1ra-420/2022 — art. 264 alin.3 lit. a CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264 alin.3 lit. a CP
- Temei legal
- articolul 427 alin.1 pct. 6, 10 CPP
1ra-420/2022 — art. 264 alin.3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-420/2022
1-18096157-01-1ra-18032022
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
08 iunie 2022 mun. Chișinău
Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Toma Nadejda,
Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie,
examinând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,
admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul
Barașianț Mariana cu inculpatul, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții
de Apel Chișinău din 13 decembrie 2021, în cauza penală în privința lui,
Drosu Alexandr ………………………….
Termenul examinării cauzei:
Prima instanță: 19.09.2018 – 18.12.2020;
Instanța de apel: 22.01.2021 – 13.12.2021;
Instanța de recurs: 18.03.2022 – 08.06.2022.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, din 18 decembrie 2020,
Drosu Alexandr a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute
de art. 264 alin. (3), lit. a) Cod penal și stabilită pedeapsa sub formă de 3 (trei)
ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea
de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 (patru) ani.
În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa cu închisoare stabilită lui Drosu
Alexandr s-a suspendat condiționat pe un termen de probațiune de 3 (trei) ani.
S-a admis parțial acțiunea civilă intentată de Procopciuc Ruslan și s-a
dispus încasarea de la Drosu Alexandr în beneficiul lui Procopciuc Ruslan, cu
titlu de prejudiciu moral - suma de 130 000 (una sută treizeci mii) lei, cu titlu de
prejudiciu material - suma de 8671,74 lei (opt mii șapte sute șaptezeci și unu lei,
74 bani) și cu titlu de cheltuieli de asistență juridică - suma de 5000 (cinci mii)
lei. În rest, acțiunea civilă în partea încasării prejudiciului moral ce ține de suma
de 870 000 lei și a prejudiciului material ce ține de suma de 1082,68 lei, s-a
respins ca neîntemeiată.
S-a admis parțial acțiunea civilă intentată de Vechiu Ion și s-a dispus
încasarea de la Drosu Alexandr, în beneficiul lui Vechiu Ion, cu titlu de
prejudiciu moral - suma de 80 000 (optzeci mii) lei și cu titlu de cheltuieli de
asistență juridică - suma de 5000 (cinci mii) lei. În rest, acțiunea civilă în partea
1
încasării prejudiciului moral ce ține de suma de 120 000 lei, s-a respins ca
neîntemeiată.
Pentru a se pronunța, instanța de fond a constatat că, inculpatul Drosu
Alexandr, la data de 20.06.2018, aproximativ la ora 07:55, conducând
automobilul de model ,,Mercedes Sprinter”, cu n/î XX XX XXX, pe str. Olimpică
intersecție cu str. Tineretului din s. Dănceni, r-l Ialoveni, din direcția or.
Ialoveni spre satul Suruceni, r-nul Ialoveni, având intenția de a vira la stânga
pe drumul secundar - str. Tineretului din aceeași localitate, nu a cedat trecerea
motocicletei de model „Viper”, fără ataș și numere de înmatriculare, condusă
regulamentar pe banda din sens opus de către Procopciuc Ruslan, pe care se
mai afla ca pasager Vechiu Ion și, având astfel, obstacol din partea dreaptă, fapt
ce-l impunea să ia toate măsurile pentru a conduce în siguranță vehiculul, să
nu pună în pericol siguranța traficului rutier și să cedeze trecerea vehiculelor
ce se deplasau din sens opus, a început manevra de virare la stânga pe drum
secundar, astfel încât, ieșind cu autovehiculul pe contrasens, a încălcat
prevederile Regulamentului Circulației Rutiere aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 357 din data de 13.05.2009 și anume: pct. 3 - participanții la trafic
sunt obligați să respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor de 3
semnalizare rutieră, semnalele și indicațiile agentului de circulație, condițiile
tehnice ale prezentului Regulament și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii
altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolului, precum și să nu creeze
neîntemeiat obstacole circulației care ar depăși pe acele care sunt provocate de
circumstanțe iminente; pct. 39 alin. (1) - înaintea începerii deplasării,
reîncolonării sau altei schimbări a direcției de mers, conducătorul de vehicul
trebuie să se asigure că această manevră va fi executată în siguranță și nu va
crea obstacole pentru ceilalți participanți la trafic; pct. 40 alin. (1) lit. a) și b) -
înaintea virării la stânga sau întoarcerii, conducătorul de vehicul trebuie: a) să
se apropie din timp de axa drumului, în cazul circulației dublu sens, sau de
marginea stângă a carosabilului cu circulația în sens unic; b) să cedeze trecerea
vehiculelor care vin din sens opus și urmează să se deplaseze înainte sau la
dreapta, precum și pietonilor; pct. 45 alin. (1) și (2) - conducătorul trebuie să
conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând
permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează
atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă
situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile
încărcăturii; d) situația rutieră, - în cazul în care în limita vizibilității apar
obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau
chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului.
Astfel, în rezultatul încălcării prevederilor Regulamentului Circulației
Rutiere expuse, Drosu Alexandr cu automobilul său fiind pe contrasens, în
intersecția străzilor Olimpică și Tineretului din s. Dănceni, r-l Ialoveni, având
2
obstacol din dreapta, fără a-i ceda motocicletei trecerea, a continuat deplasarea,
încât, cu partea din față a automobilului condus, a lovit frontal motocicleta de
model „Viper”, condusă de către Procopciuc Ruslan regulamentar pe banda
din sens opus, provocând accident rutier, în urma căruia, lui Procopciuc Ruslan
și pasagerului Vechiu Ion, i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de
vătămare gravă a integrității corporale.
Conform raportul de expertiză medico-legală nr. 201802D1790 din 30
august 2018, la cet. Procopciuc Ruslan Xxxxx a.n. xxxxx s-au depistat leziuni
corporale sub formă de: fractură de femur cu defecte a osului femural pe stânga,
fractură de col femural stâng, fractura de fibulă a gambei drepte, leziunea
nervului radial, edem al țesuturilor moi, echimoză și excoriație la nivelul feței,
plăgi contuze la nivelul ambelor coapse, ce prezintă pericol pentru viață și în
baza acestui criteriu, se califică ca vătămare corporală gravă.
Conform raportului de expertiză judiciară nr. 201802D1381 din 19 iulie
2018, la cet. Vechiu Ion Xxxxx a.n. xxxx s-au depistat leziuni corporale sub
formă de: traumatism craniocerebral deschis manifestat prin contuzie cerebrală
gravă, hematom intracerebral minor temporat bazal pe stânga, fractura oaselor
temporale bilateral cu implicarea ambelor lamele, fractura os occipital stânga
cu implicarea ambelor lamele, HSA, plagă mușcată a limbii, pneumotorace
minor apical în sinusurile costrofrenice bilateral, care prezintă pericol pentru
viață și conform acestui criteriu, se califică ca vătămare corporală gravă.
Împotriva sentinței apeluri au declarat avocatul Nevreanschi Vladislav
în interesele părților vătămate și civile Procopciuc Ruslan și Vechiu Ion, și de
către inculpatul Drosu Alexandr.
3.1 Avocatul Nevreanschi Vladislav prin apelul declarat în numele părții
vătămate și civile Procopciuc Ruslan, a solicitat casarea sentinței, cu
pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului Drosu Alexandr a-i stabili
pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani închisoare, cu ispășirea
pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Acțiunea civilă a părții vătămate
Procopciuc Ruslan să fie admisă integral, cu dispunerea încasării din contul lui
Drosu Alexandr în beneficiul părții vătămate Procopciuc Ruslan a sumei de 500
lei pentru cheltuieli de transport, suma de 6 000 lei, pentru cheltuieli pentru
servicii juridice, suma de 1 000 000 lei prejudiciu moral suferit de către
Procopciuc Ruslan.
În motivarea cerințelor sale s-au invocat următoarele aspecte:
- corectarea inculpatului, ca scop al pedepsei penale, presupune
conștientizarea de către infractor a celor săvârșite și reîncadrarea lui în
activitatea societății, pe când inculpatul Drosu Alexandr nu a tras concluziile
necesare, din luna iunie 2018 până în prezent nu și-a cerut scuze de la partea
vătămată, nu și-a recunoscut vina, a refuzat benevol să achite prejudiciile lui
Procopciuc Ruslan, motivând în instanța de fond că a avut alte chestiuni
3
personale de rezolvat, prin urmare s-a răzgândit să achite prejudiciul lui
Procopciuc Ruslan;
- chiar dacă inculpatul anterior nu a fost atras la răspundere penală,
pedeapsa este nejustificat de blândă, deoarece inculpatul nu a achitat
prejudiciile părții vătămate, nu s-a căit în cele săvârșite și nu a adus scuze părții
vătămate, atunci când persoana aproape de 2 ani 6 luni nu se interesează de
starea sănătății persoanei care a suferit din cauza ei, nu a achitat o sumă cât de
mică pentru a arăta părții vătămate că este de bună-credință, a conștientizat
fapta, regretă de cele întâmplate și prin acțiunile sale în urma săvârșirii
infracțiunii să arate sub toate formele atitudinea conștiincioasă față de cele
întâmplate; -prejudiciul moral urmează a fi încasat integral, deoarece partea
vătămată în urma acțiunilor ilegale a inculpatului are sentiment de frustrare,
frica permanentă că acel caz cumplit se va repeta din nou;
- la fel, i s-a cauzat suferințe psihice enorme, manifestate prin șoc și
neîncredere, aflându-se în imposibilitatea de a accepta ceea ce s-a întâmplat,
fiind disperat și având un sentiment de gol interior, neliniște și neputință; -acest
accident a avut un impact considerabil manifestând tulburare de stres
posttraumatic comorbidă cu depresia moderat-severă și anxietate generalizată
moderat-severă. Starea lui Procopciuc Ruslan poarte fi caracterizată ca o
situație de stres de lungă durată, care dăunează sănătății și pot duce la boli
cronice.
3.2 Avocatul Nevreanschi Vladislav prin apelul declarat în numele părții
vătămate și civile Vechiu Ion a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei
noi hotărâri prin care inculpatului Drosu Alexandr a-i stabili pedeapsa sub
formă de închisoare pe un termen de 5 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în
penitenciar de tip semiînchis. Acțiunea civilă a părții vătămate Vechiu Ion să
fie admisă integral și a dispune încasarea de la inculpatul Drosu Alexandr în
beneficiul părții vătămate suma de 500 lei pentru cheltuieli de transport, 6 000
lei cheltuieli pentru servicii juridice; 200 000 lei – prejudiciu moral suferit de
către Vechiu Ion.
În motivarea cerințelor sale s-au invocat următoarele aspecte:
- corectarea inculpatului, ca scop al pedepsei penale, presupune
conștientizarea de către infractor a celor săvârșite și reîncadrarea lui în
activitatea societății, pe când inculpatul Drosu Alexandr nu a tras concluziile
necesare, din luna iunie 2018 până în prezent nu și-a cerut scuze de la partea
vătămată, nu și-a recunoscut vina, a refuzat benevol să achite prejudiciile,
motivând în instanța de fond că a avut alte chestiuni personale de rezolvat, prin
urmare s-a răzgândit să achite prejudiciul lui Vechiu Ion;
- chiar dacă inculpatul anterior nu a fost atras la răspundere penală,
pedeapsa este nejustificat de blândă, deoarece inculpatul nu a achitat
prejudiciile părții vătămate, nu s-a căit în cele săvârșite și nu a adus scuze părții
4
vătămate, atunci când persoana aproape de 2 ani 6 luni nu se interesează de
starea sănătății persoanei care a suferit din cauza ei, nu a achitat o sumă cât de
mică pentru a arăta părții vătămate că este de bună-credință, a conștientizat
fapta, regretă de cele întâmplate și prin acțiunile sale în urma săvârșirii
infracțiunii să arate sub toate formele atitudinea conștiincioasă față de cele
întâmplate; -prejudiciul moral urma să fie admis integral, deoarece partea
vătămată în urma acțiunilor ilegale ale inculpatului are sentimente de frustrare,
frică permanentă că acel caz cumplit se va repeta din nou;
- la fel, i s-a cauzat suferințe psihice cumplite enorme, manifestate prin
șoc și neîncredere, aflându-se în imposibilitate de a accepta ceea ce s-a
întâmplat, fiind disperat și având un sentiment de gol interior, neliniște și
neputință.
3.3 Inculpatul Drosu Alexandr prin apelul declarat a solicitat casarea
sentinței în partea aplicării pedepsei și admiterii acțiunii civile, cu pronunțarea
unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care
inculpatului Drosu Alexandr să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă, decât cea
prevăzută de lege în temeiul art. 79 alin. (1) Cod penal, și anume amenda în
limitele stabilite de art. 64 Cod penal, cu respingerea acțiunii civile de încasare
a prejudiciului material și moral.
Potrivit apelului suplimentar inculpatul Drosu Alexandr a solicitat
casarea sentinței în partea aplicării pedepsei complimentare, privarea de
dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani, cu
pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, prin aplicarea pedepsei
complimentare privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un
termen de 6 luni, cu respingerea acțiunilor civile înaintate de Procopciuc Ruslan
și Vechiu Ion ca fiind neîntemeiate.
În motivarea cerințelor sale a invocat următoarele aspecte:
- consideră greșită afirmația instanței precum că, Drosu Alexandr nu a
recunoscut vina, precum și afirmația că accidentul rutier s-ar fi produs pe
banda opusă pe care a ieșit Drosu Alexandr cu autoturismul pe care îl
conducea;
- potrivit schiței accidentului, procesul-verbal de cercetare la fața locului,
a planșei fotografice (f.d. 16-22, vol. I), se vede că, tamponarea a avut loc pe
acostament și nu pe banda de circulație a motocicletei, iar cât privește
recunoașterea vinovăției, atât în cadrul urmăririi penale, cât și în judecată
Drosu Alexandr a recunoscut vina, dar consideră că părțile vătămate poartă și
ele vină în producerea accidentului rutier;
- inițial intenția a fost de a face manevra de cotire de pe drum principal,
pe drum secundar, începând manevra de cotire, până la intersecția drumurilor,
văzând obstacolul din față, Drosu Alexandr a virat brusc spre stânga și a reușit
să stopeze automobilul pe care îl conducea pe acostament, în apropriere de
5
intersecție, timp în care conducătorul motocicletei s-a izbit în el frontal, ca
rezultat, lui Procopciuc Ruslan și pasagerului Vechiu Ion, le-au fost cauzate
leziuni sub formă de vătămare gravă a integrității corporale;
- consideră că persoanele care se aflau motocicletă poartă și ele vină în
ceea ce ține de producerea accidentului, cât și gravitatea consecințelor produse,
fapt care l-a determinat ca cauza penală pornită în privința inculpatului, să fie
examinată în ordine generală, în scopul asigurării dreptului la un proces
echitabil; -potrivit schemei anexate la cauza penală, întocmită la fața locului,
rezultă că accidentul s-a produs nu pe banda sens opus, cum indică instanța,
dar pe acostament;
- lipsește un raport de expertiză, prin care să se constate dacă ambele
mijloace de transport se aflau în mișcare la momentul tamponării, în situația
când accidentul nu s-a produs pe carosabil;
- la momentul tamponării automobilul pe care îl conducea inculpatul se
afla pe loc, pe acostament alături cu carosabilul, banda de circulație în sens
opus;
- conducătorul motocicletei, Procopciuc Ruslan văzând obstacolul din
față, a virat și el la dreapta pe acostament, fără a se opri continuând să se
deplaseze. Potrivit pct. 45 alin. (2) al Regulamentului Circulației Rutiere, acesta
avea obligația de a reduce viteza sau chiar să oprească. Un astfel de raport de
expertiză ar fi avut importanță la justa soluționare a cauzei în vederea asigurării
părților dreptul la un proces echitabil;
- părțile vătămate Procopciuc Ruslan și Vechiu Ion nu au respectat pe
deplin regulile de circulație rutieră caracteristice mijlocului de transport cu care
se deplasau, fapt ce a și produs leziunile corporale grave cauzate lor, constatate
în rapoartele de expertiză medico-legale;
- în cazul dat, Vechiu Ion, nu purta cască de protecție. Conform raportului
de expertiză-judiciară, acestuia i s-au depistat leziuni corporale sub formă de
traumatism cranio-cerebral manifestat prin contuzie cerebrală gravă, hematom
intracerebral minor temporat bazal pe stânga, ș.a., iar un raport de expertiză
care să constate dacă gravitatea leziunilor corporale dobândite de către Vechiu
Ion avea să fie la fel de mare în cazul în care în momentul impactului acesta
purta cască de protecție, lipsește. Circumstanță ce urma să o prezinte ca probă
acuzatorul de stat în susținerea învinuirii încriminate inculpatului Drosu
Alexandr;
- potrivit sentinței de condamnare, vehiculul de model „Viper” implicat
în accident, se califică drept „motocicletă”, în situația dată, conform pct. 4 al
Regulamentului cu privire la permisul de conducere, organizarea și
desfășurarea examenului pentru obținerea permisului de conducere și
condițiile de admitere la traficul rutier, aprobat prin HG nr. 1452 din 24
decembrie 2007, motociclu cu sau fără ataș, cu capacitatea cilindrică a
6
motorului până la 125 cm3, se încadrează în subcategoria Al, fiind necesară
deținerea unui permis de conducere din categoria A, pe când ciclomotorul face
parte din subcategoria AM, pentru care nu este obligatoriu deținerea
permisului de conducere de această categorie, iar Procopciuc Ruslan deține
permis de conducere numai din categoria B. De aceea și era necesar de a stabili
ce fel de mijloc de transport conducea Procopciuc Ruslan;
- Procopciuc Ruslan s-a angajat să ia ca pasager o persoană ce nu putea fi
luată. Astfel, riscul și prejudiciul cauzat pasagerului lui revine conducătorului
mijlocului de transport și inculaptului Drosu Alexandr;
- lipsește un raport de expertiză în sensul constatării, dacă reușea
conducătorul acestei unități de transport „Viper”, să evite impactul prin
frânare, ținând cont că și greutatea aflată pe această unitate de transport trebuia
să fi în jumătate redusă, dacă nu-l avea în calitatea de pasager pe Vechiu Ion,
interdicție stabilită și prin lege;
- astfel prejudiciul moral încasat de la inculpatul Drosu Alexandr în
folosul lui Procopciuc Ruslan și Vechiu Ion este prea mare, or instanța ținând
cont și de acțiunile lor pretins ilegale, urma să respingă pretențiile acestora pe
marginea reparării acestor prejudicii atât morale cât și materiale;
- instanța de judecată a încasat de la inculpatul Drosu Alexandr, și suma
de 8671,74 lei în folosul lui Procopciuc Ruslan, cu titlu de prejudiciu material,
fără a specifica din ce este compus acest prejudiciu sau dacă nu urma a fi
reparat de CA „General Asigurări” SA, cu care la momentul producerii
accidentului deținea contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă;
- personal lui Procopciuc Ruslan, potrivit recipisei anexate la dosar a
achitat suma pretinsă de el pentru lecuire, telefon, laptop, în total 39700 lei, iar
lui Vechiu Ion suma de 3600 lei, însă instanța acestor înscrisuri nu le-a dat nici
o apreciere ca probe pe dosar.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie
2021 au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de avocatul Nevreanschi
Vladislav în interesele părților vătămate și civile Procopciuc Ruslan și Vechiu
Ion, de inculpatul Drosu Alexandr împotriva sentinței Judecătoriei Hîncești,
sediul Ialoveni din 18 decembrie 2020, cu menținerea sentinței fără modificări.
4.1 Instanța de apel a constatat că, instanța de fond, cercetând în cumul
probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității,
pertinenței și concludenței, utilității și veridicității raportată la declarațiile date
în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de
fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului Drosu Alexandr încadrarea
juridică corespunzătoare, și anume art. 264 alin. (3), lit. a) Cod penal –
încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce
mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență vătămarea gravă a
integrității corporale și a sănătății.
7
În cadrul cercetării judecătorești, Colegiul a constatat cu certitudine că
vina inculpatului Drosu Alexandr este probată pe deplin, prin declarațiile părții
vătămate Procopciuc Ruslan, din care rezultă că împreună cu Vechiu Ion s-au
pornit la serviciu cu motocicleta de model ,,Viper”, se deplasau de la sect.
Buiucani spre Strășeni, cu viteza de 35 km/h. După ce au intrat în s. Dănceni,
ajungând în intersecție, Drosu Alexandr cu automobilul său brusc a virat la
stânga, pe banda lor de deplasare, nereușind să frâneze s-au tamponat.
Declarațiile părții vătămate Procopciuc Ruslan sunt confirmate și de către
partea vătămată Vechiu Ion, care a declarat că pe data de 20.06.2018, s-a pornit
cu motocicleta la serviciu, împreună cu Procopciuc Ruslan, își aduce aminte că
se deplasau spre Dănceni, însă nu-și amintește cum a avut loc impactul. Despre
cele întâmplate a aflat de la Procopciuc Ruslan, și anume că în timp ce se
deplasau le-a 14 ieșit în întâmpinare o mașină și i-a lovit. În rezultatul
accidentului a suportat contuzie cerebrală gravă cu hemoragie internă, i-a fost
fracturat maxilarul, limba tăiată în două, și-a pierdut auzul, contuzie
pulmonară. Totodată, potrivit declarațiilor martorului Căruță Mihail la
intersecția străzilor Olimpică și Tineretului din s. Dănceni a văzut un accident
rutier, și anume o motocicletă și două persoane de pe motocicletă, erau jos în
fața unui Sprinter, care a înțeles că este a lui Drosu Alexandr.
Colegiul penal analizând declarațiile părților vătămate Procopciuc
Ruslan și Vechiu Ion, consideră că acestea sunt veridice, consecutive pe tot
parcursul procesului penal, atât în cadrul urmăririi penale cât și în instanța de
judecată, care coroborează cu probele scrise nominalizate supra, și dovedesc cu
certitudine vinovăția lui Drosu Alexandr Mihail în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 264 alin. (3), lit. a) Cod penal.
Cu referire la argumentele inculpatului Drosu Alexandr precum că,
persoanele care se aflau motocicletă poartă și ele vină în ceea ce ține de
producerea accidentului, cât și gravitatea consecințelor produse, totodată,
părțile vătămate Procopciuc Ruslan și Vechiu Ion nu au respectat pe deplin
regulile de circulație rutieră caracteristice mijlocului de transport cu care se
deplasau, fapt ce a și produs leziunile corporale grave cauzate lor, constatate în
rapoartele de expertiză medico-legale, Colegiul penal nu le-a putut reține ca
fiind pertinente speței, or, acestea nu justifică nici pronunțarea unei sentințe de
achitare în privința inculpatului sau de respingere a acțiunilor civile formulate,
deoarece în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit pe deplin vinovăția
inculpatului Drosu Alexandr în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264
alin. (3), lit. a) Cod penal.
La fel, instanța de apel a apreciat critic argumentele invocate de
inculpatul Drosu Alexandr potrivit căruia, la materialele cauzei penale lipsește
un raport de expertiză care să constate dacă gravitatea leziunilor corporale
dobândite de către Vechiu Ion avea să fie la fel de mare în cazul în care în
8
momentul impactului acesta purta cască de protecție, or, conform raportului de
expertiză judiciară nr. 201802D1381 din 19 iulie 2018, la cet. Vechiu Ion a.n. xxxx
s-au depistat leziuni corporale sub formă de: traumatism cranio-cerebral
deschis manifestat prin contuzie cerebrală gravă, hematom intracerebral minor
temporat bazal pe stânga, fractura oaselor temporale bilateral cu implicarea
ambelor lamele, fractura os occipital stânga cu implicarea ambelor lamele,
HSA, plagă mușcată a limbii, pneumotorace minor apical în sinusurile
costrofrenice bilateral, care prezintă pericol pentru viață și conform acestui
criteriu, se califică ca vătămare corporală gravă.
Colegiul penal a respins și alegațiile inculpatului Drosu Alexandr cu
privire la faptul că, la cauză, lipsește un raport de expertiză în sensul
constatării, dacă reușea conducătorul acestei unități de transport „Viper”, să
evite impactul prin frânare, ținând cont că și greutatea aflată pe această unitate
de transport trebuia să fi în jumătate redusă, dacă nu-l avea în calitatea de
pasager pe Vechiu Ion, interdicție stabilită și prin lege, or, la caz, reieșind din
limitele învinuirii, s-a stabilit faptul că, inculpatul Drosu Alexandr a admis
încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce
mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență vătămarea gravă a
integrității corporale și a sănătății.
Cu referire la chestiunea individualizării pedepsei penale în privința
inculpatului Drosu Alexandr, Colegiul penal verificând procesul de
individualizare a pedepsei penale în privința inculpatului Drosu Alexandr a
constatat că instanța de fond a acordat deplină eficiență prevederilor art. 6, 7,
61, 75 Cod penal, respectiv, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de
motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează
ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra
corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei
acestuia.
La caz, componența de infracțiune prevăzută de art. 264 alin. (3), lit. a)
Cod penal, în redacția Legii nr. 138 din 19.07.2018 (MO347-357/14.09.18 art. 584;
în vigoare din 14.12.2018), prevede pedeapsa cu închisoare de la 3 la 7 ani, cu
anularea dreptului de conducere a mijlocului de transport. În această ordine de
idei, instanța de apel a conchis că, infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (3),
lit. a) Cod penal, comisă de către Drosu Alexandr, face parte din categoria
infracțiunilor grave.
Ținând cont de faptul că, Drosu Alexandr a săvârșit fapta prejudiciabilă
prevăzută de art. 264 alin. (3), lit. a) Cod penal, până la intrarea în vigoare a
Legii nr. 138 din 19.07.2018, instanța de fond a aplicat în privința persoanei
legea penală mai blândă, care era în vigoare la momentul săvârșirii infracțiunii,
or, potrivit art. 10 alin. (2) Cod Penal, legea penală care înăsprește pedeapsa sau
înrăutățește situația persoanei vinovate de săvârșirea unei infracțiuni nu are
9
efect retroactiv. Până la intrarea în vigoare a Legii precitate, pedeapsa stabilită
pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3), lit. a) Cod penal (în
redacția Legii nr. 207 din 29.07.16; în vigoare din 07.11.16) - era închisoare de la
3 la 7 ani, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un
termen de până la 4 ani.
Cu referire la personalitatea inculpatului Drosu Alexandr, instanța de
apel a reținut că, inculpatul se caracterizează pozitiv (f.d. 107, vol. I), anterior
nu a fost judecat (f.d. 114, vol. I), nu se află la evidența medicilor narcolog sau
psihiatru (f.d. 110, 112, vol. I), la întreținere 3 persoane (un copil minor, tata și
fratele bolnavi), a recuperat părților vătămate o parte din prejudiciul material.
Instanța de apel a considerat că scopul educativ al pedepsei poate fi atins
și fără privarea de libertate a inculpatului, acordându-i o șansă inculpatului de
a se reabilita în fața societății și în baza art. 90 Cod penal, instanța de apel a
apreciat ca întemeiată soluția instanței de a suspenda condiționat executarea
acestei pedepse pe o perioadă de probațiune de 3 ani, cu privarea dreptului de
a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 (patru) ani.
La stabilirea inculpatului a unei pedepse cu aplicarea art. 90 Cod penal,
instanța de fond a acordat o pondere importantă vârstei inculpatului,
comportamentului inculpatului anterior procesului penal, din care rezultă că
ultimul conștientizează fapta comisă și consecințele acesteia, nefiind indiferent
de suferințele părților vătămate, astfel acordându-le ajutor financiar, achitând
o parte din cheltuielile suportate de acestea.
În ce privește sancțiunea complimentară obligatorie - privarea de dreptul
de a conduce mijloace de transport, instanța de apel reține că, aceasta a fost
aplicată în privința inculpatului, ținând cont de limita prevăzută de sancțiunea
normei penale încălcate, or, careva circumstanțe prevăzute de lege, care ar
acorda instanței posibilitatea de a înlătura pedeapsa complimentară obligatorie
nu au fost stabilite. La fel, este necesar de menționat, că instanța de fond a
aplicat categoria de pedeapsă complimentară în vigoare la momentul comiterii
infracțiunii, dat fiind intervenirea modificărilor în art. 264 Cod penal la data de
14 decembrie 2018, fiind instituită pedeapsa cu anularea dreptului de a conduce
mijloace de transport, ce reprezintă o sancțiune mai gravă și nu este în favoarea
inculpatului.
Cu referire la solicitarea de apel a inculpatului Drosu Alexandru privind
stabilirea pedepsei complimentare obligatorie – privarea de dreptul de a
conduce mijloace de transport pe un termen de 6 luni, Colegiul penal o
apreciază ca nefondată, or, reieșind din împrejurările comiterii faptei,
urmăririle prejudiciabile survenite și personalitatea inculpatului, se deduce că
este necesar și oportun de a îngrădi dreptul special al inculpatului pe un termen
îndreptat spre maxim, pe un termen de 4 (patru) ani.
Potrivit art. 219 alin. (1) Cod de procedură penală, coroborat cu
10
prevederile art. 1998 alin.(1) și art. 2036 Cod Civil (în redacția din 01.03.2019),
acțiunea civilă în procesul penal poate fi intentată la cererea persoanelor fizice
sau juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii materiale, morale sau, după caz,
le-a fost adusă daună reputației profesionale nemijlocit prin fapta (acțiunea sau
inacțiunea) interzisă de legea penală sau în legătură cu săvârșirea acesteia.
Din materialele cauzei penale, instanța de apel a reținut că, la faza
urmăririi penale Procopciuc Ruslan și Vechiu Ion, au fost recunoscute în
calitate de părți vătămate și părți civile, prin ordonanțele din 04 iulie 2018 (f.d.
38, 59, 41, 64, vol. I). În ședința de judecată, avocatul Zaharia Sergiu, în
interesele părților vătămate Vechiu Ion și Procopciuc Ruslan, a înaintat acțiuni
civile împotriva lui Drosu Alexandr.
În acest sens, Colegiul a reținut că, la materialele cauzei sunt anexate
recipise (f.d. 189, 190, 191, 192, vol. I), care confirmă că, inculpatul Drosu
Alexandr a recuperat parții vătămate Procopciuc Ruslan o parte din prejudiciul
material suportat de acesta. Astfel, potrivit recipisei din data de 02.07.2018
Drosu Alexandr a transmis lui Procopciuc Ruslan pentru procurarea
medicamentelor suma de 1 000 lei și 6 000 lei pentru telefon (f.d. 189, vol. I), la
data de 14.07.2018 - pentru notebook suma de 24 600 lei și pentru medicamente
suma de 900 lei (f.d. 190, vol. I), la data de 19.07.2018 - pentru medicamente
suma de 550 lei și pentru gazdă suma de 120 Euro (f.d. 190, vol. I), la data de
21.07.2018 - pentru placa la picior suma de 1 600 lei (f.d. 191, vol. I), suma de 1
600 lei pentru procurarea medicamentelor fiind transmisă la data de 27.07.2018
(f.d. 191, vol. I), iar la data de 05.08.2018 – suma de 2800 lei pentru medicamente
(f.d. 192, vol. I).
Instanța de apel a admis parțial acțiunea civilă intentată de Procopciuc
Ruslan și s-a dispus încasarea de la Drosu Alexandr în beneficiul lui Procopciuc
Ruslan, cu titlu de prejudiciu moral - suma de 130 000 (una sută treizeci mii)
lei, cu titlu de prejudiciu material - suma de 8671,74 lei (opt mii șapte sute
șaptezeci și unu lei, 74 bani) și cu titlu de cheltuieli de asistență juridică - suma
de 5000 (cinci mii) lei. În rest, acțiunea civilă în partea încasării prejudiciului
moral ce ține de suma de 870 000 lei și a prejudiciului material ce ține de suma
de 1082,68 lei, s-a respins ca neîntemeiată. Totodată a admis parțial acțiunea
civilă intentată de Vechiu Ion și s-a dispus încasarea de la Drosu Alexandr, în
beneficiul lui Vechiu Ion, cu titlu de prejudiciu moral - suma de 80 000 (optzeci
mii) lei și cu titlu de cheltuieli de asistență juridică - suma de 5000 (cinci mii)
lei. În rest, acțiunea civilă în partea încasării prejudiciului moral ce ține de suma
de 120 000 lei, s-a respins ca neîntemeiată.
Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către
avocatul Barașianț Mariana cu inculpatul Drosu Alexandr, prin care invocând
incidența pct. 6) și 10) a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală, au
solicitat casarea parțială a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău
11
din 13 decembrie 2021, în partea respingerii apelului declarat de inculpatul
Drosu Alexandr, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel sau cu
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se respingă
integral acțiunile civile depuse și înlăturarea pedepsei complementare sau
aplicarea acesteia pe un termen de 6 luni.
5.1 În motivarea recursului ordinar declarat a invocat următoarele argumente:
- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în
apel și s-a expus neclar referitor la anumite argumente;
- individualizarea pedepsei a avut loc contrar prevederilor legale;
- Drosu Alexandr a recunoscut parțial vina și acest fapt nu este indicat și
apreciat în decizia instanței de apel, dar nici în sentința primei instanțe. Or, în
decizia instanței de apel, pe de o parte, se invocă unele momente ce țin de
personalitatea recurentului, însă nu este reflectat faptul recunoașterii parțiale a
vinovăției, căința sinceră a acestuia și repararea prejudiciului material integral
în suma solicitată de părțile vătămate;
- în cadrul examinării cauzei, părțile vătămate confirmă că Drosu
Alexandr nu s-a eschivat de la asumarea răspunderii fața de aceștia, chiar și
fără existența unei sentințe;
- consideră că în speță se constată existența circumstanțelor atenuante:
repararea benevolă a pagubei pricinuite, recunoașterea parțială a vinovăției și
căința sinceră, ilegalitatea acțiunilor victimei, care în coroborare cu
personalitatea recurentului, urma să rezulte în soluția de a aplica o pedeapsa
mai blândă, cu înlăturarea pedepsei complementare sau aplicarea acesteia pe
un termen minim de 6 luni;
- prin invocarea faptului nerespectării de către Procopciuc Ruslan a
Regulamentului circulației rutiere nu s-a solicitat achitarea inculpatului, ci
luarea acestui fapt în considerare la individualizarea pedepsei prin aprecierea
acesteia ca circumstanță atenuantă;
- necesitatea efectuării unei expertize întru stabilirea faptului dacă
Procopciuc Ruslan a avut posibilitatea de a evita tamponarea se înscrie perfect
în limitele învinuirii aduse lui Drosu Alexandr, or acest fapt urmează a fi
analizat și considerat la individualizarea pedepsei;
- în instanța de apel a fost invocată lipsa unei expertize medicale care ar
constata legătura cauzală între anumite stări de sănătate invocate de
Procopciuc Ruslan și Vechiu Ion și care nu sunt descrise în raportul de expertiză
prezent la materialele cauzei;
- Drosu Alexandr benevol a reparat prejudiciul material în suma
solicitată integral și a manifestat căința sinceră și-a cerut scuze, însă suma
prejudiciului moral încasat pentru ambii este exagerată și inechitabilă în raport
cu circumstanțele reale a cauzei.
În temeiul art. 431 alin. (1), pct. 11 Cod de procedură penală, procurorul,
12
a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând pentru
netemeinicia recursului ca inadmisibil.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat,
în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea
acestuia din următoarele considerente:
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu în baza
materialelor din dosar.
Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, un complet
format din 3 judecători, prin decizie motivată, va decide în unanimitate asupra
inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se constată că recursul este
vădit neîntemeiat.
Art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală stipulează că instanța de recurs
examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în
drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația
condamnaților.
Iar, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede că hotărârile
instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.
Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi de drept
procesual sau formal și de drept material sau substanțial. Astfel, instanța de
recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea
atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de
drept formal și/sau material.
Potrivit recursului ordinar declarat de către avocatul Barașianț Mariana
cu inculpatul Drosu Alexandr, se invocă temeiurile de casare prevăzute la art.
427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel, atunci când instanța de apel nu s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul
hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care
a afectat soluția instanței, precum și când s-au aplicat pedepse individualizate contrar
prevederilor legale.
Astfel, ce ține de temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6)
Cod de procedură penală, în sensul că „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe
care se întemeiază”, Colegiul penal în urma cercetării materialelor cauzei
constată că acesta nu și-a găsit confirmarea, dat fiind faptul că, instanța de apel
la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct.
8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată și-a întemeiat
13
soluția de menținere a sentinței primei instanțe fără modificări, concluzia la
care a ajuns instanța de apel în urma verificării probelor apreciate prin prisma
art. 101 Cod de procedură penală și a circumstanțelor cauzei, conformându-se
cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, a emis o decizie care cuprinde
motivele pe care își întemeiază soluția, și în partea contestată de recurenți în
prezentul recurs, din care considerente instanța de recurs nu identifică motive
justificative de a interveni în respectiva decizie.
Verificând materialele dosarului în raport cu alegația precum că, instanța
de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, Colegiul penal
conchide că la judecarea apelului instanța a examinat prezenta cauză penală în
baza probelor administrate legal de către organul de urmărire penală și
verificate în ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) și
101 Cod de procedură penală, a ținut cont de motivele expuse de apelanți
expunându-se detaliat asupra criticilor inovate, astfel ajungând la concluzia
corectă cu privire la vinovăția inculpatului, termenul și modalitatea de
executare a pedepsei aplicate.
Privator la alegațiile precum că individualizarea pedepsei a avut loc contrar
prevederilor legale, se constată că instanța de apel a acordat deplină eficiență
prevederilor art. 6, 7, 61, 75 Cod penal în coraport cu prevederile art. 90 Cod
penal și art. 651 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de
motivul acesteia, de persoana inculpatului, de circumstanțele care atenuează
ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra
corectării și reeducării ei, de poziția părților vătămate Procopciuc Ruslan și
Vechiu Ion, și nemijlocit efortul inculpatului Drosu Alexandr pentru
recuperarea prejudiciului cauzat acestora.
La individualizarea pedepsei penale stabilite inculpatului în speță,
instanța de apel a pus accentul pe personalitatea acestuia, comportamentul
anterior procesului penal, ajutorul financiar, prin acoperirea anumitor
cheltuieli, acordat părților vătămate, învederând și celelalte criterii de
individualizare a pedepsei penale, cum ar fi gravitatea infracțiunii săvârșite,
influența pedepsei asupra corectării și reeducării vinovatului.
Implicit, cu referire la personalitatea inculpatului Drosu Alexandr,
instanța de apel a reținut că, inculpatul se caracterizează pozitiv (f.d. 107, vol.
I), anterior nu a fost judecat (f.d. 114, vol. I), nu se află la evidența medicilor
narcolog sau psihiatru (f.d. 110, 112, vol. I), la întreținere 3 persoane (un copil
minor, tata și fratele bolnavi), a recuperat părților vătămate o parte din
prejudiciul material.
În ce privește sancțiunea complimentară obligatorie - privarea de dreptul
de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani, solicitată a fi anulată
sau stabilită pe un termen de 6 luni, Colegiul penal notează, că criticile date au
format obiect de discuție la judecarea cauzei penale și în instanța de apel și
14
cărora li s-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în
prezenta decizie la pct. 4.1, iar argumentele invocate de recurenți în sensul dat
nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, soluție pe
care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai
impune.
Instanța de recurs menționează că, pentru a se reține eroarea de drept
stipulată în pct. 10) și pentru a se statua că s-au aplicat pedepse individualizate
contrar exigențelor legale, instanțele de fond urmau să facă abstracție de
prevederile legale care reglementează criteriile generale de individualizare a
pedepselor și condițiile de aplicare a lor. La caz, solicitarea casării deciziei
presupune încălcarea prevederilor legale la aplicarea pedepsei și la stabilirea
limitelor acesteia, însă recurenții pe calea recursului ordinar, solicită de fapt
reaprecierea circumstanțelor expuse în decizia instanței de apel nu pentru a fi
corectată vreo eroare judiciară, ci pentru excluderea pedepsei complimentare
obligatorii sau micșorării termenului pentru care a fost stabilită.
Din partea descriptivă a deciziei instanței de apel, se constată că instanța
a dat răspuns argumentelor recurenților privind individualizarea pedepsei, iar
decizia cuprinde și temeiurile de aplicare față de inculpat a sancțiunii
complimentare obligatorii - privarea de dreptul de a conduce mijloace de
transport pe un termen de 4 ani.
Totodată, instanța de recurs consideră ca fiind raționale concluziile
instanțelor de fond cu referire la cuantumul prejudiciu moral încasat de la
inculpatul Drosu Alexandr în contul părților vătămate Procopciuc Ruslan și
Vechiu Ion, având în vedere suferințele cauzate ultimilor, dar și faptul că părțile
vătămate în acțiunea civilă înaintată au solicitat încasarea din contul
inculpatului Drosu Alexandr, a prejudiciului moral în cuantum mai mare.
Admiterea parțială a pretențiilor de ordin moral a fost justificată anume
prin circumstanțele ce vizează persoana inculpatului, comportamentul acestuia
după comiterea infracțiunii și că acesta din urmă a recuperat o parte din
prejudiciul cauzat părților vătămate.
Astfel, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială
veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe
aspectele contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și
pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în
corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza
Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă
instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând
un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie
1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță
internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin
alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.
15
Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la
judecarea cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera
casarea deciziei adoptate, urmând a fi dispusă inadmisibilitatea recursului
declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Barașianț
Mariana cu inculpatul, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 13 decembrie 2021, în cauza penală în privința lui Drosu Alexandr
XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată este pronunțată la 28 iulie 2022.
Președinte Toma Nadejda
Judecători Boico Victor
Diaconu Iurie
16