1ra-660/22 — Art. 186 al. 1, art. 186 al. 2 lit. d CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 30 iunie 2021, pronunțată în urma examinării cauzei penale în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Gotca Maxim a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (1) și art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, și condamnat pentru faptele săvârșite. S-a aplicat lui Gotca Maxim pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 186 alin. (1) din Codul penal (episodul din 12 octombrie 2020). S-a aplicat lui Gotca Maxim pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal (episodul din 07 octombrie 2020). Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, s-a stabilit lui Gotca Maxim pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al 1 pedepselor aplicate, în formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Conform art. 90 Cod penal, pedeapsa sub formă de închisoare numită lui Gotca Maxim, s-a suspendat condiționat pe un termen de probă de 3 (trei) ani. S-a încasat de la Gotca Maxim, suma de bani în mărime de 8312 (opt mii trei sute doisprezece) lei – cu caracter de prejudiciu material cauzat prin infracțiune. S-a încasat de la Gotca Maxim, în folosul statului cheltuielile judiciare în sumă de 1078 (o mie șaptezeci și opt) lei. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Pentru a se pronunța în cauza dată în sensul enunțat, instanța de fond a constatat că, Gotca Maxim, la 12 octombrie 2020, aproximativ la ora 22:00 min., aflându-se pe str. Cașu Gheorghe din mun. Chișinău, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și admițând în mod conștient survenirea acestora, folosindu-se de faptul că nu era observat de nimeni, pe ascuns a sustras de pe gardul căminului USM telefonul mobil de modelul „Samsung A70” la prețul de 7200 lei, care aparținea cet. Chicu Valeriu, și cu bunul sustras a părăsit locul comiterii infracțiunii, căuzându-i părții vătămate Chicu Valeriu un prejudiciul material în sumă de 7200 lei. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Gotca Maxim a săvârșit furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, infracțiune prevăzută la art. 186 alin. (1) din Codul penal. Tot el, Gotca Maxim, la 07 octombrie 2020, aflându-se la stația peco amplasată pe str. Arborilor nr. 17 din mun. Chișinău, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și admițând în mod conștient survenirea acestora, folosindu-se de faptul că nu era observat de nimeni, pe ascuns a sustras de la Guțu Alexei un telefon mobil de model „Google Pixel 3A”, cu numărul IMEI xxxxxxxxxxxxxxxxxx, în care era cartela SIM cu nr. xxxxxxxxxxx, la preț de 350 de euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei de la data comiterii faptei constituia suma de 6960 lei, căști pentru telefon de model „Marshal” la prețul de 80 dolari SUA, care conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei de la data comiterii faptei constituia suma de 1352 lei, și un hanorac de culoare roșie cu înscrisuri de culoare albă, și cu bunurile sustrase a părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzându-i părții vătămate Guțu Alexei un prejudiciul material considerabil în sumă totală de 8312 lei. 2 Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Gotca Maxim Andrei a săvârșit furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit cu cauzarea de daune în proporții considerabile, infracțiune prevăzută la art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal.

Nefiind deacord cu sentința, apel a declarat avocatul Plămădeală Roman în numele inculpatului, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței menționate în partea individualizării pedepsei penale și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să-i fie aplicată lui Gotca Maxim, o pedeapsă minimă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității. 3.1 În argumentarea apelului declarat a invocat că, instanța de fond la stabilirea pedepsei cu executare nu a ținut cont de faptul că inculpatul a recunoscut integral vina, a contribuit activ pe parcursul fazei de urmărire penală cât și în cadrul cercetării judecătorești prin expunerea factologică și în detaliu a tuturor circumstanțelor importante pe caz, de faptul că nu sunt plângeri în privința acestuia, este o persoană tânără, de căința exprimată a acestuia vis-a-vis de fapta comisă cât și faptul că Gotca Maxim a comunicat că este de acord să execute pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității etc. La fel, a menționat faptul că Gotca Maxim pe parcursul desfășurării prezentului proces s-a manifestat ca o persoană sinceră și care a apreciat că, consecințele faptelor săvârșite constituie o greșeală, iar pe viitor dânsul va depune tot efortul pentru a înlătura rezultatul acesteia, motiv din care consideră că pedeapsa sub formă de închisoare cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, aplicată prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din data 30 iunie 2021 este una prea aspră. Astfel partea apărării consideră neîntemeiată soluția instanței de fond referitor la aplicarea în privința lui Gotca Maxim a unei pedepse sub formă de închisoare cu dispunerea suspendării condiționate a acesteia și nu a aplicării unei pedepse sub forma muncii neremunerate în folosul comunității ori, la aplicarea și individualizarea pedepsei urmează să se țină cont și de principiul umanismului, de scopul legii penale precum și de faptul că pedeapsa penală reprezintă în sine o măsură de constrângere aplicată celui vinovat de săvârșirea unei infracțiuni, aceasta având și funcția de prevenție generală și specială.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 februarie 2022 a fost respins ca nefondat apelul avocatului în numele inculpatului, fiind menținută fără modificări sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 30 iunie 2021, privindu-l pe Gotca Maxim. 4.1 Instanța de apel a constatat că, judecata în instanța de fond s-a 3 desfășurat pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale, conform prevederilor art. 3641 Cod procedură penală, în baza cererii scrise personal de inculpat (f.d.161), acceptată prin încheierea instanței de judecată din 17.06.2021 (f.d.162). S-a reținut că instanța de fond a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate în faza de urmărire penală, acceptate de inculpat, o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Gotca Maxim în baza art. 186 alin. (1) și art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal. Instanța de apel a considerat dovedită vina inculpatului Gotca Maxim în comiterea infracțiunilor de „furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane”, și „furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit cu cauzarea de daune în proporții considerabile” care au fost just încadrată în baza art. 186 alin. (1) și art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal. Totodată, având în vedere argumentele apelului declarat în coraport cu circumstanțele constatate s-a reținut că sancțiunea art. 186 alin. (1) Cod penal, prevede pedeapsa sub formă de amendă în mărime de până la 650 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 120 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 2 ani. Sancțiunea art. 186 alin. (2) Cod penal, prevede pedeapsa sub formă de amendă în mărime de la 650 la 1350 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 4 ani. Drept circumstanță atenuantă în privința lui Gotca Maxim, prin prisma dispoziției art. 76 alin. (1) Cod penal, instanța de judecată a identificat doar săvârșirea infracțiunii de către o persoană care a atins vârsta de 18 ani, dar nu a atins vârsta de 21 de ani, recunoașterea vinovăției și insistența ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, iar careva circumstanțe ce agravează răspunderea inculpatului, instanța de judecată nu a reținut. La caz, instanța de judecată a aplicat și prevederile art. 70 alin. (31) Cod penal, potrivit cărora la aplicarea pedepsei persoanelor care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani, care au săvârșit infracțiune la vârsta de la 18 până la 21 de ani, maximul pedepsei se reduce cu o tremie. În atare situație și în condițiile și limitele de pedeapsă prevăzută la art. 186 alin. (1) și art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, după aplicarea prevederilor art. 70 alin. (31) Cod penal, instanța de judecată, în temeiul art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, va reduce pedeapsa cu o treime din maximul și 4 din minimul prevăzut de sancțiune, ca în consecință să se concluzioneze despre necesitatea stabilirii unor noi limite cu care va opera instanța de judecată la stabilirea pedepsei inculpatului. Instanța de fond la individualizarea judiciară a pedepsei penale ce urmează a fi stabilită în sarcina inculpatului Gotca Maxim, a ținut cont de prevederile art. 75 Cod penal. La stabilirea modului, măsurii, categoriei și termenului pedepsei, instanța de fond la fel a ținut cont de gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, că infracțiunile comise de inculpat fac parte din categoria celor ușoare și mai puțin grave, de faptele comise, că acestea atentează asupra relațiilor sociale referitoare la dreptul de proprietate, de persoana celui vinovat, că inculpatul Gotca Maxim, care nu este la prima abatere de la lege, a recunoscut vina și a cerut examinarea cauzei în procedura simplificată de judecare a cauzei în baza probelor administrate la faza urmăririi penale, nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, și anume că acesta poate fi reeducat doar cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare. S-a stabilit că instanța de fond întemeiat a aplicat lui Gotca Maxim prin prisma art. 84 alin. (1) Cod penal, pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni prin cumulul parțial al pedepselor aplicate inculpatului, închisoare pe un termen de 8 (opt) luni. Totodată, conform art. 90 Cod penal, instanța de fond a ajuns la concluzia de a aplica în privința inculpatului suspendarea condiționată pe un termen de 3 ani, considerând că anume această pedeapsă este echitabilă și suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiunea comisă de către inculpat, iar pedeapsă stabilită inculpatului este aptă de a îndeplini funcțiile și de a realiza scopul în contextul gradului de pericol social a faptei comise de inculpat, cât și personalității acestuia. Analizând solicitarea apărării referitor la aplicarea în privința lui Gotca Maxim a unei pedepse mai blânde, Colegiul a constatat că corectarea inculpatului, ca scop al pedepsei penale, presupune conștientizarea de către infractor a celor săvârșite și reîncadrarea lui în activitatea societății, pe când inculpatul Gotca Maxim a săvârșit anterior mai multe infracțiuni care au fost încetate pe motiv de împăcare cu părțile vătămate, respectiv nu a tras concluziile necesare și din nou a comis o infracțiune, astfel comportamentul numitului denotă lipsă de încredere. Instanța de apel a considerat că faptul că Gotca Maxim a recunoscut vinovăția și s-a căit sincer de cele comise - nu constituie circumstanțe privind aplicarea unei pedepse mai blânde decât cea fixată de prima instanță or, 5 aceste circumstanțe care au fost luate în considerație de către instanța de fond la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului și grație acestora a beneficiat de reducerea pedepsei.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Plămădeală Roman în numele inculpatului, prin care invocând incidența pct. 6) și 10) a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 30 iunie 2021 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 februarie 2022, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care lui Gotca Maxim să-i fie stabilită o pedeapsă minimă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității. 5.1 În motivarea recursului ordinar declarat, a invocat următoarele argumente: - instanța de fond la stabilirea categoriei de pedeapsă urma să țină cont de faptul că, inculpatul Gotca Maxim, a recunoscut integral vina, a contribuit activ pe parcursul fazei de urmărire penală cât și în cadrul cercetării judecătorești prin expunerea factologică și în detaliu a tuturor circumstanțelor importante pe caz, de faptul că este o persoană tânără, de căința exprimată a acestuia vis-a-vis de fapta comisă cât și faptul că Gotca Maxim, a comunicat că este de acord să execute pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității etc. - Gotca Maxim pe parcursul desfășurării prezentului proces s-a manifestat ca o persoană sinceră și care a apreciat că consecințele faptelor săvârșite constituie o greșeală, iar pe viitor, dânsul va depune tot efortul pentru a înlătura rezultatul acesteia, motiv din care consideră că pedeapsa sub formă de închisoare cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, aplicată prin sentinței Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din data 30 iunie 2021 și menținută prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău este una prea aspră; - instanțele inferioare nu au motivat și argumentat corespunzător în hotărârile pronunțate faptul imposibilității aplicării în privința inculpatului Gotca Maxim a unei pedepse sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității și că această pedeapsă nu ar permite atingerea scopului de reeducare a persoanei condamnate.

În temeiul art. 431 alin. (1), pct. 11 Cod de procedură penală, procurorul a prezentat referință pe marginea recursului declarat de procuror, pledând pentru netemeinicia recursului ca inadmisibil.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate din următoarele considerente. 6 În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate. Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 din Codul de procedură penală. Conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. Din conținutul recursului, se constată că avocatul Plămădeală Roman face trimitere la temeiurile de casare stipulate de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și pentru că s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, menționând că prin hotărârile instanțelor de judecată, atacate, inculpatului Gotca Maxim, i-a fost aplicată o pedeapsă prea aspră, fără a ține cont de alternativa prevăzută de sancțiunea normei penale imputate, adică în fond critica recurentului se referă la aplicarea pedepsei. Astfel, ce ține de temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază”, Colegiul penal în urma cercetării materialelor cauzei constată că acesta nu și-a găsit confirmarea, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată și-a întemeiat soluția de menținere a sentinței primei instanțe fără modificări, concluzia la care a ajuns instanța de apel în urma verificării probelor apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală și a circumstanțelor cauzei, conformându-se cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, a emis o decizie care cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția, și în partea contestată de recurent în prezentul recurs, din care considerente instanța de recurs nu identifică motive justificative de a interveni în respectiva decizie. 7 Verificând materialele dosarului în raport cu alegația că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, Colegiul penal conchide că la judecarea apelului instanța a examinat prezenta cauză penală în baza probelor administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) și 101 Cod de procedură penală, a ținut cont de motivele expuse de apelant expunându-se detaliat asupra criticilor inovate, astfel ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului, termenul și modalitatea de executare a pedepsei aplicate. Privator la alegațiile recurentului privind asprimea pedepsei aplicate inculpatului Gotca Maxim, Colegiul penal atestă că instanța de apel a acordat deplină eficiență prevederilor art. 6, 7, 61, 75, 84 Cod penal în coraport cu prevederile art. 90 Cod penal și art. 3641 Cod de procedură penală, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana inculpatului, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării ei, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. La individualizarea pedepsei penale stabilite inculpatului în speță, instanțele de fond au pus accentul pe gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, că infracțiunile comise de inculpat fac parte din categoria celor ușoare și mai puțin grave, de faptele comise, că acestea atentează asupra relațiilor sociale referitoare la dreptul de proprietate, de persoana celui vinovat, că inculpatul Gotca Maxim, care nu este la prima abatere de la lege, a recunoscut vina și a cerut examinarea cauzei în procedura simplificată de judecare a cauzei în baza probelor administrate la faza urmăririi penale, nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, și anume că acesta poate fi reeducat doar cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare. Totodată, aplicând prevederile art. 90 Cod penal, instanța de fond a ajuns la concluzia de a stabili în privința inculpatului suspendarea condiționată pe un termen de 3 ani, considerând că anume această pedeapsă este echitabilă și suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiunea comisă de către inculpat, iar pedeapsă stabilită inculpatului este aptă de a îndeplini funcțiile și de a realiza scopul în contextul gradului de pericol social a faptei comise de inculpat, cât și personalității acestuia. Față de cele ce preced, Colegiul penal consideră că temei pentru aplicarea unei pedepse alternative, sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, în privința inculpatului nu se constată, or, pedeapsa stabilită răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului 8 prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, de restabilire a echității sociale, corectare a inculpatului, precum și de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane. Instanța de recurs notează că, pentru a se reține eroarea de drept stipulată în pct. 10) și pentru a se statua că s-au aplicat pedepse individualizate contrar exigențelor legale, instanțele de fond urmau să facă abstracție de prevederile art. 75 și 90 Cod penal, care reglementează criteriile generale de individualizare a pedepselor și condițiile de aplicare a institutului suspendării condiționate, limitele în raport de circumstanțe agravante și atenuante etc., ținând seama de limitele stabilite în partea specială a Codului. La caz, solicitarea casării deciziei presupune încălcarea prevederilor legale la aplicarea pedepsei, însă avocatul Plămădeală Roman pe calea recursului ordinar, solicită de fapt reaprecierea circumstanțelor expuse în decizia instanței de apel nu pentru a fi corectată vreo eroare judiciară, ci excluderea aplicării suspendării condiționată a executării închisorii în privința inculpatului și aplicarea unei pedepse sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității. Din partea descriptivă a deciziei instanței de apel, se constată că instanța a dat răspuns argumentelor recurentului privind individualizarea pedepsei, iar decizia cuprinde și temeiurile de aplicare față de inculpat a prevederilor din art. 90 Cod penal. Astfel, Colegiul consideră că în speță individualizarea pedepsei corespunde legii penale, iar pedeapsa aplicată inculpatului este echitabilă, raportată la scopul urmărit de legislator în art. 61 Cod penal, care îl va descuraja de comiterea altor infracțiuni. Totodată, se atestă că criticile formulate de avocat au format obiect de discuție la judecarea cauzei penale și în instanța de apel și cărora li s-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4.1, iar argumentele invocate de recurent nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de implicare în sensul rejudecării deciziei instanței de apel, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 al hotărârii sale în cauza Albert c. României din 16 februarie 2010, a statuat că, art. 6 §1 din CtEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În temeiul celor expuse, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub 9 aspectele enunțate mai sus, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Plămădeală Roman în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 februarie 2022, în cauza penală în privința lui Gotca Maxim xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată este pronunțată la 11 august 2022. Președinte Diaconu Iurie Judecători Boico Victor Plămădeală Ghenadie 10