1ra-420/2022 — Art. 264 alin.3 lit. a CP

Prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, din 18 decembrie 2020, Drosu Alexandr a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3), lit. a) Cod penal și stabilită pedeapsa sub formă de 3 (trei) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 (patru) ani. În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa cu închisoare stabilită lui Drosu Alexandr s-a suspendat condiționat pe un termen de probațiune de 3 (trei) ani. S-a admis parțial acțiunea civilă intentată de Procopciuc Ruslan și s-a dispus încasarea de la Drosu Alexandr în beneficiul lui Procopciuc Ruslan, cu titlu de prejudiciu moral - suma de 130 000 (una sută treizeci mii) lei, cu titlu de prejudiciu material - suma de 8671,74 lei (opt mii șapte sute șaptezeci și unu lei, 74 bani) și cu titlu de cheltuieli de asistență juridică - suma de 5000 (cinci mii) lei. În rest, acțiunea civilă în partea încasării prejudiciului moral ce ține de suma de 870 000 lei și a prejudiciului material ce ține de suma de 1082,68 lei, s-a respins ca neîntemeiată. S-a admis parțial acțiunea civilă intentată de Vechiu Ion și s-a dispus încasarea de la Drosu Alexandr, în beneficiul lui Vechiu Ion, cu titlu de prejudiciu moral - suma de 80 000 (optzeci mii) lei și cu titlu de cheltuieli de asistență juridică - suma de 5000 (cinci mii) lei. În rest, acțiunea civilă în partea 1 încasării prejudiciului moral ce ține de suma de 120 000 lei, s-a respins ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunța, instanța de fond a constatat că, inculpatul Drosu Alexandr, la data de 20.06.2018, aproximativ la ora 07:55, conducând automobilul de model ,,Mercedes Sprinter”, cu n/î XX XX XXX, pe str. Olimpică intersecție cu str. Tineretului din s. Dănceni, r-l Ialoveni, din direcția or. Ialoveni spre satul Suruceni, r-nul Ialoveni, având intenția de a vira la stânga pe drumul secundar - str. Tineretului din aceeași localitate, nu a cedat trecerea motocicletei de model „Viper”, fără ataș și numere de înmatriculare, condusă regulamentar pe banda din sens opus de către Procopciuc Ruslan, pe care se mai afla ca pasager Vechiu Ion și, având astfel, obstacol din partea dreaptă, fapt ce-l impunea să ia toate măsurile pentru a conduce în siguranță vehiculul, să nu pună în pericol siguranța traficului rutier și să cedeze trecerea vehiculelor ce se deplasau din sens opus, a început manevra de virare la stânga pe drum secundar, astfel încât, ieșind cu autovehiculul pe contrasens, a încălcat prevederile Regulamentului Circulației Rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din data de 13.05.2009 și anume: pct. 3 - participanții la trafic sunt obligați să respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor de 3 semnalizare rutieră, semnalele și indicațiile agentului de circulație, condițiile tehnice ale prezentului Regulament și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolului, precum și să nu creeze neîntemeiat obstacole circulației care ar depăși pe acele care sunt provocate de circumstanțe iminente; pct. 39 alin. (1) - înaintea începerii deplasării, reîncolonării sau altei schimbări a direcției de mers, conducătorul de vehicul trebuie să se asigure că această manevră va fi executată în siguranță și nu va crea obstacole pentru ceilalți participanți la trafic; pct. 40 alin. (1) lit. a) și b) - înaintea virării la stânga sau întoarcerii, conducătorul de vehicul trebuie: a) să se apropie din timp de axa drumului, în cazul circulației dublu sens, sau de marginea stângă a carosabilului cu circulația în sens unic; b) să cedeze trecerea vehiculelor care vin din sens opus și urmează să se deplaseze înainte sau la dreapta, precum și pietonilor; pct. 45 alin. (1) și (2) - conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră, - în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului. Astfel, în rezultatul încălcării prevederilor Regulamentului Circulației Rutiere expuse, Drosu Alexandr cu automobilul său fiind pe contrasens, în intersecția străzilor Olimpică și Tineretului din s. Dănceni, r-l Ialoveni, având 2 obstacol din dreapta, fără a-i ceda motocicletei trecerea, a continuat deplasarea, încât, cu partea din față a automobilului condus, a lovit frontal motocicleta de model „Viper”, condusă de către Procopciuc Ruslan regulamentar pe banda din sens opus, provocând accident rutier, în urma căruia, lui Procopciuc Ruslan și pasagerului Vechiu Ion, i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de vătămare gravă a integrității corporale. Conform raportul de expertiză medico-legală nr. 201802D1790 din 30 august 2018, la cet. Procopciuc Ruslan Xxxxx a.n. xxxxx s-au depistat leziuni corporale sub formă de: fractură de femur cu defecte a osului femural pe stânga, fractură de col femural stâng, fractura de fibulă a gambei drepte, leziunea nervului radial, edem al țesuturilor moi, echimoză și excoriație la nivelul feței, plăgi contuze la nivelul ambelor coapse, ce prezintă pericol pentru viață și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare corporală gravă. Conform raportului de expertiză judiciară nr. 201802D1381 din 19 iulie 2018, la cet. Vechiu Ion Xxxxx a.n. xxxx s-au depistat leziuni corporale sub formă de: traumatism craniocerebral deschis manifestat prin contuzie cerebrală gravă, hematom intracerebral minor temporat bazal pe stânga, fractura oaselor temporale bilateral cu implicarea ambelor lamele, fractura os occipital stânga cu implicarea ambelor lamele, HSA, plagă mușcată a limbii, pneumotorace minor apical în sinusurile costrofrenice bilateral, care prezintă pericol pentru viață și conform acestui criteriu, se califică ca vătămare corporală gravă.

Împotriva sentinței apeluri au declarat avocatul Nevreanschi Vladislav în interesele părților vătămate și civile Procopciuc Ruslan și Vechiu Ion, și de către inculpatul Drosu Alexandr. 3.1 Avocatul Nevreanschi Vladislav prin apelul declarat în numele părții vătămate și civile Procopciuc Ruslan, a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului Drosu Alexandr a-i stabili pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Acțiunea civilă a părții vătămate Procopciuc Ruslan să fie admisă integral, cu dispunerea încasării din contul lui Drosu Alexandr în beneficiul părții vătămate Procopciuc Ruslan a sumei de 500 lei pentru cheltuieli de transport, suma de 6 000 lei, pentru cheltuieli pentru servicii juridice, suma de 1 000 000 lei prejudiciu moral suferit de către Procopciuc Ruslan. În motivarea cerințelor sale s-au invocat următoarele aspecte: - corectarea inculpatului, ca scop al pedepsei penale, presupune conștientizarea de către infractor a celor săvârșite și reîncadrarea lui în activitatea societății, pe când inculpatul Drosu Alexandr nu a tras concluziile necesare, din luna iunie 2018 până în prezent nu și-a cerut scuze de la partea vătămată, nu și-a recunoscut vina, a refuzat benevol să achite prejudiciile lui Procopciuc Ruslan, motivând în instanța de fond că a avut alte chestiuni 3 personale de rezolvat, prin urmare s-a răzgândit să achite prejudiciul lui Procopciuc Ruslan; - chiar dacă inculpatul anterior nu a fost atras la răspundere penală, pedeapsa este nejustificat de blândă, deoarece inculpatul nu a achitat prejudiciile părții vătămate, nu s-a căit în cele săvârșite și nu a adus scuze părții vătămate, atunci când persoana aproape de 2 ani 6 luni nu se interesează de starea sănătății persoanei care a suferit din cauza ei, nu a achitat o sumă cât de mică pentru a arăta părții vătămate că este de bună-credință, a conștientizat fapta, regretă de cele întâmplate și prin acțiunile sale în urma săvârșirii infracțiunii să arate sub toate formele atitudinea conștiincioasă față de cele întâmplate; -prejudiciul moral urmează a fi încasat integral, deoarece partea vătămată în urma acțiunilor ilegale a inculpatului are sentiment de frustrare, frica permanentă că acel caz cumplit se va repeta din nou; - la fel, i s-a cauzat suferințe psihice enorme, manifestate prin șoc și neîncredere, aflându-se în imposibilitatea de a accepta ceea ce s-a întâmplat, fiind disperat și având un sentiment de gol interior, neliniște și neputință; -acest accident a avut un impact considerabil manifestând tulburare de stres posttraumatic comorbidă cu depresia moderat-severă și anxietate generalizată moderat-severă. Starea lui Procopciuc Ruslan poarte fi caracterizată ca o situație de stres de lungă durată, care dăunează sănătății și pot duce la boli cronice. 3.2 Avocatul Nevreanschi Vladislav prin apelul declarat în numele părții vătămate și civile Vechiu Ion a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului Drosu Alexandr a-i stabili pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Acțiunea civilă a părții vătămate Vechiu Ion să fie admisă integral și a dispune încasarea de la inculpatul Drosu Alexandr în beneficiul părții vătămate suma de 500 lei pentru cheltuieli de transport, 6 000 lei cheltuieli pentru servicii juridice; 200 000 lei – prejudiciu moral suferit de către Vechiu Ion. În motivarea cerințelor sale s-au invocat următoarele aspecte: - corectarea inculpatului, ca scop al pedepsei penale, presupune conștientizarea de către infractor a celor săvârșite și reîncadrarea lui în activitatea societății, pe când inculpatul Drosu Alexandr nu a tras concluziile necesare, din luna iunie 2018 până în prezent nu și-a cerut scuze de la partea vătămată, nu și-a recunoscut vina, a refuzat benevol să achite prejudiciile, motivând în instanța de fond că a avut alte chestiuni personale de rezolvat, prin urmare s-a răzgândit să achite prejudiciul lui Vechiu Ion; - chiar dacă inculpatul anterior nu a fost atras la răspundere penală, pedeapsa este nejustificat de blândă, deoarece inculpatul nu a achitat prejudiciile părții vătămate, nu s-a căit în cele săvârșite și nu a adus scuze părții 4 vătămate, atunci când persoana aproape de 2 ani 6 luni nu se interesează de starea sănătății persoanei care a suferit din cauza ei, nu a achitat o sumă cât de mică pentru a arăta părții vătămate că este de bună-credință, a conștientizat fapta, regretă de cele întâmplate și prin acțiunile sale în urma săvârșirii infracțiunii să arate sub toate formele atitudinea conștiincioasă față de cele întâmplate; -prejudiciul moral urma să fie admis integral, deoarece partea vătămată în urma acțiunilor ilegale ale inculpatului are sentimente de frustrare, frică permanentă că acel caz cumplit se va repeta din nou; - la fel, i s-a cauzat suferințe psihice cumplite enorme, manifestate prin șoc și neîncredere, aflându-se în imposibilitate de a accepta ceea ce s-a întâmplat, fiind disperat și având un sentiment de gol interior, neliniște și neputință. 3.3 Inculpatul Drosu Alexandr prin apelul declarat a solicitat casarea sentinței în partea aplicării pedepsei și admiterii acțiunii civile, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatului Drosu Alexandr să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă, decât cea prevăzută de lege în temeiul art. 79 alin. (1) Cod penal, și anume amenda în limitele stabilite de art. 64 Cod penal, cu respingerea acțiunii civile de încasare a prejudiciului material și moral. Potrivit apelului suplimentar inculpatul Drosu Alexandr a solicitat casarea sentinței în partea aplicării pedepsei complimentare, privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani, cu pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, prin aplicarea pedepsei complimentare privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 6 luni, cu respingerea acțiunilor civile înaintate de Procopciuc Ruslan și Vechiu Ion ca fiind neîntemeiate. În motivarea cerințelor sale a invocat următoarele aspecte: - consideră greșită afirmația instanței precum că, Drosu Alexandr nu a recunoscut vina, precum și afirmația că accidentul rutier s-ar fi produs pe banda opusă pe care a ieșit Drosu Alexandr cu autoturismul pe care îl conducea; - potrivit schiței accidentului, procesul-verbal de cercetare la fața locului, a planșei fotografice (f.d. 16-22, vol. I), se vede că, tamponarea a avut loc pe acostament și nu pe banda de circulație a motocicletei, iar cât privește recunoașterea vinovăției, atât în cadrul urmăririi penale, cât și în judecată Drosu Alexandr a recunoscut vina, dar consideră că părțile vătămate poartă și ele vină în producerea accidentului rutier; - inițial intenția a fost de a face manevra de cotire de pe drum principal, pe drum secundar, începând manevra de cotire, până la intersecția drumurilor, văzând obstacolul din față, Drosu Alexandr a virat brusc spre stânga și a reușit să stopeze automobilul pe care îl conducea pe acostament, în apropriere de 5 intersecție, timp în care conducătorul motocicletei s-a izbit în el frontal, ca rezultat, lui Procopciuc Ruslan și pasagerului Vechiu Ion, le-au fost cauzate leziuni sub formă de vătămare gravă a integrității corporale; - consideră că persoanele care se aflau motocicletă poartă și ele vină în ceea ce ține de producerea accidentului, cât și gravitatea consecințelor produse, fapt care l-a determinat ca cauza penală pornită în privința inculpatului, să fie examinată în ordine generală, în scopul asigurării dreptului la un proces echitabil; -potrivit schemei anexate la cauza penală, întocmită la fața locului, rezultă că accidentul s-a produs nu pe banda sens opus, cum indică instanța, dar pe acostament; - lipsește un raport de expertiză, prin care să se constate dacă ambele mijloace de transport se aflau în mișcare la momentul tamponării, în situația când accidentul nu s-a produs pe carosabil; - la momentul tamponării automobilul pe care îl conducea inculpatul se afla pe loc, pe acostament alături cu carosabilul, banda de circulație în sens opus; - conducătorul motocicletei, Procopciuc Ruslan văzând obstacolul din față, a virat și el la dreapta pe acostament, fără a se opri continuând să se deplaseze. Potrivit pct. 45 alin. (2) al Regulamentului Circulației Rutiere, acesta avea obligația de a reduce viteza sau chiar să oprească. Un astfel de raport de expertiză ar fi avut importanță la justa soluționare a cauzei în vederea asigurării părților dreptul la un proces echitabil; - părțile vătămate Procopciuc Ruslan și Vechiu Ion nu au respectat pe deplin regulile de circulație rutieră caracteristice mijlocului de transport cu care se deplasau, fapt ce a și produs leziunile corporale grave cauzate lor, constatate în rapoartele de expertiză medico-legale; - în cazul dat, Vechiu Ion, nu purta cască de protecție. Conform raportului de expertiză-judiciară, acestuia i s-au depistat leziuni corporale sub formă de traumatism cranio-cerebral manifestat prin contuzie cerebrală gravă, hematom intracerebral minor temporat bazal pe stânga, ș.a., iar un raport de expertiză care să constate dacă gravitatea leziunilor corporale dobândite de către Vechiu Ion avea să fie la fel de mare în cazul în care în momentul impactului acesta purta cască de protecție, lipsește. Circumstanță ce urma să o prezinte ca probă acuzatorul de stat în susținerea învinuirii încriminate inculpatului Drosu Alexandr; - potrivit sentinței de condamnare, vehiculul de model „Viper” implicat în accident, se califică drept „motocicletă”, în situația dată, conform pct. 4 al Regulamentului cu privire la permisul de conducere, organizarea și desfășurarea examenului pentru obținerea permisului de conducere și condițiile de admitere la traficul rutier, aprobat prin HG nr. 1452 din 24 decembrie 2007, motociclu cu sau fără ataș, cu capacitatea cilindrică a 6 motorului până la 125 cm3, se încadrează în subcategoria Al, fiind necesară deținerea unui permis de conducere din categoria A, pe când ciclomotorul face parte din subcategoria AM, pentru care nu este obligatoriu deținerea permisului de conducere de această categorie, iar Procopciuc Ruslan deține permis de conducere numai din categoria B. De aceea și era necesar de a stabili ce fel de mijloc de transport conducea Procopciuc Ruslan; - Procopciuc Ruslan s-a angajat să ia ca pasager o persoană ce nu putea fi luată. Astfel, riscul și prejudiciul cauzat pasagerului lui revine conducătorului mijlocului de transport și inculaptului Drosu Alexandr; - lipsește un raport de expertiză în sensul constatării, dacă reușea conducătorul acestei unități de transport „Viper”, să evite impactul prin frânare, ținând cont că și greutatea aflată pe această unitate de transport trebuia să fi în jumătate redusă, dacă nu-l avea în calitatea de pasager pe Vechiu Ion, interdicție stabilită și prin lege; - astfel prejudiciul moral încasat de la inculpatul Drosu Alexandr în folosul lui Procopciuc Ruslan și Vechiu Ion este prea mare, or instanța ținând cont și de acțiunile lor pretins ilegale, urma să respingă pretențiile acestora pe marginea reparării acestor prejudicii atât morale cât și materiale; - instanța de judecată a încasat de la inculpatul Drosu Alexandr, și suma de 8671,74 lei în folosul lui Procopciuc Ruslan, cu titlu de prejudiciu material, fără a specifica din ce este compus acest prejudiciu sau dacă nu urma a fi reparat de CA „General Asigurări” SA, cu care la momentul producerii accidentului deținea contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă; - personal lui Procopciuc Ruslan, potrivit recipisei anexate la dosar a achitat suma pretinsă de el pentru lecuire, telefon, laptop, în total 39700 lei, iar lui Vechiu Ion suma de 3600 lei, însă instanța acestor înscrisuri nu le-a dat nici o apreciere ca probe pe dosar.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2021 au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de avocatul Nevreanschi Vladislav în interesele părților vătămate și civile Procopciuc Ruslan și Vechiu Ion, de inculpatul Drosu Alexandr împotriva sentinței Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 18 decembrie 2020, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1 Instanța de apel a constatat că, instanța de fond, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului Drosu Alexandr încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art. 264 alin. (3), lit. a) Cod penal – încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență vătămarea gravă a integrității corporale și a sănătății. 7 În cadrul cercetării judecătorești, Colegiul a constatat cu certitudine că vina inculpatului Drosu Alexandr este probată pe deplin, prin declarațiile părții vătămate Procopciuc Ruslan, din care rezultă că împreună cu Vechiu Ion s-au pornit la serviciu cu motocicleta de model ,,Viper”, se deplasau de la sect. Buiucani spre Strășeni, cu viteza de 35 km/h. După ce au intrat în s. Dănceni, ajungând în intersecție, Drosu Alexandr cu automobilul său brusc a virat la stânga, pe banda lor de deplasare, nereușind să frâneze s-au tamponat. Declarațiile părții vătămate Procopciuc Ruslan sunt confirmate și de către partea vătămată Vechiu Ion, care a declarat că pe data de 20.06.2018, s-a pornit cu motocicleta la serviciu, împreună cu Procopciuc Ruslan, își aduce aminte că se deplasau spre Dănceni, însă nu-și amintește cum a avut loc impactul. Despre cele întâmplate a aflat de la Procopciuc Ruslan, și anume că în timp ce se deplasau le-a 14 ieșit în întâmpinare o mașină și i-a lovit. În rezultatul accidentului a suportat contuzie cerebrală gravă cu hemoragie internă, i-a fost fracturat maxilarul, limba tăiată în două, și-a pierdut auzul, contuzie pulmonară. Totodată, potrivit declarațiilor martorului Căruță Mihail la intersecția străzilor Olimpică și Tineretului din s. Dănceni a văzut un accident rutier, și anume o motocicletă și două persoane de pe motocicletă, erau jos în fața unui Sprinter, care a înțeles că este a lui Drosu Alexandr. Colegiul penal analizând declarațiile părților vătămate Procopciuc Ruslan și Vechiu Ion, consideră că acestea sunt veridice, consecutive pe tot parcursul procesului penal, atât în cadrul urmăririi penale cât și în instanța de judecată, care coroborează cu probele scrise nominalizate supra, și dovedesc cu certitudine vinovăția lui Drosu Alexandr Mihail în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3), lit. a) Cod penal. Cu referire la argumentele inculpatului Drosu Alexandr precum că, persoanele care se aflau motocicletă poartă și ele vină în ceea ce ține de producerea accidentului, cât și gravitatea consecințelor produse, totodată, părțile vătămate Procopciuc Ruslan și Vechiu Ion nu au respectat pe deplin regulile de circulație rutieră caracteristice mijlocului de transport cu care se deplasau, fapt ce a și produs leziunile corporale grave cauzate lor, constatate în rapoartele de expertiză medico-legale, Colegiul penal nu le-a putut reține ca fiind pertinente speței, or, acestea nu justifică nici pronunțarea unei sentințe de achitare în privința inculpatului sau de respingere a acțiunilor civile formulate, deoarece în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit pe deplin vinovăția inculpatului Drosu Alexandr în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3), lit. a) Cod penal. La fel, instanța de apel a apreciat critic argumentele invocate de inculpatul Drosu Alexandr potrivit căruia, la materialele cauzei penale lipsește un raport de expertiză care să constate dacă gravitatea leziunilor corporale dobândite de către Vechiu Ion avea să fie la fel de mare în cazul în care în 8 momentul impactului acesta purta cască de protecție, or, conform raportului de expertiză judiciară nr. 201802D1381 din 19 iulie 2018, la cet. Vechiu Ion a.n. xxxx s-au depistat leziuni corporale sub formă de: traumatism cranio-cerebral deschis manifestat prin contuzie cerebrală gravă, hematom intracerebral minor temporat bazal pe stânga, fractura oaselor temporale bilateral cu implicarea ambelor lamele, fractura os occipital stânga cu implicarea ambelor lamele, HSA, plagă mușcată a limbii, pneumotorace minor apical în sinusurile costrofrenice bilateral, care prezintă pericol pentru viață și conform acestui criteriu, se califică ca vătămare corporală gravă. Colegiul penal a respins și alegațiile inculpatului Drosu Alexandr cu privire la faptul că, la cauză, lipsește un raport de expertiză în sensul constatării, dacă reușea conducătorul acestei unități de transport „Viper”, să evite impactul prin frânare, ținând cont că și greutatea aflată pe această unitate de transport trebuia să fi în jumătate redusă, dacă nu-l avea în calitatea de pasager pe Vechiu Ion, interdicție stabilită și prin lege, or, la caz, reieșind din limitele învinuirii, s-a stabilit faptul că, inculpatul Drosu Alexandr a admis încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență vătămarea gravă a integrității corporale și a sănătății. Cu referire la chestiunea individualizării pedepsei penale în privința inculpatului Drosu Alexandr, Colegiul penal verificând procesul de individualizare a pedepsei penale în privința inculpatului Drosu Alexandr a constatat că instanța de fond a acordat deplină eficiență prevederilor art. 6, 7, 61, 75 Cod penal, respectiv, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. La caz, componența de infracțiune prevăzută de art. 264 alin. (3), lit. a) Cod penal, în redacția Legii nr. 138 din 19.07.2018 (MO347-357/14.09.18 art. 584; în vigoare din 14.12.2018), prevede pedeapsa cu închisoare de la 3 la 7 ani, cu anularea dreptului de conducere a mijlocului de transport. În această ordine de idei, instanța de apel a conchis că, infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (3), lit. a) Cod penal, comisă de către Drosu Alexandr, face parte din categoria infracțiunilor grave. Ținând cont de faptul că, Drosu Alexandr a săvârșit fapta prejudiciabilă prevăzută de art. 264 alin. (3), lit. a) Cod penal, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 138 din 19.07.2018, instanța de fond a aplicat în privința persoanei legea penală mai blândă, care era în vigoare la momentul săvârșirii infracțiunii, or, potrivit art. 10 alin. (2) Cod Penal, legea penală care înăsprește pedeapsa sau înrăutățește situația persoanei vinovate de săvârșirea unei infracțiuni nu are 9 efect retroactiv. Până la intrarea în vigoare a Legii precitate, pedeapsa stabilită pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3), lit. a) Cod penal (în redacția Legii nr. 207 din 29.07.16; în vigoare din 07.11.16) - era închisoare de la 3 la 7 ani, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de până la 4 ani. Cu referire la personalitatea inculpatului Drosu Alexandr, instanța de apel a reținut că, inculpatul se caracterizează pozitiv (f.d. 107, vol. I), anterior nu a fost judecat (f.d. 114, vol. I), nu se află la evidența medicilor narcolog sau psihiatru (f.d. 110, 112, vol. I), la întreținere 3 persoane (un copil minor, tata și fratele bolnavi), a recuperat părților vătămate o parte din prejudiciul material. Instanța de apel a considerat că scopul educativ al pedepsei poate fi atins și fără privarea de libertate a inculpatului, acordându-i o șansă inculpatului de a se reabilita în fața societății și în baza art. 90 Cod penal, instanța de apel a apreciat ca întemeiată soluția instanței de a suspenda condiționat executarea acestei pedepse pe o perioadă de probațiune de 3 ani, cu privarea dreptului de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 (patru) ani. La stabilirea inculpatului a unei pedepse cu aplicarea art. 90 Cod penal, instanța de fond a acordat o pondere importantă vârstei inculpatului, comportamentului inculpatului anterior procesului penal, din care rezultă că ultimul conștientizează fapta comisă și consecințele acesteia, nefiind indiferent de suferințele părților vătămate, astfel acordându-le ajutor financiar, achitând o parte din cheltuielile suportate de acestea. În ce privește sancțiunea complimentară obligatorie - privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport, instanța de apel reține că, aceasta a fost aplicată în privința inculpatului, ținând cont de limita prevăzută de sancțiunea normei penale încălcate, or, careva circumstanțe prevăzute de lege, care ar acorda instanței posibilitatea de a înlătura pedeapsa complimentară obligatorie nu au fost stabilite. La fel, este necesar de menționat, că instanța de fond a aplicat categoria de pedeapsă complimentară în vigoare la momentul comiterii infracțiunii, dat fiind intervenirea modificărilor în art. 264 Cod penal la data de 14 decembrie 2018, fiind instituită pedeapsa cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, ce reprezintă o sancțiune mai gravă și nu este în favoarea inculpatului. Cu referire la solicitarea de apel a inculpatului Drosu Alexandru privind stabilirea pedepsei complimentare obligatorie – privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 6 luni, Colegiul penal o apreciază ca nefondată, or, reieșind din împrejurările comiterii faptei, urmăririle prejudiciabile survenite și personalitatea inculpatului, se deduce că este necesar și oportun de a îngrădi dreptul special al inculpatului pe un termen îndreptat spre maxim, pe un termen de 4 (patru) ani. Potrivit art. 219 alin. (1) Cod de procedură penală, coroborat cu 10 prevederile art. 1998 alin.(1) și art. 2036 Cod Civil (în redacția din 01.03.2019), acțiunea civilă în procesul penal poate fi intentată la cererea persoanelor fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii materiale, morale sau, după caz, le-a fost adusă daună reputației profesionale nemijlocit prin fapta (acțiunea sau inacțiunea) interzisă de legea penală sau în legătură cu săvârșirea acesteia. Din materialele cauzei penale, instanța de apel a reținut că, la faza urmăririi penale Procopciuc Ruslan și Vechiu Ion, au fost recunoscute în calitate de părți vătămate și părți civile, prin ordonanțele din 04 iulie 2018 (f.d. 38, 59, 41, 64, vol. I). În ședința de judecată, avocatul Zaharia Sergiu, în interesele părților vătămate Vechiu Ion și Procopciuc Ruslan, a înaintat acțiuni civile împotriva lui Drosu Alexandr. În acest sens, Colegiul a reținut că, la materialele cauzei sunt anexate recipise (f.d. 189, 190, 191, 192, vol. I), care confirmă că, inculpatul Drosu Alexandr a recuperat parții vătămate Procopciuc Ruslan o parte din prejudiciul material suportat de acesta. Astfel, potrivit recipisei din data de 02.07.2018 Drosu Alexandr a transmis lui Procopciuc Ruslan pentru procurarea medicamentelor suma de 1 000 lei și 6 000 lei pentru telefon (f.d. 189, vol. I), la data de 14.07.2018 - pentru notebook suma de 24 600 lei și pentru medicamente suma de 900 lei (f.d. 190, vol. I), la data de 19.07.2018 - pentru medicamente suma de 550 lei și pentru gazdă suma de 120 Euro (f.d. 190, vol. I), la data de 21.07.2018 - pentru placa la picior suma de 1 600 lei (f.d. 191, vol. I), suma de 1 600 lei pentru procurarea medicamentelor fiind transmisă la data de 27.07.2018 (f.d. 191, vol. I), iar la data de 05.08.2018 – suma de 2800 lei pentru medicamente (f.d. 192, vol. I). Instanța de apel a admis parțial acțiunea civilă intentată de Procopciuc Ruslan și s-a dispus încasarea de la Drosu Alexandr în beneficiul lui Procopciuc Ruslan, cu titlu de prejudiciu moral - suma de 130 000 (una sută treizeci mii) lei, cu titlu de prejudiciu material - suma de 8671,74 lei (opt mii șapte sute șaptezeci și unu lei, 74 bani) și cu titlu de cheltuieli de asistență juridică - suma de 5000 (cinci mii) lei. În rest, acțiunea civilă în partea încasării prejudiciului moral ce ține de suma de 870 000 lei și a prejudiciului material ce ține de suma de 1082,68 lei, s-a respins ca neîntemeiată. Totodată a admis parțial acțiunea civilă intentată de Vechiu Ion și s-a dispus încasarea de la Drosu Alexandr, în beneficiul lui Vechiu Ion, cu titlu de prejudiciu moral - suma de 80 000 (optzeci mii) lei și cu titlu de cheltuieli de asistență juridică - suma de 5000 (cinci mii) lei. În rest, acțiunea civilă în partea încasării prejudiciului moral ce ține de suma de 120 000 lei, s-a respins ca neîntemeiată.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Barașianț Mariana cu inculpatul Drosu Alexandr, prin care invocând incidența pct. 6) și 10) a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală, au solicitat casarea parțială a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău 11 din 13 decembrie 2021, în partea respingerii apelului declarat de inculpatul Drosu Alexandr, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel sau cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se respingă integral acțiunile civile depuse și înlăturarea pedepsei complementare sau aplicarea acesteia pe un termen de 6 luni. 5.1 În motivarea recursului ordinar declarat a invocat următoarele argumente: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și s-a expus neclar referitor la anumite argumente; - individualizarea pedepsei a avut loc contrar prevederilor legale; - Drosu Alexandr a recunoscut parțial vina și acest fapt nu este indicat și apreciat în decizia instanței de apel, dar nici în sentința primei instanțe. Or, în decizia instanței de apel, pe de o parte, se invocă unele momente ce țin de personalitatea recurentului, însă nu este reflectat faptul recunoașterii parțiale a vinovăției, căința sinceră a acestuia și repararea prejudiciului material integral în suma solicitată de părțile vătămate; - în cadrul examinării cauzei, părțile vătămate confirmă că Drosu Alexandr nu s-a eschivat de la asumarea răspunderii fața de aceștia, chiar și fără existența unei sentințe; - consideră că în speță se constată existența circumstanțelor atenuante: repararea benevolă a pagubei pricinuite, recunoașterea parțială a vinovăției și căința sinceră, ilegalitatea acțiunilor victimei, care în coroborare cu personalitatea recurentului, urma să rezulte în soluția de a aplica o pedeapsa mai blândă, cu înlăturarea pedepsei complementare sau aplicarea acesteia pe un termen minim de 6 luni; - prin invocarea faptului nerespectării de către Procopciuc Ruslan a Regulamentului circulației rutiere nu s-a solicitat achitarea inculpatului, ci luarea acestui fapt în considerare la individualizarea pedepsei prin aprecierea acesteia ca circumstanță atenuantă; - necesitatea efectuării unei expertize întru stabilirea faptului dacă Procopciuc Ruslan a avut posibilitatea de a evita tamponarea se înscrie perfect în limitele învinuirii aduse lui Drosu Alexandr, or acest fapt urmează a fi analizat și considerat la individualizarea pedepsei; - în instanța de apel a fost invocată lipsa unei expertize medicale care ar constata legătura cauzală între anumite stări de sănătate invocate de Procopciuc Ruslan și Vechiu Ion și care nu sunt descrise în raportul de expertiză prezent la materialele cauzei; - Drosu Alexandr benevol a reparat prejudiciul material în suma solicitată integral și a manifestat căința sinceră și-a cerut scuze, însă suma prejudiciului moral încasat pentru ambii este exagerată și inechitabilă în raport cu circumstanțele reale a cauzei.

În temeiul art. 431 alin. (1), pct. 11 Cod de procedură penală, procurorul, 12 a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând pentru netemeinicia recursului ca inadmisibil.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente: În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu în baza materialelor din dosar. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, un complet format din 3 judecători, prin decizie motivată, va decide în unanimitate asupra inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se constată că recursul este vădit neîntemeiat. Art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală stipulează că instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. Iar, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi de drept procesual sau formal și de drept material sau substanțial. Astfel, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și/sau material. Potrivit recursului ordinar declarat de către avocatul Barașianț Mariana cu inculpatul Drosu Alexandr, se invocă temeiurile de casare prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, precum și când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Astfel, ce ține de temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază”, Colegiul penal în urma cercetării materialelor cauzei constată că acesta nu și-a găsit confirmarea, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată și-a întemeiat 13 soluția de menținere a sentinței primei instanțe fără modificări, concluzia la care a ajuns instanța de apel în urma verificării probelor apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală și a circumstanțelor cauzei, conformându-se cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, a emis o decizie care cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția, și în partea contestată de recurenți în prezentul recurs, din care considerente instanța de recurs nu identifică motive justificative de a interveni în respectiva decizie. Verificând materialele dosarului în raport cu alegația precum că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, Colegiul penal conchide că la judecarea apelului instanța a examinat prezenta cauză penală în baza probelor administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) și 101 Cod de procedură penală, a ținut cont de motivele expuse de apelanți expunându-se detaliat asupra criticilor inovate, astfel ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului, termenul și modalitatea de executare a pedepsei aplicate. Privator la alegațiile precum că individualizarea pedepsei a avut loc contrar prevederilor legale, se constată că instanța de apel a acordat deplină eficiență prevederilor art. 6, 7, 61, 75 Cod penal în coraport cu prevederile art. 90 Cod penal și art. 651 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana inculpatului, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării ei, de poziția părților vătămate Procopciuc Ruslan și Vechiu Ion, și nemijlocit efortul inculpatului Drosu Alexandr pentru recuperarea prejudiciului cauzat acestora. La individualizarea pedepsei penale stabilite inculpatului în speță, instanța de apel a pus accentul pe personalitatea acestuia, comportamentul anterior procesului penal, ajutorul financiar, prin acoperirea anumitor cheltuieli, acordat părților vătămate, învederând și celelalte criterii de individualizare a pedepsei penale, cum ar fi gravitatea infracțiunii săvârșite, influența pedepsei asupra corectării și reeducării vinovatului. Implicit, cu referire la personalitatea inculpatului Drosu Alexandr, instanța de apel a reținut că, inculpatul se caracterizează pozitiv (f.d. 107, vol. I), anterior nu a fost judecat (f.d. 114, vol. I), nu se află la evidența medicilor narcolog sau psihiatru (f.d. 110, 112, vol. I), la întreținere 3 persoane (un copil minor, tata și fratele bolnavi), a recuperat părților vătămate o parte din prejudiciul material. În ce privește sancțiunea complimentară obligatorie - privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani, solicitată a fi anulată sau stabilită pe un termen de 6 luni, Colegiul penal notează, că criticile date au format obiect de discuție la judecarea cauzei penale și în instanța de apel și 14 cărora li s-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4.1, iar argumentele invocate de recurenți în sensul dat nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune. Instanța de recurs menționează că, pentru a se reține eroarea de drept stipulată în pct. 10) și pentru a se statua că s-au aplicat pedepse individualizate contrar exigențelor legale, instanțele de fond urmau să facă abstracție de prevederile legale care reglementează criteriile generale de individualizare a pedepselor și condițiile de aplicare a lor. La caz, solicitarea casării deciziei presupune încălcarea prevederilor legale la aplicarea pedepsei și la stabilirea limitelor acesteia, însă recurenții pe calea recursului ordinar, solicită de fapt reaprecierea circumstanțelor expuse în decizia instanței de apel nu pentru a fi corectată vreo eroare judiciară, ci pentru excluderea pedepsei complimentare obligatorii sau micșorării termenului pentru care a fost stabilită. Din partea descriptivă a deciziei instanței de apel, se constată că instanța a dat răspuns argumentelor recurenților privind individualizarea pedepsei, iar decizia cuprinde și temeiurile de aplicare față de inculpat a sancțiunii complimentare obligatorii - privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani. Totodată, instanța de recurs consideră ca fiind raționale concluziile instanțelor de fond cu referire la cuantumul prejudiciu moral încasat de la inculpatul Drosu Alexandr în contul părților vătămate Procopciuc Ruslan și Vechiu Ion, având în vedere suferințele cauzate ultimilor, dar și faptul că părțile vătămate în acțiunea civilă înaintată au solicitat încasarea din contul inculpatului Drosu Alexandr, a prejudiciului moral în cuantum mai mare. Admiterea parțială a pretențiilor de ordin moral a fost justificată anume prin circumstanțele ce vizează persoana inculpatului, comportamentul acestuia după comiterea infracțiunii și că acesta din urmă a recuperat o parte din prejudiciul cauzat părților vătămate. Astfel, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. 15 Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, urmând a fi dispusă inadmisibilitatea recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Barașianț Mariana cu inculpatul, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2021, în cauza penală în privința lui Drosu Alexandr XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată este pronunțată la 28 iulie 2022. Președinte Toma Nadejda Judecători Boico Victor Diaconu Iurie 16