1ra-696/21 — art. 217 alin. 2, art. 217 alin. 3 lit. c CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 29 mai 2020, cauza fiind examinată pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Rusnac Vladimir a fost recunoscut vinovat și condamnat: - în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, la 1 (unu) an închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis; - în baza art. 217 alin. (3) lit. c) Cod penal, la 3 (trei) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa orice funcții și de a exercita orice activitate legată de circulația medicamentelor, drogurilor, etnobotanicilor sau analogilor acestora pe un termen de 3 (trei) ani. Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Rusnac Vladimir pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa orice funcții și de a exercita orice activitate legată de circulația medicamentelor, drogurilor, etnobotanicilor sau analogilor acestora pe un termen de 4 (patru) ani. În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită lui Rusnac Vladimir a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 2 (doi) ani. 1 S-a dispus încasarea din contul lui Rusnac Vladimir în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare pentru efectuarea rapoartelor de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-4746 din 28.11.2019 și nr. 34/12/1-R-4466 din 13.11.2019, în mărime de 3360 lei (trei mii trei sute șase zeci) lei. În rest, cerințele au fost respinse, ca neîntemeiate.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt că Rusnac Vladimir, acționând contrar prevederilor Legii nr. 382 din 06.05.1999 cu privire la circulația substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor, în lipsa unei licențe eliberate de autoritatea de licențiere și fără a deține autorizație necesară eliberată de Comitetul permanent de control asupra drogurilor de pe lângă Ministerul Sănătății, a săvârșit circulația ilegală a drogurilor, fără scop de înstrăinare, în proporții mari, în următoarele circumstanțe. La 15 noiembrie 2019, aproximativ la ora 14:30, pe xxxxx, Rusnac Vladimir, din motive de a-și asigura propriul consum de substanțe narcotice, fără scop de înstrăinare, în lipsa autorizației CPCD și a licenței eliberate de autoritatea de licențiere, a întreprins acțiuni de deținere a substanței narcotice – PVP cu masa totală de 0,415 g, care potrivit Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, reprezintă proporții mari, până la depistarea și ridicarea acestei substanțe de către colaboratorii poliției. Acțiunile lui Rusnac Vladimir au fost încadrate în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, păstrarea drogurilor, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare. Tot el, fiind anterior tras la răspundere penală pentru infracțiuni similare, a comis cu vinovăție o faptă prejudiciabilă, prevăzută de Legea penală și pasibilă de pedeapsă penală și anume circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor și analogilor acestora, fără scop de înstrăinare, în următoarele circumstanțe. Astfel, Rusnac Vladimir, acționând în scopul întrebuințării drogurilor, o perioadă nedeterminată de timp și până la 28.10.2019, procura din surse neidentificate la moment de către organul de urmărire penală substanța PVP, ulterior neavând autorizația corespunzătoare, o transporta și păstra la sine. Prin urmare, la 28.10.2019, aproximativ la ora 03:30, aflându-se în preajma casei de locuit xxxxx și obținând ilegal de la persoane neidentificate la moment de către organul de urmărire penală substanța narcotică pentru propria întrebuințare, fiind suspectat de un comportament neadecvat, a fost stopat de către angajații Departamentului Trupelor de Carabinieri și condus la IP Botanica al DP mun. Chișinău, unde asupra lui Rusnac Vladimir, a fost depistat un pachețel din polietilenă de tip zip-lock cu o substanță cu aspect de praf, care conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/1-R- 4466 din 13.11.2019, s-a dovedit a fi substanța stupefiantă de tip PVP, în cantitate de 0,096 gr. 2 Conform Hotărârii de Guvern nr. 1088 din 05.10.2004, cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului este inclus în tabelul nr. 1 a substanțelor stupefiante și substanțelor psihotrope neutilizate în scopuri medicale și se atribuie la cantități mari. Acțiunile lui Rusnac Vladimir au fost încadrate în baza art. 217 alin. (3) lit. c) din Cod penal, circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora fără scop de înstrăinare exprimată prin procurarea și păstrarea lor în proporții mari și fără scop de înstrăinare, cu utilizarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora, a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Botanica, Ivanov Zinaida, prin care a solicitat casarea acesteia doar în partea aplicării pedepsei inculpatului Rusnac Vladimir și pronunțarea, în această parte, a unei noi hotărâri prin care Rusnac Vladimir să fie condamnat în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, la 8 (opt) luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, iar în baza art. 217 alin. (3) lit. c) Cod penal la 2 (doi) ani și 8 (opt) luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa orice funcție și de a exercita orice activitate legată de circulația medicamentelor, drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora pe un termen de 3 (trei) ani. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, să-i fie stabilită inculpatului Rusnac Vladimir o pedeapsă definitivă de 3 (trei) ani și 2 (doi) luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa orice funcție și de a exercita orice activitate legată de circulația medicamentelor, drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora pe un termen de 3 (trei) ani. În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită lui Rusnac Vladimir să fie suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 (doi) ani. În argumentarea apelului declarat, acuzatorul de stat a invocat că prima instanță, la adoptarea sentinței, nu a ținut cont de prevederile art. 75 alin. (1) Cod penal în coroborare cu art. 3641 alin. (8) din Codul de procedură penală precum și de sancțiunile prevăzute la art. 217 alin. (2) și art. 217 alin. (3) lit. c) Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 octombrie 2020 a fost respins, ca nefondat, apelul declarat, cu menținerea sentinței atacate. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, 3 concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Ținând cont de faptul, că sentința a fost atacată de către partea acuzării doar în partea stabilirii pedepsei, instanța de apel a reiterat că la stabilirea și individualizarea pedepsei în temeiul art. 75 alin. (1) Cod penal, prima instanță corect a reținut că inculpatul Rusnac Vladimir se află pentru prima dată pe banca acuzaților, a recunoscut vina integral, se căiește sincer de cele comise, la locul de muncă se caracterizează pozitiv, fiind încadrat în câmpul muncii, la evidența medicului psihiatru nu se află (f.d.30 verso, Vol. I), se află la evidența medicului narcolog din 26.06.2014 cu diagnoza-narcomania (opii) (f.d.23, Vol. I), stabilindu-i o pedeapsă echitabilă faptelor comise. Subsidiar, a mai invocat că la stabilirea pedepsei, prima instanță întemeiat a aplicat în privința inculpatului Rusnac Vladimir prevederile art. 90 Cod penal, constatând că corectarea și reeducarea condamnatului este posibilă și fără izolarea reală a acestuia de societate, suspendând condiționat executarea pedepsei pe un termen de probă de 2 (doi) ani. Astfel, a conchis că soluția adoptată de către prima instanță își va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului Rusnac Vladimir, or, pedeapsa aplicată, va duce la conștientizarea de către inculpat a celor comise, cu tragerea unor concluzii corecte ce țin de comportamentul acestuia pe viitor.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror, prin care solicită casarea parțială a acesteia în partea ce ține de individualizarea pedepsei, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată. În motivarea solicitărilor sale, recurentul, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, menționează că cuantumul pedepsei numite inculpatului Rusnac Vladimir, dar și modalitatea de executare a pedepsei închisorii aleasă de către prima instanță în privința respectivului nu este în acord cu principiul proporționalității, având în vedere fapta săvârșită dar și impactul social al ei. Precizează acuzarea, că ținând cont de raționamentul de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal, în cauza inculpatului Rusnac Vladimir nu s-au constatat circumstanțe ce ar justifica suspendarea condiționată a pedepsei cu închisoarea, or, personalitatea inculpatului nu prezintă garanțiile unei bune conduite, care ar fi permis instanțelor de fond de a da dovadă de clemență în privința respectivului. Consideră, că instanțele de fond nu au ținut cont se nu au apreciat comportamentul inculpatului de la momentul documentării primei sale fapte infracționale, or anume acest comportament și denotă atitudinea sa în raport cu acele obligații impuse de către lege față de el. Astfel, analiza cronologiei acțiunilor inculpatului Rusnac Vladimir denotă că el, fiind documentat și supus răspunderii pentru prima faptă infracțională cercetată pe caz, chiar și sub presiunea pedepsei ce urma a fi numită dânsului, 4 a continuat activitatea sa în domeniul circulației ilegale a substanțelor psihotrope și în mod intenționat și repetat a comis și altă faptă analogică. Prin urmare, acordând credibilitate inculpatului Rusnac Vladimir cu privire la acea căință sinceră, exprimată în fața instanțelor de judecată, nu s-a ținut cont de faptul că prin comportamentul său, ulterior documentării primului caz, Rusnac Vladimir a demonstrat că nu este apt a se corecta și a-și realiza promisiunile, or după data de 28 octombrie 2019, când a fost reținut pentru prima dată inculpatul Rusnac Vladimir, dânsul conștientizând că este supus răspunderii penale pentru fapta comisă și percepând caracterul ilicit al acțiunilor sale, a continuat activitatea sa infracțională și a mai comis altă faptă identică, fiind reținut în mod repetat și la data de 15 noiembrie 2019. Aspectele expuse, denotă că acele regrete și promisiuni făcute de inculpatul Rusnac Vladimir în fața instanțelor de judecată au fost date doar cu scopul de a evita răspunderea penală pentru faptele comise, or în caz contrar ar fi inexplicabil comportamentul inculpatului care sub presiunea sancționării pentru o faptă ilegală, în mod conștient și intenționat continuă această activitate infracțională și fără nici un impediment săvârșește noi infracțiuni. În cele din urmă, consideră că instanțele de fond au negat inclusiv scopul prevăzut de dispoziția art. 61 Cod penal de restabilire a echității sociale și de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni, or în cazul de față, prin acea pedeapsa nemotivat de blândă, individualizată contrar prevederilor legale, numită inculpatului Rusnac Vladimir, se dovedește insuficiența măsurilor întreprinse de stat în apărarea cetățenilor săi.

Judecând recursul ordinar și verificând legalitatea hotărârii atacate în baza materialelor din dosar, Colegiul penal lărgit, conchide că recursul procurorului urmează a fi admis, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs admite recursul, casează parțial hotărârea atacată, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre, dacă nu se agravează situația condamnatului. Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. În sensul prevederilor art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Din conținutul acelorași norme este de înțeles, că instanța de apel, urma să soluționeze paralel cu starea de fapt și chestiunile de drept, inclusiv: dacă 5 pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal, au fost corect aplicate. În cazul în care s-ar fi constatat încălcări ale prevederilor legale referitor la ele, hotărârea primei instanțe urma a fi desființată cu rejudecarea cauzei. În speță se atestă că, recurentul este de acord cu circumstanțele de fapt și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului însă, critică hotărârea recurată, prin prisma prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, care stabilește, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, și anume sub aspectul neproporționalității cuantumului pedepsei stabilite inculpatului cu fapta săvârșită și impactul ei social. Colegiul penal lărgit, verificând legalitatea deciziei instanței de apel sub acest aspect, constată că temeiurile invocate de acuzare și-au găsit confirmare în cauza dată, întrucât la examinarea apelului, nu au fost respectate întru totul prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, și nu s-a acordat deplină eficiență prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală. Așadar, reieșind din partea descriptivă a deciziei contestate, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond corect au constatat și au apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiile de drept material, însă la stabilirea pedepsei inculpatului nu au acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 61, 75-77, 84, 90 Cod penal și art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală. Întru elucidarea acestor aspecte, Colegiul penal lărgit enunță, că conform art. 7 Cod penal, la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. Potrivit prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și, respectiv, are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane. În conformitate cu art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovată de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului cod în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai 6 blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Astfel, Colegiul penal reține că, persoanei declarate vinovate, trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Totodată, după caz, instanța este în drept să aplice și prevederile Părții Generale a Codului penal, inclusiv și ale art. 90 Cod penal, în cazul în care nu sunt careva impedimente. Sub aspectul prevederilor legale enunțate, Colegiul statuează că pedeapsa este echitabilă atunci când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor sale, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune. Mai mult, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte persoane. Practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit. De asemenea, o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul. Doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Față de considerentele menționate, Colegiul penal lărgit notează că prin sentința primei instanțe, menținute de către instanța de apel, pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Rusnac Vladimir a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, la 1 an închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis și în baza art. 217 alin. (3) lit. c) Cod penal, la 3 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa orice funcții și de a exercita orice activitate legată de circulația medicamentelor, drogurilor, etnobotanicilor sau analogilor acestora pe un termen de 3 ani. Iar în baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Rusnac Vladimir i s-a stabilit o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu 7 executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa orice funcții și de a exercita orice activitate legată de circulația medicamentelor, drogurilor, etnobotanicilor sau analogilor acestora pe un termen de 4 ani. În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită lui Rusnac Vladimir a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 2 (doi) ani. Din conținutul prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală rezultă, că inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, cu muncă neremunerată în folosul comunității și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă. Revenind la cazul supus judecății, Colegiul penal lărgit remarcă, că instanțele de fond nu au dat deplină eficiență prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, la individualizarea pedepsei stabilite inculpatului Rusnac Vladimir pentru infracțiunile săvârșite, aplicându-i o pedeapsă cu închisoare peste limita maximă admisă conform art. 3641 Cod de procedură penală. În acest sens, se menționează că infracțiunile prevăzute de art. 217 alin. (2) și de art. 217 alin. (3) lit. c) Cod penal, stabilesc pedeapsa cu amendă în mărime de la 400 la 700 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de până la 150 de ore, sau cu închisoare de până la 1 an, și respectiv, cu închisoare de până la 4 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani. Așadar, Colegiul penal lărgit, în aserțiunea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală și limitelor sancțiunii prevăzute de dispoziția art. 217 alin. (2) și art. 217 alin. (3) lit. c) Cod penal, va stabili limitele aplicabile, la caz, pentru pedeapsa sub formă de închisoare, și anume, pentru infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal - 3 luni (limita minimă) și 8 luni (limita maximă), respectiv, pentru art. 217 alin. (3) lit. c) Cod penal- 3 luni (limita minimă) și 2 ani 8 luni (limita maximă). Prin urmare, instanțele de fond greșit i-au aplicat pedepse individualizate inculpatului Rusnac Vladimir în baza art. 217 alin. (2) Cod penal - 1 an închisoare și în baza art. 217 alin. (3) lit. c) Cod penal - 3 ani închisoare, aceste limite fiind în contradicție cu prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, de facilitățile căror inculpatul urma să beneficieze. Față de cele descrise mai sus, Colegiul penal conchide că, prima instanță la compartimentul individualizării pedepsei nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 7, 61, 75, 84 Cod penal și nu a individualizat pedeapsa potrivit prevederilor legale, iar instanța de apel la rândul său greșit a respins apelul acuzatorului de stat, fapt ce impune casarea totală a deciziei instanței de apel și parțială a sentinței primei instanțe în latura penală în partea stabilirii 8 pedepsei, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri după cum urmează, lui Rusnac Vladimir, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal și art. 217 alin. (3) lit. c) Cod penal i se stabilesc următoarele pedepse: - în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, pedeapsa închisorii pe termen de 8 (opt) luni; - în baza art. 217 alin. (3) lit. c) Cod penal, pedeapsa închisorii pe termen de 2 (doi) ani și 8 (opt) luni, cu privarea de dreptul de a ocupa orice funcții și de a exercita orice activitate legată de circulația medicamentelor, drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora pe un termen de 3 (trei) ani. Conform prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Rusnac Vladimir i se stabilește pedeapsa definitivă pe un termen de 3 (trei) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa orice funcții și de a exercita orice activitate legată de circulația medicamentelor, drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora pe un termen de 3 (trei) ani. De asemenea, reieșind din sancțiunile aplicate, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, Colegiul penal lărgit conchide că în privința lui Rusnac Vladimir sunt aplicabile și prevederile art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite prin prezenta hotărâre urmând a fi suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 2 (doi) ani, dacă în perioada de probațiune, Rusnac Vladimir nu va săvârși o nouă infracțiune și, prin respectarea condițiilor probațiunii, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. În rest, dispozițiile sentinței Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 29 mai 2020 urmând a fi menținute. La compartimentul modalității de executare a pedepsei, Colegiul penal lărgit amintește că raționamentul de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal, are la origine persoana și comportamentul acesteia până la săvârșirea infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a infractorului în fazele de urmărire penală și de judecare a cauzei, cum vinovatul își apreciază fapta social periculoasă încă de la momentul descoperii ei cum ar fi: conduita bună a infractorului; stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a repara paguba pricinuită, comportarea sinceră în cursul procesului. Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de judecată, într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: - împrejurările și modul de săvârșire a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; - starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; - natura și gravitatea rezultatului produs sau a altor consecințe ale infracțiunii; - motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; - natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului; 9 - conduita după săvârșirea faptei și în cursul procesului penal; - nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială etc. La caz, inculpatul Rusnac Vladimir a săvârșit două infracțiuni, care potrivit prevederilor art. 16 Cod penal, se atribuie la categoria infracțiunilor ușoare și mai puțin grave, totodată inculpatul s-a căit sincer și a solicitat ca judecarea cauzei să fie efectuată în procedura simplificată, anterior inculpatul nu a fost judecat, în privința acestuia nu au fost identificate careva circumstanțe atenuante, dar nici agravante, respectiv instanța de recurs consideră că scopul legii penale de corectare a inculpatului în speță poate fi realizat prin aplicarea unei pedepse cu suspendare condiționată a executării ei, care va contribui la reeducarea inculpatului Rusnac Vladimir, la formarea unei noi atitudini a acestuia față de ordinea de drept, regulile de conviețuire social și principiile morale.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Se admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 octombrie 2020 și parțial sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 29 mai 2020, în cauza penală în privința lui Rusnac Vladimir xxxxx, în latura penală în partea stabilirii pedepsei, se rejudecă cauza și se pronunță o nouă hotărâre după cum urmează: - lui Rusnac Vladimir xxxxx, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, i se stabilește pedeapsa închisorii pe termen de 8 (opt) luni; - lui Rusnac Vladimir xxxxx, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (3) lit. c) Cod penal, i se stabilește pedeapsa închisorii pe termen de 2 (doi) ani și 8 (opt) luni, cu privarea de dreptul de a ocupa orice funcții și de a exercita orice activitate legată de circulația medicamentelor, drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora pe un termen de 3 (trei) ani. Conform prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Rusnac Vladimir xxxxx i se stabilește pedeapsa definitivă pe un termen de 3 (trei) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa orice funcții și de a exercita orice activitate legată de circulația medicamentelor, drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora pe un termen de 3 (trei) ani. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei se suspendă condiționat pentru perioada de probațiune de 2 (doi) ani, dacă în perioada de probațiune, Rusnac Vladimir xxxxx nu va săvârși o nouă infracțiune și, prin respectarea condițiilor probațiunii, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. 10 În rest, dispozițiile sentinței Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 29 mai 2020 se mențin. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 06 august 2021. Președinte Toma Nadejda Judecătorii Timofti Vladimir Țurcan Anatolie Cobzac Elena Guzun Ion 11