1ra-532/22 — art. 187 al. 1 CP

1ra-532/22 — art. 187 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-532/2022

1-18162224-01-1ra-06042022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

01 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte - Timofti Vladimir,

Judecători - Plămădeală Ghenadie, Țurcan Anatolie

Examinând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Danciuc Ghenadie în numele inculpatului Guțu Iurie, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 decembrie

2021, în cauza penală de învinuire a lui

Guțu Iurie XXXXX, născut la XXXXX, originar din

XXXXX, domiciliat în XXXXX,

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (1) Cod penal.

Termenii de examinare:

prima instanță: 11.06.2018 – 01.04.2019;

instanța de apel: 11.02.2020 – 22.12.2021;

instanța de recurs: 06.04.2022 – 01.06.2022.

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în

baza actelor din dosar, Colegiul penal

A C O N S T A T A T :

2019, Guțu Iurie a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin. (1) Cod penal, și în baza acestei Legi cu

aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, a fost

condamnat la pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 an,

cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Guțu Iurie, la 25.04.2018, aproximativ la orele 2350, în timp ce se

afla în apropierea magazinului „Fidesco” amplasat pe bd. Ștefan cel

Mare, 6 din mun. Chișinău, fiind în stare de ebrietate alcoolică, având

scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, s-a apropiat de

Racu Andrei, cu care consuma băuturi alcoolice și i-a sustras deschis

din mâină 1000 lei, după ce cu banii sustrași, a părăsit locul comiterii

infracțiunii deplasându-se într-o direcție necunoscută.

Astfel, acțiunile inculpatului Guțu Iurie au fost încadrate juridic de

către prima instanță în baza art. 187 alin. (1) Cod penal, după indicii

1

calificativi – ”jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei

persoane”.

3.1 Procurorul în Procuratura municipiului Chișinău, oficiul

Centru, Plamadeala Dumitru, prin care a solicitat casarea sentinței în

latura pedepsei, rejudecarea cauzei în această parte, cu pronunțarea

unei noi hotărâri, prin care inculpatului Guțu Iurie recunoscut vinovat

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 al. (1) Cod penal, cu

aplicarea prevederilor art. 3641 al. (8) Cod de procedură penală să-i fie

stabilită pedeapsa sub formă de 2 ani închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea apelului procurorul a invocat că, prima instanță

stabilindu-i inculpatului pedeapsa sub formă de închisoare sub cea mai

mică limită legală nu a ținut cont de circumstanțele comiterii infracțiunii

și anume de faptul că infracțiunea dată conform prevederilor art. 16 Cod

penal se califica ca infracțiuni mai puțin grave, inculpatul anterior a mai

fost judecat, iar sustragerea bunurilor a devenit pentru inculpat o

îndeletnicire.

Instanța nu a ținut cont de atitudinea criminală a inculpatului față

de consecințele comiterii infracțiunii și eventualele consecințe, de faptul

că inculpatul nu a restituit prejudiciul, s-a eschivat de la prezența în

instanță.

3.2. Avocatul Natalia Pruteanu, în numele inculpatului Guțu Iurie,

prin care au solicitat casarea sentinței în latura pedepsei, rejudecarea

cauzei în această parte, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă, neprivativă de

libertate.

3.1. În motivarea apelului avocatul a invocat că, pedeapsa stabilită

inculpatului este prea aspră și neechitabilă în raport cu fapta săvârșită,

precum și cu persoana condamnată. Instanța de judecată urma să țină

cont de prevederile art. 75 alin. (1) Cod penal, care prevede că, persoanei

recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o

pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului cod

și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată

ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării

și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei

acestuia.

Inculpatul Guțu Iurie și-a recunoscut vinovăția, se căiește sincer de

cele comise, a contribuit la descoperirea infracțiunii, este angajat

neoficial în câmpul muncii, are probleme de sănătate, este gata sa repare

paguba părții vătămate și să se împace cu el, dar partea vatămata nu

este de găsit.

decembrie 2021 a fost respins ca nefondat apelul avocatului.

A fost admis apelul procurorului, casată parțial sentința în partea

2

pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță după cum urmează:

Lui Guțu Iurie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. art. 187 alin. (1) Cod penal i-a fost stabilită pedeapsa

sub formă de închisoare pe un termen de 1 an și 6 luni, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis.

În rest sentința a fost menținută.

4.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că,

judecarea cauzei în instanța de fond a avut loc pe baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, în corespundere cu prevederile

art.3641 Cod de procedură penală, probele fiind apreciate corect prin

prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, prima instanță

corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului.

Instanța de apel a notat că prima instanță a îndeplinit strict cerințele

dispozițiilor art.3641 alin.(1) Cod de procedură penală, opțiunea primei

instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate, nu a fost

viciată, în cadrul urmăririi penale n-au fost încălcate normele imperative

din Codul de procedură penală, fapt ce condiționează concluzia că

instanța de apel nu este în drept a reține o altă situație de fapt decât cea

reținută în rechizitoriu și de către prima instanță.

Referitor la individualizarea pedepsei penale, instanța de apel a

apreciat că există temei legal pentru casarea parțială a sentinței întrucât,

la soluționarea chestiunii respective nu s-a acordat deplină eficiență

dispozițiilor art. art.7, 61, 75 Cod penal, pedeapsa stabilită de prima

instanță fiind prea blândă în raport cu circumstanțele de drept și de fapt

stabilite pe cauză, precum și reieșind din gravitatea faptei infracționale

săvârșite de către inculpatul Guțu Iurie .

Prin urmare, instanța de apel la capitolul individualizării pedepsei,

a ținut cont de prevederile art. art.7, 61, 75 Cod penal, și anume de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea

celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestuia precum și scopul

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Instanța de apel a notat că prima instanță la stabilirea pedepsei nu

a luat în considerare faptul că deși inculpatul Guțu Iurie a beneficiat de

reducerea cu 1/3 din limitele pedepsei pentru norma penală pentru care

a fost diferit justiției, acestuia urma a-i fi aplicată pedeapsa nu mai mică

de 1 an și 4 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

În acest context, instanța de apel a respins alegațiile avocatului

Natalia Pruteanu, precum că, deși au fost un șir de circumstanțe

atenuante totuși acestuia i-a fost aplicată o pedeapsă prea aspră

solicitând să-i fie stabilită pedeapsa non privativă de libertate, or, această

pedeapsă nu mai este actuală, odată ce inculpatul Guțu Iurie a executat

pedeapsa sub formă de 1 an închisoare, stabilită prin sentința instanței

de fond din 01.04.2019, fiind eliberat din penitenciar la 30.03.2020.

3

Totodată, instanța de apel a reținut că, deși inculpatul Guțu Iurie a

recunoscut vinovăția, s-a căit sincer de cele comise, a solicitat

examinarea cauzei în procedură simplificată, reeducarea și corectarea

acestuia va fi posibilă anume prin executarea pedepsei sub formă de

închisoare pe un termen de 1 an și 6 luni, or, anterior în privința

inculpatului Guțu Iurie au mai fost pronunțate sentințe de condamnare,

însă acesta nu și-a făcut concluziile de rigoare, comițând din nou o

infracțiune mai puțin gravă, îndreptată contra patrimoniului persoanei.

Astfel inculpatul, nu este la prima abatere de la legea penală, iar

infracțiunile de jaf și furt constituie o îndeletnicire de ași dobândi surse

pentru existanță mai ușor.

Instanța de apel a menționat că, infracțiunea de jaf, săvârșită de

către inculpat atentează la patrimonial persoanei, acesta anterior a fost

condamnat pentru infracțiuni similare, în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 186 al. (2), lit. d) Cod penal fiindu-i stabilită pedeapsa

sub formă de privațiune de libertate pe un termen de 2 ani (f.d. 28-31).

Mai mult ca atât, prin recunoașterea vinovăției, inculpatul a

condiționat judecarea cauzei în procedură simplificată, beneficiind de

aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală.

În acest context, inculpatul urma a beneficia de o reducere a

pedepsei cu 1/3 din termenul limită a pedepsei prevăzute de art. 187 al.

(1) Cod penal, iar pedeapsa maxima sub formă de închisoare nu putea

depăși termenul de 3 ani și 4 luni, iar pedeapsa minimă nu poate fi mai

mică de 1 an și 4 luni.

ordinar avocatul Danciuc Ghenadie în numele inculpatului Guțu Iurie,

prin care, invocând prevederile art. 427 alin. (1), pct. 6), 9) și 10) Cod de

procedură penală, a solicitat casarea hotărârilor adoptate și pronunțarea

unei noi hotărâri prin care a-i stabili inculpatului Guțu Iurie o pedeapsă

mai blândă, neprivativă de libertate, sau încetarea procesului în legătură

cu adoptarea Legii cu privire la amnistie nr. LP243/2021.

5.1. În susținerea recursului ordinar avocatul menționează că;

- infracțiunea comisă de Guțu Iurie face parte din categoria celor

mai puțin grave, a fost comisă într-un concurs de împrejurări grele (lipsa

hranei și medicamente), partea vătămată fiind o persoană cunoscută lui.

I Inculpatul și-a recunoscut vina, a solicitat examinarea cauzei în

procedură simplificată, a contribuit la descoperirea infracțiunii. După

această faptă inculpatul nu a mai comis alte infracțiuni, nu prezintă un

pericol social pentru a fi izolat de societate, astfel corectarea este posibilă

fără izolare;

- sancțiunea pentru infracțiunea comisă prevede pedeapsă privativă

sau neprivativă de liberate, astfel, lipsesc motivele care ar justifica

alegerea de către instanța de judecată a pedepsei închisorii în loc de

muncă neremunerată în folosul comunității;

- la caz, este aplicabilă Legea nr. 243 din 24.12.2021 privind

amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova, cu dispunerea încetării procesului

penal în privința lui Guțu Iurie.

4

431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință

procurorul, care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit

neîntemeiat, menționând că soluția instanței de apel, referitor la

categoria și mărimea pedepsei stabilite inculpatului corespunde

prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75 Cod penal și art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală, fiind argumentată suficient prin prisma principiilor și

criteriilor de individualizare a pedepsei. Astfel, consideră că pedeapsa

aplicată este una echitabilă.

declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta

este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că, recurentul s-a conformat prevederilor

art.422 Cod de procedură penală și au declarat recursul ordinar în

termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în

camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în

cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor

stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod

obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu

recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel la judecarea cauzei.

Lecturând conținutul recursului, Colegiul penal reține că,

recurentul a invocat în calitate de temei pentru recurs prevederile

art.427 alin.(1), pct.6), 9) și 10) Cod de procedură penală, însă reieșind

din esența argumentelor invocate se atestă că criticile și solicitările

avocatului se limitează la necesitatea aplicării unei pedepsei neprivative

de libertate, în privința inculpatului Guțu lurie, care se circumscriu

prevederilor art.427 alin. (1), pct.10) Cod de procedură penală, potrivit

căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul

când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

În urma analizei deciziei contestate, în opinia Colegiului penal nu

și-a găsit confirmarea în prezenta speță, temeiul pentru recurs prevăzut

la pct.10), alin.(1), art.427 Cod de procedură penală, deoarece instanța

de apel și-a motivat întemeiat soluția adoptată, acordând deplină

eficiență prevederilor art. art.61, 75-78 Cod penal, la soluționarea

chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei inculpatului, stabilite

conform sancțiunii articolului imputat acestuia, ținând cont și de

dispozițiile art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală.

Conform alin.(1), art.75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovată

de săvârșirea unei infracțiuni, inclusiv prin procedura de judecare în

baza probelor administrate în faza de urmărire penală, se aplică o

5

pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea Specială a prezentului Cod

și în conformitate cu dispozițiile Părții Generale a Codului penal, aplicate

prin prisma prevederilor alin.(8) art.3641 Cod de procedură penală.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată

va ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia.

Astfel se atestă că, în urma solicitării și înscrisului autentic al

inculpatului (f.d.116), prezenta cauză a fost judecată pe baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, în conformitate cu prevederile

art. 3641 Cod de procedură penală.

Potrivit alin.(8), art.3641 Cod de procedură penală, inculpatul care

a recunoscut săvârșirea faptelor imputate în rechizitoriu și a solicitat

judecarea cauzei pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale,

solicitare care a fost admisă de către instanță prin încheiere protocolară

(f.d.122), beneficiază de reducere cu 1/3 a limitelor de pedeapsă

prevăzute de Lege în cazul pedepsei cu închisoare, ori cu muncă

neremunerată în folosul comunității și de reducere cu 1/4 a limitelor de

pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă.

Așadar, sancțiunea infracțiunii prevăzute de art.187 alin. (1) Cod

penal, pentru care a fost recunoscut vinovat inculpatul, prevede

pedeapsa cu amendă în mărime de la 550 la 850 unități convenționale

sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore,

sau cu închisoare de la 2 la 5 ani, și cu aplicarea prevederilor art.3641

alin.(8) Cod de procedură penală, noile limite sunt pentru pedeapsa

amenzii: de la 487,5 până la 637,5 unități convenționale, iar pentru

pedeapsa cu închisoare: 1 an și 4 luni și respectiv - 3 ani și 4 luni.

În acest sens, Colegiul penal analizând gravitatea infracțiuni

săvârșite, motivul acesteia, circumstanțele atenuante și agravante,

influența pedepsei asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și

persoana inculpatului Guțu Iurie, care potrivit materialelor cauzei

(f.d.26-27) anterior a fost condamnat și în termenul executării pedepsei

cu închisoare a comis o nouă infracțiune cu intenție, consideră că

instanța de apel corect a stabilit forma pedepsei – închisoare, pe un

termen de 1 an și 6 luni, sub limita minimă prevăzută de Lege,

încadrându-se în limitele noi stabilite prin aplicarea art.3641 alin.(8) Cod

de procedură penală, care va atinge scopul pedepsei penale de corectare

și reeducare.

Astfel, Colegiul penal atestă că alegațiile inculpatului privind

asprimea pedepsei aplicate de către prima instanță, sunt vădit

neîntemeiate, or, acesta executând pedeapsa cu închisoare în locurile de

detenție, nu a făcut concluziile necesare că faptele social periculoase

sunt supuse răspunderii penale și a continuat activitatea infracțională,

fapt care corect a fost apreciat de către instanța de apel la stabilirea

formei și a termenului de pedeapsă.

În atare împrejurări, Colegiul penal consideră că, pedeapsa sub

formă de închisoare aplicată de către instanța de apel este rațională,

6

proporțională și echitabilă în raport cu fapta comisă și scopul Legii

penale fiind individualizată corect. În așa fel încât inculpatul să se

convingă de necesitatea respectării Legii penale și evitarea în viitor a

săvârșirii unor fapte similare, social periculoase sunt supuse

răspunderii penale.

Prin urmare, Colegiul statuează că, pedeapsa individualizată de

instanța de apel, este conformă atât principiului proporționalității, cât și

scopului prevăzut la art. 61 alin. (2) Cod penal, restabilirea echității

sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane.

Generalizând cele expuse, instanța de recurs consideră, că n-a fost

constatată prezența în speță examinată a unor erori ce ar servi drept

temei de implicare în sensul casării deciziei contestate în partea stabilirii

pedepsei.

Mai mult ca atât, analizând în cumul argumentele invocate de către

recurent în susținerea recursului declarat, Colegiul penal atestă că

acestea au constituit obiect de examinare în instanța de apel, asupra

cărora instanța s-a expus, complet, argumentat și motivat.

În acest sens, Colegiul penal face trimitere la pct. 37 a hotărârii

CtEDO din 16.02.2010 în cauza Albert vs. România, în care s-a statuat

că, art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să-și motiveze deciziile, nu

poate fi interpretat ca impunere de a da un răspuns detaliat pentru

fiecare argument (cauza Van de Hurk vs Olanda, din 19 aprilie 1994, pct.

61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță

internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie

printr-un alt mod, să examineze chestiunile esențiale supuse atenției

sale.

Prin urmare, instanța de recurs ordinar constatând temeinicia

motivării soluției instanței de apel, o însușește integral întrucât această

instanță a oferit răspunsuri complete și argumentate tuturor problemelor

esențiale invocate în speță, pedeapsa aplicată inculpatului fiind una

proporțională și echitabilă faptelor comise.

Cu referire la solicitările avocatului privind aplicarea prevederilor

Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea

a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, Colegiul

penal ține să menționeze următoarele.

Potrivit prevederilor art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, fiind enumerate

16 temeiuri de recurs, iar potrivit alin. (2) temeiurile menționate la

alin.(1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în

apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel.

La caz, instanța de apel a pronunțat decizia pe 22 decembrie 2021,

iar Legea nr. 243, a fost adoptată la 24.12.2021 și a intrat în vigoare la

data publicării în Monitorul Oficial - 31.12.2022.

În acest context, Colegiul penal lărgit consideră că aplicarea

prevederilor Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de

la proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 243 din

7

24.12.2021, publicată și intrată în vigoare la 31.12.2021 în această speță

nu poate avea loc la etapa recursului ordinar, urmând a fi soluționată la

etapa executării pedepsei, în conformitate cu prevederile dispozițiilor art.

art. 469-472 Cod de procedură penală.

Ținând cont de cele constatate supra, Colegiul penal conchide că

eroarea invocată în recurs nu și-a găsit confirmarea, iar hotărârea

atacată este legală și întemeiată, astfel că recursul urmează a fi declarat

inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Danciuc Ghenadie în numele inculpatului Guțu Iurie, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 decembrie 2021, în

cauza penală în privința lui Guțu Iurie XXXXX, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 07 iulie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Țurcan Anatolie

8