1ra-755/2022 — art. 264 alin. 1 CP

1ra-755/2022 — art. 264 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-755/2022

1-1936293-01-1ra-19052022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

20 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

judecători – Cobzac Elena, Catan Liliana, Țurcan Anatolie, Plămădeală Ghenadie,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Pasat Liliana și de către inculpatul

Josanu Victor, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 01 martie 2022, în cauza penală privindu-l pe

Josanu Victor Xxxxx, născut la xxxxx, originar

din Xxxxx și domiciliat în Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

fiind examinată în procedura prevăzută de art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală,

Josanu Victor a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.264

alin.(1) Cod penal și i s-a stabilit în baza acestei norme pedeapsa penală de 2 (doi) ani

închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip deschis, fără privarea de dreptul

de a conduce mijloace de transport.

În baza art.90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate lui Josanu Victor în partea

privării de libertate a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 1 an.

Conform art.90 alin.(6) lit.a) Cod penal a fost obligat condamnatul Josanu Victor

să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința fără consimțământul Biroului de

Probațiune Drochia.

Acțiunea civilă înaintată de Molodoi Aurica privind încasarea prejudiciului

material a fost admisă în principiu urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor de

ordin material să decidă instanța în ordine civilă.

S-a încasat de la Josanu Victor în beneficiul lui Molodoi Aurica prejudiciul moral

suma de 5000,00 (cinci mii lei 00 bani) lei.

1

S-a încasat de la Josanu Victor în beneficiul lui Molodoi Aurica cheltuielile de

judecată în sumă de 4800,00 lei și 2400,00 lei (cheltuieli ce țin de asistența juridică a

avocatului), iar în total în sumă de 7200,00 (șapte mii două sute lei 00 bani) lei.

Solicitarea procurorului privind încasarea de la Josanu Victor în beneficiul

statului a sumei de 297,72 lei în calitate de cheltuieli judiciare s-a respins ca

neîntemeiată.

S-a dispus ca după intrarea sentinței în vigoare, de anulat sechestru de pe bunul

imobil și anume: bucătăria de vară cu nr. cadastral 3601103.110.02 situată pe strada

Xxxxx din or. Drochia, valoarea căreia este estimată în sumă de 57280,00 lei, ce

aparține lui Josanu Victor, în vederea asigurării acțiunii civile, aplicat prin încheierea

Judecătoriei Drochia, sediul Central din 19.12.2019 și de anulat măsurile asiguratorii

suplimentare prin extinderea sechestrului aplicat pe bunul imobil din proprietatea lui

Josanu Victor, astfel încât se aplică sechestru pe bunul imobil cu nr. cadastral

3601103.110 S=0.0592 ha, inclusiv părțile componente ale acestuia: construcția cu

nr. cadastral 3601103.110.02 construcție accesorie S=42.5 m.p.; construcția cu nr.

cadastral 3601103.110.4, construcție accesorie S=10.3 m.p., construcția cu nr.

cadastral 3601103.110.5, construcție subterană S=4.1 m.p., construcția cu nr.

cadastral 3601103.110.6, construcție accesorie S=3.2 m.p., construcția cu nr.

cadastral 3601103.110.07, garaj 29.1 m.p., toate înregistrate în drept de proprietate

după Josanu Victor, situate în or. Drochia str. Xxxxx, exclusiv în limita valorii acțiunii

civile concretizate și a cheltuielilor de asistență juridică suportate, aplicate prin

încheierea Judecătoriei Drochia, sediul Central din 17.09.2020.

aproximativ pe la ora 14:55, Josanu Victor conducând autoturismul de model

„Xxxxx” cu n/î XXXXX pe str. Independenței din or. Drochia, din direcția primăriei

spre restaurantul „Oscar”, ajungând la trecerea de pietoni din regiunea magazinului

„Lumea Copiilor”, semnalizată prin indicatorul 5.50.1 al RCR și marcajul rutier

1.14.1 al RCR, nu a manifestat atenție sporită la trafic, încălcând prevederile p.45 (1)

lit. a), d) din Regulamentul Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr.357 din 13 mai 2009, conform căruia conducătorul trebuie să conducă vehiculul în

conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii

factori: starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția și situația rutieră,

precum și de prevederile pct.45 alin.(2) al aceluiași regulament, potrivit căruia în

cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător,

el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța

traficului și neisprăvindu-se cu conducerea autovehiculului, a tamponat pietonul

Molodoi Aurica care traversa strada pe trecerea de pietoni, cauzându-i contuzie

cerebrală, fractura osului sfenoidal stâng, echimozele și edemele părții pieloase a

capului, feței, frunții, contuzia humerului proximal, care se califică la vătămare

corporală medie.

2

3.1. partea vătămată Molodoi Aurica, prin care a solicitat admiterea apelului,

casarea parțială a sentinței Judecătoriei Drochia sediul Central din 04.12.2020 cu

adoptarea unei noi hotărâri, după cum urmează: în latura anulării măsurilor de

asigurare a acțiunii civile cu dispunerea menținerii acestor măsuri; în latura

soluționării acțiunii civile, cu adoptarea unei noi hotărâri în temeiul căreia Josanu

Victor să fie obligat la recuperarea în beneficiul părții vătămate a prejudiciului

material în cuantum de 12259,74 lei, a prejudiciului moral prin plata echivalentului

patrimonial în cuantum de 40000 (patruzeci mii) lei, cu încasarea cheltuielilor de

asistență juridică pentru întocmirea prezentei cereri de apel; menținerea în vigoare a

prevederilor sentinței în latura cheltuielilor de asistență juridică deja dispuse spre

încasare.

În motivarea apelului a indicat faptul că acțiunea civilă a fost definitivată prin

cererea de concretizare a acesteia din 23.05.2019, fiind adresată Organului de

urmărire penală. De la parvenirea cauzei penale în instanța de judecată cuantumul

pretențiilor materiale niciodată nu a fost revizuit, a avut un caracter ferm fiind dovedit

prin documente fiscale corespunzătoare.

În speță, a invocat în acea acțiune civilă că urmare accidentului a fost internată la

spital în perioada 11.10.2018 - 02.11.2018 cu diagnosticul leziuni traumatice multiple

corporale; fractura osului sfenoidal; contuzie cerebrală. A fost supusă multiplelor

investigații medicale, inclusiv unor imposibile a fi efectuate în perimetrul raionului

Drochia.

După externare, în baza documentelor noi acumulate în cadrul investigațiilor

medicale, la 14.11.2018 a fost reexaminată de către specialistul medic-legist, pentru

serviciul căruia a plătit 320 lei, - care a concluzionat în privința sa: leziuni corporale

în formă de contuzie cerebrală, fractura osului sfenoidal stâng, echimoze și edeme ale

părții pieloase a capului, feței, frunții, contuzia humerului proximal care puteau fi

cauzate în circumstanțele accidentului suferit.

În baza concluziilor medicului - legist, la 01.12.2018 a fost pornită urmărirea

penală conform semnelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1)

Cod penal.

A fost supusă procedurilor medicale costisitoare și dureroase. Este obligată la un

tratament de recuperare îndelungat. I-a fost diagnosticată ostiomă, are dureri la cap,

se află într-o stare de stres îndelungat, frustrare și neliniște.

Prin raport direct de cauzalitate între fapta inculpatului și urmările survenite, i-a

fost cauzat un prejudiciu material în cuantum de 5834, 74 lei, sumă pe care a cheltuit-

o pentru investigațiile medicale și procurarea medicamentelor prescrise de medici. În

cumul cu suma de 105 lei cheltuită pentru imprimarea fotografiilor care reflectă

vătămările corporale, suma de 320 lei plătită specialistului medic - legist, suma de

6000 lei plătită avocatului pentru formularea contestației asupra procesului - verbal

cu privire la contravenție și deciziei de aplicare a sancțiunii contravenționale în

privința lui Josanu Victor, prejudiciul material cuprinde la ordinea zilei suma totală

de 12259,74 lei.

3

A menționat că constatarea contravenției și emiterea deciziei de sancționare s-a

produs în aspect temporal în momentul spitalizării ei și efectuării investigațiilor

medicale în privința sa. Deci examinarea cauzei contravenționale nu s-a produs just,

obiectiv și multe aspectual. De aceea a depus o contestație prin care a solicitat: să fie

recunoscut nul procesul-verbal din 18.10.2018 despre constatarea comiterii

contravenției prevăzute de art. 242 alin. (2) Cod Contravențional de către făptuitorul

Josanu Victor să fie recunoscut nulă decizia din 18.10.2018 de aplicare a sancțiunii

de 24 u.c. și 6 p.p., făptuitorului Josanu Victor în temeiul procesului-verbal cu privire

la contravenția prevăzută de art. 242 alin. (2) Cod Contravențional.

Evident, apelând la serviciile avocatului pentru formularea contestației și

reprezentarea în instanța de judecată a intereselor sale de victimă, a suferit cheltuieli

de asistență juridică în sumă de 6000 lei, necesitatea cărora rezultă din acțiunile

culpabile ale inculpatului, care în situația de menținere a unei sancțiuni

contravenționale în vigoare era în posibilitate de a scăpa de sancțiune penală pentru a

evita dubla sancționare pentru aceeași faptă comisă. Se impunea o examinare amplă

și obiectivă a cauzei prin aplicarea corectă a normelor materiale de calificare a faptei

ilicite comise. Respectiva sumă se include în cuantumul prejudiciului material comis

părții vătămate de inculpat și a solicitat să-i fie recuperată.

Aceste sume în totalitatea lor de 12259,74 lei sunt dovedite cu mijloace admisibile

de probă și sunt lipsite de careva caracter ambiguu.

Toate probele în vederea admiterii acțiunii civile au fost administrate la etapa de

urmărire penală, sunt reflectate în actul de învinuire și nu necesită calcule

suplimentare.

Inculpatul a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată, prin

urmare a recunoscut toate probele administrate la urmărirea penală, a acționat în

intenția obținerii unei pedepse mai blânde, deci recunoașterea acestor probe trebuia

să fie incontestabilă.

Partea vătămată a menționat că, în pofida examinării cauzei penale conform

procedurii simplificate, prin recunoașterea tuturor probelor administrate la urmărirea

penală de către inculpat nu a văzut la inculpat nici un semn de regret sau căință sinceră

în raport cu ea. Nu a văzut și a auzit că dumnealui regretă problemele în care s-a

pomenit. Până în prezent nici un leu din prejudiciul material și moral cauzat nu i-a

fost recuperat.

În cadrul examinării cauzei penale în instanță a fost tratată cu umilință de către

inculpat, care deși a optat pentru o procedură simplificată a transformat discursul său

într-o morală adresată părții - vătămate, de parcă cauza acestui accident ar fi neglijența

ei sau trăsătură ei de pieton – „kamikadze” care intenționat parcurge marcajul trecerii

pentru pietoni pentru a fi tamponată de mijloace de transport. Asemenea prestație în

fața instanței de judecată nu a făcut decât să confirme veridicitatea pretențiilor sale

din acțiunea civilă, privind încasarea prejudiciului moral. Regretă că instanța de fond

nu le-a apreciat just și adecvat.

4

I-a fost cauzat un prejudiciu moral legat de suferințe de ordin psihic și absolut

irecuperate de pârât. Durerea, suferința și rănirile fizice și psihice survin atunci când

victimei i-a fost cauzată o traumă de ordin fiziologic sau psihologic. Sentimentul de

anxietate, stres, neliniște, perturbare a vieții și neputință se constată atunci când

victima, aflându-se într-o stare permanentă de frică, disconfort și retrăire, nu poate

savura modul obișnuit de trai, simțindu-se, totodată, și incapabilă de a se bucura în

modul cuvenit de garanțiile prescrise de lege. Sentimentul de frustrare, nedreptate și

umilință reprezintă o stare de dezamăgire și neîncredere în raport cu valorile față de

care este atașată victima, inclusiv modurile de protecție a acestora.

Cu raportare la caz, în primul rând i-a fost cauzat un prejudiciu afectiv, deoarece

i-au fost pricinuite dureri cauzate vătămărilor corporale, pe care le simte și astăzi.

Medicii recomandă în legătură cu trauma cerebrală abținerea de la expunerea la soare

pe timp de vară. Vătămările cauzate au schimbat cardinal modul său de viață, ceea ce

se referă la prejudiciu de agrement.

La fel, a fost nevoită să se sustragă de la serviciul său de executor judecătoresc.

Persoanele cu care lucrează o cunosc că are deprinderea să fie prezentă la serviciu, să

acționeze prompt la realizarea competențelor atribuite prin lege. A fost nevoită să lase

serviciu pentru timpul cât s-a tratat, urmează și în continuare să sufere inconveniențele

tratamentelor medicamentoase și intervențiilor medicilor.

Partea vătămată a considerat că expresia bănească de 40000 lei a prejudiciului

moral solicitată de la inculpat nu este una exagerată, în raport cu suferințele pe care

le-a trăit, continuie să le trăiască și care urmează în viitor, inculpatul meritând să fie

penalizat pecuniar pentru fapta comisă atât în raport cu statul, cât și în raport cu partea

vătămată, pentru restabilirea în drepturile și interesele ei legitime.

A considerat că suma de 5000 lei acordată de instanța de fond pentru recuperarea

prejudiciului moral este chiar neadecvată și lipsită de caracter compensatoriu, astfel

încât nu prezintă prin sine o satisfacție echitabilă părții vătămate, iese din practica

judiciară uniformă care reflectă acordarea compensațiilor prejudiciului moral la

moment.

În cadrul examinării cauzei penale prin încheierile judecătorești din 19.12.2019 și

17.09.2020 întru asigurarea acțiunii civile a fost pus sechestru pe bunul imobil nr.

cadastral 3601103.110 valorificat prin construcțiile respective. Prin sentința

contestată prin prezenta cerere de apel instanța de fond a dispus anularea măsurilor

de asigurare inițiale și suplimentare, la intrarea sentinței în vigoare.

Soluția instanței de fond în vederea dispunerii anulării măsurilor de asigurare vine

în contradicție chiar cu temeiul încheierilor emise în vederea admiterii acestor măsuri

de asigurare. Fără careva temei justificat, instanța a suprimat dreptul acordat părții

vătămate de garanție în vederea urmăririi patrimoniului inculpatului, întru executarea

actelor judecătorești emise în favoarea sa.

3.2 procurorul în Procuratura r.Drochia Rusu Oleg, prin care a solicitat

examinarea și admiterea apelului declarat, casarea parțială a sentinței Judecătoriei

Drochia sediul Central din 04.12.2020 și încasarea de la Josanu Victor în folosul

5

statului a cheltuielilor judiciare în sumă de 960 de lei suportate la efectuarea

expertizelor medico-legale ale părții vătămate, precum și menținerea sechestrului pe

bunurile imobile cu nr. cadastral 3601103.110 situate în or. Drochia Xxxxx, pentru

asigurarea recuperării pretențiilor materiale și morale ale părții vătămate.

procurorului în Procuratura raionului Drochia, Rusu Oleg și apelul părții vătămate

Molodoi Aurica au fost admise, inclusiv și din oficiu, sentința a fost casată în latura

penală și civilă și referitor la cheltuielile judiciare cu pronunțarea unei noi hotărâri

după cum urmează:

În temeiul art.2 a Legii cu privire la amnistie în legătură cu aniversarea a XXX-a

de la proclamarea independenței Republicii Moldova, nr.243 din 24.12.2021,

procesul penal în privința lui Josanu Victor pe art.264 alin.(1) Cod penal a fost încetat

cu liberarea acestuia de răspundere penală stabilită prin sentință.

Acțiunea civilă înaintată de Molodoi Aurica a fost admisă dispunând încasarea de

la Josanu Victor în beneficiul lui Molodoi Aurica prejudiciul material în cuantum de

12 259,74 lei (douăsprezece mii două sute cincizeci și nouă,79 bani), prejudiciul

moral în sumă de 40 000 (patruzeci mii) lei și cheltuielile pentru asistența juridică în

sumă de 2400 (două mii patru sute) lei, pentru întocmirea cererii de apel.

S-a încasat de la Josanu Victor în beneficiul statului cheltuielile judiciare pentru

efectuarea expertizelor medico-legale 960 (nouă sute șaizeci) lei.

În asigurarea executării acțiunii civile a fost păstrat sechestrul pe bunurile imobile:

1) bucătăria de vară cu nr. cadastral 3601103.110.02 situată pe strada Xxxxx din or.

Drochia în valoare de 57280 lei ce aparține lui Josanu Victor; 2) bunul imobil cu nr.

cadastral 3601103.110 S=0.0592 ha, inclusiv părțile componente ale acestuia:

construcția cu nr. cadastral 3601103.110.02 construcție accesorie S=42.5 m.p.;

construcția cu nr. cadastral 3601103.110.04 construcție accesorie S=10.3 m.p.,

construcția cu nr. cadastral 3601103.110.05 construcție subterană S=4.1 m.p.,

construcția cu nr. cadastral 3601103.110.06 construcție accesorie S=3.2 m.p.,

construcția cu nr. cadastral 3601103.110.07 garaj 29.1 m.p., toate înregistrate în drept

de proprietate după Josanu Victor.

Dispozițiile sentinței referitor la încasarea cheltuielilor de asistența juridică în

sumă de 2400 lei pentru reprezentarea părții vătămate în instanța de fond, au fost

păstrate fără modificări.

4.1. În motivarea soluției date, instanța de apel a reținut, că instanța în baza

probelor administrate pe caz corect a concluzionat ca fiind dovedită vinovăția

inculpatului Josanu Victor în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(1) Cod

penal cu indiciu de calificare: „încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de

exploatare a mijloacelor de transport de către o persoană care conduce mijlocul de

transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității

corporale sau a sănătății”, fapte prejudiciabile ce și-au găsit deplină confirmare în

ședința de judecată.

6

Instanța de apel a menționat că necătând la faptul, că prima instanță corect a

calificat acțiunile inculpatului, sentința în cauză urmează a fi casată cu emiterea unei

noi hotărâri prin care procesul penal de învinuire a lui Josanu Victor în comiterea

infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(1) Cod penal, urmează a fi încetat în temeiul

art.2 alin.(1) a Legii cu privire la amnistie în legătură cu aniversarea a XXX-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova, nr.243 din 24.12.2021.

Instanța de apel a reținut că conform art.2 alin.(1) a Legii cu privire la amnistie în

legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova, nr.243 din 24.12.2021 procesele penale în privința infracțiunilor săvârșite

până la adoptarea prezentei legi, pentru care Codul penal nr.985/2002 prevede drept

pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare

pe un termen de 7 ani, încetează la faza de urmărire penală sau la cea de judecare a

cauzei, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege. Potrivit art.2 alin.(2) Procesul penal

în privința infracțiunilor ușoare, mai puțin grave și grave, săvârșite până la adoptarea

prezentei legi de persoane care, la data comiterii infracțiunii, nu atinseseră vârsta de

18 ani, încetează la faza de urmărire penală sau la faza de judecare a cauzei. Potrivit

art.(3) Încetarea procesului penal conform alin.(1) și (2) are loc cu acordul scris al

persoanei bănuite, învinuite sau inculpate”.

Pentru infracțiunea prevăzută de art.264 alin.(1) Cod penal, infracțiune, ce a fost

săvârșită de către inculpatul Josanu Victor legislația prevede o pedeapsă maximă sub

formă de închisoare pe un termen de până la 2 ani.

În prevederile Art.1. - (1) din legea sus menționată se indică faptul: ,,Prezenta lege

se aplică condiționat și exclusiv persoanelor bănuite, învinuite și inculpate, precum și

persoanelor condamnate, care sunt caracterizate pozitiv pe parcursul executării

pedepsei, al perioadei de probațiune sau al termenului de probă și sunt evaluate

psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu sau redus, dacă persoanele respective

cad sub incidența prevederilor art.2-5, 7, 8”.

Astfel, instanța de apel a considerat, că în conformitate cu art.2 alin.(1) a Legii cu

privire la amnistie în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova, nr.243 din 24.12.2021, procesul penal de

învinuire a lui Josanu Victor în comiterea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(1)

Cod penal urmează a fi încetat.

Referitor la solicitarea procurorului privind încasarea din contul lui Josanu Victor

a cheltuielilor judiciare, instanța de apel a admis-o.

Instanța de apel luând în considerație prevederile art. 227, 229 Cod de procedură

penală a considerat că în cadrul desfășurării urmăririi penale pe cauza respectivă au

fost suportate cheltuieli legate de efectuarea unui șir de expertize medico-legale ale

părții vătămate pe cauza nominalizată, determinate anume din comportamentul

prejudiciabil al inculpatului, și aceste cheltuieli judiciare urmează a fi încasate din

contul lui Josanu Victor - suma de 960,00 lei.

Referitor la solicitarea procurorului privind menținerea sechestrului pe bunurile

imobile cu nr. cadastral 3601103.110 situate în or. Drochia str. Xxxxx, pentru

7

asigurarea recuperării al pretențiilor materiale și morale ale părții vătămate, instanța

de apel a menținut-o.

Potrivit încheierii Judecătoriei Drochia sediul Central din 19.12.2019 a fost admis

demersul procurorului în procuratura Drochia Victoria Robu cu privire la aplicarea

sechestrului pe bunul imobil ale inculpatului Josanu Victor și a aplicat sechestru pe

bunul imobil și anume: bucătăria de vară cu nr. cadastral 3601103.110.02 situată pe

strada Xxxxx din or. Drochia, valoarea căreia este estimată în sumă de 57280,00 lei,

ce aparține inculpatului Josanu Victor, în vederea asigurării acțiunii civile (Vol. II,

f.d.38-39).

Tinând seama de poziția expusă de către inculpatul Josanu Victor în ședința

instanței de apel, precum, că el nu consideră că are careva obligațiuni materiale față

de partea vătămată, instanța de apel a considerat necesar a păstra sechestrul pe

bunurile imobile ce aparțin inculpatului, în asigurarea executării pretențiilor de ordin

civil.

Referitor la solicitarea părții vătămate în latura soluționării acțiunii civile, cu

adoptarea unei noi hotărâri în temeiul căreia Josanu Victor să fie obligat la

recuperarea în beneficiul acesteia a prejudiciului material în cuantum de 12259,74 lei,

a prejudiciului moral prin plata echivalentului patrimonial în cuantum de 40000

(patruzeci mii) lei, cu încasarea cheltuielilor de asistență juridică pentru întocmirea

prezentei cereri de apel; menținerea în vigoare a prevederilor sentinței în latura

cheltuielilor de asistență juridică deja dispuse spre încasare, instanța de apel a conchis

necesar a admite solicitarea acesteia.

Astfel, luînd în considerație prevederile art. 1423 alin.(1) Cod civil instanța de

apel a considerat, că la determinarea compensației pentru prejudiciul moral trebuie să

se țină cont de importanța valorii morale lezate pentru persoana vătămată.

Instanța de apel a menționat că la stabilirea indemnizației bănești instanța de

judecată trebuie să țină cont de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului. Acest

criteriu va avea o aplicare limitată în materia respectivă, deoarece neglijează regulile

și principiile răspunderii delictuale. Potrivit acestui criteriu, persoana care a suportat

un prejudiciu moral minim va primi o despăgubire considerabilă, dacă autorul a comis

fapta cu vinovăție gravă, în timp ce altă persoană va primi o despăgubire mică, deși a

suferit un prejudiciu moral mare, dacă autorul a comis fapta cu o vinovăție mai ușoară.

Ținând cont de criteriul echității, care presupune că despăgubirile pentru

prejudiciul moral trebuie să fie juste, raționale și echitabile, adică trebuie stabilite ca

să asigure efectiv o compensare suficientă, fiind menținut echilibrul între daunele

efectiv cauzate și suma acordată urmând a fi încasat de la Josanu Victor în beneficiul

lui Molodoi Aurica suma de 40000 lei.

Dispunând încasarea prejudiciului în suma solicitată de partea vătămată, instanța

de apel a menționat comportamentul nepăsător al inculpatului, atât pe parcursul

urmăririi penale, judecării cauzei în instanța de fond, cât și în ordine de apel, care nu

a conștientizat consecințele survenite de pe urma acțiunilor sale prejudiciabile, nu a

încercat în nici un mod să recupereze prejudiciile cauzate prin infracțiunea comisă.

8

Respectivul comportament neglijent și ofensator manifestat de inculpat a determinat

partea vătămată să suporte suferințe psihice și morale suplimentare.

Totodată, s-a încasat de la Josanu Victor în beneficiul lui Molodoi Aurica

cheltuielile de judecată suplimentar la cele încasate de instanța de fond în sumă de

4800,00 lei și anume 2400,00lei (cheltuieli ce țin de asistența juridică a avocatului

privind întocmirea cererii de apel), acestea fiind demonstrate prin bonurile de plată

anexate la materialele cauzei.

5.1. procurorul Pasat Liliana, prin care indicând temeiul prevăzut de art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei atacate, cu dispunerea

rejudecării cauzei penale în instanța de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea cererii de recurs procurorul indică următoarele motive:

- temei pentru declararea recursului ordinar constituie prevederile art.427 alin.(1)

pct.6) Cod de procedură penală, potrivit căruia decizia atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția;

- decizia instanței de apel ce ține de încetarea în privința lui Josanu Victor a

procesului penal în temeiul art. 2 alin. 1) al Legii cu privire la amnistie în legătură cu

aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, nr. 243

din 24.12.2021. pe art. 264 alin.(l) Cod penal, cu liberarea acestuia de răspundere

penală, procurorul o consideră ilegală și neîntemeiată;

- procurorul menționează că amnistia este actul, prin care se înlătură răspunderea

penală și consecințele condamnării pentru infracțiunile săvârșite până la apariția sa;

- noțiunea de amnistie se regăsește în art. 107 Cod penal, unde se stipulează că

aceasta reprezintă actul ce are ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei,

fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei;

- prin urmare, luând în considerare, că o hotărâre judecătorească de aplicare a

amnistiei nu constituie temei de reabilitare a persoanei (art. 285 alin.(2), 274 pct. 4)

Cod de procedură penală), amnistia poate fi aplicată doar după cercetarea tuturor

probelor și stabilirea vinovăției persoanei în comiterea infracțiunii incriminate, în

ordinea art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală, pe caz urmând a fi adoptată

o hotărâre de condamnare cu liberarea, reducere ori comutare a pedepselor penale;

- instanța de apel corect a concluzionat faptul, că inculpatul Josanu Victor cade

sub incidența Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia, însă incorect a

încetat procesul penal pe art. 264 alin. (1) Cod penal cu liberarea acesteia de

răspundere penală;

- reieșind din cele expuse, procurorul consideră că instanța de apel incorect a

aplicat normele de procedură penală, ce prevăd aplicarea amnistiei.

5.2. inculpatul Josanu Victor, prin care indicând temeiul prevăzut de art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a deciziei atacate, în ce

privește latura civilă, ca neîntemeiată, cu pronunțarea unei noi decizii, prin care

acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Molodoi Aurica, să fie respinsă

9

integral, dispunând ca asupra cuantumului despăgubirilor de ordin material și moral

să decidă instanța în ordine civilă.

În motivarea cererii de recurs inculpatul indică următoarele motive:

- drept temei al declarării recursului împotriva deciziei instanței de apel, îl

constituie prevederile art.427 alin. (l) pct.6) Cod de procedură penală, faptul că

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- recurentul menționează că instanța de apel, drept probă, la calcularea

cuantumului prejudiciului material, eronat a pus la bază bonuri de casă prezentate de

către partea vătămată și care reflectă anumite cheltuieli pretins suportate de către

partea vătămată în urma accidentului rutier. Or, aceste bonuri de casă reflectă doar

faptul că partea vătămată a procurat produse cosmetice și analoagele lor și nicidecum

careva medicamente utilizate pentru tratament medical;

- cu referire la alegațiile părții vătămate precum pe toată perioada cercetării

cazului inculpatul a manifestat un comportament nepăsător, alegații menținute de

instanța de apel, acestea sunt neîntemeiate și nefondate. Or, chiar a doua zi după

accidentul rutier inculpatul personal a vizitat partea vătămată la spital, i-a adus un

pachet cu produse alimentare, fapt ce poate să-i confirme chiar și mama părții

vătămate precum și medicul de gardă;

- recurentul menționează că el din start î-și făcea griji despre sănătatea părții

vătămate, o vizita, o întreba cum se simte și dacă are nevoie de careva suport moral

și/sau material din partea acestuia, la ce partea vătămată i-a declarat că nu are nevoie

de nimic, deoarece îi sunt administrate doar niște picurători după care pleacă acasă.

Acest fapt denotă că de facto partea vătămată nici nu a fost internată în staționar,

circumstanță ce a fost ignorată atât de organul de urmărire penală cât și de instanțele

inferioare;

- recurentul face trimitere și la Regulamentul Circulației Rutiere care stipulează

că și pietonul înainte de a se angaja în traversarea străzii are obligația de a se convinge

că o poate face în siguranță. Necătând la faptul că partea vătămată a încercat să

traverseze strada la trecerea de pietoni, ultima ignorând prevederile expuse supra, nu

s-a asigurat și vorbind la telefon nici nu s-a uitat prin părți și a pășit pe partea

carosabilă el fiind în imposibilitate fizică de a reacționa promt în vederea evitării

tamponării;

- la stabilirea cuantumului prejudiciului material și moral instanța de apel, eronat

nu a dat apreciere rolului victimei la comiterea acestei infracțiuni;

- recurentul menționează că este pensionar și că în prezent unica sursă de venit de

care beneficiază este pensia în mărime de 2400 lei, alte surse de venit el nu are. Este

parțial de acord cu cuantumul prejudiciului material dispus spre achitare și tot odată

consideră că cuantumul prejudiciului moral stabilit de instanță este exagerat și

neîntemeiat;

- instanța de apel urma să determine mărimea compensației și în baza criteriilor

specificate la art.219 alin. (4) Cod de procedură penală și în baza art. 2037 Cod civil;

10

- prejudiciul moral urma a fi corespunzător suferințelor suportate de partea

vătămată Molodoi Aurica. La stabilirea acestora, instanța de apel urma să rețină

factori importanți, și anume: incriminarea unei infracțiuni mai puțin grave,

infracțiunea incriminată a fost comisă din imprudență, durata urmăririi penale, etc;

- estimarea de către partea vătămată a prejudiciului moral și material în cuantumul

admis inculpatul o consideră ca fiind una exagerată, iar compensația într-un

echivalent bănesc mai mic, pentru prejudiciul moral suferit în urma accidentului

rutier, poate fi considerată o satisfacție echitabilă și proporționată suferințelor sale;

- inculpatul remarcă că prejudiciul moral nu poate fi deturnat de la scopul său,

prin majorare, așa cum solicită partea vătămată în acțiune, or acest lucru i-ar conferi

un folos material necuvenit, fără o justificare cauzală în eroarea penală și consecințele

acesteia.

a solicitat ca admisibilitatea recursului procurorului urmează să fie decisă la discreția

instanței, iar recursul inculpatului să fie respins ca inadmisibil.

Judecînd argumentele recursului în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit

consideră că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, cu menținerea deciziei atacate

în această parte din următoarele motive.

În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul se declară în termen

de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recurs ordinar în termen.

Conform prevederilor art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecînd

recursul, instanța de recurs este în drept să-l respingă ca inadmisibil, cu menținerea

hotărîrii atacate.

Inculpatul în cererea sa de recurs invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în

cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit

atestă că motivele invocate de recurent în argumentarea recursului nu s-au confirmat

în urma cercetării materialelor cauzei.

Astfel, Colegiul penal lărgit notează prin hotărârea adoptată instanța de apel s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelurile declarate,

întemeindu-și soluția în baza probelor cercetate de prima instanță, verificate și

apreciate just de instanța de apel.

La fel, Colegiul penal lărgit conchide că decizia instanței de apel cuprinde

motivele pe care își întemeiază soluția, motivarea soluției fiind în corespundere cu

dispozitivul hotărârii, acesta fiind expus clar, cauza fiind examinată în procedura

simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală. În acest sens, se atestă

11

că instanța de apel nu a comis vreo eroare de fapt sau de drept ce ar afecta legalitatea

și corectitudinea deciziei contestate, din care considerente în speță nu este incident

temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Vizavi de aprecierea cuantumului prejudiciului material și moral, care după opinia

recurentului este neîntemeiat, instanța de recurs apreciază despăgubirea în valoare de

12259,74 lei – prejudiciul material și 40.000 – prejudiciul moral lei este una

compensatorie.

Astfel, argumentul recurentului precum că „estimarea de către partea vătămată

a prejudiciului moral și material în cuantumul admis este una exagerată”, Colegiul

penal lărgit îl consideră neîntemeiat și declarativ, or la materialele cauzei penale

există cererea de concretizare a cererii de înaintare a acțiunii civile în procesul-penal

din 12.12.2018 prin care Molodoi Aurica a solicitat încasarea din contul lui Josanu

Victor în beneficiul lui Molodoi Aurica a prejudiciului material de 12259,74 lei,

încasarea din contul lui Josanu Victor în beneficiul lui Molodoi Aurica a prejudiciului

moral în echivalent patrimonial de 40000 lei, la fel și încasarea tuturor cheltuielilor

de judecată, anexând copiile adeverite a rețetelor medicale și a bonurilor fiscale de

procurare a medicamentelor.

Prin urmare, instanța de apel întemeiat a încasat prejudiciul material și moral în

suma solicitată de partea vătămată, luînd în considerație și comportamentul nepăsător

al inculpatului, atât pe parcursul urmăririi penale, judecării cauzei în instanța de fond,

cât și în ordine de apel, care în ședința instanței de apel s-a expus asupra faptului că

el nu consideră că are careva obligațiuni materiale față de partea vătămată și care nu

a conștientizat consecințele survenite de pe urma acțiunilor sale prejudiciabile, nu a

încercat în nici un mod să recupereze prejudiciile cauzate prin infracțiunea comisă.

Totodată, conform art. 219 alin. (4), 220 alin. (3), 387 alin. (1) Cod de procedură

penală, art. 2037 Cod civil, la evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale

prejudiciului moral, instanța de judecată ia în considerare suferințele fizice ale

victimei, etc. Hotărârea privind acțiunea civilă se adoptă în conformitate cu normele

dreptului civil. O dată cu sentința de condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă

sunt dovedite temeiurile și mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite acțiunea

civilă, în tot sau în parte, ori o respinge. Mărimea compensației pentru prejudiciu

moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea

suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al

autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în

care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și

gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luând în

considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social

al persoanei vătămate.

Totodată, este important de a specifica că, instanța de apel, la determinarea

mărimii compensației pentru prejudiciul moral, a luat în considerație atât aprecierea

subiectivă privind gravitatea cauzării suferințelor psihice și fizice, cât și datele

obiective care certifică acest fapt, precum și alte circumstanțe subsidiare, cum sunt

12

situația persoanei care poartă răspunderea pentru cauzarea prejudiciului moral.

Față de cele ce preced, instanța de recurs menționează că despăgubirile pentru

daune morale se disting de cele pentru daune materiale prin faptul că acestea nu se

probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare.

De asemenea, Colegiul penal lărgit atestă că motivele invocate de recurent în

cererea de recurs, au constituit obiect de discuție în instanța de apel, în privința cărora

instanța de apel în decizia sa (f.d. 158-167, vol. II), s-a expus motivat, iar temeiuri de

a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției

sale pe aspectele contestate nu se identifică, or instanța de apel s-a expus în decizia

sa, argumentat asupra fiecărui argument, iar motivarea din decizia acesteia, în virtutea

corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs ordinar o acceptă

și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a

hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din

CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles

ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19

aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o

instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin

alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În concluzie, Colegiul penal lărgit conchide că motivele indicate de către recurent,

nu sunt întemeiate din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei

de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei adoptate pe caz.

În baza celor expuse, Colegiul penal lărgit conchide că recursul ordinar declarat

de către inculpatul Josanu Victor, urmează a fi respins ca inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat, deoarece temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în instanța de

recurs ordinar.

7.1. Referitor la recursul ordinat declarat de către procuror.

Obiect de examinare a instanței de recurs îl reprezintă doar chestiunea privind

aplicarea Legii nr. 243 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova.

Judecând recursul ordinar în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit

concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea parțială a deciziei instanței

de apel în latura penală și dispunerea rejudecării cauzei în această parte în aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată (art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de

procedură penală).

Din raportarea jurisprudenței naționale la cea a CtEDO rezultă că în cazul în care

se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile ce urmează să le

soluționeze instanța de apel, hotărârea acesteia urmează a fi desființată parțial sau

total, cu trimiterea cauzei la rejudecare, or eroarea de drept admisă în cadrul unei

proceduri precedente, afectează echitatea procedurii și instanțele de recurs sunt

obligate de a rectifica eroarea de procedură admisă de instanțele ierarhic inferioare,

în caz contrar, art. 6 CEDO este încălcat (hotărârea CEDO Leoni versus Italia).

Reieșind din temeiurile de drept ale recursului ordinar declarat, se reține că

13

titularul invocă incidența cazurilor de casare prevăzute la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală, potrivit cărora hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția.

Verificând și analizând decizia instanței de apel, raportat la argumentele

recurentului, Colegiul a reținut că acestea și-au găsit confirmare și statuează că

instanța de apel și-a motivat soluția contradictoriu și partea descriptivă nu corespunde

dispozitivului hotărârii.

Colegiul menționează că la întocmirea unei hotărâri, instanța trebuie să

îndeplinească cerințele art. 394 Cod de procedură penală și să soluționeze toate

chestiunile prevăzute în art. 385 și art. 397 Cod de procedură penală.

Potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința instanței de judecată

trebuie să fie legală, întemeiată și motivată, iar conținutul ei se expune în mod

consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă legătură

logică cu ea.

Totodată, potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să cuprindă printre altele și motivele adoptării soluției date.

La caz, prima instanță a examinat învinuirea adusă în fond și a adoptat soluția de

condamnare a lui Josanu Victor în baza art. 264 alin. (1) Cod penal la închisoare pe

un termen de 2 ani, cu suspendarea executării pedepsei pe un termen de probațiune

de 1 an, conform art. 90 Cod penal.

Criticând sentința pentru netemeinicie, apel a declarat procurorul și partea

vătămată, care au solicitat casarea parțială a sentinței, iar în ședința de judecată a

instanței de apel din 01.03.2022, inculpatul și avocatul său Lupăcescu Veaceslav a

solicitat aplicarea Legii nr. 243 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a

de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

Instanța de apel expunându-se asupra solicitării inculpatului și a apărătorului

acestuia a conchis că starea de fapt concordă cu cea de drept, Josanu Victor corect

fiind recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, cauza fiind

examinată în procedura prevăzută de art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală și a

decis că „Procesul penal în privința lui Josanu Victor pe art. 264 alin. (1) Cod penal

a fost încetat, cu liberarea acestuia de răspundere penală stabilită prin sentință în

temeiul art. 2 din Legea nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură

cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova”.

Cu toate că în descriptivul deciziei, instanța de apel, nu face referire la prevederile

art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală, care prevede că sentința de

condamnare se adoptă cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de la executarea ei în cazul

amnistiei, conform art. 107 Cod penal și în cazurile prevăzute de art. 89 alin. (2) lit.

a), b), c), e), f) și g) din Codul penal, în dispozitiv a pronunțat soluția de încetare a

procesului penal în privința lui Josanu Victor recunoscut vinovat conform art. 264

alin. (1) Cod penal, cu liberarea acestuia de răspundere penală în temeiul art. 2 alin.

(1) din Legea nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu

aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

14

Colegiul penal lărgit găsește necesar a puncta că această statuare a instanței de

apel contravine normelor penale și celor de procedură penală precum și practicii

judiciare constante, or, chiar dacă se constată că sentința de condamnare este

întemeiată (partea descriptivă a hotărârii), se conchide că procesele penale urmează a

fi încetate (partea dispozitivă).

În corespundere cu art. 107 alin. (1) Cod penal, amnistia este actul ce are ca efect

înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei, fie reducerea pedepsei aplicate sau

comutarea ei.

Astfel, ținând cont de faptul că solicitarea de aplicare a actului de amnistie a

intervenit la faza de judecare a apelului, instanța urma a adopta și pronunța o hotărâre

în conformitate cu prevederile art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală,

potrivit cărora se adoptă o sentință de condamnare cu stabilirea pedepsei și cu

liberarea de executarea ei în cazul amnistiei conform art.107 Cod penal, deoarece

adoptarea unei sentințe de încetare a procesului penal conform art. 391 Cod de

procedură penală, este posibilă doar la faza punerii pe rol a cauzei (art. 345 Cod de

procedură penală coroborat cu art. 350 Cod de procedură penală), în celelalte cazuri,

hotărârea se adoptă în baza art. 389-390 Cod de procedură penală.

Tot aici se menționează că, legiuitorul în prevederile art. 391 Cod de procedură

penală (sentința de încetare a procesului penal), nu a statuat că, după ce procedura

continuă în mod obișnuit și instanța hotărăște asupra învinuirii înaintate inculpatului,

ea va adopta o sentință de încetare a procesului penal în cazul aplicării actului

amnistiei, ca de altfel și al prescripției.

Or, aceste două cazuri de nereabilitare a persoanei, spre deosebire de celelalte

situații similare, regăsite în art. 391 Cod de procedură penală, sunt soluționate, după

faza ședinței preliminare (art. 332 alin. (5), 384 Cod de procedură penală), doar în

cadrul adoptării unei sentințe sau deciziei (instanței de apel) de condamnare, în

virtutea esenței sale procedurale și a specificului de a hotărî asupra învinuirii

formulate inculpatului în condițiile prescrise la art. 389, 394 alin. (1) și (2) și 395 Cod

de procedură penală, spre deosebire de cele prevăzute în art. 394 alin. (4) și 396 Cod

de procedură penală, adică cele proprii unei sentințe de încetare.

Mai mult, prevederile de drept enunțate nu sunt declarate neconstituționale și nici

nu contravin reglementărilor internaționale, pentru a fi exceptate și omise, deci

urmează a fi aplicate întocmai (art. 1 alin. (1), art. 7 alin. (1) – (8) Cod de procedură

penală).

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către instanța

de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția

admiterii recursului ordinar, casării parțiale a deciziei și dispunerea rejudecării cauzei

în această parte de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe corespunzător și în strictă conformitate cu prevederile legii

15

penale și procesual-penale asupra tuturor circumstanțelor de fapt și de drept ale cauzei

și să țină seama de cele invocate în prezenta decizie și nemijlocit de motivele casării

acesteia, să înlăture omisiunile admise și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată,

în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către inculpatul Josanu

Victor.

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Pasat Liliana, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 01 martie 2022 în latura penală, în cauza penală privindu-l pe

Josanu Victor Xxxxx, și dispune rejudecarea cauzei în această parte, de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

În rest se mențin dispozițiile deciziei atacate.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac în partea dispunerii rejudecării cauzei,

în rest, este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 20 octombrie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Catan Liliana

Țurcan Anatolie

Plămădeală Ghenadie

16