1ra-660/22 — art. 186 al. 1, art. 186 al. 2 lit. d CP

1ra-660/22 — art. 186 al. 1, art. 186 al. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-660/2022

1-20137376-01-1ra-04052022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

13 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Boico Victor, Plămădeală Ghenadie,

examinând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Plămădeală Roman în numele inculpatului, împotriva sentinței Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani din 30 iunie 2021 și deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 15 februarie 2022, în cauza penală în privința

lui,

Gotca Maxim ……………………………..

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 03.11.2020 – 30.06.2021;

Instanța de apel: 04.08.2021 – 15.02.2022;

Instanța de recurs: 04.05.2022 – 13.07.2022.

A C O N S T A T A T :

pronunțată în urma examinării cauzei penale în baza probelor administrate

în faza de urmărire penală, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală,

Gotca Maxim a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 186 alin. (1) și art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, și

condamnat pentru faptele săvârșite.

S-a aplicat lui Gotca Maxim pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 3 (trei) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 186 alin. (1) din

Codul penal (episodul din 12 octombrie 2020).

S-a aplicat lui Gotca Maxim pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 6 (șase) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 186 alin. (2) lit. d)

Cod penal (episodul din 07 octombrie 2020).

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, s-a stabilit lui Gotca Maxim

pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al

1

pedepselor aplicate, în formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) luni, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Conform art. 90 Cod penal, pedeapsa sub formă de închisoare numită

lui Gotca Maxim, s-a suspendat condiționat pe un termen de probă de 3 (trei)

ani.

S-a încasat de la Gotca Maxim, suma de bani în mărime de 8312 (opt

mii trei sute doisprezece) lei – cu caracter de prejudiciu material cauzat prin

infracțiune.

S-a încasat de la Gotca Maxim, în folosul statului cheltuielile judiciare

în sumă de 1078 (o mie șaptezeci și opt) lei.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

fond a constatat că, Gotca Maxim, la 12 octombrie 2020, aproximativ la ora

22:00 min., aflându-se pe str. Cașu Gheorghe din mun. Chișinău, urmărind

scopul sustragerii bunurilor altei persoane, dându-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și

admițând în mod conștient survenirea acestora, folosindu-se de faptul că nu

era observat de nimeni, pe ascuns a sustras de pe gardul căminului USM

telefonul mobil de modelul „Samsung A70” la prețul de 7200 lei, care

aparținea cet. Chicu Valeriu, și cu bunul sustras a părăsit locul comiterii

infracțiunii, căuzându-i părții vătămate Chicu Valeriu un prejudiciul

material în sumă de 7200 lei.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Gotca Maxim a săvârșit furtul,

adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, infracțiune prevăzută

la art. 186 alin. (1) din Codul penal.

Tot el, Gotca Maxim, la 07 octombrie 2020, aflându-se la stația peco

amplasată pe str. Arborilor nr. 17 din mun. Chișinău, urmărind scopul

sustragerii bunurilor altei persoane, dându-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și

admițând în mod conștient survenirea acestora, folosindu-se de faptul că nu

era observat de nimeni, pe ascuns a sustras de la Guțu Alexei un telefon

mobil de model „Google Pixel 3A”, cu numărul IMEI xxxxxxxxxxxxxxxxxx,

în care era cartela SIM cu nr. xxxxxxxxxxx, la preț de 350 de euro, care

conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei de la data comiterii

faptei constituia suma de 6960 lei, căști pentru telefon de model „Marshal”

la prețul de 80 dolari SUA, care conform cursului oficial al Băncii Naționale

a Moldovei de la data comiterii faptei constituia suma de 1352 lei, și un

hanorac de culoare roșie cu înscrisuri de culoare albă, și cu bunurile sustrase

a părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzându-i părții vătămate Guțu Alexei

un prejudiciul material considerabil în sumă totală de 8312 lei.

2

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Gotca Maxim Andrei a săvârșit

furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit cu

cauzarea de daune în proporții considerabile, infracțiune prevăzută la art.

186 alin. (2) lit. d) Cod penal.

Roman în numele inculpatului, prin care a solicitat casarea parțială a

sentinței menționate în partea individualizării pedepsei penale și

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care să-i fie aplicată lui Gotca Maxim, o pedeapsă minimă sub

formă de muncă neremunerată în folosul comunității.

3.1 În argumentarea apelului declarat a invocat că, instanța de fond la

stabilirea pedepsei cu executare nu a ținut cont de faptul că inculpatul a

recunoscut integral vina, a contribuit activ pe parcursul fazei de urmărire

penală cât și în cadrul cercetării judecătorești prin expunerea factologică și

în detaliu a tuturor circumstanțelor importante pe caz, de faptul că nu sunt

plângeri în privința acestuia, este o persoană tânără, de căința exprimată a

acestuia vis-a-vis de fapta comisă cât și faptul că Gotca Maxim a comunicat

că este de acord să execute pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în

folosul comunității etc.

La fel, a menționat faptul că Gotca Maxim pe parcursul desfășurării

prezentului proces s-a manifestat ca o persoană sinceră și care a apreciat că,

consecințele faptelor săvârșite constituie o greșeală, iar pe viitor dânsul va

depune tot efortul pentru a înlătura rezultatul acesteia, motiv din care

consideră că pedeapsa sub formă de închisoare cu aplicarea prevederilor art.

90 Cod penal, aplicată prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani)

din data 30 iunie 2021 este una prea aspră.

Astfel partea apărării consideră neîntemeiată soluția instanței de fond

referitor la aplicarea în privința lui Gotca Maxim a unei pedepse sub formă

de închisoare cu dispunerea suspendării condiționate a acesteia și nu a

aplicării unei pedepse sub forma muncii neremunerate în folosul

comunității ori, la aplicarea și individualizarea pedepsei urmează să se țină

cont și de principiul umanismului, de scopul legii penale precum și de faptul

că pedeapsa penală reprezintă în sine o măsură de constrângere aplicată

celui vinovat de săvârșirea unei infracțiuni, aceasta având și funcția de

prevenție generală și specială.

2022 a fost respins ca nefondat apelul avocatului în numele inculpatului,

fiind menținută fără modificări sentința Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani din 30 iunie 2021, privindu-l pe Gotca Maxim.

4.1 Instanța de apel a constatat că, judecata în instanța de fond s-a

3

desfășurat pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale, conform

prevederilor art. 3641 Cod procedură penală, în baza cererii scrise personal

de inculpat (f.d.161), acceptată prin încheierea instanței de judecată din

17.06.2021 (f.d.162).

S-a reținut că instanța de fond a respectat normele procesuale, a

verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele

cauzei și a dat probelor administrate în faza de urmărire penală, acceptate

de inculpat, o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția

inculpatului Gotca Maxim în baza art. 186 alin. (1) și art. 186 alin. (2) lit. d)

Cod penal.

Instanța de apel a considerat dovedită vina inculpatului Gotca Maxim

în comiterea infracțiunilor de „furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor

altei persoane”, și „furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei

persoane, săvârșit cu cauzarea de daune în proporții considerabile” care au

fost just încadrată în baza art. 186 alin. (1) și art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal.

Totodată, având în vedere argumentele apelului declarat în coraport

cu circumstanțele constatate s-a reținut că sancțiunea art. 186 alin. (1) Cod

penal, prevede pedeapsa sub formă de amendă în mărime de până la 650

unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de

la 120 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 2 ani. Sancțiunea art. 186

alin. (2) Cod penal, prevede pedeapsa sub formă de amendă în mărime de la

650 la 1350 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul

comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 4 ani.

Drept circumstanță atenuantă în privința lui Gotca Maxim, prin

prisma dispoziției art. 76 alin. (1) Cod penal, instanța de judecată a identificat

doar săvârșirea infracțiunii de către o persoană care a atins vârsta de 18 ani,

dar nu a atins vârsta de 21 de ani, recunoașterea vinovăției și insistența ca

judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală,

iar careva circumstanțe ce agravează răspunderea inculpatului, instanța de

judecată nu a reținut. La caz, instanța de judecată a aplicat și prevederile art.

70 alin. (31) Cod penal, potrivit cărora la aplicarea pedepsei persoanelor care

au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani, care au săvârșit

infracțiune la vârsta de la 18 până la 21 de ani, maximul pedepsei se reduce

cu o tremie.

În atare situație și în condițiile și limitele de pedeapsă prevăzută la art.

186 alin. (1) și art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, după aplicarea prevederilor

art. 70 alin. (31) Cod penal, instanța de judecată, în temeiul art. 3641 alin. (8)

Cod de procedură penală, va reduce pedeapsa cu o treime din maximul și

4

din minimul prevăzut de sancțiune, ca în consecință să se concluzioneze

despre necesitatea stabilirii unor noi limite cu care va opera instanța de

judecată la stabilirea pedepsei inculpatului.

Instanța de fond la individualizarea judiciară a pedepsei penale ce

urmează a fi stabilită în sarcina inculpatului Gotca Maxim, a ținut cont de

prevederile art. 75 Cod penal.

La stabilirea modului, măsurii, categoriei și termenului pedepsei,

instanța de fond la fel a ținut cont de gradul prejudiciabil al infracțiunii

săvârșite, că infracțiunile comise de inculpat fac parte din categoria celor

ușoare și mai puțin grave, de faptele comise, că acestea atentează asupra

relațiilor sociale referitoare la dreptul de proprietate, de persoana celui

vinovat, că inculpatul Gotca Maxim, care nu este la prima abatere de la lege,

a recunoscut vina și a cerut examinarea cauzei în procedura simplificată de

judecare a cauzei în baza probelor administrate la faza urmăririi penale, nu

se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării vinovatului, și anume că acesta poate fi reeducat

doar cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare.

S-a stabilit că instanța de fond întemeiat a aplicat lui Gotca Maxim prin

prisma art. 84 alin. (1) Cod penal, pedeapsa definitivă pentru concurs de

infracțiuni prin cumulul parțial al pedepselor aplicate inculpatului,

închisoare pe un termen de 8 (opt) luni.

Totodată, conform art. 90 Cod penal, instanța de fond a ajuns la

concluzia de a aplica în privința inculpatului suspendarea condiționată pe

un termen de 3 ani, considerând că anume această pedeapsă este echitabilă

și suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și

intereselor statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiunea comisă

de către inculpat, iar pedeapsă stabilită inculpatului este aptă de a îndeplini

funcțiile și de a realiza scopul în contextul gradului de pericol social a faptei

comise de inculpat, cât și personalității acestuia.

Analizând solicitarea apărării referitor la aplicarea în privința lui

Gotca Maxim a unei pedepse mai blânde, Colegiul a constatat că corectarea

inculpatului, ca scop al pedepsei penale, presupune conștientizarea de către

infractor a celor săvârșite și reîncadrarea lui în activitatea societății, pe când

inculpatul Gotca Maxim a săvârșit anterior mai multe infracțiuni care au fost

încetate pe motiv de împăcare cu părțile vătămate, respectiv nu a tras

concluziile necesare și din nou a comis o infracțiune, astfel comportamentul

numitului denotă lipsă de încredere.

Instanța de apel a considerat că faptul că Gotca Maxim a recunoscut

vinovăția și s-a căit sincer de cele comise - nu constituie circumstanțe privind

aplicarea unei pedepse mai blânde decât cea fixată de prima instanță or,

5

aceste circumstanțe care au fost luate în considerație de către instanța de

fond la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului și grație acestora a

beneficiat de reducerea pedepsei.

avocatul Plămădeală Roman în numele inculpatului, prin care invocând

incidența pct. 6) și 10) a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală, a

solicitat casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 30 iunie

2021 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 februarie

2022, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care lui Gotca

Maxim să-i fie stabilită o pedeapsă minimă sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității.

5.1 În motivarea recursului ordinar declarat, a invocat următoarele

argumente:

- instanța de fond la stabilirea categoriei de pedeapsă urma să țină cont

de faptul că, inculpatul Gotca Maxim, a recunoscut integral vina, a contribuit

activ pe parcursul fazei de urmărire penală cât și în cadrul cercetării

judecătorești prin expunerea factologică și în detaliu a tuturor

circumstanțelor importante pe caz, de faptul că este o persoană tânără, de

căința exprimată a acestuia vis-a-vis de fapta comisă cât și faptul că Gotca

Maxim, a comunicat că este de acord să execute pedeapsa sub formă de

muncă neremunerată în folosul comunității etc.

- Gotca Maxim pe parcursul desfășurării prezentului proces s-a

manifestat ca o persoană sinceră și care a apreciat că consecințele faptelor

săvârșite constituie o greșeală, iar pe viitor, dânsul va depune tot efortul

pentru a înlătura rezultatul acesteia, motiv din care consideră că pedeapsa

sub formă de închisoare cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, aplicată

prin sentinței Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din data 30 iunie 2021 și

menținută prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău este una

prea aspră;

- instanțele inferioare nu au motivat și argumentat corespunzător în

hotărârile pronunțate faptul imposibilității aplicării în privința inculpatului

Gotca Maxim a unei pedepse sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității și că această pedeapsă nu ar permite atingerea scopului de

reeducare a persoanei condamnate.

procurorul a prezentat referință pe marginea recursului declarat de

procuror, pledând pentru netemeinicia recursului ca inadmisibil.

declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea

sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate din următoarele considerente.

6

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în

drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că

argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate.

Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 din

Codul de procedură penală.

Conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.

427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate

și argumentate de recurent.

Din conținutul recursului, se constată că avocatul Plămădeală Roman

face trimitere la temeiurile de casare stipulate de art. 427 alin. (1) pct. 6) și

10) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și apel atunci când, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția și pentru că s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale, menționând că prin hotărârile instanțelor de judecată,

atacate, inculpatului Gotca Maxim, i-a fost aplicată o pedeapsă prea aspră,

fără a ține cont de alternativa prevăzută de sancțiunea normei penale

imputate, adică în fond critica recurentului se referă la aplicarea pedepsei.

Astfel, ce ține de temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, în sensul că „hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază”, Colegiul penal în urma cercetării materialelor cauzei

constată că acesta nu și-a găsit confirmarea, dat fiind faptul că, instanța de

apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin.

(1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată și-a

întemeiat soluția de menținere a sentinței primei instanțe fără modificări,

concluzia la care a ajuns instanța de apel în urma verificării probelor

apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală și a circumstanțelor

cauzei, conformându-se cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, a emis

o decizie care cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția, și în partea

contestată de recurent în prezentul recurs, din care considerente instanța de

recurs nu identifică motive justificative de a interveni în respectiva decizie.

7

Verificând materialele dosarului în raport cu alegația că instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, Colegiul penal

conchide că la judecarea apelului instanța a examinat prezenta cauză penală

în baza probelor administrate legal de către organul de urmărire penală și

verificate în ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4)

și 101 Cod de procedură penală, a ținut cont de motivele expuse de apelant

expunându-se detaliat asupra criticilor inovate, astfel ajungând la concluzia

corectă cu privire la vinovăția inculpatului, termenul și modalitatea de

executare a pedepsei aplicate.

Privator la alegațiile recurentului privind asprimea pedepsei aplicate

inculpatului Gotca Maxim, Colegiul penal atestă că instanța de apel a

acordat deplină eficiență prevederilor art. 6, 7, 61, 75, 84 Cod penal în

coraport cu prevederile art. 90 Cod penal și art. 3641 Cod de procedură

penală, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia,

de persoana inculpatului, de circumstanțele care atenuează ori agravează

răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării ei, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

La individualizarea pedepsei penale stabilite inculpatului în speță,

instanțele de fond au pus accentul pe gradul prejudiciabil al infracțiunii

săvârșite, că infracțiunile comise de inculpat fac parte din categoria celor

ușoare și mai puțin grave, de faptele comise, că acestea atentează asupra

relațiilor sociale referitoare la dreptul de proprietate, de persoana celui

vinovat, că inculpatul Gotca Maxim, care nu este la prima abatere de la lege,

a recunoscut vina și a cerut examinarea cauzei în procedura simplificată de

judecare a cauzei în baza probelor administrate la faza urmăririi penale, nu

se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării vinovatului, și anume că acesta poate fi reeducat

doar cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare.

Totodată, aplicând prevederile art. 90 Cod penal, instanța de fond a

ajuns la concluzia de a stabili în privința inculpatului suspendarea

condiționată pe un termen de 3 ani, considerând că anume această pedeapsă

este echitabilă și suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a

drepturilor și intereselor statului și întregii societăți, perturbate prin

infracțiunea comisă de către inculpat, iar pedeapsă stabilită inculpatului este

aptă de a îndeplini funcțiile și de a realiza scopul în contextul gradului de

pericol social a faptei comise de inculpat, cât și personalității acestuia.

Față de cele ce preced, Colegiul penal consideră că temei pentru

aplicarea unei pedepse alternative, sub formă de muncă neremunerată în

folosul comunității, în privința inculpatului nu se constată, or, pedeapsa

stabilită răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului

8

prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, de restabilire a echității sociale,

corectare a inculpatului, precum și de prevenire a săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane.

Instanța de recurs notează că, pentru a se reține eroarea de drept

stipulată în pct. 10) și pentru a se statua că s-au aplicat pedepse individualizate

contrar exigențelor legale, instanțele de fond urmau să facă abstracție de

prevederile art. 75 și 90 Cod penal, care reglementează criteriile generale de

individualizare a pedepselor și condițiile de aplicare a institutului

suspendării condiționate, limitele în raport de circumstanțe agravante și

atenuante etc., ținând seama de limitele stabilite în partea specială a Codului.

La caz, solicitarea casării deciziei presupune încălcarea prevederilor

legale la aplicarea pedepsei, însă avocatul Plămădeală Roman pe calea

recursului ordinar, solicită de fapt reaprecierea circumstanțelor expuse în

decizia instanței de apel nu pentru a fi corectată vreo eroare judiciară, ci

excluderea aplicării suspendării condiționată a executării închisorii în

privința inculpatului și aplicarea unei pedepse sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității. Din partea descriptivă a deciziei

instanței de apel, se constată că instanța a dat răspuns argumentelor

recurentului privind individualizarea pedepsei, iar decizia cuprinde și

temeiurile de aplicare față de inculpat a prevederilor din art. 90 Cod penal.

Astfel, Colegiul consideră că în speță individualizarea pedepsei

corespunde legii penale, iar pedeapsa aplicată inculpatului este echitabilă,

raportată la scopul urmărit de legislator în art. 61 Cod penal, care îl va

descuraja de comiterea altor infracțiuni.

Totodată, se atestă că criticile formulate de avocat au format obiect de

discuție la judecarea cauzei penale și în instanța de apel și cărora li s-a dat o

motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie

la pct. 4.1, iar argumentele invocate de recurent nu sunt aplicabile din punct

de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de implicare în

sensul rejudecării deciziei instanței de apel, soluție pe care instanța de recurs

și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 al hotărârii sale în

cauza Albert c. României din 16 februarie 2010, a statuat că, art. 6 §1 din

CtEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi

înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate

acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin

însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi

examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În temeiul celor expuse, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor

invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub

9

aspectele enunțate mai sus, deoarece soluția adoptată de către instanța de

apel este legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat este inadmisibil,

fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Plămădeală Roman în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 15 februarie 2022, în cauza penală în

privința lui Gotca Maxim xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată este pronunțată la 11 august 2022.

Președinte Diaconu Iurie

Judecători Boico Victor

Plămădeală Ghenadie

10