespundă atât după formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală. Se consideră că fondul cauzei nu a fost rezolvat când în considerentele hotărârii primei instanțe nu se arată dacă există sau nu fapta imputată, dacă inculpatul este sau nu vinovat, dacă există circumstanțe care atenuează ori agravează răspunderea inculpatului, dacă trebuie ori nu admisă acțiunea civilă ș.a. Fondul cauzei se va considera nerezolvat ori de câte ori prima instanță nu a examinat și nu s-a pronunțat asupra chestiunilor de fond ale procesului, vizând problema vinovăției, a răspunderii penale sau civile ori a nevinovăției lui în comiterea infracțiunii imputate. Totodată, una din condițiile adoptării unei sentințe legale este corespunderea părții descriptive a ei cu circumstanțele constatate în ședința de judecată. La întocmirea ei, instanța trebuie să îndeplinească cerințele art. 394 Cod de procedură penală și să soluționeze toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală, în aceeași consecutivitate. Instanța de recurs constată, că în speță instanța de apel nu a ținut cont de prevederile legale expuse supra și practica judiciară constantă cu privire la forma și specificul întocmirii hotărârilor judecătorești. Față de cele evidențiate mai sus, instanța de recurs ține să menționeze, că potrivit rechizitoriului Todirean Oleg a fost învinuit de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 217 alin. (3) lit. c), 217 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, iar prima instanță l-a condamnat de săvârșirea acestor fapte. Judecând apelul declarat de partea apărării, instanța de apel l-a respins ca nefondat, și menținând sentința primei instanțe fără modificări, nu a analizat corespunderea faptelor constatate în sarcina inculpatului cu încadrarea juridică a acțiunilor incriminate acestuia, or, din conținutul sentinței primei instanțe rezultă că deși aceasta a constatat faptele imputate inculpatului Todirean Oleg, ca fiind dovedite, totuși această instanță nu a ținut cont de faptul că încadrarea juridică formulată inculpatului nu corespunde întru totul descrierii faptelor ca fiind dovedite în sarcina acestuia. În contextul celor enunțate mai sus, Colegiul penal lărgit remarcă faptul, că descriind acțiunile lui Todirean Oleg aferente infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, prima instanță a constatat că marihuana, rășina de cannabis și hașișul se atribuie la categoria substanțelor stupefiante – droguri, însă la încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, prima instanță a reținut toate semnele calificative ale componenței de infracțiuni, menționând că inculpatul Todirean Oleg prin acțiunile sale a săvârșit consumarea și păstrarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare, săvârșite de două persoane, cu utilizarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora, a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă. 10 Astfel, instanța de apel urma să determine concordanța între conținutul legal al infracțiunii și conținutul constitutiv al acesteia în vederea determinării încadrării juridice a faptei inculpatului, cât și pentru aplicarea corectă a legii penale. De asemenea, analizând decizia contestată în raport cu argumentele invocate de către recurenți, referitor la învinuirea înaintată inculpatului în baza art. 217 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, Colegiul penal lărgit constată, că instanța de apel a omis să se expună asupra argumentelor apărării, referitor la faptul că organul de urmărire penală nu a stabilit cu certitudine cui îi aparțin obiectele depistate în odaia casei de locuit amplasată pe teritoriul fostei ferme de porci din s. Slobozia-Cremene, r-nul Soroca, în contextul în care potrivit declarațiilor martorilor Roșca Marin, Denisenco Ion și Cazac Ivan, aceștia au comunicat că pe teritoriul fostei ferme de porci din s. Slobozia-Cremene, r-nul Soroca, se mai aflau și alte persoane. La acest segment, instanța de apel și-a expus o concluzie vagă precum că argumentele apărării privind nevinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, sunt contradictorii circumstanțelor de fapt stabilite de către prima instanță și în instanța de apel pe parcursul judecării cauzei, or, fiind abilitată cu împuterniciri de a judeca fondul cauzei, ajungând la concluzia că fapta a fost săvârșită de două persoane, instanța de apel urma să motiveze complet și obiectiv argumentele apărării în acest sens, oferind un răspuns motivat asupra invocărilor părții apărării în calitate de apelant. Astfel, preluând identic cele reținute de prima instanță, instanța de apel a reprodus în conținutul deciziei, pasaje din depozițiile martorilor, însă nu a intrat în esența faptelor descrise de aceștia inclusiv în coraport cu învinuirea înaintată inculpatului Todirean Oleg prin rechizitoriu, în baza art. 217 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, or, instanța de apel a fost sesizată pe segmentul de judecare dintre învinuirea înaintată de către partea acuzării în baza art. 217 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, declarațiile martorilor referitor la obiectele depistate în timpul percheziției efectuate pe teritoriul fostei ferme de porci din s. Slobozia-Cremene, r-nul Soroca și poziția de achitare a inculpatului de învinuirea înaintată în baza art. 217 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. În sensul dat, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel s-a limitat doar la preluarea constatărilor primei instanțe, însă fără a înfăptui o analiză minuțioasă și completă a tuturor circumstanțelor cauzei, importante pentru justa soluționare a cauzei. De altfel, din analiza textului deciziei supuse recursului, se atestă că, instanța de apel a trecut în revistă probatoriul administrat în dosar fără a oferi aprecierea acestuia așa cum o cer prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, potrivit cărora fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Mai mult, reținând aceleași probe care au fost cercetate în prima instanță, și anume: procesul-verbal de percheziție din 20 decembrie 2018, potrivit căruia a fost 11 efectuată percheziția la fosta fermă de porci din s. Slobozia-Cremene, r-nul Soroca, unde au fost depistate și ridicate mai multe bunuri, printre care în interiorul casei de locuit o lulea și piuliță metalică; declarațiile martorului Denisenco Ion, declarațiile martorului Roșca Marian, declarațiile martorului Cazac Ivan, și declarațiile martorului Carcea Iulian, instanța de apel nu a apreciat corespunzător admisibilitatea acestora. Totodată, pe lângă faptul că instanța de apel nu a oferit un răspuns motivat asupra argumentelor invocate în apelul apărării în privința învinuirii înaintate inculpatului în baza art. 217 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, Colegiul penal lărgit consideră că aceasta a expus o concluzie contradictorie în sensul dat, or, deși instanța de apel reține probele administrate în cauza penală, și anume declarațiile martorilor Roșca Marin, Denisenco Ion și Cazac Ivan, potrivit cărora se atestă că pe teritoriul fostei ferme de porci din s. Slobozia-Cremene, r-nul Soroca, se aflau mai multe persoane, care nu au fost interogate referitor la obiectele depistate în timpul efectuării percheziției, totuși aceasta constată ca fiind demonstrată vinovăția inculpatului, concluzionând că argumentele apărării, bazate pe declarațiile martorilor Roșca Marin, Denisenco Ion și Cazac Ivan, cu referire la nevinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, sunt contradictorii circumstanțelor stabilite atât de către prima instanță, precum și de către instanța de apel. În acest context, Colegiul notează, că modalitatea de motivare a soluției instanței de apel referitor la stabilirea vinovăției inculpatului în baza art. 217 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, este neclară, pe când potrivit prevederilor legislației procesuale și practicii judiciare, hotărârile pronunțate de instanțele de fond trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură. În opinia Colegiului penal lărgit, instanța de apel nu a verificat toate aspectele învinuirii înaintate inculpatului în baza art. 217 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, astfel încât să facă concluzii certe asupra chestiunilor importante pentru cauză. Din considerentele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel nu și-a motivat soluția de menținere a sentinței primei instanțe în partea stabilirii vinovăției inculpatului în baza art. 217 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, prin ce a admis eroarea de drept prevăzută de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, enunțată de recurenți în recursurile înaintate. În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit consideră că, decizia instanței de apel în cauza dată urmează a fi casată parțial, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceea și instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece erorile comise de către această instanță, nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta procedură, neavând atribuții de a judeca cauza pe fond. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele 12 acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în cererea de apel depusă de apărare, în partea condamnării inculpatului Todirean Oleg în baza art. 217 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, precum și în partea pedepsei definitive aplicate inculpatului conform art. 84, 85 Cod penal, să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, să aprecieze toate circumstanțele cauzei, să emită o soluție clară și motivată, să țină cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Se admit recursurile ordinare declarate de către avocatul Janu Anatolie în numele inculpatului și de către inculpat, se casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 august 2020, în partea condamnării lui Todirean Oleg xxxxx în baza art. 217 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, și în partea stabilirii pedepsei definitive conform prevederilor art. 84 și art. 85 Cod penal, și se dispune rejudecarea cauzei în această parte de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În rest, dispozițiile deciziei contestate se mențin. Decizia nu se supune căilor de atac în partea prin care a fost dispusă rejudecarea, în rest este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 30 aprilie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena Guzun Ion 13