1ra-209/2020 — art. 188 alin. 2 lit. b, e, f CP

1ra-209/2020 — art. 188 alin. 2 lit. b, e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-209/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

23 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile

ordinare declarate de către avocatul Munteanu Angela în numele

inculpatului și de către inculpat, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 28 februarie 2019 și a sentinței Judecătoriei

Orhei, sediul Central din 05 aprxxx 2018, în cauza penală în privința lui

Burlacu Oleg x, născut la x, originar și

domiciliat în s. x.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 22.12.2017 – 05.04.2018

instanța de apel: 21.05.2018 – 28.02.2019

instanța de recurs ordinar: 16.08.2019 – 23.01.2020

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură

penală, legal executată.

A C O N S T A T A T :

05 aprxxx 2018, Burlacu Oleg a fost recunoscut vinovat în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 188 (2) lit. b), e), f) Cod penal, și în baza

acestei norme, i s-a stabilit pedeapsa cu închisoare pe un termen de 8 (opt)

ani 6 (șase) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

A fost respinsă ca neîntemeiată, cererea procurorului privind

încasarea de la Burlacu Oleg Xxx beneficiul stalului a sumei de 19637,70 lei,

cu titlu de cheltuieli judiciare suportate pentru extrădarea inculpatului din

Federația Rusă.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Burlacu Oleg urmărind scopul de sustragere a bunurilor altei

persoane prin tâlhărie, înțelegându-se în prealabil cu cet. Bordian Ivan,

prin întocmirea planului de comitere a infracțiunii și repartizarea rolurilor

1

între ei, la data de 05 noiembrie 2012, în jurul orei 23:00, pe strada Vasile

Lupu din or. Orhei, fiind în stare de ebrietate alcoolică, împreună i-au

atacat pe Cîrlig Simion și Rezcec Angela.

Bordian Ivan Xxx aplicând în privința cet. Cîrlig Simion Xxx violență

periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei, exprimată prin aplicarea

multiplelor lovituri cu pumnii peste tot corpul, iar Burlacu Oleg Xxx a

amenințat-o cu violență periculoasă pentru viață și sănătate cu un cuțit pe

Rezcec Angela Xxx. După ce au imobilizat victimele, au sustras în mod

deschis de la cet. Cîrlig Simion bani în sumă de 3500 lei și un telefon mobil

de model „LG” la prețul de 500 lei, prin ce i-au cauzat un prejudiciu

material în proporții considerabile în valoare de 4000lei.

Fapta constatată de prima instanță a fost calificată în baza art. 188

alin. (2), lit. b), e), f) Cod penal, pe semnele - tâlhăria, adică atacul săvârșit

asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență

periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate și de

amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, săvârșită de două

persoane, cu aplicarea unui obiect folosit în calitate de armă și anume a

unui cuțit, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

- avocatul Bulbuc Boris, în numele inculpatului prin care a solicitat

casarea totală a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care

inculpatul Burlacu Oleg să fie achitat de sub învinuirea în săvârșirea

infracțiunii prevăzute la articolul 188 alin. (2). lit. b), e) și f) Cod penal, din

motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat;

- inculpatul Burlacu Oleg, prin care a solicitat casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului

stabilit, pentru primă instanță, prin care să fie achitat de sub învinuirea în

săvârșirea infracțiunii prevăzute la articolul 188 alin. (2), lit. b), e) și f) Cod

penal

3.1. În motivarea apelului, avocatul Bulbuc Boris a menționat că:

- sentința de condamnare se bazează exclusiv pe declarațiile părților

vătămate, fără ca acestea să fie coroborate cu alte probe;

- deși ambele părți vătămate au comunicat că Buracu Oleg ar fi

amenințat-o pe Rezcec Angela cu un cuțit, un atare obiect nu a fost găsit la

locul incidentului și nici nu este anexat la materialele cauzei în calitate ele

corp delict;

- prima instanță s-a bazat exclusiv pe declarațiile părților vătămate,

ne luând în considerație solicitările apărării privind audierea în calitate de

martori Mamatova Olga și Bordian Ivan. Ambii au fost prezenți la locul

2

incidentului și ar putea comunica date importante despre circumstanțele

cauzei, inclusiv despre comportamentul lui Burlacu Oleg în acea seară, a

lui Bordian Ivan, al părților vătămate și alte date care ar permite

reconstituirea evenimentelor;

- probele administrate în cadrul procesului penal și puse la baza

condamnării lui Burlacu Oleg le consideră insuficiente pentru adoptarea

soluției menționate ;

3.2. În susținerea apelului, inculpatul Burlacu Oleg a menționat că nu

a săvârșit infracțiunea imputată de partea acuzării și că vinovăția lui nu

este dovedită, dat fiind că declarațiile sale, a martorilor și alte probe puse la

baza condamnării n-au fost administrate, cercetate și apreciate corect.

februarie 2019, apelurile declarate de avocatul Bulbuc Boris, în numele

inculpatului și de inculpat, au fost respinse ca fiind nefondate și menținută

sentința Judecătoriei Orhei (sediul Central) din 05 aprxxx 2018.

4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a menționat că, urmărirea

penală și judecata în prima instanță s-au desfășurat în strictă conformitate

cu procedura prevăzută de lege și respectiv, nu s-a constatat încălcări care

atrag nulitatea probelor administrate și a actelor procedurale efectuate.

Probele prezentate în ședința de judecată și puse la baza sentinței,

fiind obținute legal, sânt admisibile conform prevederilor art. 95 Cod de

procedură penală și sânt apreciate conform prevederilor articolului 101

Cod de procedură penală. Starea de fapt și de drept stabilită prin sentință

concordă cu probele administrate și apreciate de prima instanță.

Instanța de apel a mai notat că este corectă concluzia primei instanțe

privind calificarea infracțiunii prin determinarea și constatarea juridică a

corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite de

inculpat și semnele componenței de infracțiune prevăzute la articolul 188

alin. (2), lit. b), e) și f) Cod penal: tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei

persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă

pentru viața sau sănătatea persoanei agresate și de amenințarea cu

aplicarea unei asemenea violențe, săvârșită de două persoane, cu aplicarea

unui obiect folosit în calitate de armă și anume a unui cuțit, cu cauzarea de

daune în proporții considerabile.

Instanța de apel a considerat corect soluționată și chestiunea privind

pedeapsa aplicată inculpatului, aceasta fiind în limitele legii. Menționând

la acest capitol că, la soluționarea chestiunii respective, prima instanță a

acordat deplină eficiență prevederilor articolelor 7. 61 și 75 Cod penal,

astfel pedeapsa penală este aplicată inculpatului în limitele legii, precum și

motivat a stabilit categoria și măsura de pedeapsă și, în așa mod, corect a

3

concluzionat că scopul pedepsei se v-a obține prin aplicarea pedepsei cu

închisoare.

2019, a fost atacată cu recursuri ordinare de către:

- condamnatul Burlacu Oleg prin care, invocând în calitate de temei

pentru recurs prevederile art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat

soluționarea justă a cauzei.

- avocatul Munteanu Angela în numele condamnatului prin care,

invocând în calitate de temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct.

6) și 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea totală a sentinței și

deciziei cu dispunerea achitării inculpatului.

5.1. În motivarea recursului condamnatul a menționat că:

- prima instanță i-a încălcat dreptul la apărare nefiindu-i asigurat

dreptul de a-și lua un apărător la solicitarea sa din 28 martie 2018;

- nu a avut posibilitatea de a adresa întrebări părții vătămate, în

cadrul unei confruntări. Deși a solicitat să se facă o confruntare, nu i sa

oferit această posibilitate. A solicitat prezența părții vătămate și în instanța

de apel, dar nu i s-a oferit posibilitatea de a pune întrebări, motivul

refuzului ne fiindu-i cunoscut;

- există martori oculari care nu au fost audiați la urmărea penală,

avocatul său Munteanu Angela a asigurat prezența, dar de către instanță a

fost refuzat de a fi audiați;

- există așa zisul său complice care este martor pe dosar și care a

arătat la el direct, însă când a solicitat de a fi prezent și de a fi audiat l-a fel

i-a fost refuzat;

- a avut motive întemeiate să nu se prezente în instanța de apel, care

intenționat a luat decizia în lipsa sa;

- probele puse în învinuirea sa sunt luate din alt dosar, a dat explicații

referitor la scurtă și papuc, consideră declarațiile părții vătămate ca fiind

false și are interes material și nu a fost prezentă în instanță pentru că are

frică de întrebările sale, deoarece de fiecare dată schimbă declarațiile;

- nu a avut confruntări cu nimeni și nu înțelege de ce procesele

verbale de confruntare din alt dosar sunt anexate la cauza sa;

- consideră că a fost judecat din cuvinte și pe probe străine, de către

instanțe apreciate corect;

5.2 În motivarea recursului avocatul Munteanu Angela a menționat

că:

- atât în cadrul urmăririi penale, cât și la judecarea cauzei în prima

instanță și instanța de apel inculpatul Burlacu Oleg a declarat că nu a

4

participat la 05 noiembrie 2012 la atacul în scopul sustragerii bunurilor

părților vătămate Cîrlig Ion și Rezcec Angela;

- că transcrierea în hotărârile judecătorești contestate a declarațiilor

părții vătămate Cîrlig Simion și Rezcec Angela nu este suficientă și utilă

pentru pronunțarea sentinței de condamnare;

- consideră că recunoașterea vinovăției de către Bordian Ivan în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), e),f) Cod penal

nu este temei pentru recunoașterea lui Burlacu Oleg vinovat în comiterea

infracțiunii.

- prima instanță și instanța de apel în eventualitatea când Bordian

Ivan și-a recunoscut vinovăția și a declarat că a participat la comiterea

infracțiunii împreună cu Burlacu Oleg cu care a împărțit banii sustrași de la

partea vătămată, consideră că aveau obligația pozitivă de al audia pe

Bordian Ivan la judecarea cauzei penale în privința lui Burlacu Oleg și

efectiv ai oferi ultimului posibilitatea de a-i adresa întrebări lui Bordian

Ivan și a explica totodată motivele pentru care Bordian Ivan susține că a

participat la comiterea infracțiunii și a împărțit banii sustrași;

- consideră că instanțele de judecată din perspectiva că Burlacu Oleg

nu și-a recunoscut vinovăția, urma a efectua și confruntarea între Burlacu

Oleg și Bordian Ivan;

- a mai invocat că instanțele de judecată care au examinat cauza în

privința lui Burlacu Oleg aveau obligația procesuală de a judeca cauza

mult aspectual, având în vedere cercetarea și a argumentelor invocate de

către Burlacu Oleg în susținerea nevinovăției sale în comiterea infracțiunii

imputate;

- audierea lui Mamatova și Bordian formulată atât în cererea de apel

cât și în ședința de judecată nu a avut loc cu toate că cererea apărării a fost

admisă;

- în decizia Curții de apel nu se regăsește motivarea respingerii

afirmațiilor lui Burlacu Oleg, care pretinde că nevinovăția sa în comiterea

infracțiunii imputate este dovedită de martorii Mamatova Olga si Bordianu

Ivan, astfel, invocă că, instanța de apel de fapt nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel;

- probele administrate în speță de către prima instanță și instanța de

apel indică incontestabil că acțiunile lui Burlacu Oleg nu întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 188 alin. (2) lit. b),

e),f) Cod penal, consideră că instanța de apel la judecarea apelului a negat

prevederile Codului de procedură penală, judecând cauza superficial;

Colegiul penal lărgit, concluzionează că acestea urmează a fi respinse din

următoarele considerente.

5

Conform prevederilor art. 427 alin.(1) pct. 6), 8) Cod de procedură

penală, la care face referire avocatul Munteanu Angela, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, nu au fost întrunite elementele

infracțiunii.

Raportând normele respective la situația din speță, Colegiul penal

lărgit conchide că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare, nefiind stabilite

pretinsele erori de drept.

Astfel, cu referire la temeiul pentru recurs prevăzut la pct. 6) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, analizând

conținutul recursului declarat în raport cu decizia atacată, conchide că

temeiul invocat, nu și-a găsit confirmare dat fiind faptul că instanța de apel

la examinarea cauzei a ținut cont de procedura de rejudecare a cauzei

conform normelor stabilite pentru prima instanță cu constatarea faptei

inculpatului ca fiind dovedită, a respectat prevederile art. art. 414 alin.(1) și

417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a

pronunțat atât asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, cât și a

argumentelor primei instanțe ce a concluzionat condamnarea inculpatului,

decizia atacată cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția.

Colegiul penal lărgit reține că, instanțele de fond s-au expus asupra

probelor administrate legal de către organul de urmărire penală cu

respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-au

dat o apreciere justă potrivit art. 101, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor, stabilind cu

certitudine toate aspectele de fapt și de drept, corect ajungând la concluzia

privind vinovăția lui Burlacu Oleg în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 188 alin.(2), lit. b), e), f) Cod penal, încadrarea juridică a acțiunilor

acesteia fiind justă.

Totodată, analizând cererile de recurs, Colegiul penal lărgit sesizează

că în esență, solicitările invocate de inculpat cu avocatul se concentrează

asupra dezacordului cu modul de apreciere a probelor de către prima

instanță și instanța de apel, însă motivele de reapreciere a probelor, nu se

conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a

hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul

mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu

stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond,

aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective.

6

Pe această cale, Colegiul penal notează că, nu examinează criticele

referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în

cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de

fapt stabilită de instanța de apel, corectitudinea dispunerii condamnării

inculpatului conform infracțiunii incriminate, astfel că reaprecierea

probelor, în modul propus de către autorii recursurilor, nu se încadrează în

prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra

probelor, care au fost puse la baza deciziei instanței de apel de menținere a

condamnării inculpatului Burlacu Oleg de prima instanță, nu poate servi

temei pentru reexaminarea cauzei.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit conchide că, nu este întemeiată

critica din recursul inculpatului Burlacu Oleg cu avocatul Munteanu

Angela, ce ține de aprecierea și transcrierea declarațiilor părților vătămate,

în opinia acestora, drept temei ce a dus la stabilirea vinovăției inculpatului,

deoarece instanța de apel, a cercetat sub toate aspectele probele prezentate

de părți, verificându-le și apreciindu-le just prin prisma pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu – din punctul de

vedere al coroborării lor și ca urmare corect a stabilit starea de fapt,

încadrarea în drept și vinovăția inculpatului Burlacu Oleg, bazându-se

inclusiv și pe declarațiile părților vătămate și apreciindu-le, din punct de

vedere al coroborării lor cu celelalte probe, instanța de apel a constatat că

ele demonstrează cu certitudine vina inculpatului.

Mai mut, în contextul expus, instanța de recurs ordinar consideră

necesar a remarca faptul că, concluziile instanțelor sunt corecte și se

confirmă prin cumulul de probe administrate de către instanța de apel

expuse în pct. 11.1 a deciziei sale, conținutul respectivelor probe fiind

amplu analizate și obiectiv apreciate de instanța de apel, care în consecință

confirmă cu certitudine săvârșirea de către inculpata Burlacu Oleg a faptei

imputate, care întrunește elementele infracțiunii prevăzute la art. 188

alin.(2), lit. b), e), f) Cod penal - tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei

persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă

pentru viața sau sănătatea persoanei agresate și de amenințarea cu

aplicarea unei asemenea violențe, săvârșită de două persoane, cu aplicarea

unui obiect folosit în calitate de armă și anume a unui cuțit, cu cauzarea de

daune în proporții considerabile.

Din textul hotărârii atacate rezultă că, instanța de apel corect a

constatat faptele și circumstanțele săvârșirii infracțiunii incriminate

inculpatului, descriindu-le detaliat și argumentat în partea descriptivă,

ulterior motivând concluzia de vinovăție a acestuia prin cumulul de probe

administrate în cauză.

7

Instanța de recurs ordinar constată că temeiurile invocate atât de

condamnatul Burlacu Oleg cât și de avocatul Munteanu Angela cu referire

la lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive ale infracțiunii și

că instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel,

se combat prin argumentarea vastă din conținutul deciziei atacate, ne fiind

semnalate în esență erori de drept.

Hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

care în totalitatea lor resping argumentele, precum că vinovăția

inculpatului Burlacu Oleg în săvârșirea infracțiunii imputate nu a fost

dovedită.

La fel, Colegiul penal lărgit susține constatările instanței de apel

potrivit cărora, declarațiile inculpatului Burlacu Oleg precum că, nu a participat

la săvârșirea infracțiunii constatate se apreciază ca fiind nefondate și se combat

prin declarațiile prezentate de condamnatul Bordian I. oferite în cadrul procesului

penal disjuns, potrivit cărora rezultă că Bordian I. a recunoscut vinovăția în

săvârșirea infracțiunii imputate declarând că el împreună cu Burlacu O. au atacat

părțile vătămate Cîrlig S. și Cârlig A. având scopul de a sustrage bunuri

materiale. La fel. versiunea inculpatului este combătută și prin declarațiile părților

vătămate Cîrlig S. și Cârlig A. care indică direct la inculpatul Burlacu O. și

condamnatul Bordian I. ca fiind persoanele care. în noaptea zilei de 05 noiembrie

3 500 lei.

Or, față de lucrul judecat de instanța de apel, Colegiul penal lărgit

constată o motivare amplă și temeinică a soluției emise prin prisma

procesului de evaluare și apreciere a probelor prezentate de părți în raport

cu fapta reținută în sarcina inculpatului Burlacu Oleg (pct.13.6), astfel

Colegiul penal lărgit conchide asupra faptului că hotărârea atacată este în

corespundere cu exigențele art. 6 din Convenția pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, or, instanța de apel a

dat o apreciere clară circumstanțelor cauzei, ajungând la o concluzie

corectă privind stabilirea vinovăției inculpatului Burlacu Oleg, concluzii pe

care instanța de recurs le însușește, din motivul temeiniciei acestora, fiind

inoportună repetarea acestora, chestiune conformă practicii CtEDO, expuse

în pct. 37 din hotărârea Albert vs România din 16.02.2010.

Mai mult, cu trimitere la punctul 13.3 din decizia atacată, Colegiul

penal lărgit atestă, că instanța de apel a reținut că, Sentința cuprinde

elementele definitorii condamnării prevăzute de articolul 394 alin. (1) și (2) Cod de

procedură penală, astfel este descrisă fapta criminală, considerată ca fiind dovedită,

forma și gradul de vinovăție a inculpatului, motivele și consecințele infracțiunii

8

săvârșite, probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele

pentru care sunt respinse argumentele părții apărării.

Instanța de recurs, fără a reitera întreaga motivare a instanței de apel,

ce a fost însușită sub aspectul stării de fapt și de drept reținute, conchide

asupra legalității și temeiniciei concluziilor instanței de apel, care a

constatat existența faptei și vinovăției inculpatului Burlacu Oleg în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.(2), lit. b), e), f) Cod penal,

inclusiv fiind stabilită o pedeapsă corectă, echitabilă și motivată.

Cu referire la alegațiile recurenților cu privire la faptul că, în instanța

de apel nu au fost audiați martorii Mamatova O. și Bordian I., Colegiul

penal lărgit reține și acest argument neîntemeiat, or, potrivit proceselor

verbale a-l ședințelor de judecată din 12.07.2018 și respectiv 11.12.2018

(f.d.15 și 62, Vol. II), cererea inculpatului și apărării privind asigurarea

prezenței și audierii martorilor Mamatova O. și Bordian I., a fost admisă,

prin urmare nefiind asigurată prezența acestora pentru audiere după

numirea mai multor ședințe de judecată, motiv pentru care instanța de apel

a purces la continuarea și examinarea cauzei în fond.

Totodată, Colegiul penal lărgit, menționează aici și faptul că refuzul

repetat al inculpatului de a se prezenta la examinarea apelului, a și

determinat instanța de apel în corespundere cu prevederile codului de

procedură penală de a purcede la examinarea fondului cauzei în lipsa

acestuia, fără a-i încălca acestuia dreptul la apărare, fiind prezent în ședință

apărătorul său, avocat Munteanu Angela.

Colegiul penal lărgit, prin prisma prevederilor art. 321 alin. (2) Cod de

procedură penală, potrivit cărora, judecarea cauzei în lipsa inculpatului

poate avea loc în cazul: 2) când inculpatul, fiind în stare de arest, refuză să

fie adus în instanță pentru judecarea cauzei și refuzul lui este confirmat și

de apărătorul lui sau de administrația locului de detenție a acestuia,

constată că instanța de apel din motivul refuzului inculpatului aflat în stare

de arest să fie adus în instanță pentru judecarea cauzei, care a fost

confirmat de avocat, a purces la examinarea fondului cauzei în lipsa

acestuia, cu respectarea normei citate.

Cât privește critica recurenților din perspectiva că, Burlacu Oleg nu

și-a recunoscut vinovăția, iar instanța de apel urma a efectua confruntarea

între Burlacu Oleg și Bordian Ivan, Colegiul penal lărgit explică faptul că

potrivit art. 113 alin. (2) Cod de procedură penală, confruntarea se

efectuează de către organul de urmărire penală din oficiu sau la cererea

participanților la proces.

Colegiul penal lărgit explică recurenților, că în corespundere cu

prevederile art. 24 alin. (1 și 2) Cod de procedură penală, urmărirea penală

9

și judecarea cauzei sânt separate și se efectuează de diferite organe și

persoane. Instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se

manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese

decât interesele legii.

În conformitate cu art. 28 Cod de procedură penală, procurorul și

organul de urmărire penală au obligația, în limitele competenței lor, de a

porni urmărirea penală în cazul în care sânt sesizate, în modul prevăzut de

prezentul cod, că s-a săvârșit o infracțiune și de a efectua acțiunile necesare

în vederea constatării faptei penale și a persoanei vinovate. Instanța de

judecată efectuează acțiunile procesuale din oficiu, în limitele competenței

sale, în afară de cazul când prin lege se dispune efectuarea acestora la

cererea părților.

Conform prevederilor art. 38 Cod de procedură penală, Curtea de

Apel:

2) ca instanță de apel, judecă apelurile împotriva hotărârilor pronunțate în

primă instanță de judecătorii;

3) ca instanță de recurs, judecă recursurile împotriva hotărârilor

judecătoriilor, care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu apel;

4) soluționează conflictele de competență apărute între judecătorii;

5) judecă cazurile de revizuire, date prin lege în competența sa.

Prin urmare, prin prisma dispozițiilor normelor Codului de procedură

penală, competențele Instanței de apel sunt expres stabilite și în cumul nu

cuprind efectuarea confruntări, iar modul de desfășurare a procesului

penal nu pot fi schimbate în mod arbitrar pentru anumite categorii de

cauze sau persoane, precum și pentru o anumită situație sau pentru o

anumită perioadă de timp.

Reieșind din cele menționate nu este îndreptățită de fapt și de drept

necesitatea de a dezbate, prin alte argumente, toate alegațiile din

recursurile ordinare înaintate, deoarece erorile de drept semnalate nu s-au

confirmat, precum nu s-au stabilit ca temeiuri de casare și celelalte critici

din partea recurenților.

Instanța de apel a acordat atenția necesară materialelor cauze,

respingând justificat și prin argumente temeinice alegațiile inculpatului

privitor la nevinovăția sa.

Subsecvent instanța de apel, respectând prevederile art. 414 alin. (1),

(5) și art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, în hotărârea adoptată s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate de părți, decizia contestată

cuprinzând motive clare pe care se întemeiază soluția pronunțată, soluție

pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră

necesară. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai

10

impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea

demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele de fond, or, în cazul în

care instanțele de fond și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret

la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a

permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o

instanță de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua

motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârile CEDO Garcia Ruis c. Spaniei,

Helle c. Finlandei).

Într-un final, instanța de recurs rezumă că, totalitatea argumentelor

invocate de recurenți nu și-au găsit confirmare la examinarea recursurilor

ordinare și ca urmare acestea nu constituie erori procesuale ce ar putea

influența autenticitatea concluziilor instanței de apel, decizia fiind legală,

întemeiată și argumentată, Colegiul penal lărgit concluzionând asupra

soluției de respingere, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate în

cauză, cu menținerea deciziei instanței de apel.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Se resping, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către

avocatul Munteanu Angela în numele inculpatului și de către inculpat, cu

menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28

februarie 2019, în cauza penală în privința lui Burlacu Oleg Xxx.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 05 martie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

11