1ra-755/2022 — art. 264 alin. 1 CP

Prima instanță: 13.07.2018 - 04.12.2020;

Instanța de apel: 13.01.2021 - 01.03.2022;

Instanța de recurs ordinar: 19.05.2022 - 20.09.2022. Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, A C O N S T A T A T : 1. Prin sentința Judecătoriei Drochia, sediul Central din 04 decembrie 2020, cauza fiind examinată în procedura prevăzută de art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, Josanu Victor a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.264 alin.(1) Cod penal și i s-a stabilit în baza acestei norme pedeapsa penală de 2 (doi) ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip deschis, fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport. În baza art.90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate lui Josanu Victor în partea privării de libertate a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 1 an. Conform art.90 alin.(6) lit.a) Cod penal a fost obligat condamnatul Josanu Victor să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința fără consimțământul Biroului de Probațiune Drochia. Acțiunea civilă înaintată de Molodoi Aurica privind încasarea prejudiciului material a fost admisă în principiu urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor de ordin material să decidă instanța în ordine civilă. S-a încasat de la Josanu Victor în beneficiul lui Molodoi Aurica prejudiciul moral suma de 5000,00 (cinci mii lei 00 bani) lei. 1 S-a încasat de la Josanu Victor în beneficiul lui Molodoi Aurica cheltuielile de judecată în sumă de 4800,00 lei și 2400,00 lei (cheltuieli ce țin de asistența juridică a avocatului), iar în total în sumă de 7200,00 (șapte mii două sute lei 00 bani) lei. Solicitarea procurorului privind încasarea de la Josanu Victor în beneficiul statului a sumei de 297,72 lei în calitate de cheltuieli judiciare s-a respins ca neîntemeiată. S-a dispus ca după intrarea sentinței în vigoare, de anulat sechestru de pe bunul imobil și anume: bucătăria de vară cu nr. cadastral 3601103.110.02 situată pe strada Xxxxx din or. Drochia, valoarea căreia este estimată în sumă de 57280,00 lei, ce aparține lui Josanu Victor, în vederea asigurării acțiunii civile, aplicat prin încheierea Judecătoriei Drochia, sediul Central din 19.12.2019 și de anulat măsurile asiguratorii suplimentare prin extinderea sechestrului aplicat pe bunul imobil din proprietatea lui Josanu Victor, astfel încât se aplică sechestru pe bunul imobil cu nr. cadastral 3601103.110 S=0.0592 ha, inclusiv părțile componente ale acestuia: construcția cu nr. cadastral 3601103.110.02 construcție accesorie S=42.5 m.p.; construcția cu nr. cadastral 3601103.110.4, construcție accesorie S=10.3 m.p., construcția cu nr. cadastral 3601103.110.5, construcție subterană S=4.1 m.p., construcția cu nr. cadastral 3601103.110.6, construcție accesorie S=3.2 m.p., construcția cu nr. cadastral 3601103.110.07, garaj 29.1 m.p., toate înregistrate în drept de proprietate după Josanu Victor, situate în or. Drochia str. Xxxxx, exclusiv în limita valorii acțiunii civile concretizate și a cheltuielilor de asistență juridică suportate, aplicate prin încheierea Judecătoriei Drochia, sediul Central din 17.09.2020. 2. Pentru a se pronunța instanța de fond a reținut că, la data de 11 octombrie 2018, aproximativ pe la ora 14:55, Josanu Victor conducând autoturismul de model „Xxxxx” cu n/î XXXXX pe str. Independenței din or. Drochia, din direcția primăriei spre restaurantul „Oscar”, ajungând la trecerea de pietoni din regiunea magazinului „Lumea Copiilor”, semnalizată prin indicatorul 5.50.1 al RCR și marcajul rutier 1.14.1 al RCR, nu a manifestat atenție sporită la trafic, încălcând prevederile p.45 (1) lit. a), d) din Regulamentul Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.357 din 13 mai 2009, conform căruia conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția și situația rutieră, precum și de prevederile pct.45 alin.(2) al aceluiași regulament, potrivit căruia în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului și neisprăvindu-se cu conducerea autovehiculului, a tamponat pietonul Molodoi Aurica care traversa strada pe trecerea de pietoni, cauzându-i contuzie cerebrală, fractura osului sfenoidal stâng, echimozele și edemele părții pieloase a capului, feței, frunții, contuzia humerului proximal, care se califică la vătămare corporală medie. 3. Împotriva sentinței au declarat apeluri: 2 3.1. partea vătămată Molodoi Aurica, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea parțială a sentinței Judecătoriei Drochia sediul Central din 04.12.2020 cu adoptarea unei noi hotărâri, după cum urmează: în latura anulării măsurilor de asigurare a acțiunii civile cu dispunerea menținerii acestor măsuri; în latura soluționării acțiunii civile, cu adoptarea unei noi hotărâri în temeiul căreia Josanu Victor să fie obligat la recuperarea în beneficiul părții vătămate a prejudiciului material în cuantum de 12259,74 lei, a prejudiciului moral prin plata echivalentului patrimonial în cuantum de 40000 (patruzeci mii) lei, cu încasarea cheltuielilor de asistență juridică pentru întocmirea prezentei cereri de apel; menținerea în vigoare a prevederilor sentinței în latura cheltuielilor de asistență juridică deja dispuse spre încasare. În motivarea apelului a indicat faptul că acțiunea civilă a fost definitivată prin cererea de concretizare a acesteia din 23.05.2019, fiind adresată Organului de urmărire penală. De la parvenirea cauzei penale în instanța de judecată cuantumul pretențiilor materiale niciodată nu a fost revizuit, a avut un caracter ferm fiind dovedit prin documente fiscale corespunzătoare. În speță, a invocat în acea acțiune civilă că urmare accidentului a fost internată la spital în perioada 11.10.2018 - 02.11.2018 cu diagnosticul leziuni traumatice multiple corporale; fractura osului sfenoidal; contuzie cerebrală. A fost supusă multiplelor investigații medicale, inclusiv unor imposibile a fi efectuate în perimetrul raionului Drochia. După externare, în baza documentelor noi acumulate în cadrul investigațiilor medicale, la 14.11.2018 a fost reexaminată de către specialistul medic-legist, pentru serviciul căruia a plătit 320 lei, - care a concluzionat în privința sa: leziuni corporale în formă de contuzie cerebrală, fractura osului sfenoidal stâng, echimoze și edeme ale părții pieloase a capului, feței, frunții, contuzia humerului proximal care puteau fi cauzate în circumstanțele accidentului suferit. În baza concluziilor medicului - legist, la 01.12.2018 a fost pornită urmărirea penală conform semnelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal. A fost supusă procedurilor medicale costisitoare și dureroase. Este obligată la un tratament de recuperare îndelungat. I-a fost diagnosticată ostiomă, are dureri la cap, se află într-o stare de stres îndelungat, frustrare și neliniște. Prin raport direct de cauzalitate între fapta inculpatului și urmările survenite, i-a fost cauzat un prejudiciu material în cuantum de 5834, 74 lei, sumă pe care a cheltuit- o pentru investigațiile medicale și procurarea medicamentelor prescrise de medici. În cumul cu suma de 105 lei cheltuită pentru imprimarea fotografiilor care reflectă vătămările corporale, suma de 320 lei plătită specialistului medic - legist, suma de 6000 lei plătită avocatului pentru formularea contestației asupra procesului - verbal cu privire la contravenție și deciziei de aplicare a sancțiunii contravenționale în privința lui Josanu Victor, prejudiciul material cuprinde la ordinea zilei suma totală de 12259,74 lei. 3 A menționat că constatarea contravenției și emiterea deciziei de sancționare s-a produs în aspect temporal în momentul spitalizării ei și efectuării investigațiilor medicale în privința sa. Deci examinarea cauzei contravenționale nu s-a produs just, obiectiv și multe aspectual. De aceea a depus o contestație prin care a solicitat: să fie recunoscut nul procesul-verbal din 18.10.2018 despre constatarea comiterii contravenției prevăzute de art. 242 alin. (2) Cod Contravențional de către făptuitorul Josanu Victor să fie recunoscut nulă decizia din 18.10.2018 de aplicare a sancțiunii de 24 u.c. și 6 p.p., făptuitorului Josanu Victor în temeiul procesului-verbal cu privire la contravenția prevăzută de art. 242 alin. (2) Cod Contravențional. Evident, apelând la serviciile avocatului pentru formularea contestației și reprezentarea în instanța de judecată a intereselor sale de victimă, a suferit cheltuieli de asistență juridică în sumă de 6000 lei, necesitatea cărora rezultă din acțiunile culpabile ale inculpatului, care în situația de menținere a unei sancțiuni contravenționale în vigoare era în posibilitate de a scăpa de sancțiune penală pentru a evita dubla sancționare pentru aceeași faptă comisă. Se impunea o examinare amplă și obiectivă a cauzei prin aplicarea corectă a normelor materiale de calificare a faptei ilicite comise. Respectiva sumă se include în cuantumul prejudiciului material comis părții vătămate de inculpat și a solicitat să-i fie recuperată. Aceste sume în totalitatea lor de 12259,74 lei sunt dovedite cu mijloace admisibile de probă și sunt lipsite de careva caracter ambiguu. Toate probele în vederea admiterii acțiunii civile au fost administrate la etapa de urmărire penală, sunt reflectate în actul de învinuire și nu necesită calcule suplimentare. Inculpatul a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată, prin urmare a recunoscut toate probele administrate la urmărirea penală, a acționat în intenția obținerii unei pedepse mai blânde, deci recunoașterea acestor probe trebuia să fie incontestabilă. Partea vătămată a menționat că, în pofida examinării cauzei penale conform procedurii simplificate, prin recunoașterea tuturor probelor administrate la urmărirea penală de către inculpat nu a văzut la inculpat nici un semn de regret sau căință sinceră în raport cu ea. Nu a văzut și a auzit că dumnealui regretă problemele în care s-a pomenit. Până în prezent nici un leu din prejudiciul material și moral cauzat nu i-a fost recuperat. În cadrul examinării cauzei penale în instanță a fost tratată cu umilință de către inculpat, care deși a optat pentru o procedură simplificată a transformat discursul său într-o morală adresată părții - vătămate, de parcă cauza acestui accident ar fi neglijența ei sau trăsătură ei de pieton – „kamikadze” care intenționat parcurge marcajul trecerii pentru pietoni pentru a fi tamponată de mijloace de transport. Asemenea prestație în fața instanței de judecată nu a făcut decât să confirme veridicitatea pretențiilor sale din acțiunea civilă, privind încasarea prejudiciului moral. Regretă că instanța de fond nu le-a apreciat just și adecvat. 4 I-a fost cauzat un prejudiciu moral legat de suferințe de ordin psihic și absolut irecuperate de pârât. Durerea, suferința și rănirile fizice și psihice survin atunci când victimei i-a fost cauzată o traumă de ordin fiziologic sau psihologic. Sentimentul de anxietate, stres, neliniște, perturbare a vieții și neputință se constată atunci când victima, aflându-se într-o stare permanentă de frică, disconfort și retrăire, nu poate savura modul obișnuit de trai, simțindu-se, totodată, și incapabilă de a se bucura în modul cuvenit de garanțiile prescrise de lege. Sentimentul de frustrare, nedreptate și umilință reprezintă o stare de dezamăgire și neîncredere în raport cu valorile față de care este atașată victima, inclusiv modurile de protecție a acestora. Cu raportare la caz, în primul rând i-a fost cauzat un prejudiciu afectiv, deoarece i-au fost pricinuite dureri cauzate vătămărilor corporale, pe care le simte și astăzi. Medicii recomandă în legătură cu trauma cerebrală abținerea de la expunerea la soare pe timp de vară. Vătămările cauzate au schimbat cardinal modul său de viață, ceea ce se referă la prejudiciu de agrement. La fel, a fost nevoită să se sustragă de la serviciul său de executor judecătoresc. Persoanele cu care lucrează o cunosc că are deprinderea să fie prezentă la serviciu, să acționeze prompt la realizarea competențelor atribuite prin lege. A fost nevoită să lase serviciu pentru timpul cât s-a tratat, urmează și în continuare să sufere inconveniențele tratamentelor medicamentoase și intervențiilor medicilor. Partea vătămată a considerat că expresia bănească de 40000 lei a prejudiciului moral solicitată de la inculpat nu este una exagerată, în raport cu suferințele pe care le-a trăit, continuie să le trăiască și care urmează în viitor, inculpatul meritând să fie penalizat pecuniar pentru fapta comisă atât în raport cu statul, cât și în raport cu partea vătămată, pentru restabilirea în drepturile și interesele ei legitime. A considerat că suma de 5000 lei acordată de instanța de fond pentru recuperarea prejudiciului moral este chiar neadecvată și lipsită de caracter compensatoriu, astfel încât nu prezintă prin sine o satisfacție echitabilă părții vătămate, iese din practica judiciară uniformă care reflectă acordarea compensațiilor prejudiciului moral la moment. În cadrul examinării cauzei penale prin încheierile judecătorești din 19.12.2019 și 17.09.2020 întru asigurarea acțiunii civile a fost pus sechestru pe bunul imobil nr. cadastral 3601103.110 valorificat prin construcțiile respective. Prin sentința contestată prin prezenta cerere de apel instanța de fond a dispus anularea măsurilor de asigurare inițiale și suplimentare, la intrarea sentinței în vigoare. Soluția instanței de fond în vederea dispunerii anulării măsurilor de asigurare vine în contradicție chiar cu temeiul încheierilor emise în vederea admiterii acestor măsuri de asigurare. Fără careva temei justificat, instanța a suprimat dreptul acordat părții vătămate de garanție în vederea urmăririi patrimoniului inculpatului, întru executarea actelor judecătorești emise în favoarea sa. 3.2 procurorul în Procuratura r.Drochia Rusu Oleg, prin care a solicitat examinarea și admiterea apelului declarat, casarea parțială a sentinței Judecătoriei Drochia sediul Central din 04.12.2020 și încasarea de la Josanu Victor în folosul 5 statului a cheltuielilor judiciare în sumă de 960 de lei suportate la efectuarea expertizelor medico-legale ale părții vătămate, precum și menținerea sechestrului pe bunurile imobile cu nr. cadastral 3601103.110 situate în or. Drochia Xxxxx, pentru asigurarea recuperării pretențiilor materiale și morale ale părții vătămate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 01 martie 2022, apelul procurorului în Procuratura raionului Drochia, Rusu Oleg și apelul părții vătămate Molodoi Aurica au fost admise, inclusiv și din oficiu, sentința a fost casată în latura penală și civilă și referitor la cheltuielile judiciare cu pronunțarea unei noi hotărâri după cum urmează: În temeiul art.2 a Legii cu privire la amnistie în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, nr.243 din 24.12.2021, procesul penal în privința lui Josanu Victor pe art.264 alin.(1) Cod penal a fost încetat cu liberarea acestuia de răspundere penală stabilită prin sentință. Acțiunea civilă înaintată de Molodoi Aurica a fost admisă dispunând încasarea de la Josanu Victor în beneficiul lui Molodoi Aurica prejudiciul material în cuantum de 12 259,74 lei (douăsprezece mii două sute cincizeci și nouă,79 bani), prejudiciul moral în sumă de 40 000 (patruzeci mii) lei și cheltuielile pentru asistența juridică în sumă de 2400 (două mii patru sute) lei, pentru întocmirea cererii de apel. S-a încasat de la Josanu Victor în beneficiul statului cheltuielile judiciare pentru efectuarea expertizelor medico-legale 960 (nouă sute șaizeci) lei. În asigurarea executării acțiunii civile a fost păstrat sechestrul pe bunurile imobile: 1) bucătăria de vară cu nr. cadastral 3601103.110.02 situată pe strada Xxxxx din or. Drochia în valoare de 57280 lei ce aparține lui Josanu Victor; 2) bunul imobil cu nr. cadastral 3601103.110 S=0.0592 ha, inclusiv părțile componente ale acestuia: construcția cu nr. cadastral 3601103.110.02 construcție accesorie S=42.5 m.p.; construcția cu nr. cadastral 3601103.110.04 construcție accesorie S=10.3 m.p., construcția cu nr. cadastral 3601103.110.05 construcție subterană S=4.1 m.p., construcția cu nr. cadastral 3601103.110.06 construcție accesorie S=3.2 m.p., construcția cu nr. cadastral 3601103.110.07 garaj 29.1 m.p., toate înregistrate în drept de proprietate după Josanu Victor. Dispozițiile sentinței referitor la încasarea cheltuielilor de asistența juridică în sumă de 2400 lei pentru reprezentarea părții vătămate în instanța de fond, au fost păstrate fără modificări. 4.1. În motivarea soluției date, instanța de apel a reținut, că instanța în baza probelor administrate pe caz corect a concluzionat ca fiind dovedită vinovăția inculpatului Josanu Victor în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(1) Cod penal cu indiciu de calificare: „încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către o persoană care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății”, fapte prejudiciabile ce și-au găsit deplină confirmare în ședința de judecată. 6 Instanța de apel a menționat că necătând la faptul, că prima instanță corect a calificat acțiunile inculpatului, sentința în cauză urmează a fi casată cu emiterea unei noi hotărâri prin care procesul penal de învinuire a lui Josanu Victor în comiterea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(1) Cod penal, urmează a fi încetat în temeiul art.2 alin.(1) a Legii cu privire la amnistie în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, nr.243 din 24.12.2021. Instanța de apel a reținut că conform art.2 alin.(1) a Legii cu privire la amnistie în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, nr.243 din 24.12.2021 procesele penale în privința infracțiunilor săvârșite până la adoptarea prezentei legi, pentru care Codul penal nr.985/2002 prevede drept pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani, încetează la faza de urmărire penală sau la cea de judecare a cauzei, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege. Potrivit art.2 alin.(2) Procesul penal în privința infracțiunilor ușoare, mai puțin grave și grave, săvârșite până la adoptarea prezentei legi de persoane care, la data comiterii infracțiunii, nu atinseseră vârsta de 18 ani, încetează la faza de urmărire penală sau la faza de judecare a cauzei. Potrivit art.(3) Încetarea procesului penal conform alin.(1) și (2) are loc cu acordul scris al persoanei bănuite, învinuite sau inculpate”. Pentru infracțiunea prevăzută de art.264 alin.(1) Cod penal, infracțiune, ce a fost săvârșită de către inculpatul Josanu Victor legislația prevede o pedeapsă maximă sub formă de închisoare pe un termen de până la 2 ani. În prevederile Art.1. - (1) din legea sus menționată se indică faptul: ,,Prezenta lege se aplică condiționat și exclusiv persoanelor bănuite, învinuite și inculpate, precum și persoanelor condamnate, care sunt caracterizate pozitiv pe parcursul executării pedepsei, al perioadei de probațiune sau al termenului de probă și sunt evaluate psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu sau redus, dacă persoanele respective cad sub incidența prevederilor art.2-5, 7, 8”. Astfel, instanța de apel a considerat, că în conformitate cu art.2 alin.(1) a Legii cu privire la amnistie în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, nr.243 din 24.12.2021, procesul penal de învinuire a lui Josanu Victor în comiterea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(1) Cod penal urmează a fi încetat. Referitor la solicitarea procurorului privind încasarea din contul lui Josanu Victor a cheltuielilor judiciare, instanța de apel a admis-o. Instanța de apel luând în considerație prevederile art. 227, 229 Cod de procedură penală a considerat că în cadrul desfășurării urmăririi penale pe cauza respectivă au fost suportate cheltuieli legate de efectuarea unui șir de expertize medico-legale ale părții vătămate pe cauza nominalizată, determinate anume din comportamentul prejudiciabil al inculpatului, și aceste cheltuieli judiciare urmează a fi încasate din contul lui Josanu Victor - suma de 960,00 lei. Referitor la solicitarea procurorului privind menținerea sechestrului pe bunurile imobile cu nr. cadastral 3601103.110 situate în or. Drochia str. Xxxxx, pentru 7 asigurarea recuperării al pretențiilor materiale și morale ale părții vătămate, instanța de apel a menținut-o. Potrivit încheierii Judecătoriei Drochia sediul Central din 19.12.2019 a fost admis demersul procurorului în procuratura Drochia Victoria Robu cu privire la aplicarea sechestrului pe bunul imobil ale inculpatului Josanu Victor și a aplicat sechestru pe bunul imobil și anume: bucătăria de vară cu nr. cadastral 3601103.110.02 situată pe strada Xxxxx din or. Drochia, valoarea căreia este estimată în sumă de 57280,00 lei, ce aparține inculpatului Josanu Victor, în vederea asigurării acțiunii civile (Vol. II, f.d.38-39). Tinând seama de poziția expusă de către inculpatul Josanu Victor în ședința instanței de apel, precum, că el nu consideră că are careva obligațiuni materiale față de partea vătămată, instanța de apel a considerat necesar a păstra sechestrul pe bunurile imobile ce aparțin inculpatului, în asigurarea executării pretențiilor de ordin civil. Referitor la solicitarea părții vătămate în latura soluționării acțiunii civile, cu adoptarea unei noi hotărâri în temeiul căreia Josanu Victor să fie obligat la recuperarea în beneficiul acesteia a prejudiciului material în cuantum de 12259,74 lei, a prejudiciului moral prin plata echivalentului patrimonial în cuantum de 40000 (patruzeci mii) lei, cu încasarea cheltuielilor de asistență juridică pentru întocmirea prezentei cereri de apel; menținerea în vigoare a prevederilor sentinței în latura cheltuielilor de asistență juridică deja dispuse spre încasare, instanța de apel a conchis necesar a admite solicitarea acesteia. Astfel, luînd în considerație prevederile art. 1423 alin.(1) Cod civil instanța de apel a considerat, că la determinarea compensației pentru prejudiciul moral trebuie să se țină cont de importanța valorii morale lezate pentru persoana vătămată. Instanța de apel a menționat că la stabilirea indemnizației bănești instanța de judecată trebuie să țină cont de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului. Acest criteriu va avea o aplicare limitată în materia respectivă, deoarece neglijează regulile și principiile răspunderii delictuale. Potrivit acestui criteriu, persoana care a suportat un prejudiciu moral minim va primi o despăgubire considerabilă, dacă autorul a comis fapta cu vinovăție gravă, în timp ce altă persoană va primi o despăgubire mică, deși a suferit un prejudiciu moral mare, dacă autorul a comis fapta cu o vinovăție mai ușoară. Ținând cont de criteriul echității, care presupune că despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie juste, raționale și echitabile, adică trebuie stabilite ca să asigure efectiv o compensare suficientă, fiind menținut echilibrul între daunele efectiv cauzate și suma acordată urmând a fi încasat de la Josanu Victor în beneficiul lui Molodoi Aurica suma de 40000 lei. Dispunând încasarea prejudiciului în suma solicitată de partea vătămată, instanța de apel a menționat comportamentul nepăsător al inculpatului, atât pe parcursul urmăririi penale, judecării cauzei în instanța de fond, cât și în ordine de apel, care nu a conștientizat consecințele survenite de pe urma acțiunilor sale prejudiciabile, nu a încercat în nici un mod să recupereze prejudiciile cauzate prin infracțiunea comisă. 8 Respectivul comportament neglijent și ofensator manifestat de inculpat a determinat partea vătămată să suporte suferințe psihice și morale suplimentare. Totodată, s-a încasat de la Josanu Victor în beneficiul lui Molodoi Aurica cheltuielile de judecată suplimentar la cele încasate de instanța de fond în sumă de 4800,00 lei și anume 2400,00lei (cheltuieli ce țin de asistența juridică a avocatului privind întocmirea cererii de apel), acestea fiind demonstrate prin bonurile de plată anexate la materialele cauzei.

Împotriva deciziei instanței de apel declară recursuri ordinare: 5.1. procurorul Pasat Liliana, prin care indicând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei atacate, cu dispunerea rejudecării cauzei penale în instanța de apel, în alt complet de judecată. În motivarea cererii de recurs procurorul indică următoarele motive: - temei pentru declararea recursului ordinar constituie prevederile art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, potrivit căruia decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; - decizia instanței de apel ce ține de încetarea în privința lui Josanu Victor a procesului penal în temeiul art. 2 alin. 1) al Legii cu privire la amnistie în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, nr. 243 din 24.12.2021. pe art. 264 alin.(l) Cod penal, cu liberarea acestuia de răspundere penală, procurorul o consideră ilegală și neîntemeiată; - procurorul menționează că amnistia este actul, prin care se înlătură răspunderea penală și consecințele condamnării pentru infracțiunile săvârșite până la apariția sa; - noțiunea de amnistie se regăsește în art. 107 Cod penal, unde se stipulează că aceasta reprezintă actul ce are ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei, fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei; - prin urmare, luând în considerare, că o hotărâre judecătorească de aplicare a amnistiei nu constituie temei de reabilitare a persoanei (art. 285 alin.(2), 274 pct. 4) Cod de procedură penală), amnistia poate fi aplicată doar după cercetarea tuturor probelor și stabilirea vinovăției persoanei în comiterea infracțiunii incriminate, în ordinea art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală, pe caz urmând a fi adoptată o hotărâre de condamnare cu liberarea, reducere ori comutare a pedepselor penale; - instanța de apel corect a concluzionat faptul, că inculpatul Josanu Victor cade sub incidența Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia, însă incorect a încetat procesul penal pe art. 264 alin. (1) Cod penal cu liberarea acesteia de răspundere penală; - reieșind din cele expuse, procurorul consideră că instanța de apel incorect a aplicat normele de procedură penală, ce prevăd aplicarea amnistiei. 5.2. inculpatul Josanu Victor, prin care indicând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a deciziei atacate, în ce privește latura civilă, ca neîntemeiată, cu pronunțarea unei noi decizii, prin care acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Molodoi Aurica, să fie respinsă 9 integral, dispunând ca asupra cuantumului despăgubirilor de ordin material și moral să decidă instanța în ordine civilă. În motivarea cererii de recurs inculpatul indică următoarele motive: - drept temei al declarării recursului împotriva deciziei instanței de apel, îl constituie prevederile art.427 alin. (l) pct.6) Cod de procedură penală, faptul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; - recurentul menționează că instanța de apel, drept probă, la calcularea cuantumului prejudiciului material, eronat a pus la bază bonuri de casă prezentate de către partea vătămată și care reflectă anumite cheltuieli pretins suportate de către partea vătămată în urma accidentului rutier. Or, aceste bonuri de casă reflectă doar faptul că partea vătămată a procurat produse cosmetice și analoagele lor și nicidecum careva medicamente utilizate pentru tratament medical; - cu referire la alegațiile părții vătămate precum pe toată perioada cercetării cazului inculpatul a manifestat un comportament nepăsător, alegații menținute de instanța de apel, acestea sunt neîntemeiate și nefondate. Or, chiar a doua zi după accidentul rutier inculpatul personal a vizitat partea vătămată la spital, i-a adus un pachet cu produse alimentare, fapt ce poate să-i confirme chiar și mama părții vătămate precum și medicul de gardă; - recurentul menționează că el din start î-și făcea griji despre sănătatea părții vătămate, o vizita, o întreba cum se simte și dacă are nevoie de careva suport moral și/sau material din partea acestuia, la ce partea vătămată i-a declarat că nu are nevoie de nimic, deoarece îi sunt administrate doar niște picurători după care pleacă acasă. Acest fapt denotă că de facto partea vătămată nici nu a fost internată în staționar, circumstanță ce a fost ignorată atât de organul de urmărire penală cât și de instanțele inferioare; - recurentul face trimitere și la Regulamentul Circulației Rutiere care stipulează că și pietonul înainte de a se angaja în traversarea străzii are obligația de a se convinge că o poate face în siguranță. Necătând la faptul că partea vătămată a încercat să traverseze strada la trecerea de pietoni, ultima ignorând prevederile expuse supra, nu s-a asigurat și vorbind la telefon nici nu s-a uitat prin părți și a pășit pe partea carosabilă el fiind în imposibilitate fizică de a reacționa promt în vederea evitării tamponării; - la stabilirea cuantumului prejudiciului material și moral instanța de apel, eronat nu a dat apreciere rolului victimei la comiterea acestei infracțiuni; - recurentul menționează că este pensionar și că în prezent unica sursă de venit de care beneficiază este pensia în mărime de 2400 lei, alte surse de venit el nu are. Este parțial de acord cu cuantumul prejudiciului material dispus spre achitare și tot odată consideră că cuantumul prejudiciului moral stabilit de instanță este exagerat și neîntemeiat; - instanța de apel urma să determine mărimea compensației și în baza criteriilor specificate la art.219 alin. (4) Cod de procedură penală și în baza art. 2037 Cod civil; 10 - prejudiciul moral urma a fi corespunzător suferințelor suportate de partea vătămată Molodoi Aurica. La stabilirea acestora, instanța de apel urma să rețină factori importanți, și anume: incriminarea unei infracțiuni mai puțin grave, infracțiunea incriminată a fost comisă din imprudență, durata urmăririi penale, etc; - estimarea de către partea vătămată a prejudiciului moral și material în cuantumul admis inculpatul o consideră ca fiind una exagerată, iar compensația într-un echivalent bănesc mai mic, pentru prejudiciul moral suferit în urma accidentului rutier, poate fi considerată o satisfacție echitabilă și proporționată suferințelor sale; - inculpatul remarcă că prejudiciul moral nu poate fi deturnat de la scopul său, prin majorare, așa cum solicită partea vătămată în acțiune, or acest lucru i-ar conferi un folos material necuvenit, fără o justificare cauzală în eroarea penală și consecințele acesteia.

Referință asupra recursurilor a depus partea vătămată Molodoi Aurica, prin care a solicitat ca admisibilitatea recursului procurorului urmează să fie decisă la discreția instanței, iar recursul inculpatului să fie respins ca inadmisibil.

Referitor la recursul declarat de către inculpatul Josanu Victor. Judecînd argumentele recursului în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, cu menținerea deciziei atacate în această parte din următoarele motive. În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recurs ordinar în termen. Conform prevederilor art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să-l respingă ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate. Inculpatul în cererea sa de recurs invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit atestă că motivele invocate de recurent în argumentarea recursului nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei. Astfel, Colegiul penal lărgit notează prin hotărârea adoptată instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelurile declarate, întemeindu-și soluția în baza probelor cercetate de prima instanță, verificate și apreciate just de instanța de apel. La fel, Colegiul penal lărgit conchide că decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția, motivarea soluției fiind în corespundere cu dispozitivul hotărârii, acesta fiind expus clar, cauza fiind examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală. În acest sens, se atestă 11 că instanța de apel nu a comis vreo eroare de fapt sau de drept ce ar afecta legalitatea și corectitudinea deciziei contestate, din care considerente în speță nu este incident temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Vizavi de aprecierea cuantumului prejudiciului material și moral, care după opinia recurentului este neîntemeiat, instanța de recurs apreciază despăgubirea în valoare de 12259,74 lei – prejudiciul material și 40.000 – prejudiciul moral lei este una compensatorie. Astfel, argumentul recurentului precum că „estimarea de către partea vătămată a prejudiciului moral și material în cuantumul admis este una exagerată”, Colegiul penal lărgit îl consideră neîntemeiat și declarativ, or la materialele cauzei penale există cererea de concretizare a cererii de înaintare a acțiunii civile în procesul-penal din 12.12.2018 prin care Molodoi Aurica a solicitat încasarea din contul lui Josanu Victor în beneficiul lui Molodoi Aurica a prejudiciului material de 12259,74 lei, încasarea din contul lui Josanu Victor în beneficiul lui Molodoi Aurica a prejudiciului moral în echivalent patrimonial de 40000 lei, la fel și încasarea tuturor cheltuielilor de judecată, anexând copiile adeverite a rețetelor medicale și a bonurilor fiscale de procurare a medicamentelor. Prin urmare, instanța de apel întemeiat a încasat prejudiciul material și moral în suma solicitată de partea vătămată, luînd în considerație și comportamentul nepăsător al inculpatului, atât pe parcursul urmăririi penale, judecării cauzei în instanța de fond, cât și în ordine de apel, care în ședința instanței de apel s-a expus asupra faptului că el nu consideră că are careva obligațiuni materiale față de partea vătămată și care nu a conștientizat consecințele survenite de pe urma acțiunilor sale prejudiciabile, nu a încercat în nici un mod să recupereze prejudiciile cauzate prin infracțiunea comisă. Totodată, conform art. 219 alin. (4), 220 alin. (3), 387 alin. (1) Cod de procedură penală, art. 2037 Cod civil, la evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral, instanța de judecată ia în considerare suferințele fizice ale victimei, etc. Hotărârea privind acțiunea civilă se adoptă în conformitate cu normele dreptului civil. O dată cu sentința de condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sunt dovedite temeiurile și mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite acțiunea civilă, în tot sau în parte, ori o respinge. Mărimea compensației pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vătămate. Totodată, este important de a specifica că, instanța de apel, la determinarea mărimii compensației pentru prejudiciul moral, a luat în considerație atât aprecierea subiectivă privind gravitatea cauzării suferințelor psihice și fizice, cât și datele obiective care certifică acest fapt, precum și alte circumstanțe subsidiare, cum sunt 12 situația persoanei care poartă răspunderea pentru cauzarea prejudiciului moral. Față de cele ce preced, instanța de recurs menționează că despăgubirile pentru daune morale se disting de cele pentru daune materiale prin faptul că acestea nu se probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare. De asemenea, Colegiul penal lărgit atestă că motivele invocate de recurent în cererea de recurs, au constituit obiect de discuție în instanța de apel, în privința cărora instanța de apel în decizia sa (f.d. 158-167, vol. II), s-a expus motivat, iar temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate nu se identifică, or instanța de apel s-a expus în decizia sa, argumentat asupra fiecărui argument, iar motivarea din decizia acesteia, în virtutea corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs ordinar o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În concluzie, Colegiul penal lărgit conchide că motivele indicate de către recurent, nu sunt întemeiate din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei adoptate pe caz. În baza celor expuse, Colegiul penal lărgit conchide că recursul ordinar declarat de către inculpatul Josanu Victor, urmează a fi respins ca inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat, deoarece temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în instanța de recurs ordinar. 7.1. Referitor la recursul ordinat declarat de către procuror. Obiect de examinare a instanței de recurs îl reprezintă doar chestiunea privind aplicarea Legii nr. 243 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Judecând recursul ordinar în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea parțială a deciziei instanței de apel în latura penală și dispunerea rejudecării cauzei în această parte în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată (art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală). Din raportarea jurisprudenței naționale la cea a CtEDO rezultă că în cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile ce urmează să le soluționeze instanța de apel, hotărârea acesteia urmează a fi desființată parțial sau total, cu trimiterea cauzei la rejudecare, or eroarea de drept admisă în cadrul unei proceduri precedente, afectează echitatea procedurii și instanțele de recurs sunt obligate de a rectifica eroarea de procedură admisă de instanțele ierarhic inferioare, în caz contrar, art. 6 CEDO este încălcat (hotărârea CEDO Leoni versus Italia). Reieșind din temeiurile de drept ale recursului ordinar declarat, se reține că 13 titularul invocă incidența cazurilor de casare prevăzute la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Verificând și analizând decizia instanței de apel, raportat la argumentele recurentului, Colegiul a reținut că acestea și-au găsit confirmare și statuează că instanța de apel și-a motivat soluția contradictoriu și partea descriptivă nu corespunde dispozitivului hotărârii. Colegiul menționează că la întocmirea unei hotărâri, instanța trebuie să îndeplinească cerințele art. 394 Cod de procedură penală și să soluționeze toate chestiunile prevăzute în art. 385 și art. 397 Cod de procedură penală. Potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată, iar conținutul ei se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea. Totodată, potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă printre altele și motivele adoptării soluției date. La caz, prima instanță a examinat învinuirea adusă în fond și a adoptat soluția de condamnare a lui Josanu Victor în baza art. 264 alin. (1) Cod penal la închisoare pe un termen de 2 ani, cu suspendarea executării pedepsei pe un termen de probațiune de 1 an, conform art. 90 Cod penal. Criticând sentința pentru netemeinicie, apel a declarat procurorul și partea vătămată, care au solicitat casarea parțială a sentinței, iar în ședința de judecată a instanței de apel din 01.03.2022, inculpatul și avocatul său Lupăcescu Veaceslav a solicitat aplicarea Legii nr. 243 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Instanța de apel expunându-se asupra solicitării inculpatului și a apărătorului acestuia a conchis că starea de fapt concordă cu cea de drept, Josanu Victor corect fiind recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, cauza fiind examinată în procedura prevăzută de art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală și a decis că „Procesul penal în privința lui Josanu Victor pe art. 264 alin. (1) Cod penal a fost încetat, cu liberarea acestuia de răspundere penală stabilită prin sentință în temeiul art. 2 din Legea nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova”. Cu toate că în descriptivul deciziei, instanța de apel, nu face referire la prevederile art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală, care prevede că sentința de condamnare se adoptă cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de la executarea ei în cazul amnistiei, conform art. 107 Cod penal și în cazurile prevăzute de art. 89 alin. (2) lit. a), b), c), e), f) și g) din Codul penal, în dispozitiv a pronunțat soluția de încetare a procesului penal în privința lui Josanu Victor recunoscut vinovat conform art. 264 alin. (1) Cod penal, cu liberarea acestuia de răspundere penală în temeiul art. 2 alin. (1) din Legea nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. 14 Colegiul penal lărgit găsește necesar a puncta că această statuare a instanței de apel contravine normelor penale și celor de procedură penală precum și practicii judiciare constante, or, chiar dacă se constată că sentința de condamnare este întemeiată (partea descriptivă a hotărârii), se conchide că procesele penale urmează a fi încetate (partea dispozitivă). În corespundere cu art. 107 alin. (1) Cod penal, amnistia este actul ce are ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei, fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei. Astfel, ținând cont de faptul că solicitarea de aplicare a actului de amnistie a intervenit la faza de judecare a apelului, instanța urma a adopta și pronunța o hotărâre în conformitate cu prevederile art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală, potrivit cărora se adoptă o sentință de condamnare cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de executarea ei în cazul amnistiei conform art.107 Cod penal, deoarece adoptarea unei sentințe de încetare a procesului penal conform art. 391 Cod de procedură penală, este posibilă doar la faza punerii pe rol a cauzei (art. 345 Cod de procedură penală coroborat cu art. 350 Cod de procedură penală), în celelalte cazuri, hotărârea se adoptă în baza art. 389-390 Cod de procedură penală. Tot aici se menționează că, legiuitorul în prevederile art. 391 Cod de procedură penală (sentința de încetare a procesului penal), nu a statuat că, după ce procedura continuă în mod obișnuit și instanța hotărăște asupra învinuirii înaintate inculpatului, ea va adopta o sentință de încetare a procesului penal în cazul aplicării actului amnistiei, ca de altfel și al prescripției. Or, aceste două cazuri de nereabilitare a persoanei, spre deosebire de celelalte situații similare, regăsite în art. 391 Cod de procedură penală, sunt soluționate, după faza ședinței preliminare (art. 332 alin. (5), 384 Cod de procedură penală), doar în cadrul adoptării unei sentințe sau deciziei (instanței de apel) de condamnare, în virtutea esenței sale procedurale și a specificului de a hotărî asupra învinuirii formulate inculpatului în condițiile prescrise la art. 389, 394 alin. (1) și (2) și 395 Cod de procedură penală, spre deosebire de cele prevăzute în art. 394 alin. (4) și 396 Cod de procedură penală, adică cele proprii unei sentințe de încetare. Mai mult, prevederile de drept enunțate nu sunt declarate neconstituționale și nici nu contravin reglementărilor internaționale, pentru a fi exceptate și omise, deci urmează a fi aplicate întocmai (art. 1 alin. (1), art. 7 alin. (1) – (8) Cod de procedură penală). Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția admiterii recursului ordinar, casării parțiale a deciziei și dispunerea rejudecării cauzei în această parte de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe corespunzător și în strictă conformitate cu prevederile legii 15 penale și procesual-penale asupra tuturor circumstanțelor de fapt și de drept ale cauzei și să țină seama de cele invocate în prezenta decizie și nemijlocit de motivele casării acesteia, să înlăture omisiunile admise și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către inculpatul Josanu Victor. Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Pasat Liliana, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 01 martie 2022 în latura penală, în cauza penală privindu-l pe Josanu Victor Xxxxx, și dispune rejudecarea cauzei în această parte, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În rest se mențin dispozițiile deciziei atacate. Decizia nu se supune nici unei căi de atac în partea dispunerii rejudecării cauzei, în rest, este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 20 octombrie 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Catan Liliana Țurcan Anatolie Plămădeală Ghenadie 16