1ra-1646/2020 — Art. 217 alin. 2, 217 alin. 4 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 23 mai 2019, cauza fiind examinată în baza art.3641 Cod de procedură penală, Vasiliev Artiom a fost recunoscut vinovat și condamnat: - în baza art.217 alin.(2) Cod penal, la 6 luni închisoare; - în baza art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități ce țin de circulația legală a drogurilor pe un termen de 3 ani. În baza art.84 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită lui Vasiliev Artiom - pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani 1 lună, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități ce țin de circulația legală a drogurilor pe un termen de 3 ani. În baza art.901 Cod penal, executarea pedepsei închisorii stabilite inculpatului Vasiliev Artiom a fost suspendată parțial, urmând ca acesta să execute pedeapsa închisorii pe un termen de 1 an 15 zile în penitenciar de tip semiînchis, iar executarea părții rămase a 1 pedepsei cu închisoarea de 1 an 15 zile să fie suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 3 ani, cu liberarea ulterioară de pedeapsă a lui Vasiliev Artiom, cu condiția că acesta în perioada de probațiune nu va săvârși alte infracțiuni și prin comportare exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. Conform prevederilor art.901 alin.(5) Cod penal, în coroborare cu art.90 alin.(6) lit. c) Cod penal, inculpatul Vasiliev Artiom a fost obligat în perioada de probațiune să urmeze un tratament de narcomanie. Cheltuielile judiciare au fost trecute în contul statului.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Vasiliev Artiom la 07 martie 2018, aproximativ la ora 16:50, din cauza ca se afla în stare neadecvată fiind suspectat în consumul substanțelor narcotice, la intersecția str. Sarmisegetuza și bd. Cuza Vodă din mun. Chișinău, a fost stopat de către ruta de patrulare nr. 434 a Trupelor de Carabinieri, care l-au rugat să-i urmeze la sectorul de politie. Ulterior, în timpul deplasării, Vasiliev Artiom, conștientizând faptul că deține asupra sa substanțe psihotrope, în vederea ascunderii acțiunilor sale și a evita tragerea sa la răspunderea penală, a scos din buzunar un pachețel din polietilenă de culoare străvezie în care se afla o substanță vegetală mărunțită de culoare gălbuie, pe care a aruncat-o jos. Conform concluziei raportului de constatare tehnico-științific nr.34/12/l-R-155 din 23.04.2018, prin examinarea cu ajutorul cromatografiei de gaze, conform CPT 6.1-10. La examinarea drogurilor prin metoda GC/MS s-a stabilit că masa vegetală uscată, de culoare galbenă, ridicată la data de 07.03.2018, după ce a fost aruncată la sol de către cet. Vasiliev Artiom, în parc, în regiunea intersecției str. Sarmisegetuza cu bd. Cuza Vodă mun. Chișinău, reprezintă produs etnobotanic care conține cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201 (C H FN O ), care 20 28 3 3 constituie analog al substanței AB-PINACA-CHM, care este inclusă în Tabelul I - Substanțe stupefiante și substanțe psihotrope neutilizate în scopuri medicale, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 05 octombrie 2004. Cantitatea masei vegetale în care s-a depistat cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201 constituie 0.139 g. Cantitatea substanței stupefiante și analogilor acestor substanțe depistate la cet. Vasiliev Artiom, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, privind aprobarea Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, reprezintă proporții mari. Tot el, neavând autorizația corespunzătoare, în perioada neidentificată de timp, urmărind scopul păstrării ilegale a substanțelor interzise și anume a analogilor drogurilor, dând-u-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, acționând cu intenție directă îndreptată la atingerea scopului său, ilegal a păstrat la sine un pachet din polimer incolor, ce conține o masă vegetală uscată și mărunțită de culoare gălbuie, în cantitate de 0.567 g (masa uscată) până când, la data de 06 septembrie 2018, aproximativ la ora 11:35, pe str. Așhabad din mun. Chișinău, a fost stopat de către un echipaj al BPRO a Direcției de poliție a mun. Chișinău și ridicată de la el această masă vegetală. Conform raportului de constatare tehnico-științific nr.34/12/l-R-4246 din 09 octombrie 2018, s-a stabilit că în masa vegetală uscată și mărunțită, de culoare gălbuie, prezentată într- un pachet polimer incolor (0.567 gr.), ridicată la 06 septembrie 2018 de la Vasiliev Artiom, 2 s-a depistat canabinoidul sintetic - MDMB(N)-2201 (C H FN O ), care în Hotărârea 20 28 3 3 Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 5 octombrie 2004 „Cu privire la aprobarea tabelelor si listelor substanțelor stupefiante, psihotrope si precursorilor acestora, supuse controlului”, nu este inclus. Conform scrisorii nr. 4976 din 14.04.2017 parvenite de la I.M.S.P. Dispensarul Republican de Narcologie cu nr. 01-12/632 din 18.04.2017, înregistrată în cancelaria CTCEJ al IGP al MAI la 20.04.2017 cu nr. 569, substanța MDMB(N)-2201 constituie analog al substanței AB-PINACA-CHM, care e inclusă în „Tabelul I - Substanțe stupefiante si substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale. Lista nr.2. Substanțe psihotrope, aprobata prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.1088 din 5 octombrie 2004”. Potrivit pct.193 a Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006. „Cu privire la Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, AB-PINACA- CHM de la 0.25 gr., constituie proporții deosebit de mari.

Nefiind de acord cu sentința pronunțată împotriva acesteia au declarat apeluri: 3.1. Procurorul, în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Botanica, Artin Irina, prin care a solicitat casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care să fie dispusă încasarea din contul inculpatului în beneficiul statului a sumei de 1 680 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare. În argumentarea apelului a invocat că prima instanță neîntemeiat a respins demersul acuzatorului privind încasarea de la inculpat a cheltuielilor judiciare ce au fost suportate în legătură cu efectuarea acțiunilor de urmărire penală, și anume pentru efectuarea expertizei judiciare. Conform art.art.227-229 Cod de procedură penală, cheltuielile de judecată cuprind sumele cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală, iar plata acestora este suportată de condamnat sau sunt trecute în contul statului. Astfel, legea permite ca cheltuielile judiciare să fie suportate de condamnați, însă instanța de judecată neîntemeiat a respins încasarea cheltuielilor judiciare de la inculpat, în cazul dat suma de 1 680 lei, costul raportului de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-1556 din 23.04.2018. 3.2. Avocatul Arnaut Sorina în numele inculpatului, prin care a solicitat casarea acesteia în latura penală, în partea stabilirii pedepsei, cu adoptarea unei noi soluții prin care lui Vasiliev Artiom, să-i fie stabilită o pedeapsă non privativă de libertate - cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. În motivarea apelului a invocat dezacordul cu modalitatea de individualizare a pedepsei penale înfăptuită de către prima instanță, pe care o consideră prea aspră, instanța de judecată nu a apreciat dacă scopul pedepsei aplicate poate fi atins și fără executarea pedepsei cu închisoare. O condiție prevăzută expres în alin.(1) art.90 Cod penal, constituie concluzia instanței, că dacă nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului. Aici, instanța de judecată nu a ținut cont de condițiile expres prevăzute în lege la compartimentul individualizării pedepsei, nu a acordat deplină eficiență prevederilor art.art.7, 61, 75, 90 Cod penal, greșit a ajuns la concluzia că corectarea și reeducarea inculpatului poate avea loc numai prin suspendarea parțială a pedepsei stabilite inculpatului Vasiliev Artiom, or, 3 corectarea inculpatului este posibilă fără privarea acestuia de libertate. 3.3. La data de 11 decembrie 2019, procurorul, în Procuratura de circumscripție Chișinău, Andronic Natalia a depus apel suplimentar, prin care a solicitat casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care să fie dispusă încasarea din contul inculpatului în beneficiul statului a sumei de 3 360 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare. A menționat că în cadrul urmăririi penale au fost suportate cheltuieli legate de petrecerea expertizelor judiciare și anume: raportul de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-1556 din 23.04.2018 - 1680 lei și nr.34/12/2-R-4246 din 09.10.2018 - 1680 lei.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 decembrie 2019, a fost respins ca nefondat apelul declarat de către avocatul Arnaut Sorina în numele inculpatului, admis apelul declarat de către procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Botanica, Artin Irina și apelul suplimentar al procurorului, în Procuratura de circumscripție Chișinău, Andronic Natalia, cu casarea parțială a sentinței, în partea încasării cheltuielilor judiciare, fiind pronunțată în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care s-a dispus încasarea de la Vasiliev Artiom în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă de 3 360 lei, pentru efectuarea expertizelor judiciare. În rest, sentința a fost menținută fără modificări. 4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că prezenta cauză a fost judecată de către prima instanță conform procedurii prevăzute de art.3641 Cod de procedură penală, pe baza probelor administrate la faza urmăririi penale, conform cererii depuse personal până la începerea cercetării judecătorești de către inculpat. Instanța de apel a statuat că acțiunile inculpatului corect au fost încadrate juridic de către prima instanță în baza art.217 alin.(2) și art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal. În opinia instanței de apel, prima instanță ținând cont de prevederile art.art.61, 75 Cod penal și art.3641 Cod de procedură penală, corect i-a stabilit inculpatului Vasiliev Artiom pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani 1 lună, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități ce țin de circulația legală a drogurilor pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, iar în baza art.901 Cod penal, executarea pedepsei închisorii stabilite lui Vasiliev Artiom, a fost suspendată parțial, urmând ca acesta să execute pedeapsa închisorii pe un termen de 1 an 15 zile în penitenciar de tip semiînchis, iar executarea părții rămase a pedepsei cu închisoarea de 1 an 15 zile, să fie suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 3 ani. Instanța de apel a considerat că, modalitatea de executare aleasă de prima instanță este în acord cu principiul proporționalității, având în vedere faptele comise, urmările produse, personalitatea inculpatului, or, anume această pedeapsă este echitabilă și suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiunile comise de către inculpat, iar pedeapsa stabilită inculpatului este aptă de a îndeplini funcțiile și de a realiza scopul în contextul gradului de pericol social a faptelor comise de acesta, cât și personalității inculpatului. Cu privire la motivele invocate de partea acuzării, având în susținere prevederile art.art.227-229, 143 Cod de procedură penală, instanța de apel a conchis că cheltuielile judiciare pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-1556 din 4 23.04.2018 și raportului de expertiză judiciară nr.34/12/2-R-4246 din 09.10.2018, în sumă de 3 360 lei, urmează a fi suportate de inculpat.

Nefiind de acord cu soluțiile instanțelor de fond, avocatul Arnaut Sorina în numele inculpatului, invocând prevederile art.427 alin.(1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului Vasiliev Artiom să-i fie aplicată o pedeapsă neprivativă de libertate, iar solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea cheltuielilor de judecată din contul inculpatului să fie respinsă. În argumentarea recursului partea apărării a menționat că: - soluția instanței de apel în latura penală, în partea individualizării pedepsei penale, este prea aspră întrucât instanța urma să ia în considerație circumstanțele atenuante pe caz, recunoașterea vinovăției, căința sinceră, contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, examinarea cauzei în procedura simplificată, faptul că are la întreținere un copil minor și soție cu grad de dizabilitate, care nu poate lucra; - la stabilirea pedepsei instanța trebuie să țină cont de scopul legii penale, care urmărește restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni și ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia; - ținând cont de persoana inculpatului, de faptul că a conștientizat cele comise, consideră apărarea că în cazul lui Vasiliev Artiom este posibilă suspendarea integrală a executării pedepsei cu închisoarea și acordarea posibilității acestuia, ca în termenul de probațiune, prin comportament exemplar și muncă cinstită să îndreptățească încrederea ce i s-a acordat și va oferi o mai bună protecție intereselor societății, decât izolarea lui de societate; - instanța de judecată nu a identificat în mod corespunzător mărimea pedepsei aplicate; - nu este de acord nici cu încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare, considerând că acestea urmează a fi suportate de către stat.

Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului ordinar declarat, solicitând inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsite de temeiuri legale

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. În conformitate cu prevederile art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a 5 aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Lecturând conținutul recursului, Colegiul penal reține că de către avocatul inculpatului a fost indicat în calitate de temei pentru recurs prevederile art.427 alin.(1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală. Însă, din conținutul argumentelor expuse, Colegiul penal atestă că, partea apărării apreciază ca fiind prea aspră pedeapsa aplicată de instanța de apel, invocând de fapt că instanța eronat a stabilit circumstanțele cauzei care individualizează pedeapsa aplicată, solicitându-se aplicarea prevederilor art.90 Cod penal, prin urmare această poziție se circumscrie temeiului de casare prevăzut de art.427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Analizând decizia instanței de apel prin prisma argumentelor invocate de recurent, Colegiul penal menționează, că potrivit art.75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele atenuante și agravante, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, Colegiul penal reține că, persoanei declarate vinovate, trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Potrivit art.90 alin.(1) Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada de probațiune. Astfel, lexemul „poate”, oferă posibilitatea și nu obligația instanței de judecată de a aplica prevederile acestei norme. Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Totodată, instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor aplicate persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate: de la cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață. În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în 6 cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Astfel, instanța de apel corect a reținut că inculpatul a comis două infracțiuni, dintre care potrivit art.16 Cod penal, o infracțiune este ușoară și a doua este gravă, ambele fiind comise cu intenție, prin urmare instanța de fond și instanța de apel a motivat iraționalitatea aplicării prevederilor art.90 Cod penal, în speță inculpatul beneficiind deja de suspendarea parțială a executării pedepsei cu închisoare. În aceste circumstanțe, Colegiul penal conchide că prima instanță, stabilind noile limite ale pedepselor, conform art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, prin aplicarea prevederilor art.84 alin.(1) Cod penal, și anume prin cumulare parțială, corect a stabilit pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani 1 lună, dintre care inculpatul urmează să execute real doar 1 an și 15 zile, în rest fiind dispusă suspendarea condiționată pentru perioada de probațiune de 3 ani. În opinia Colegiului penal instanțele inferioare corect și legal au stabilit pedeapsa inculpatului, precum și modalitatea de executare a acesteia, motivându-și în mod temeinic soluția în acest sens, iar argumentele recurentului cu privire la aplicarea art.90 Cod penal sunt declarative, deoarece nu conțin o motivare a solicitărilor cu referire la circumstanțe concrete ale cauzei. Prin urmare, Colegiul penal atestă că alegațiile recurentului cu privire la comiterea erorii de drept, individualizarea contrară prevederilor legale a pedepsei stabilite inculpatului, sunt vădit neîntemeiate, întrucât însăși recurentul nu a identificat și nu a expus în recurs care anume prevederi legale au fost încălcate de către prima instanță și instanța de apel la individualizarea pedepsei. Colegiul penal reiterează că la stabilirea tipului, măsurii și modului de executare a pedepsei, atât prima instanță cât și instanța de apel au ținut cont de prevederile art.art.7, 16, 75-78, 84 Cod penal, soluțiile fiind motivate corespunzător circumstanțelor cauzei, corect concluzionând că scopul pedepsei poate fi atins doar cu executarea reală a unei părți din pedeapsa cu închisoare stabilite lui Vasiliev Artiom, aceasta fiind proporțională și echitabilă faptelor intenționate comise de către inculpat. Reieșind din cele expuse supra Colegiul penal conchide, că la stabilirea pedepsei inculpatului Vasiliev Artiom, pentru infracțiunile comise, instanțele de fond nu au comis erori de drept ce ar afecta soluția, pedeapsa aplicată și modul de executare a acesteia fiind corect stabilite, cu respectarea exigențelor legii, iar alegațiile apărătorului expuse în recursul ordinar sunt vădit neîntemeiate. Cu referire la solicitările recurentului privind necesitatea respingerii cererii părții acuzării de încasare a cheltuielilor judiciare din contul inculpatului, Colegiul penal reține că prin Legea nr. 316 din 22 decembrie 2017, în vigoare din 09 februarie 2018 (publicată în Monitorul Oficial cu nr.40-47, art.108 din 09 februarie 2018), a fost abrogat alin.(2) art.143 Cod de procedură penală, care prevedea că, plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin.(1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat, iar în sensul dat urmează a fi notat că potrivit prevederilor art.229 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului. Instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite 7 interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Având în vedere că cheltuielile judiciare pentru efectuarea rapoartelor de expertiză din 23 aprilie 2018 și din 09 octombrie 2018, compensarea cărora a fost solicitată din contul inculpatului, au fost suportate după intrarea în vigoare a prevederilor Legii nr. 316 din 22 decembrie 2017 și ținând cont că nu au fost constatate careva impedimente privind încasarea din contul inculpatului a respectivelor sume, se ajunge la concluzia că soluția instanței de apel raportată la prevederile art.art.227, 229 alin.(1)-(3), 143 Cod de procedură penală, este corectă și motivată. Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei recurate, motiv din care se impune soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat de către avocatul Arnaut Sorina în numele inculpatului Vasiliev Artiom, ca fiind vădit neîntemeiat.

În temeiul art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Arnaut Sorina în numele inculpatului Vasiliev Artiom, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 decembrie 2019, în cauza penală în privința lui Vasiliev Artiom xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 02 decembrie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Cobzac Elena 8