1ra-209/2020 — art. 188 alin. 2 lit. b, e, f CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 188 alin. 2 lit. b, e, f CP
- Temei legal
- art.427, pct. 6,8 CPP
1ra-209/2020 — art. 188 alin. 2 lit. b, e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-209/2020
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
23 ianuarie 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,
a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile
ordinare declarate de către avocatul Munteanu Angela în numele
inculpatului și de către inculpat, împotriva deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 28 februarie 2019 și a sentinței Judecătoriei
Orhei, sediul Central din 05 aprxxx 2018, în cauza penală în privința lui
Burlacu Oleg x, născut la x, originar și
domiciliat în s. x.
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 22.12.2017 – 05.04.2018
instanța de apel: 21.05.2018 – 28.02.2019
instanța de recurs ordinar: 16.08.2019 – 23.01.2020
Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură
penală, legal executată.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Orhei, sediul central, din
05 aprxxx 2018, Burlacu Oleg a fost recunoscut vinovat în săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 188 (2) lit. b), e), f) Cod penal, și în baza
acestei norme, i s-a stabilit pedeapsa cu închisoare pe un termen de 8 (opt)
ani 6 (șase) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
A fost respinsă ca neîntemeiată, cererea procurorului privind
încasarea de la Burlacu Oleg Xxx beneficiul stalului a sumei de 19637,70 lei,
cu titlu de cheltuieli judiciare suportate pentru extrădarea inculpatului din
Federația Rusă.
A fost soluționată soarta corpurilor delicte.
În sentință, prima instanță a constatat că:
Burlacu Oleg urmărind scopul de sustragere a bunurilor altei
persoane prin tâlhărie, înțelegându-se în prealabil cu cet. Bordian Ivan,
prin întocmirea planului de comitere a infracțiunii și repartizarea rolurilor
1
între ei, la data de 05 noiembrie 2012, în jurul orei 23:00, pe strada Vasile
Lupu din or. Orhei, fiind în stare de ebrietate alcoolică, împreună i-au
atacat pe Cîrlig Simion și Rezcec Angela.
Bordian Ivan Xxx aplicând în privința cet. Cîrlig Simion Xxx violență
periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei, exprimată prin aplicarea
multiplelor lovituri cu pumnii peste tot corpul, iar Burlacu Oleg Xxx a
amenințat-o cu violență periculoasă pentru viață și sănătate cu un cuțit pe
Rezcec Angela Xxx. După ce au imobilizat victimele, au sustras în mod
deschis de la cet. Cîrlig Simion bani în sumă de 3500 lei și un telefon mobil
de model „LG” la prețul de 500 lei, prin ce i-au cauzat un prejudiciu
material în proporții considerabile în valoare de 4000lei.
Fapta constatată de prima instanță a fost calificată în baza art. 188
alin. (2), lit. b), e), f) Cod penal, pe semnele - tâlhăria, adică atacul săvârșit
asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență
periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate și de
amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, săvârșită de două
persoane, cu aplicarea unui obiect folosit în calitate de armă și anume a
unui cuțit, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.
Sentința a fost atacată cu apeluri de către:
- avocatul Bulbuc Boris, în numele inculpatului prin care a solicitat
casarea totală a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi
hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care
inculpatul Burlacu Oleg să fie achitat de sub învinuirea în săvârșirea
infracțiunii prevăzute la articolul 188 alin. (2). lit. b), e) și f) Cod penal, din
motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat;
- inculpatul Burlacu Oleg, prin care a solicitat casarea sentinței,
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului
stabilit, pentru primă instanță, prin care să fie achitat de sub învinuirea în
săvârșirea infracțiunii prevăzute la articolul 188 alin. (2), lit. b), e) și f) Cod
penal
3.1. În motivarea apelului, avocatul Bulbuc Boris a menționat că:
- sentința de condamnare se bazează exclusiv pe declarațiile părților
vătămate, fără ca acestea să fie coroborate cu alte probe;
- deși ambele părți vătămate au comunicat că Buracu Oleg ar fi
amenințat-o pe Rezcec Angela cu un cuțit, un atare obiect nu a fost găsit la
locul incidentului și nici nu este anexat la materialele cauzei în calitate ele
corp delict;
- prima instanță s-a bazat exclusiv pe declarațiile părților vătămate,
ne luând în considerație solicitările apărării privind audierea în calitate de
martori Mamatova Olga și Bordian Ivan. Ambii au fost prezenți la locul
2
incidentului și ar putea comunica date importante despre circumstanțele
cauzei, inclusiv despre comportamentul lui Burlacu Oleg în acea seară, a
lui Bordian Ivan, al părților vătămate și alte date care ar permite
reconstituirea evenimentelor;
- probele administrate în cadrul procesului penal și puse la baza
condamnării lui Burlacu Oleg le consideră insuficiente pentru adoptarea
soluției menționate ;
3.2. În susținerea apelului, inculpatul Burlacu Oleg a menționat că nu
a săvârșit infracțiunea imputată de partea acuzării și că vinovăția lui nu
este dovedită, dat fiind că declarațiile sale, a martorilor și alte probe puse la
baza condamnării n-au fost administrate, cercetate și apreciate corect.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28
februarie 2019, apelurile declarate de avocatul Bulbuc Boris, în numele
inculpatului și de inculpat, au fost respinse ca fiind nefondate și menținută
sentința Judecătoriei Orhei (sediul Central) din 05 aprxxx 2018.
4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a menționat că, urmărirea
penală și judecata în prima instanță s-au desfășurat în strictă conformitate
cu procedura prevăzută de lege și respectiv, nu s-a constatat încălcări care
atrag nulitatea probelor administrate și a actelor procedurale efectuate.
Probele prezentate în ședința de judecată și puse la baza sentinței,
fiind obținute legal, sânt admisibile conform prevederilor art. 95 Cod de
procedură penală și sânt apreciate conform prevederilor articolului 101
Cod de procedură penală. Starea de fapt și de drept stabilită prin sentință
concordă cu probele administrate și apreciate de prima instanță.
Instanța de apel a mai notat că este corectă concluzia primei instanțe
privind calificarea infracțiunii prin determinarea și constatarea juridică a
corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite de
inculpat și semnele componenței de infracțiune prevăzute la articolul 188
alin. (2), lit. b), e) și f) Cod penal: tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei
persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă
pentru viața sau sănătatea persoanei agresate și de amenințarea cu
aplicarea unei asemenea violențe, săvârșită de două persoane, cu aplicarea
unui obiect folosit în calitate de armă și anume a unui cuțit, cu cauzarea de
daune în proporții considerabile.
Instanța de apel a considerat corect soluționată și chestiunea privind
pedeapsa aplicată inculpatului, aceasta fiind în limitele legii. Menționând
la acest capitol că, la soluționarea chestiunii respective, prima instanță a
acordat deplină eficiență prevederilor articolelor 7. 61 și 75 Cod penal,
astfel pedeapsa penală este aplicată inculpatului în limitele legii, precum și
motivat a stabilit categoria și măsura de pedeapsă și, în așa mod, corect a
3
concluzionat că scopul pedepsei se v-a obține prin aplicarea pedepsei cu
închisoare.
Decizia motivată a instanței de apel, pronunțată la 28 februarie
2019, a fost atacată cu recursuri ordinare de către:
- condamnatul Burlacu Oleg prin care, invocând în calitate de temei
pentru recurs prevederile art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat
soluționarea justă a cauzei.
- avocatul Munteanu Angela în numele condamnatului prin care,
invocând în calitate de temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct.
6) și 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea totală a sentinței și
deciziei cu dispunerea achitării inculpatului.
5.1. În motivarea recursului condamnatul a menționat că:
- prima instanță i-a încălcat dreptul la apărare nefiindu-i asigurat
dreptul de a-și lua un apărător la solicitarea sa din 28 martie 2018;
- nu a avut posibilitatea de a adresa întrebări părții vătămate, în
cadrul unei confruntări. Deși a solicitat să se facă o confruntare, nu i sa
oferit această posibilitate. A solicitat prezența părții vătămate și în instanța
de apel, dar nu i s-a oferit posibilitatea de a pune întrebări, motivul
refuzului ne fiindu-i cunoscut;
- există martori oculari care nu au fost audiați la urmărea penală,
avocatul său Munteanu Angela a asigurat prezența, dar de către instanță a
fost refuzat de a fi audiați;
- există așa zisul său complice care este martor pe dosar și care a
arătat la el direct, însă când a solicitat de a fi prezent și de a fi audiat l-a fel
i-a fost refuzat;
- a avut motive întemeiate să nu se prezente în instanța de apel, care
intenționat a luat decizia în lipsa sa;
- probele puse în învinuirea sa sunt luate din alt dosar, a dat explicații
referitor la scurtă și papuc, consideră declarațiile părții vătămate ca fiind
false și are interes material și nu a fost prezentă în instanță pentru că are
frică de întrebările sale, deoarece de fiecare dată schimbă declarațiile;
- nu a avut confruntări cu nimeni și nu înțelege de ce procesele
verbale de confruntare din alt dosar sunt anexate la cauza sa;
- consideră că a fost judecat din cuvinte și pe probe străine, de către
instanțe apreciate corect;
5.2 În motivarea recursului avocatul Munteanu Angela a menționat
că:
- atât în cadrul urmăririi penale, cât și la judecarea cauzei în prima
instanță și instanța de apel inculpatul Burlacu Oleg a declarat că nu a
4
participat la 05 noiembrie 2012 la atacul în scopul sustragerii bunurilor
părților vătămate Cîrlig Ion și Rezcec Angela;
- că transcrierea în hotărârile judecătorești contestate a declarațiilor
părții vătămate Cîrlig Simion și Rezcec Angela nu este suficientă și utilă
pentru pronunțarea sentinței de condamnare;
- consideră că recunoașterea vinovăției de către Bordian Ivan în
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), e),f) Cod penal
nu este temei pentru recunoașterea lui Burlacu Oleg vinovat în comiterea
infracțiunii.
- prima instanță și instanța de apel în eventualitatea când Bordian
Ivan și-a recunoscut vinovăția și a declarat că a participat la comiterea
infracțiunii împreună cu Burlacu Oleg cu care a împărțit banii sustrași de la
partea vătămată, consideră că aveau obligația pozitivă de al audia pe
Bordian Ivan la judecarea cauzei penale în privința lui Burlacu Oleg și
efectiv ai oferi ultimului posibilitatea de a-i adresa întrebări lui Bordian
Ivan și a explica totodată motivele pentru care Bordian Ivan susține că a
participat la comiterea infracțiunii și a împărțit banii sustrași;
- consideră că instanțele de judecată din perspectiva că Burlacu Oleg
nu și-a recunoscut vinovăția, urma a efectua și confruntarea între Burlacu
Oleg și Bordian Ivan;
- a mai invocat că instanțele de judecată care au examinat cauza în
privința lui Burlacu Oleg aveau obligația procesuală de a judeca cauza
mult aspectual, având în vedere cercetarea și a argumentelor invocate de
către Burlacu Oleg în susținerea nevinovăției sale în comiterea infracțiunii
imputate;
- audierea lui Mamatova și Bordian formulată atât în cererea de apel
cât și în ședința de judecată nu a avut loc cu toate că cererea apărării a fost
admisă;
- în decizia Curții de apel nu se regăsește motivarea respingerii
afirmațiilor lui Burlacu Oleg, care pretinde că nevinovăția sa în comiterea
infracțiunii imputate este dovedită de martorii Mamatova Olga si Bordianu
Ivan, astfel, invocă că, instanța de apel de fapt nu s-a pronunțat asupra
tuturor motivelor invocate în apel;
- probele administrate în speță de către prima instanță și instanța de
apel indică incontestabil că acțiunile lui Burlacu Oleg nu întrunesc
elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 188 alin. (2) lit. b),
e),f) Cod penal, consideră că instanța de apel la judecarea apelului a negat
prevederile Codului de procedură penală, judecând cauza superficial;
Judecând recursurile ordinare în raport cu materialele cauzei,
Colegiul penal lărgit, concluzionează că acestea urmează a fi respinse din
următoarele considerente.
5
Conform prevederilor art. 427 alin.(1) pct. 6), 8) Cod de procedură
penală, la care face referire avocatul Munteanu Angela, hotărârile instanței
de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat
asupra tuturor motivelor invocate în apel, nu au fost întrunite elementele
infracțiunii.
Raportând normele respective la situația din speță, Colegiul penal
lărgit conchide că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare, nefiind stabilite
pretinsele erori de drept.
Astfel, cu referire la temeiul pentru recurs prevăzut la pct. 6) alin. (1)
art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, analizând
conținutul recursului declarat în raport cu decizia atacată, conchide că
temeiul invocat, nu și-a găsit confirmare dat fiind faptul că instanța de apel
la examinarea cauzei a ținut cont de procedura de rejudecare a cauzei
conform normelor stabilite pentru prima instanță cu constatarea faptei
inculpatului ca fiind dovedită, a respectat prevederile art. art. 414 alin.(1) și
417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a
pronunțat atât asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, cât și a
argumentelor primei instanțe ce a concluzionat condamnarea inculpatului,
decizia atacată cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția.
Colegiul penal lărgit reține că, instanțele de fond s-au expus asupra
probelor administrate legal de către organul de urmărire penală cu
respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-au
dat o apreciere justă potrivit art. 101, din punct de vedere al pertinenței,
concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor, stabilind cu
certitudine toate aspectele de fapt și de drept, corect ajungând la concluzia
privind vinovăția lui Burlacu Oleg în comiterea infracțiunii prevăzute de
art. 188 alin.(2), lit. b), e), f) Cod penal, încadrarea juridică a acțiunilor
acesteia fiind justă.
Totodată, analizând cererile de recurs, Colegiul penal lărgit sesizează
că în esență, solicitările invocate de inculpat cu avocatul se concentrează
asupra dezacordului cu modul de apreciere a probelor de către prima
instanță și instanța de apel, însă motivele de reapreciere a probelor, nu se
conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,
și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a
hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul
mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu
stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond,
aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective.
6
Pe această cale, Colegiul penal notează că, nu examinează criticele
referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în
cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de
fapt stabilită de instanța de apel, corectitudinea dispunerii condamnării
inculpatului conform infracțiunii incriminate, astfel că reaprecierea
probelor, în modul propus de către autorii recursurilor, nu se încadrează în
prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra
probelor, care au fost puse la baza deciziei instanței de apel de menținere a
condamnării inculpatului Burlacu Oleg de prima instanță, nu poate servi
temei pentru reexaminarea cauzei.
Prin urmare, Colegiul penal lărgit conchide că, nu este întemeiată
critica din recursul inculpatului Burlacu Oleg cu avocatul Munteanu
Angela, ce ține de aprecierea și transcrierea declarațiilor părților vătămate,
în opinia acestora, drept temei ce a dus la stabilirea vinovăției inculpatului,
deoarece instanța de apel, a cercetat sub toate aspectele probele prezentate
de părți, verificându-le și apreciindu-le just prin prisma pertinenței,
concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu – din punctul de
vedere al coroborării lor și ca urmare corect a stabilit starea de fapt,
încadrarea în drept și vinovăția inculpatului Burlacu Oleg, bazându-se
inclusiv și pe declarațiile părților vătămate și apreciindu-le, din punct de
vedere al coroborării lor cu celelalte probe, instanța de apel a constatat că
ele demonstrează cu certitudine vina inculpatului.
Mai mut, în contextul expus, instanța de recurs ordinar consideră
necesar a remarca faptul că, concluziile instanțelor sunt corecte și se
confirmă prin cumulul de probe administrate de către instanța de apel
expuse în pct. 11.1 a deciziei sale, conținutul respectivelor probe fiind
amplu analizate și obiectiv apreciate de instanța de apel, care în consecință
confirmă cu certitudine săvârșirea de către inculpata Burlacu Oleg a faptei
imputate, care întrunește elementele infracțiunii prevăzute la art. 188
alin.(2), lit. b), e), f) Cod penal - tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei
persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă
pentru viața sau sănătatea persoanei agresate și de amenințarea cu
aplicarea unei asemenea violențe, săvârșită de două persoane, cu aplicarea
unui obiect folosit în calitate de armă și anume a unui cuțit, cu cauzarea de
daune în proporții considerabile.
Din textul hotărârii atacate rezultă că, instanța de apel corect a
constatat faptele și circumstanțele săvârșirii infracțiunii incriminate
inculpatului, descriindu-le detaliat și argumentat în partea descriptivă,
ulterior motivând concluzia de vinovăție a acestuia prin cumulul de probe
administrate în cauză.
7
Instanța de recurs ordinar constată că temeiurile invocate atât de
condamnatul Burlacu Oleg cât și de avocatul Munteanu Angela cu referire
la lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive ale infracțiunii și
că instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel,
se combat prin argumentarea vastă din conținutul deciziei atacate, ne fiind
semnalate în esență erori de drept.
Hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,
care în totalitatea lor resping argumentele, precum că vinovăția
inculpatului Burlacu Oleg în săvârșirea infracțiunii imputate nu a fost
dovedită.
La fel, Colegiul penal lărgit susține constatările instanței de apel
potrivit cărora, declarațiile inculpatului Burlacu Oleg precum că, nu a participat
la săvârșirea infracțiunii constatate se apreciază ca fiind nefondate și se combat
prin declarațiile prezentate de condamnatul Bordian I. oferite în cadrul procesului
penal disjuns, potrivit cărora rezultă că Bordian I. a recunoscut vinovăția în
săvârșirea infracțiunii imputate declarând că el împreună cu Burlacu O. au atacat
părțile vătămate Cîrlig S. și Cârlig A. având scopul de a sustrage bunuri
materiale. La fel. versiunea inculpatului este combătută și prin declarațiile părților
vătămate Cîrlig S. și Cârlig A. care indică direct la inculpatul Burlacu O. și
condamnatul Bordian I. ca fiind persoanele care. în noaptea zilei de 05 noiembrie
le-au agresat și au sustras telefonul mobil de model „LG” și bani în sumă de
3 500 lei.
Or, față de lucrul judecat de instanța de apel, Colegiul penal lărgit
constată o motivare amplă și temeinică a soluției emise prin prisma
procesului de evaluare și apreciere a probelor prezentate de părți în raport
cu fapta reținută în sarcina inculpatului Burlacu Oleg (pct.13.6), astfel
Colegiul penal lărgit conchide asupra faptului că hotărârea atacată este în
corespundere cu exigențele art. 6 din Convenția pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, or, instanța de apel a
dat o apreciere clară circumstanțelor cauzei, ajungând la o concluzie
corectă privind stabilirea vinovăției inculpatului Burlacu Oleg, concluzii pe
care instanța de recurs le însușește, din motivul temeiniciei acestora, fiind
inoportună repetarea acestora, chestiune conformă practicii CtEDO, expuse
în pct. 37 din hotărârea Albert vs România din 16.02.2010.
Mai mult, cu trimitere la punctul 13.3 din decizia atacată, Colegiul
penal lărgit atestă, că instanța de apel a reținut că, Sentința cuprinde
elementele definitorii condamnării prevăzute de articolul 394 alin. (1) și (2) Cod de
procedură penală, astfel este descrisă fapta criminală, considerată ca fiind dovedită,
forma și gradul de vinovăție a inculpatului, motivele și consecințele infracțiunii
8
săvârșite, probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele
pentru care sunt respinse argumentele părții apărării.
Instanța de recurs, fără a reitera întreaga motivare a instanței de apel,
ce a fost însușită sub aspectul stării de fapt și de drept reținute, conchide
asupra legalității și temeiniciei concluziilor instanței de apel, care a
constatat existența faptei și vinovăției inculpatului Burlacu Oleg în
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.(2), lit. b), e), f) Cod penal,
inclusiv fiind stabilită o pedeapsă corectă, echitabilă și motivată.
Cu referire la alegațiile recurenților cu privire la faptul că, în instanța
de apel nu au fost audiați martorii Mamatova O. și Bordian I., Colegiul
penal lărgit reține și acest argument neîntemeiat, or, potrivit proceselor
verbale a-l ședințelor de judecată din 12.07.2018 și respectiv 11.12.2018
(f.d.15 și 62, Vol. II), cererea inculpatului și apărării privind asigurarea
prezenței și audierii martorilor Mamatova O. și Bordian I., a fost admisă,
prin urmare nefiind asigurată prezența acestora pentru audiere după
numirea mai multor ședințe de judecată, motiv pentru care instanța de apel
a purces la continuarea și examinarea cauzei în fond.
Totodată, Colegiul penal lărgit, menționează aici și faptul că refuzul
repetat al inculpatului de a se prezenta la examinarea apelului, a și
determinat instanța de apel în corespundere cu prevederile codului de
procedură penală de a purcede la examinarea fondului cauzei în lipsa
acestuia, fără a-i încălca acestuia dreptul la apărare, fiind prezent în ședință
apărătorul său, avocat Munteanu Angela.
Colegiul penal lărgit, prin prisma prevederilor art. 321 alin. (2) Cod de
procedură penală, potrivit cărora, judecarea cauzei în lipsa inculpatului
poate avea loc în cazul: 2) când inculpatul, fiind în stare de arest, refuză să
fie adus în instanță pentru judecarea cauzei și refuzul lui este confirmat și
de apărătorul lui sau de administrația locului de detenție a acestuia,
constată că instanța de apel din motivul refuzului inculpatului aflat în stare
de arest să fie adus în instanță pentru judecarea cauzei, care a fost
confirmat de avocat, a purces la examinarea fondului cauzei în lipsa
acestuia, cu respectarea normei citate.
Cât privește critica recurenților din perspectiva că, Burlacu Oleg nu
și-a recunoscut vinovăția, iar instanța de apel urma a efectua confruntarea
între Burlacu Oleg și Bordian Ivan, Colegiul penal lărgit explică faptul că
potrivit art. 113 alin. (2) Cod de procedură penală, confruntarea se
efectuează de către organul de urmărire penală din oficiu sau la cererea
participanților la proces.
Colegiul penal lărgit explică recurenților, că în corespundere cu
prevederile art. 24 alin. (1 și 2) Cod de procedură penală, urmărirea penală
9
și judecarea cauzei sânt separate și se efectuează de diferite organe și
persoane. Instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se
manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese
decât interesele legii.
În conformitate cu art. 28 Cod de procedură penală, procurorul și
organul de urmărire penală au obligația, în limitele competenței lor, de a
porni urmărirea penală în cazul în care sânt sesizate, în modul prevăzut de
prezentul cod, că s-a săvârșit o infracțiune și de a efectua acțiunile necesare
în vederea constatării faptei penale și a persoanei vinovate. Instanța de
judecată efectuează acțiunile procesuale din oficiu, în limitele competenței
sale, în afară de cazul când prin lege se dispune efectuarea acestora la
cererea părților.
Conform prevederilor art. 38 Cod de procedură penală, Curtea de
Apel:
2) ca instanță de apel, judecă apelurile împotriva hotărârilor pronunțate în
primă instanță de judecătorii;
3) ca instanță de recurs, judecă recursurile împotriva hotărârilor
judecătoriilor, care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu apel;
4) soluționează conflictele de competență apărute între judecătorii;
5) judecă cazurile de revizuire, date prin lege în competența sa.
Prin urmare, prin prisma dispozițiilor normelor Codului de procedură
penală, competențele Instanței de apel sunt expres stabilite și în cumul nu
cuprind efectuarea confruntări, iar modul de desfășurare a procesului
penal nu pot fi schimbate în mod arbitrar pentru anumite categorii de
cauze sau persoane, precum și pentru o anumită situație sau pentru o
anumită perioadă de timp.
Reieșind din cele menționate nu este îndreptățită de fapt și de drept
necesitatea de a dezbate, prin alte argumente, toate alegațiile din
recursurile ordinare înaintate, deoarece erorile de drept semnalate nu s-au
confirmat, precum nu s-au stabilit ca temeiuri de casare și celelalte critici
din partea recurenților.
Instanța de apel a acordat atenția necesară materialelor cauze,
respingând justificat și prin argumente temeinice alegațiile inculpatului
privitor la nevinovăția sa.
Subsecvent instanța de apel, respectând prevederile art. 414 alin. (1),
(5) și art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, în hotărârea adoptată s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate de părți, decizia contestată
cuprinzând motive clare pe care se întemeiază soluția pronunțată, soluție
pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră
necesară. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai
10
impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea
demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele de fond, or, în cazul în
care instanțele de fond și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret
la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a
permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o
instanță de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua
motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârile CEDO Garcia Ruis c. Spaniei,
Helle c. Finlandei).
Într-un final, instanța de recurs rezumă că, totalitatea argumentelor
invocate de recurenți nu și-au găsit confirmare la examinarea recursurilor
ordinare și ca urmare acestea nu constituie erori procesuale ce ar putea
influența autenticitatea concluziilor instanței de apel, decizia fiind legală,
întemeiată și argumentată, Colegiul penal lărgit concluzionând asupra
soluției de respingere, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate în
cauză, cu menținerea deciziei instanței de apel.
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură
penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Se resping, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către
avocatul Munteanu Angela în numele inculpatului și de către inculpat, cu
menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28
februarie 2019, în cauza penală în privința lui Burlacu Oleg Xxx.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 05 martie 2020.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Boico Victor
Toma Nadejda
Țurcan Anatolie
Cobzac Elena
11