1ra-58/2021 — art.217-1 alin.4 lit. b, d CP

Prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central din 28 martie 2019, cauza fiind examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Bordian Iaroslav, a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art.2171 alin.(4) lit.b), d), și condamnat în baza acestei Legi la o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani 8 luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activitate legată de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 3 ani. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Bordian Iaroslav, în perioada anului 2017 - mai 2018, a devenit membru activ și a acționat în cadrul unui grup criminal organizat, creat și condus de către persoane neidentificate la moment de către organul de urmărire penală, din componența căruia făceau parte persoane în privința cărora cauza penală a fost disjunsă și alte persoane nestabilite la moment de organul de urmărire penală, care urmărind premeditat scopul practicării și obținerii de venit în rezultatul circulației ilegale a drogurilor, împărțind rolurile în dependență de necesitățile grupului, cu scop de înstrăinare, asigurau procurarea, 1 păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și punerea în circulație pe teritoriul mun. Soroca a drogurilor în proporții deosebit de mari. Astfel, fiecare avându-și rolul său strict stabilit și îndeplinind acțiuni atât comune, cât și separate în interesul grupului criminal organizat al cărui membri erau, conform înțelegerii prealabile avute între toți membrii grupului criminal, organizatorii grupului au introdus pe teritoriul Republicii Moldova substanța psihotropă - hașiș precum și 36000 de comprimate „extasy” ce constituie substanță psihotropă – MDMA, care în perioada anului 2017-mai 2018, prin intermediul persoanei în privința căreia cauza penală a fost disjunsă precum și a altor persoane, era distribuită pentru comercializare celorlalți membri care o înstrăinau consumatorilor finali. În acest context, membri ai grupului criminal organizat în privința căreia cauza penală a fost disjunsă, preluând acțiunile infracționale, distribuiau drogurile transmise lor, membrilor grupului de care erau responsabili și anume persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă transmitea drogurile pentru comercializare atât direct lui Bordian Iaroslav, care potrivit rolului atribuit în cadrul grupului criminal, comercializa drogurile respective consumatorilor finali. Astfel, după transmiterea drogurilor de către membrii grupului criminal organizat în privința căreia cauza penală a fost disjunsă, ultimul atât direct cât și prin intermediul lui persoanei în privința căreia cauza penală a fost disjunsă, în perioada anului 2017-mai 2018, aflându-se în mun. Soroca, în mai multe rate le-a distribuit în cantitate totală de aproximativ 500 comprimate lui Bordian Iaroslav, care potrivit rolului atribuit în cadrul grupului criminal organizat al cărui membru era, le înstrăina consumatorilor finali. În rezultatul cercetării la fața locului efectuate la 10 mai 2018 într-un ascunziș improvizat din str. xxxxxxxx, mun. Soroca, au fost depistate și ridicate 43 de comprimate „extasy” care, potrivit raportului de expertiză nr. xxxxxxx conțin substanța psihotropă - MDMA în cantitate de 12,262 grame care, potrivit Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.79 din 23.01.2006, constituie proporții deosebit de mari și care au fost depozitate și tăinuite de către Bordian Iaroslav pentru a fi comercializate de către el consumatorilor finali, fiind transmise lui, atât direct cât și prin intermediul membrilor grupului criminal organizat în privința căreia cauza penală a fost disjunsă, căruia aceste droguri i-au fost transmise pentru comercializare de către persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă. Din același ascunziș, a mai fost depistată și ridicată substanța psihotropă - hașiș în cantitate de 8,209 grame care constituie proporții mari 2 și care a fost depozitată de către Bordian Iaroslav pentru comercializare consumatorilor finali. Totodată, în cadrul cercetării la fața locului efectuate la 05 iunie 2018, într-un câmp din extravilanul satului xxxxxx raionul Soroca, dintr-un ascunziș au fost depistate și ridicate alte 615 de comprimate „extasy” care, potrivit raportului de expertiză nr.xxxxxxxxx, reprezintă substanța psihotropă - MDMA în cantitate totală de 177,814 grame care la fel reprezintă proporții deosebit de mari și care au fost transmise de către persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă, lui persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă pentru realizare, ultimul urmând să le distribuie lui Bordian Iaroslav atât direct cât și prin intermediul lui persoanei în privința căreia cauza penală a fost disjunsă, după ce reușea comercializarea drogurilor transmise lui anterior, conform înțelegerii prealabile a membrilor grupului criminal.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către avocatul Lupea Georgeta în numele inculpatului, care a solicitat casarea sentinței primei instanțe, și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care să fie încetat procesul penal, iar inculpatul să fie liberat de răspundere penală. În motivarea cerințelor sale, apelantul a menționat că: - făcând cunoștința cu materialele dosarului penal a constatat ca toate probele ce țin de cantintatea în proporții deosebit de mari a substanțelor narcotice cât și divulgarea persoanelor care au contribuit la savârșirea infracțiunii au fost acumulate cu ajutorul lui Bordian Iaroslav care benevol a contribuit activ la descoperirea infracțiunii, acțiunile ultimului urmau să fie încadrate în baza art.217 alin. (5) Cod penal; - nu este deacord cu opinia instanței de judecată prin care liberarea de răspundere penală în temeiul normei prevăzute de art.217 alin. (5) Cod penal poate opera pâna la începerea acțiunilor procesual penale, or, din materialele dosarului penal rezultă că după reținerea lui Bordian Iaroslav ultimul a făcut o înțelegere verbală cu organul de urmărire penală de a contribui activ la descoperirea infracțiunii și numirea persoanelor care fac parte din grupul criminal; - cantitatea de droguri, locul aflării acestora, precum și lista persoanelor implicate în răspândirea acestora nu erau cunoscute organului de urmărire penală și numai cu participarea activă a inculpatului a fost descoperită infracțiunea (cantitatea de substanțe narcotice și membrii grupării criminale); - până la colaborarea cu organul de urmărire penală, în urma percheziției la domiciliul inculpatului, precum și în alte locuri, nu au fost 3 depistate careva substanțe narcotice, iar pe telefonul personal a acestuia nu erau înregistrate convorbiri sau nume de familie a grupării criminale.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 martie 2020 a fost respins apelul declarat de avocatul Lupea Georgeta în numele inculpatului Bordian Iaroslav și menținută sentința primei instanțe. 4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, prima instanță la stabilirea pedepsei inculpatului a acordat deplină eficiență și s-a condus de principiile generale de aplicare a pedepsei, consfințite de art.61 alin. (2) Cod penal, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 75 Cod penal, de prevederile art.3641 alin. (8) Cod de procedură penală privind reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă a închisorii în cazul judecării cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, iar ținând cont de circumstanțele reale și personale, stabilindu-i inculpatului o pedeapsă prevăzută de legislator sub formă de închisoare, cu respectarea prevederilor legale. La fel, instanța de apel a remarcat că, prima instanță, apreciind probele cercetate în ședința de judecată, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, în virtutea cărora, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, instanța, apreciindu-le conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, a ajuns la concluzia justă că, în ședința de judecată cu certitudine s-a dovedit vinovăția lui Bordian Iaroslav, în comiterea infracțiunii prevăzută de art.2171 alin. (4) lit. b), d) Codul penal, adică, circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, adică procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și înstrăinarea ilegală a drogurilor, săvârșită în scop de înstrăinare, de către un grup criminal organizat, în calitate de coautor, în proporții deosebit de mari. Subsecvent, ținând cont de personalitatea inculpatului, de atitudinea lui față de cele săvârșite, de faptul că, acesta anterior a mai intrat în conflicte cu legea penală, prima instanță corect a apreciat că, corectarea și reeducarea acestuia este posibilă doar în condițiile izolării de societate prin aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare, în conformitate cu prevederile art.2171 alin.(4) lit.b), d) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală. Continuând ideea expusă, instanța de apel a precizat că având în vedere circumstanțele săvârșirii infracțiunii, precum și faptul, că inculpatul anterior a fost condamnat nu și-a revăzut comportamentul, precum și ținând cont de circumstanțele atenuate, prima instanță a considerat necesar a-i stabili 4 lui Bordian Iaroslav o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani și 8 luni. Totodată instanța de apel a accentuat că, prima instanță just a analizat și posibilitatea reîncadrării acțiunilor inculpatului Bordian Iaroslav în baza art. 217 alin. (5) Cod penal, ținând cont de faptul, că ultimul a contribuit la descoperirea infracțiunii și identificarea infractorilor, indicând că prevederile articolului menționat nu sunt aplicabile speței date, or, la caz, chiar din declarațiile inculpatului în instanță, se atestă situația că acesta a recunoscut vina și a contribuit la descoperirea infracțiunii după efectuarea acțiunilor procesuale, și anume după petrecerea perchezițiilor la domiciliu, la locul de trai și în automobilul inculpatului, deja când ultimul avea statutul de bănuit. Prin urmare circumstanțele menționate supra, au fost incadrate conform art. 76 alin.(1) lit. f) Cod penal, ca circumstanțe atenuante și au fost luate în considerație la stabilirea pedepsei inculpatului. În acest context, instanța de apel a considerat că, nu pot fi reținute afirmațiile invocate de avocat privind dezacordul cu sentința instanței, că toate probele ce ține de cantitatea în proporții deosebit de mari a substanțelor narcotice cât și divulgarea persoanelor care au contribuit la savârșirea infracțiunii au fost acumulate cu ajutorul lui Bordian laroslav care benevol a contribuit activ la descoperirea infracțiunii, acțiunile ultimului urmau să fie încadrate în baza art.217 alin. (5) Cod penal, deoarece sunt expuse în apărarea inculpatului, totodată temeiuri de aplicare a prevederilor art.217 alin. (5) Cod penal, anume cum solicită avocatul, nu s-au stabilit.

Decizia motivată a instanței de apel, pronunțată la 01 aprilie 2020, a fost atacată cu recurs ordinar, de către inculpatul Bordian Iaroslav, și invocând prevederile art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea sentinței Judecătoriei Soroca, sediul Central din 28 martie 2019 și deciziei Curții de Apel Bălți din 04 martie 2020, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care să fie încetat procesul penal, iar inculpatul să fie liberat de răspundere penală. În motivarea cerințelor sale, recurentul a invocat că: - toate probele ce țin de cantitatea în proporții deosebit de mari a substanțelor narcotice cât și divulgarea persoanelor care au contribuit la savârșirea infracțiunii au fost acumulate cu ajutorul lui Bordian Iaroslav care benevol a contribuit activ la descoperirea infracțiunii, acțiunile ultimului urmau să fie încadrate în baza art.217 alin. (5) Cod penal; - nu este deacord cu opinia instanței de judecată prin care liberarea de răspundere penală în temeiul normei prevăzute de art.217 alin. (5) Cod penal poate opera pâna la începerea acțiunilor procesual penale, or, din materialele dosarului penal rezultă că după reținerea lui Bordian Iaroslav 5 ultimul a făcut o înțelegere verbală cu organul de urmărire penală de a contribui activ la descoperirea infracțiunii și numirea persoanelor care fac parte din grupul criminal; - cantitatea de droguri, locul aflării acestora, precum și lista persoanelor implicate în răspândirea acestora nu erau cunoscute organului de urmărire penală și numai cu participarea activă a inculpatului a fost descoperită infracțiunea (cantitatea de substanțe narcotice și membrii grupării criminale); - până la colaborarea cu organul de urmărire penală, în urma percheziției la domiciliul inculpatului, precum și în alte locuri, nu au fost depistate careva substanțe narcotice, iar pe telefonul personal a acestuia nu erau înregistrate convorbiri sau nume de familie a grupării criminale. - în prezent se află în condiții de pericol pentru viața și sănătatea sa, primind zilnic amenințări cu răfuiala fizică, pentru divulgarea benevolă a informațiilor ce au facilitat descoperirea infracțiuniilor de circulație ilegală a substanțelor narcotice; - instanța de apel a judecat cauza penală în lipsa sa , or, ultimul nu a fost citat la adresa de domiciliu unde își are viza de reședință; - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, cu privire la faptul divulgării identității persoanelor culpabile în săvârșirea infracțiunilor legate de circulația ilegală a substanțelor narcotice, și nu a apreciat la justa valoare contribuția inculpatului la descoperirea grupului criminal organizat, acțiune ce se încadrează în art. 217 alin. (5) Cod penal.

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

Judecând recursul ordinar declarat, în raport cu actele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că, acesta urmează a fi respins, ca inadmisibil, din următoarele considerente de fapt și de drept. Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recursuri de titularii acestora. În conformitate cu dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că, recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori 6 nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. În speță se reține că, recurentul în cererea de recurs își manifestă dezacordul cu faptul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, critici ce cad sub incidența temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod procedură penală, - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel. Sub acest aspect, instanța de recurs conchide că argumentul de bază la care inculpatul face referire se rezumă la faptul că instanța de apel a judecat cauza penală în lipsa sa, or ultimul nu a fost citat la adresa de domiciliu unde își are viza de reședință. În această ordine de idei, analizând materialele cauzei, se atestă că potrivit fișei personale (f.d. 139, vol. – I) , adresa de domiciliu a inculpatului este „mun. Soroca, str. A. Mateevici 13, ap. 20”, ordine în care instanța de recurs conchide că toate scrisorile expediate în adresa inculpatului au fost returnate cu mențiunea „nereclamat”. Astfel, instanța de recurs punctează că, în conformitate cu prevederile art. 238 alin. (31) bănuitul, învinuitul sau inculpatul are obligația de a informa, în termen de cel mult 3 zile, organul de urmărire penală, procurorul, instanța de judecată despre schimbarea domiciliului. În cadrul audierii, bănuitul, învinuitul sau inculpatul este informat cu privire la această obligație și cu privire la consecințele nerespectării ei, obligație care, după cum rezultă din materialele cauzei în cazul că și-ar fi schimbat domiciliul, acesta nu a informat instanța de apel. Mai mult decât atât, instanța de recurs reține că inculpatul s-a eschivat de la prezentarea la ședințele de judecată în instanța de apel, acesta fiind anunțat în căutare fapt care demonstrează că instanța de judecată a înterpins măsuri legale suficiente de a cita inculpatul, mai mult că ultimul cunoștea despre cauza penală în privința sa, și urma să se intereseze de soarta acesteia. Subsecvent, instanța de recurs notează că în ședința instanței de apel inculpatului i s-a respectat dreptul la apărare, acestuia fiindu-i asigurată asistență juridică garantată de stat. Coroborând considerentele expuse supra, Colegiul penal lărgit atestă că, instanța de apel la examinarea cauzei deduse judecării, nu a comis careva erori ce ar afecta dreptul la un proces echitabil al inculpatului, or, în conformitate cu jurisprudența CtEDO (în cauza „Kattan vs România din 21.01.2014) „instanța de apel și-a îndeplinit obligația pozitivă de a face demersuri - citații pentru a asigura prezența inculpatului în instanță, iar inculpatul sustrăgîndu-se de la prezentarea în instanță a contribuit în mare măsură la crearea situației în care în mod rezonabil, a putut prevedea consecințele comportamentului său – examinarea cauzei în lipsa sa.” 7 Distinct de cele expuse, Colegiul penal constată din recursul declarat, că recurentul nu contestă starea de fapt stabilită de instanțele de judecată și nici încadrarea juridică a acțiunilor săvârșite, invocând dezacordul cu faptul că instanța de apel nu a luat în considerație totalitatea circumstanțelor cauzei, la concret, divulgarea identității membrilor grupului criminal organizat, fapt care ar cădea sub incidența art. 217 alin. (5) Cod penal. În aceste condiții, Colegiul penal lărgit examinând materialele cauzei în raport cu poziția apărării respinge alegațiile inculpatului ca fiind interpretate drept o metodă de eschivare de la răspundere penală, or, aplicarea prevederilor art. 217 alin. (5) Cod penal, este posibilă în cazul în care există una din două condiții, și anume: 1) predarea benevolă de către persoană a drogurilor, etnobotanice sau analoagelor acestora sau 2) acțiunile active care contribuie la descoperirea sau curmarea infracțiunilor unor astfel de substanțe, manifestate prin următoarele modalități alternative, autodenunțare, divulgarea persoanelor care au contribuit la săvârșirea infracțiunii, indicarea sursei de procurare a drogurilor, etnobotanice sau analoagelor acestora, participarea la depistarea mijloacelor bănești, a bunurilor sau a veniturilor dobândite în rezultatul comiterii infracțiunii. În acest sens, Colegiul penal lărgit subliniază că, inculpatul nu întrunește nicio condiție necesară pentru aplicare art. 217 alin. (5) Cod penal, or, inculpatul a recunoscut vina și a contribuit la descoperirea infracțiunii după efectuarea acțiunilor procesuale, și anume după petrecerea perchezițiilor la domiciliu, la locul de trai și în automobilul inculpatului, deja când ultimul avea statutul de bănuit, context în care, instanța de recurs ordinar acceptă motivarea instanței de apel și respinge criticile inculpatului în acest sens ca neîntemeiate. Mai mult, Colegiul penal lărgit susține că, decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare corespunzătoare rigorilor și exigențelor cuprinse în art. 6 CEDO. Totodată, Colegiul penal lărgit pe această linie de considerente ține să specifice că, pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. În cauza respectivă o atare eroare nu a fost constatată de către instanța de recurs 8 Reieșind din considerentele invocate supra, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că, nu există temei legal pentru admiterea recursului ordinar declarat de către inculpat și potrivit legii, se impune respingerea acestuia, ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E: Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către inculpat împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 martie 2020, în cauza penală în privința lui Bordian Iaroslav xxxxxxx, cu menținerea deciziei atacate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 04 martie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena 9