1re-88/2021 — Art. 264-1 alin. 3 CP

Prin sentința Judecătoriei Hîncești din 26 mai 2016, Chirinciuc Alexandr a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute în art.2641 alin.(3) Cod penal și stabilită pedeapsa în baza acestei Legi sub formă de 600 unități convenționale, ce constituie suma de 12 000lei, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3ani. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. 1.1. Prin încheierea Judecătoriei Hîncești 31 martie 2016, a fost transmisă spre examinare conform competenței plângerea înaintată de către avocatul Lazari Costantin , în temeiul art. 313 Cod de procedură penală asupra ordonanței de neîncepere a urmăririi penale din 31.12.2015 emisă de procurorul în Procuratura Hîncești, Cazacu Victor.

Sentința a fost atacată cu recurs de către avocatul Arhiliuc Ion, de către avocatul Lazari Costantin în numele inculpatului și de către inculpat.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, din 24 august 2016, a fost admis recursul avocatului Arhiliuc Ion și recursul avocatului Lazari Costantin în numele inculpatului și recursul inculpatului Chirinciuc Alexandr 1 casată total sentința Judecătoriei Hîncești din 26 mai 2016 și încheierea din 31 martie 2016, și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță judecătorească, în alt complet de judecată.

Prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 18 iulie 2017, Chirinciuc Alexandr a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute în art.2641 alin.(3) Cod penal. În temeiul art. 60 Cod penal, Chirinciuc Alexandr a fost liberat de răspundere penală și încetat procesul penal intentat în privința lui Chirinciuc Alexandr, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute în art. 2641 alin. (3) Cod penal, pe motivul expirării termenului de prescripție. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Sentința a fost atacată cu recurs de către inculpatul Chirinciuc Alexandr.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, din 21 noiembrie 2017, a fost admis recursul inculpatului Chirinciuc Alexandr casată total sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 18 iulie 2017, și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță judecătorească, în alt complet de judecată.

Prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 17 decembrie 2020, Chirinciuc Alexandr a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute în art.2641 alin.(3) Cod penal. A fost încetat procesul penal, intentat în privința lui Chirinciuc Alexandr, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute în art. 2641 alin. (3) Cod penal, pe motivul expirării termenului de prescripție. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. A fost respinsă ca neîntemeiată plângerea depusă de avocatul Arhiliuc Ion în ordinea art.313 Cod de procedură penală împotriva ordonanței procuraturii Hîncești din 10.10.2016 și 07.12.2016. 7.1. Pentru a se pronunța cu sentința în cauză, prima instanță a constatat că, Chirinciuc Alexandr, la 20.03.2015, aproximativ între orele 2310min, în satul xxxx, deținând permis de conducere valabil pentru categoria mijlocului de transport pe care-l ghida, conducând pe traseu automobilul de model „Volkswagen Passat”, cu n/î „xxxxxxx”, a fost stopat de colaboratorii Inspectoratului Național de Patrulare a IGP MAI. Fiind observată starea lui Chirinciuc Alexandr, care prezenta semne că a condus automobilul în stare de ebrietate alcoolică, colaboratorii Inspectoratului Național de Patrulare, i-au solicitat să fie supus procedurii de testare alcoolscopică și examenului medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și naturii ei. Ultimul, acționând intenționat, ignorând prevederile art.23 alin.(3) lit. b) al „Legii privind siguranța traficului rutier” precum și cerințele pct.11 lit. j) al „Regulamentului Circulației Rutiere”, conform cărora „conducătorul de autovehicul este obligat să se supună, la solicitarea agentului de circulație, procedurii de testare a aerului expirat sau, după caz, examenului medical de recoltare a probelor biologice in vederea constatării alcoolemiei, consumului de droguri ori de alte substanțe psihotrope sau de medicamente cu efecte similare”, a refuzat testarea alcoolscopică și examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și naturii ei. 2 În circumstanțele expuse, acțiunile lui Chirinciuc Alexandr au fost încadrate în baza art. 2641 alin.(3) Cod penal, după indicii „refuzul si sau eschivarea conducătorului mijlocului de transport de la testarea alcooscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate si a naturii ei sau de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical”.

Sentința nominalizată a fost atacată cu recurs de către: - Condamnatul Chirinciuc Alexandr prin care a solicitat admiterea plângerii împotriva ordonanțelor procuraturii Hîncești privind refuzul pornirii urmăririi penale, casarea integrală a sentinței cu dispunerea achitării lui învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2341 alin. (3) Cod penal, pe motiv că fapta nu constituie infracțiune. - Avocatul Lazari Constantin în numele condamnatului Chirinciuc Alexandr prin care a solicitat admiterea recursului și suplimentul la recurs/apel, admiterea cererii lui Chirinciuc Alexandr de a vizualiza înregistrarea video efectuată la 20.03.2015, ora 2315, în s. Crasnoarmeiscoe, să fie numită o expertiză tehnică, a înregistrării video, să fie declarate nule probele acumulate cu încălcarea procedurii penale și normelor CEDO, să fie apreciate critic declarațiile martorilor/polițiștilor: Stratulat Veaceslav și Coroi Andrian, să fie casată integral sentința, și să fie dispusă achitarea lui Chirinciuc Alexandr învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (3) Cod penal, pe motiv că fapta nu constituie infracțiune. 8.1. În motivarea recursului condamnatul Chirinciuc Alexandr a invocat că: - consideră inadmisibilă concluzia subiectivă a judecătorului, prin care acesta a constatat din camera de deliberare circumstanțe de fapt, care puteau fi constatate în mod exclusiv, doar prin procedee probatorii speciale prevăzute de articolul 122 „Reconstituirea faptei" și articolul 123 „Experimentul în procedura de urmărire penală"; - consideră inadmisibilă concluzia instanței de judecată, prin care a constatat că, - „Faptul că la urmărirea penală, inculpatului Chirinciuc Alexandr nu i-a fost asigurat dreptul la apărare, instanța remarcă că avocatul Bemicova Marina a fost legal înștiințată despre locul și data petrecerii acțiunilor de urmărire penală, inculpatul nu a solicitat prezența apărătorului, mai mult ca atît această acțiune procesuală s-ar putea derula și în lipsa ultimului" ori, Codul de procedură penală prevede condiția admisibilității probei, astfel această procedură garantează respectarea principiului egalității armelor și principiul contradictorialității în sensul art. 6 CEDO; - consideră inadmisibilă soluția instanței de judecată cu privire la neexaminarea alegațiilor inculpatului cu privire la aplicarea tratamentelor degradante și inumane în privința sa. - colaboratorii de poliție Stratulat Veaceslav, Oboroceanu Constantin si Coroi Andrian nu pot avea calitate de martor, deoarece ei au calitatea de agenți constatatori; - s-a încălcat pct. 45 al Regulamentului Serviciului patrulare rutieră, deoarece Chirinciuc Alexandr era, deja, stopat la poarta casei sale, când de el s-au apropriat colaboratorii de poliție. El, nu conducea automobilul și nu era nici o necesitate să fie transportat la câteva zeci de kilometri de la casa lui în or. Hîncești, la Inspectoratul 3 de Poliție spre a-l supune testării alcoolscopice si examenului medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și mai apoi, la ora 2400 să-i permită să se întoarcă la domiciliu, cunoscând cu certitudine că nu deține surse financiare și nici un transport nu circulă la acea oră în direcția s. Crasnoarmeiscoe, raionul Hîncești; - procesul-verbal privind constatarea faptei de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate din 20.03.2015, întocmit în or. Hîncești, la Inspectoratul de Poliție, ora 2350-2355, necesită să conțină număr de evidență a procesului verbal (care sunt de o evidentă strictă), ceea ce lipsește în speța dată. Lipsa numărului de evidență în procesul-verbal privind constatarea faptei de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate, din 20.03.2015 pune la îndoială faptul că polițiștii Stratulat Veaceslav, Coroi Andrian și Oboroceanu Constantin, în seara de 20 martie 2015, ar fi fost în serviciu și ar fi efectuat în acest sector supravegherea circulației rutiere pe ruta de patrulare; - procesul-verbal privind constatarea faptei de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate din 20.03.2015, necesită a fi declarat nul, conform cerințelor art.251 Cod de procedură penală; - Chirinciuc Alexandr fiind interogat la 20 iulie 2015, de către procurorul Lambă Igor, în prezența apărătorului în bază de contract Bemicova Marina, nu a recunoscut învinuirea ce i se aduce pe art. 2641 alin. (3) Cod penal, însă, ulterior în lipsa avocatului Bemicova Marina, la 29.07.2015, ofițerul de urmărire penală al SUP a IP Hîncești, locotenent de poliție Vîrlan Alina, a efectuat două confruntări dintre Chirinciuc Alexandr și Inspectorul inferior a INP a IGP Coroi Andrian de la ora 09:40 până la ora 09:50 și dintre învinuitul Chirinciuc Alexandr și Inspectorul inferior a INP a IGP Stratulat Veaceslav de la 0955 până la 1015 (Timpul indicat nu corespunde adevărului - a fost o durată de timp mult mai mare) perioada în care asupra lui Chirinciuc s-au exercitat presiuni psihice, de către toți trei polițiști, fiind dus în eroare că dosarul se va clasa, urmărirea penală va fi încetată și el nu v-a mai fi tras la răspundere penală, totul se va termina la poliție cu o amendă etc; - procesele verbale de confruntare din 29 iulie 2015, dintre Chirinciuc Alexandr și agenții constatatori Coroi Andrian și Stratulat Veaceslav, necesită a fi declarate nule, pe motivul că la efectuarea confruntărilor a lipsit avocatul. Frazele au fost scrise sub dictarea ofițerului de urmărire penală etc; - lipsesc probe ce ar confirma că agenții constatatori Coroi Andrian, Stratulat Veaceslav Ștefan și Oboroceanu Constantin ar fi fost în ziua de 20.03.2015, conform graficului și Ordinului superiorilor în serviciu și ar fi efectuat în acest sector supravegherea circulației rutiere pe ruta de patrulare - la moment și loc unde l-au reținut pe inculpat Chirinciuc Alexandr a invocat cu prezentarea probelor că polițiștii l-au amenințat cu răfuială fizică, i-au aplicat forța ilegal cauzându-i câteva lovituri cu bastonul de cauciuc peste spate, astfel din start fiind întreprinse acțiuni ilegale de fabricare a dosarului penal; - toată discuția dintre conducătorul automobilului Chirinciuc Alexandr și cei trei polițiști a fost filmată de către unul dintre polițiști, contrar prevederilor legale, și la 13.04.2015, a fost întocmit, procesul-verbal de ridicare a înregistrărilor video din data de 20 martie 2015, respectiv dosarul penal fiind atașat ca corp delict, un suport magnetic de model CD - R, cu înregistrarea video din 13.04.2015. În ședința 4 de judecată, la solicitarea procurorului, a fost vizualizată și ascultată această înregistrare din 20 martie 2015, care anterior, la finele urmăririi penale nu i-a fost prezentată inculpatului, a fost ascunsă. Astfel, declarațiile lui Chirinciuc Alexandr în ce privește comportamentul neregulamentar al polițiștilor în data de 20 martie 2015, ora 23:10 min., cât și amenințarea cu răfuială fizică, aplicarea loviturilor cu bastonul de cauciuc peste spate: se confirmă prin înregistrarea video efectuată; 8.2. În motivarea recursului avocatul a invocat că: - procesul verbal de constatare a infracțiunii nu este indicată data întocmirii, nu conține toate elementele necesare unui asemenea document, nefiind completate toate rubricile, (f.d.9, vol. 1), procesul verbal conține ștersături/corectări - care nu au fost confirmate, lui Chirinciuc Alexandr nu i s-a permis să-și scrie observațiile, nu s- a indicat faptul aplicării forței fizice și motivele aplicării ei etc., nu conține număr de evidență, este doar o copie de pe un alt proces verbal de constatare a infracțiunii, folosit în mod ilegal de către polițiștii Stratulat Veaceslav, Coroi Adrian și Oboroceanu Constantin care, în seara de 20 martie 2015, nici nu ar fi fost în serviciu și el nu ar fi exercitat în acest sector supravegherea circulației rutiere pe ruta de patrulare. Ei nu au prezentat fișa postului, rutei de patrulare; - Chirinciuc Alexandr nu a fost stopat de polițiștii Stratulat Veaceslav, Coroi Adrian și Oboroceanu Constantin când conducea mijlocul de transport, or se afla în trafic. Polițiștii s-au apropiat de automobilul ce-i aparținea lui Chirinciuc Alexandr, când el era stopat (de mai mult timp) în fața porții casei sale din satul Crasnoarmeiscoe, raionul Hîncești; - Chirinciuc Alexandr nici nu este subiect al infracțiunii care i se impută, el nu conducea automobilul și el nu era în trafic; - în procesul verbal lipsește semnătura lui Chirinciuc Alexandr, nici nu i s-a prezentat acest document pentru a scrie explicațiile/motivele de refuz în trecerea testării alcoolscopică, indicându-se doar că: „refuză de a semna p/v”, fără ca cineva să confirme acest fapt; - lui Chirinciuc Alexandr nu i s-a explicat că el are dreptul la apărare, să contacteze un avocat; - procesul verbal de confruntare din 29 iulie 2015, dintre învinuitul Chirinciuc Alexandr și martorul Corci Andrian, cât și procesul verbul de confruntare din 29 iulie 2015 dintre învinuitul Chirinciuc Alexandr și martorul Stratulat Veaceslav, urmează a fi declarat nul din motivul că nu a participat avocatul lui Chirinciuc Alexandr, el având statutul de învinuit și astfel, aceste procese verbale sunt ilegal obținute/întocmite, cu încălcarea dreptului la apărare al învinuitului — garantat prin normele naționale și internaționale, - proba cu martorii: Curai Andrian, Stratulat Veaceslav, Oboroceanu Constantin urmează a fi apreciate critic, așa cum aceste persoane - sunt persoane cointeresate, ei fiind polițiști care au aplicat, în mod ilegal, forța fizică față de Chirinciuc Alexandr, fără a avea careva temei legal și care nu au raportat superiorilor săi faptul aplicării forței fizice, conform cerințelor legale.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, din 17 februarie 2021 a fost respins ca fiind nefondat recursul inculpatului Chirinciuc Alexandr și recursul (suplimentar) declarat de avocatul Lazari Constantin în numele 5 condamnatului Chirinciuc Alexandr și menținută fără modificări sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 17 decembrie 2020. 9.1 Instanța de recurs a stabilit că, prima instanță la pronunțarea sentinței corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, iar situația de fapt reținută de prima instanță corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate corect, astfel încadrând just acțiunile inculpatului Chirinciuc Alexandr în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal adică, refuzul împotrivirea sau eschivarea conducătorului mijlocului de transport de la testarea alcooscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei, sau de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical. În continuare instanța de recurs a menționat că, necătând la faptul că, Chirinciuc Alexandr pledează nevinovat, vinovăția acestuia se dovedește prin probele acumulate de organul de urmărire penală, cercetate de către prima instanță și verificate de către instanța de recurs: declarațiile martorului Stratulat Veaceslav; declarațiile martorului Coroi Andrian; declarațiile martorului Teodor Mihail; ordonanța privind începerea urmăririi penale (vol. I, f.d.1); proces verbal privind consemnarea celor constatate din 25 martie 2015, înregistrat în registrul de evidență a sesizărilor cu privire la infracțiune cu nr. 322 din 26 martie 2015 (vol. I, f.d.5); raportul inspectorului inferior de patrulare, sergent de poliție Stratulat Veaceslav, înregistrat în registrul de evidență a sesizărilor cu privire la infracțiune a Inspectoratului de Poliție Hîncești cu nr. 1080 din 21 martie 2015 (vol. I, f.d.6); proces verbal de constatare a infracțiunii în caz de refuz la trecerea controlului în vederea stabilirii stării de ebrietate, întocmit de agentul constatator Stratulat V. (vol. I, f.d.9); procesul verbal de înlăturarea de la conducere a mijlocului de transport din 20 martie 2015, potrivit căruia Chirinciuc Alexandr - fiind suspect de conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate, a fost înlăturat de la conducerea mijlocului de transport, unitatea de transport de model W Passat n/î xxxxxxxxx (vol. I, f.d.10); proces verbal de constatare a faptei de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică din 20 martie 2015 întocmit de agentul constatator - Stratulat Veaceslav, potrivit căruia Chirinciuc Alexandr a fost suspectat de conducea mijlocul de transport, ultimul refuzând a semna procesul verbal dar și refuzând în stabilirea gradului stării de ebrietate.(vol. I, f.d.11); procesul verbal de ridicare a înregistrărilor video ridicate din telefonul de model „Lenovo S860” ce aparține lui Coroi A.(vol. I, f.d.22); ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală și anume - înregistrarea video ridicată la 13.04.2015, din telefonul mobil de model „Lenovo S860” sin 20.03.2015, ce aparține inspectorului inferior de patrulare Coroi A., fixate pe un suport magnetic de model CD-R (vol. I, f.d. 24); procesul verbal de confruntare din 29.07.2015, dintre Chirinciuc Alexandr și angajatul IP Hîncești, Stratulat Veaceslav în care Chirinciuc Alexandr recunoaște că a fost atenționat că va fi atras la răspundere penală pentru refuzul de a trece testarea la alcoolemie, ultimul a confirmat că a condus unitatea de transport în stare de ebrietate și că a refuzat să treacă testarea la alcoolemie (vol. I, f.d.49-50); procesul verbal de confruntare din 29.07.2015, dintre Chirinciuc Alexandr și angajatul IP Hîncești, Coroi Andrian în care Chirinciuc Alexandr recunoaște a refuzat de a trece testarea la alcoolemie, ultimul a confirmat că a condus unitatea de transport în stare de ebrietate (vol. I, f.d.51); ordonanța de refuz în pornirea urmăririi penale în privința lui Chirinciuc Alexandr din 07.12.2016 (vol. II, f.d.5-6); materialul nr.73 pr/2015 din R-1 a Procuraturii raionului 6 Hîncești parvenit la 17.12.2015 și dosarul nr.10-6/17 din 28.12.2016, inițiat la plângerea avocatului Ion Arhiliuc în ordinea art.313 CPP în numele și interesele lui Chirinciuc Alexandr. A menționat instanța de recurs că, că fiind supus stopării de către inspectorii de poliție - Chirinciuc Alexandr - a refuzat să efectueze testarea alcoolscopică în vederea stabilirii stării de ebrietate sau a naturii acesteia - ori întru înlăturarea suspiciunilor de existență a acesteia. Atât la urmărirea penală, cît și în cadrul ședinței de judecată, inculpatul însă-și a confirmat că inspectorii de patrulare au propus ultimului efectuarea testării alcoolscopice cu alcooltestul „Drager” - el însă a refuzat - condiționând testarea doar ca urmare a efectuării testului respectiv de către agenții de patrulare. Argumentele inculpatului Chirinciuc Alexandr referitoare la faptul că acesta a refuzat testarea respectivă din considerentul că inspectorul Oboroceanu Constantin a refuzat o atare testare au fost considerate absolut nejustificate, or, legiuitorul nu a condiționat componența de infracțiune ca fiind neconsumată în condițiile anumitor circumstanțe, în acest sens, fiind evidentă cerințele neexecutate ale agentului constatator investit cu atribuții legale în vederea stabilirii existenței sau inexistenței stării de ebrietate a conducătorului mijlocului de transport în condițiile existenței unei atare bănuieli. Au fost respinse și argumentele apărării că Chirinciuc Alexandr nu a fost stopat de polițiștii Stratulat Veaceslav, Coroi Andrian și Oboroceanu Constantin cînd conducea mijlocul de transport, și polițiștii s-au apropiat de automobilul cei aparținea lui Chirinciuc Alexandr, cînd el era stopat în fața porții lui Chirinciuc Alexandr, or inculpatul Chirinciuc Alexandr cît și martorul Teodor Mihail în ședința de judecată au specificat că în seara respectivă, a condus pe șoseaua centrală a satului, după care s-a îndreptat spre casă pe strada adiacentă, staționând în fața porții, fără a observa careva automobile să îi fi urmărit or girofarul aprins al echipajului poliției de patrulare. În același timp, martorii Stratulat Veaceslav și Coroi Andrian - în ședința de judecată au specificat faptul că automobilul condus de Chirinciuc Alexandr se deplasa suspect chiar în fața automobilului condus de aceștia, ultimul a virat pe strada adiacentă, staționând în fața unei porți, care mai apoi s-a dovedit a fi a unuia dintre cei prezenți în automobilul de model - Volkswagen Pasat, martorii în cauză au concretizat că automobilul a fost permanent în vizorul lor. Tot martorii au mai specificat că automobilul respectiv a fost condus de Chirinciuc A., or faptul conducerii de către Chirinciuc A. pînă la momentul staționării - nu a fost negat de însă-și inculpat. Mai mult, evident este faptul că automobilul echipajului de patrulare a urmărit mijlocul de transport condus de Chirinciuc A. pînă la momentul staționării, or, invocările inculpatului referitoare la faptul că inspectorul Oboroceanu Constantin l-a stopat în dimineața zilei respective - nu echivala de fapt cu intenția nemijlocită a inspectorului respectiv de a se deplasa la domiciliul inculpatului peste 5-10 minute după ce acesta ar fi parcat automobilul său în fața porții. Inclusiv alegațiile inculpatului precum că în seara cînd s-au apropiat polițiștii de unitatea de transport, a avut careva suspecții de aflarea acestora în stare de ebrietate, or în cazul dat, ultimul n a sesizat imediat 7 instituțiile abilitate în vederea deplasării la fața locui de a verifica circumstanțele expuse. Sau aceste circumstanțe de fapt nu constituie obiectul examinării în actuala cauză, și nu au menirea să justifice refuzul inculpatului de a se subordona cerințelor de testare alcoolscopică, sau existența acestora ca temeiuri probatorii nu au menirea să înlăture răspunderea penală a inculpatului - atâta timp cît refuzul acestuia de a fi supus testării alcoolscopice nu a avut temeiuri legale. Potrivit martorului Stratulat Veaceslav, ultimul a comunicat că în seara cînd a avut loc cazul a observat un mijloc de transport care se deplasa pe strada centrală a satului în întâmpinare și avea muzică la un volum ridicat, fapt pentru ce au conectat girofarul pentru a stopa unitatea de transport. Martorul a confirmat că în tot acest timp, unitatea de transport de model „Volkswagen” B5 de culoare întunecată, s-a aflat permanent în vizorul lor, care brusc sa oprit în fața unei porți. Faptul refuzului inculpatului de a trece testul la alcoolemie a fost confirmat nemijlocit de martor. Or, acesta a susținut în totalitate cele declarate de inculpat și anume că ultimul a refuzat să treacă testarea la alcoolemie atît la fața locului cît și în cadrul IP Hîncești, totodată martorul a concretizat că la avertizat pe inculpate despre consecințele refuzului de a trece testarea la alcoolemie și anume, în cazul refuzului va fi inițiată o cauză penală. Sau din depozițiile martorului se mai reține că în seara respective nu au a fost situație ca inculpatul să-i fi acuzat de aflarea lor în stare de ebrietate. Instanța de recurs a reținut și declarațiile martorului Coroi Andrian care sunt similar celor reținute mai sus și anume că de la conducătorul stopat care ulterior s-a constatat a fi Chirinciuc Alexandr se simțea miros de alcool. Pentru faptul dat i-a fost propus conducătorului să treacă testarea la alcoolemie, însă ultimul s-a refuzat cu toate că a fost avertizat de răspundere penală în cazul refuzului. În cazul dat instanța mai reține că conducătorul auto care s-a constatat a fi Chirinciuc Alexandr la solicitarea de a prezenta spre verificare actele, ultimul nu lea prezentat. Referitor la timpul cînd a avut loc cazul, instanța reține din depozițiile faptului că ultimul a concretizat că cazul a avut loc cînd era glod afară, ceia ce acesta a precizat că nu exclude că fapta comisă de Chirinciuc Alexandr a avut loc la 20 martie 2015. Verificând depozițiile martorului Teodor Mihail acesta a confirmat cele expuse de inculpat și martorii indicați și anume că după ce de inculpat s-au apropiat polițiștii peste o perioadă de timp i-a fost propus lui Chirinciuc Alexandr să treacă testarea la alcoolemie însă Chirinciuc Alexandr a condiționat că este de acord să treacă testarea cu condiția că și cei trei polițiști să treacă testul la alcoolemie. Astfel, martorul a confirmat că Chirinciuc Alexandr a refuzat să treacă testarea la alcoolemie, fapt pentru ce poliția l-a avertizat că va aplica față de el forța fizică. Sau urmează a se reține că cele expuse de martorii acuzării sunt confirmate nemijlocit și de martorul Teodor Mihail și anume că careva acțiuni violente din partea agenților de poliție nu au fost aplicate față de inculpat. În continuare fiind reținute și cele expuse de martorul Teodor Mihail precum că inspectorii de poliție nu au solicitat careva acte de la Chirinciuc Alexandr ca fiind depuse în apărarea inculpatului, or acesta a confirmat că a fost într-o parte și nu a auzit discuția inculpatului cu inspectorul de patrulare, ceia ce se atestă că 8 acesta nu avea cum să cunoască dacă au fost sau nu solicitate actele spre verificare. Sau depozițiile martorului dat în această parte sunt combătute și de martorul Coroi Andrian care a susținut că au fost solicitat actele de la conducătorul auto Chirinciuc Alexandr actele spre verificare, or faptul dat întră nemijlocit în sarcina inspectorilor de patrulare care sunt obligați în momentul stopării. Or, în susținerea concluziei date, instanța reiterează explicațiile depuse de Chirinciuc Alexandr în cadrul confruntării realizate dintre acesta și martorii Stratulat Veaceslav și Coroi Andrian la 29.07.2015 (f.d. 49-51) în care Chirinciuc Alexandr prin semnătura aplicată confirmă cele declarate și anume că a refuzat că se treacă testul la alcoolemie, ultimul a recunoscut că pînă a fi stopat de inspectorii de poliție a consumat alcool și în acel moment se afla în stare de ebrietate. Instanța de recurs a dat o apreciere critică unității de timp indicate atît de martorul Tudor Mihail cît și de inculpat referitoare la faptul că agenții de poliție s- au apropiat peste aproximativ 5 - 10 minute, acestea fiind tratate de instanță ca fiind în apărarea inculpatului - ținând cont de argumentele acestuia de a confirma staționarea și aflarea în nemișcare a mijlocului de transport în timpul în care de ei s- a apropiat colaboratorii de poliție. În acest sens, a specificat că martorul Stratulat Veaceslav și Coroi Andrian au specificat că au urmărit unitatea de transport și aceasta s-a aflat permanent în vizorul lor, iar ceia ce instanța reține că indiferent de ce distanță se aflau, aceasta fizic nu poate fi parcursă într-o unitate de timp de la 5 la 10 minute - mai ales în condițiile în care - colaboratorii de poliție au specificat că s-au aflat din urma lui Chirinciuc Alexandr - ținând cont de mersul neuniform, aspectul suspect al conducătorului auto - dar și virarea bruscă și spontană a acestuia pe strada adiacentă în condițiile în care inspectorii de patrulare au conectat girofarul - cu semn de a stopa mijlocul de transport. A subliniat instanța de recurs că, infracțiunea imputată inculpatului în teoria doctrinară se consideră a fi prezentă chiar dacă, ulterior, pe baza altor probe, s-ar constata că în momentul săvârșirii infracțiunii făptuitorul nu se afla în stare de ebrietate. Prin urmare, nu este obligatoriu ca săvârșirea infracțiunii prevăzute la alin. (3) art. 2641 Cod penal să fie legată de săvârșirea de către aceiași persoană a faptelor specificate la alin. (1) art. 2641 Cod penal sau la art. 233 alin. (1) Cod contravențional. Intenția directă a lui Chirinciuc Alexandr de a refuza testarea alcoolscopică, indiferent de circumstanțele invocate de acesta într-u apărarea poziției sale - nu poate constitui temei pentru achitarea acestuia ca urmare a lipsei elementelor constitutive ale infracțiunii. Instanța de recurs a menționat că, motivul general al infracțiunii imputate lui Chirinciuc Alexandr se exprimă în principal, în superficialitatea manifestată de făptuitor în raport cu respectarea prohibiției impuse conducătorilor mijloacelor de transport de a se refuza de la testarea alcoolscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și naturii ei. În continuare a stabilit că încadrarea infracțiunii și prin prisma elementelor speciale ale subiectului specific acesteia, ținând cont de faptul că acesta urmează pe lângă faptul că este conducător al mijlocului de transport să dețină și permis de conducere pentru a fi aplicabil speței. Prin urmare Chirinciuc Alexandr - fiind deținătorul permisului de conducere pentru mijlocul de transport pe care îl ghida, a 9 condus nemijlocit autoturismul de model Volkswagen Passat - staționând (fapte constatate prin prisma motivărilor expuse supra) - a fost supus controlului de către Inspectorii de patrulare desemnați în vederea acestui fapt. În acest sens, a reținut că staționarea automobilul inculpatului, în timpul existenței cerințelor de testare alcoolscopică - nu constituie temei de refuz a acesteia, or, existența unei activități de conducere, în condiții ilegale, presupune faptul cînd conducătorul a fost găsit în timp ce staționa cu mijlocul de transport și rezultă ne îndoieli că mai înainte de a se fi oprit el a condus mijlocul de transport în acele condiții, fapt recunoscut în timpul confruntări de inculpate cît și în cadrul ședinței de judecată că a condus unitatea de transport, precum și de martorii acuzării și a apărării. Careva dubii asupra faptului că Chirinciuc Alexandr nu ar fi condus mijlocul de transport la caz nu există, or acestea au fost combătute prin prisma invocărilor specificate supra, coroborate cu declarațiile tuturor participanților audiați în ședința de judecată. Potrivit procesului verbal cu privire la constatarea infracțiunii în caz de refuz de a trece controlul în vederea stabilirii stării de ebrietate sa atestat atît refuzul inculpatului Chirinciuc Alexandr de a efectua testarea alcoolscopică - explicându-i-se acestuia consecințele refuzului, cît și refuzul acestuia de a consemna procesul verbal respectiv. În acest sens, instanța de recurs a respins argumentele părții apărării reiterate în recurs în vederea lipsei autenticității actului respectiv ca urmare a ne consemnării în cadrul acestuia a zilei, lunii și anului cînd acesta a fost întocmit. Or în instanța de judecată cu certitudine s-a stabilit faptul că la 20 martie 2015 - aproximativ orele 2300 - 2350 min - inculpatul Chirinciuc Alexandr, prezentând suspiciuni în vederea aflării în stare de ebrietate a ultimului - i-a fost înaintată cerința de efectuare a testului alcoolscopic, la care acesta a refuzat. Tabloul factologic în vederea acestui fapt și-a găsit confirmarea ca urmare a declarațiilor date în ședința de judecată de inculpatul Chirinciuc Alexandr, martorul Tudor Mihail, dar și martorii acuzării - Stratulat V., Coroi A.. În vederea acestui fapt, inculpatul a fost condus la Inspectoratul de Poliție Hîncești, unde repetat i s-a propus efectuarea testării alcoolscopice. Lipsa existenței unor rezultate a testului alcoolscopic, sau a concluziei medicului specialist în vederea stabilirii gradului stării de ebrietate - subliniază lipsa executării cerinței respective din partea agentului constatator îndreptată nemijlocit în adresa inculpatului - or o atare invocare nici nu a fost abordată de inculpat. Veridicitatea procesului verbal de constatare a infracțiunii în caz de refuz de a trece controlul în vederea stabilirii stării de ebrietate nu poate fi pusă la îndoială - în circumstanțele în care aceasta a fost justificate prin prisma altor probe elucidate în cadrul cercetării judecătorești, în special declarațiile tuturor participanților la proces. Instanța a atribuit o valoare probantă și procesului verbal cu privire la constatarea faptei de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică din 20 martie 2015 - potrivit căruia Chirinciuc Alexandr fiind suspectat de conducerea mijlocului de transport ”W Pasat n/î xxxxxxxx” în stare de ebrietate, a refuzat semnarea procesului verbal dar și testarea - procesul fiind contrasemnat de Coroi Andrei, cu titlu de confirmare. 10 Cu titlu de alternativă întru asigurarea veridicității actului respectiv instanța enumeră și secvențele video examinate în cadrul ședinței de judecată - potrivit cărora este consemnat necondiționat și în lipsa unor presiuni fizice sau psihice refuzul lui Chirinciuc Alexandr. Vis-a-vis de argumentele părții apărării expuse în susținerile verbale scrise și anexate referitoare la pretinsele încălcări ale principiilor generale a dreptului penal, admise de către organul de urmărire penală la desfășurarea nemijlocită a urmării penale în speță, instanța de recurs lea considerat ca fiind declarative, în condițiile în care acestea nu și-au găsit confirmarea în cadrul ședinței de judecată. Alegațiile apărării precum că organul de urmărire penală nu a aplicat dispozițiile art.122 și 123 Cod de procedură penală sunt declarative, or legiuitorul nu a decăzut inculpatul sau apărarea de a interveni cu o astfel de cerere în adresa OUP cît și a instanței. Au fost respinse ca nefondate și concluziile apărării privind neverificate relelor tratamente care în viziunea acestuia au fost aplicate față de inculpat, or chestiunea dată este reflectată nemijlocit în materialul nr.73 pr/2015 din R-1 a Procuraturii raionului Hîncești, or, din declarațiile martorului apărării Teodor Mihail, acesta a comunicat instanței că față de Chirinciuc Alexandr nu au fost aplicate careva mijloace special, violența sau alte procedee, concretizând că inculpatul în mod benevol s-a urcat în automobilul poliției pentru a se deplasa la IP Hîncești. Ce ține de încălcarea asigurării dreptului la apărare inculpatului care a participat la confruntările din 29.07.2015, instanța de recurs a reținut că pe marginea cazului urmează a fi reținute dispozițiile art.113 Cod de procedură penală care reiterează că confruntarea are loc cu respectarea dispozițiilor privitoare la audierea martorului sau învinuitului, care se aplică în mod corespunzător, în funcție de calitatea procesuală a persoanelor confruntate. Or, din dispoziția art.66 Cod de procedură penală s-a reținut că drepturile lui Chirinciuc Alexandr din care se poate confirma că acesta nu a avut careva obiecții de participa la confruntarea din 29.07.2015 în lipsa apărătorului cu rezultă din dispoziția art.66 alin.(2) pct.7-8) și 19-20) sau să consemneze careva obiecții. Sau cum rezultă din dosarul penal (f.d.48) se atestă că apărătorul inculpatului a fost înștiințat în mod legal sub semnătură despre data, ora și locul unde urmează să aibă loc confruntarea inculpatului cu martorii, ceia ce se conchide că alegațiile apărării în această parte nu pot fi reținute ca întemeiate. Mai mult, Chirinciuc Alexandr nu a insistat asupra prezenței avocatului său care participa conform mandatului avocatului, și nici nu a refuzat o atare confruntare - deși putea și avea dreptul să o facă. Astfel, în coroborare cu alte probe procesele verbale de confruntare enunțate supra nu au menirea să dezechilibreze argumentele aduse de partea acuzării în vederea stabilirii vinovăției inculpatului Chirinciuc Alexandr. Nu au fost reținute nici argumentele părții apărării referitoare la incorectitudinea actelor procesuale întocmite în speță, lipsa numărului de evidență strictă a blanchetelor utilizate în acest sens, precum și imposibilitatea colegului de serviciu a agentului constatator de a participa în calitate de martor în speță. 11 În favoarea concluziei sale, instanța a specificat că actul normativ invocat de partea apărării în vederea susținerii poziției sale, și anume recomandarea Curții Supreme de Justiție nr. 72 cu privire la recunoașterea colegului de serviciu al agentului constatator în calitate de martor în procedura contravențională, - vine să specifice alte situații procesuale. Instanța specifică că aceasta are o reglementare cu titlu de recomandare în vederea stabilirii procedurii de consemnare a martorilor în cadrul procesului contravențional, criteriul adoptării constituind de fapt respectarea uniformă a practicii judiciare privind aplicarea legislației contravenționale, care reglementează procedura de consemnarea martorilor în procesul-verbal al acțiunii procesuale de constatare a contravenției. De asemenea au fost respinse și alegațiile apărării precum că față de Chirinciuc Alexandr a fost aplicată violența fizică de către inspectorii de patrulare, or cele constatate supra și anume din depozițiile martorilor acuzării, inclusive a martorilor apărării Mihai Teodor acesta a confirmat că față de inculpate nu a fost aplicată violența fizică sau careva lovituri, concretizând că ultimul în mod benevol s-a urcat în automobilul poliției pentru a se deplasa la IP Hîncești. Or, cum rezultă din depozițiile depuse de inculpate în ședința de judecată, ultimul nu a susținut că au fost aplicate față de el careva lovituri. Tot inculpatul a avut posibilitatea să solicite atît la IP Hîncești cînd a fost transportat efectuarea unui raport de expertiză judiciară, sau imediat cînd a părăsit IP Hîncești avea posibilitatea să se adreseze individual atît medicului de familie, precum și unui expert în vederea verificări și identificării unor vătămări sa careva leziuni corporale și gravitatea acestora. Sau cum rezultă din materialul realizat de procuratura Hîncești a fost verificată versiunea inculpatului Chirinciuc Alexandr față de inspectorii de patrulare prin prisma art.1661 Cod penal, însă nu au fost constatate în privința inspectorilor careva acțiuni care cad sub norma dată. Sau cele expuse de apărare precum că înregistrarea audio reflectată pe CD-R atestă aplicarea loviturilor față de inculpat, instanța de recurs le reține ca fiind declarative și lipsite de un suport juridic. În acest sens, instanța de recurs a reținut că cauza penală de învinuire a lui Chirinciuc Alexandr în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin.(3) Codul penal a fost la rejudecare de trei ori. Respectiv, cauza penală se află din anul 2015 pe rolul instanței de judecată. Prin încheierea Judecătoriei Hîncești din 02.03.2017 (f.d. 10-11, vol. II) a fost admis demersul avocatului Macar Alexandru în numele inculpatului Chirinciuc Alexandr privind dispunerea efectuării expertizei tehnice cu înaintarea față de expert a aceleiași întrebare spre soluționare. Potrivit Scrisorii nr. 1163 din 20.04.2017, CNEJ a informat instanța despre faptul că efectuarea cercetărilor asupra înregistrărilor video nu ține de competența expertului judiciar fonoscopist, din care motiv cauza penală a fost remisă fără executarea expertizei tehnice (f.d 33, vol. I). Potrivit încheierii Judecătoriei Hîncești din 26.02.2016, asupra demersului înaintat de avocatul Lazari Constantin în numele lui Chirinciuc Alexandr cu privire la numirea unei expertize tehnice și anume a înregistrării video efectuate la data de 20.03.2015 s-a dispus respingerea demersului avocatului Lazari Constantin cu privire la numirea unei expertize tehnice în cadrul dosarului penal de învinuire a lui Chirinciuc Alexandr în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin.(3) Cod 12 penal ( f.d. 111-112, vol. II). Referitor la plângerea lui Chirinciuc Alexandr împotriva Ordonanței Procuraturii Hîncești privind refuzul pornirii urmăririi penale față de persoanele care se fac vinovate de aplicarea, ilegală, a forței fizice față de Chirinciuc Alexandr, în data de 20.03.2015, ora 23:15, instanța de recurs a reținut că la 28.12.2016, avocatul Arhiliuc Ion a înregistrat în numele și interesele inculpatului Chirinciuc Alexandr o plângere în ordinea art.313 Cod de procedură penală asupra ordonanței procurorilor privind refuzul în pornirea urmăririi penale. Cauza penală a fost înregistrată în judecătoria Hîncești la 12.08.2015, iar plângerea avocatului în numele inculpatului a fost înregistrată în judecătoria Hîncești la 28.12.2016, aceasta fiind transmisă pentru a fi examinată de către instanța care judecă cauza penală. Prin plângere rezultă că acesta solicită: anularea ordonanței procurorului raionului Hîncești din 10.210.2016 și din 07.12.2016 prin care a fost refuzat în pornirea urmăririi penale pe cazul dat, din lipsa elementelor vreunei infracțiuni și de clasare a procesului penal. Prin plângerea dată a mai fost solicitat, obligarea procurorului raionului Hîncești să lichideze încălcările depistate ale drepturilor și libertăților omului, urmare a netemeiniciei urmăririi penale în baza art.1661 alin.(3) Cod penal pe faptul maltratări victimei Chirinciuc Alexandr. Verificând plângerea din 28.12.2016, inclusiv audiind opinia atît a acuzatorului de stat care a relatat că pe marginea declarațiile expuse de inculpatul Chirinciuc Alexandr a fost efectuată o anchetă în privința angajaților de poliție prin prisma prevederilor art.1661 Cod penal, însă nu au fost adeverite cele invocate de inculpate. Prezenta cauză se examinează în privința inculpatului infracțiunea comisă în domeniul transportului în care obiectul cauzei penale constituie refuzul inculpatului în mod intenționat de a trece testul la alcoolemie. Rezumând cele expuse de acuzatorul de stat, apărare și inculpatul Chirinciuc Alexandr, inclusiv avînd la bază materialele cauzei penale examinate în ansamblu cu cele expuse și anexate la plângerea apărării din 28.12.2016 prin care i-a fost atribuită dosarul nr.10-6/17, precum și materialul nr.73 pr/2015 din R-1 a Procuraturii Hîncești, instanța de recurs a concluzionat că, prima instanță corect a concluzionat ca fiind neîntemeiată plângerea depusă. Din materialele elucidate s-a constatat că, în vederea evitări expunerii în mod repetat, s-a dat răspuns asupra chestiunilor invocate în plângerea din 28.12.2016, a dat răspuns la toate cele invocate în plângere. Referitor la pretinsele acțiuni de maltratare a inculpatului de către reprezentanți ai autorității statale din seara din 20.03.2015, instanța nu a reținut careva circumstanțe faptice în vederea confirmării celor invocate. Cu toate că sarcina pozitivă a statului este de a verifica chestiunea dată și cumula probatoriu, totuși în cadrul efectuării unei anchete efective de Procuratura Hîncești nu au fost constatate careva ilegalități de tortură, tratament inuman sau degradant din partea angajaților de poliție. Or, cum a fost reiterat, Chirinciuc Alexandr nu a fost limitat în dreptul să solicite asistența medicală în cadrul IP Hîncești, inclusiv după părăsirea acestuia să anunțe despre pretinsele tratamente inumane și degradante la linia fierbinte, sau la poliție să înregistreze o plângere imediat, or în ziua 13 următoare. La fel acesta nu a efectuat unele investigații medicale, sau realizat în mod individual o expertiză medico legală privind stabilirea leziunilor corporale și gravitatea acestora, etc. Cumulul de probe prezentate în sprijinul învinuirii și enumerate mai sus, dovedesc vinovăția lui Chirinciuc Alexandr, iar temei pentru a pune la îndoială veridicitatea acestor probe nu s-a constatat, acestea fiind obținute cu respectarea normelor de procedură și în ansamblu coroborează între ele, confirmând pe deplin vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate. La capitolul numirii pedepsei inculpatului Chirinciuc Alexandr, instanța de recurs a considerat că concluzia primei instanțe corespunde stării de drept, dar și întemeiată din punct de vedere al principiilor stabilirii pedepsei penale. La adoptarea sentinței, individualizând pedeapsa principală, prima instanță a respectat prevederile art. 96, art. 385 alin. (1) și art. 394 alin. (1) și alin. (2) Cod procedură penală, conform cărora instanța este obligată să indice în partea descriptivă a sentinței/deciziei care sunt circumstanțele care atenuează sau agravează răspunderea inculpatului, datele care caracterizează persoana inculpatului, precum și motivele soluției adoptate referitoare la stabilirea pedepsei sau la liberarea de pedeapsă penală. Din materialele cauzei penale este cert că Chirinciuc Alexandr a comis fapta incriminată în anul 2015, or din ordonanța de începere a urmăririi penale aceasta a fost reținut comiterea faptei la 20.03.2015, iar în urma elucidării înscrisurilor și audierii opiniei participanților la proces a acțiunile lui Chirinciuc Alexandr prevede pedeapsa sub formă de amendă și muncă neremunerată, în ambele cauze cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de la 3 la 5 ani. Prin urmare, în cazul dat a expirat termenul de prescripție, privind atragerea la răspunderea penală a inculpatului pentru comiterea infracțiunii prevăzută în art. 2641 alin. (3) Cod penal, din care considerente, se impune soluția încetării procesului penal, intentat în privința inculpatului.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs în anulare de către avocatul Lazari Constatin cu inculpatul prin care invocând incidența pct. 6) și 8) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, au solicitat casarea deciziei și sentinței cu pronunțarea hotărârii de achitare a lui Chirinciuc Alexandr, învinuit neîntemeiat și ilegal de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (3) Cod penal, pe motiv că fapta săvârșită de el nu întrunește elementele infracțiunii și Chirinciuc Alexandr nu a fost (nu este) subiectul infracțiunii. 10.1 În susținerea recursului avocatul Lazar Constatin cu inculpatul invocă în esență aceleași motive și temeiuri expuse în cererea de recurs împotriva sentinței și anume: - instanța de apel nu a atras atenția cuvenită la temeiurile de drept invocate la declararea recursului îndeosebi la faptul că Chirinciuc Alexandr nu este subiectul infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (3) Cod penal ce constituie o încălcare și a art. 6 din CEDO; - nu s-a expus asupra ilegalității folosirii forței fizice, aplicată de polițiști contrar prevederilor legale naționale, menționate în cererea de recurs, cât și a celor internaționale, prevăzute la art. 3 CEDO, ceea ce constituie o încălcare și a art. 6 din CEDO; 14 - procesul verbal de constatare a infracțiunii f.d. 9, vol. 1, nu conține toate elementele necesare unui asemenea document, nefiind completate toate rubricile: ce ține de persoanele prezente, informarea despre efectuare filmării, anexarea filmării, fotografiilor, el conține ștersături/corectări - care nu au fost confirmate, lui Chirinciuc Alexandr nu i s-a permis să-și scrie observațiile, nu sa indicat faptul aplicării forței fizice și motivele (necesitatea) aplicării ei etc., motiv din care acest proces verbal nici nu poate fi acceptat ca "probă”, urmând a fi exclus, fiind o probă ilegal obținută, nu conține număr de evidentă (care sunt de o evidentă strictă), este doar o copie de pe un alt proces verbal de constatare a infracțiunii (în caz de refuz de a trece controlul în vederea stabilirii stării de ebrietate), folosit în mod ilegal de către polițiștii Stratulat Veaceslav, Coroi Adrian și Oboroceanu Constantin care, în seara de 20 martie 2015, nici nu ar fi fost în serviciu și ei nu ar fi exercitat în acest sector supravegherea circulației rutiere pe ruta de patrulare. Ei nu au prezentat fișa postului, rutei de patrulare; - la temeiurile controlului, polițistul Stratulat menționează: suspectat în conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică. Din start polițistul nu menționează că Chirinciuc Alexandr ar fi condus mijlocul de transport în stare de ebrietate alcoolică, dar el (Chirinciuc) este doar suspectat/presupus că ar fi condus mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică; - Chirinciuc Alexandr nu a fost stopat de polițiștii Stratulat Veaceslav, Coroi Adrian și Oboroceanu Constantin când conducea mijlocul de transport, or se afla în trafic; - polițiștii s-au apropiat de automobilul ce-i aparținea lui Chirinciuc Alexandr, când el era stopat (de mai mult timp) în fața porții casei lui Chirinciuc Alexandr din satul Crasnoarmeiscoe, raionul Hîncești; - Chirinciuc Alexandr nu este subiect al infracțiunii care i se impută, el nu conducea automobilul și el nu era în trafic; - în procesul verbal menționat lipsește semnătura lui Chirinciuc Alexandr și lui nici nu i s-a prezentat acest document pentru a scrie explicațiile/motivele de refuz în trecerea testării alcoolscopică, indicându-se doar că: ”refuză de a semna p/v", fără ca cineva să confirme acest fapt. Există doar unica semnătura a agentului constatator/polițistului Stratulat Veaceslav, lui Chirinciuc Alexandr nu i s-a explicat că el are dreptul la apărare, să contacteze un avocat; - urmează a fi excluse ca probe și declarate nule și procesul verbal de confruntare din 29 iulie 2015 dintre învinuitul Chirinciuc Alexandr și martorul Coroi Andrian, cât și procesul verbal de confruntare din 29 iulie 2015 dintre învinuitul Chirinciuc Alexandr și martorul Stratulat Veaceslav, pe motivul că la efectuarea acestor acțiuni procesuale nu a participat avocatul lui Chirinciuc Alexandr, el având statutul de ”învinuit” și astfel, aceste procese verbale sunt ilegal obținute/întocmite, cu încălcarea dreptului la apărare al învinuitului - garantat prin normele naționale și internaționale și aceste "probe" nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare a lui Chirinciuc Alexandr; - proba cu corpul delict, suport magnetic de model CD-R compact disc recordable ”Verbatim” 700MB cu înregistrările video, ridicat la 13.04.2015, de asemenea - urmează a fi apreciat critic pe motivul că această filmare/înregistrare s-a 15 efectuat cu încălcarea normelor de procedură penală, lui Chirinciuc Alexandr nici nu i s-a comunicat faptul filmării, acest fapt nu a fost menționată în Procesele verbale din 20.03.2015, această înregistrare conține multiple întreruperi/tăieri de imagine - prin care se ascund acțiunile ilegale ale polițiștilor, care fără nici un temei legal au aplicat forța fizică față de Chirinciuc Alexandr; - consideră că instanța de judecată nu a fost independentă și imparțială la examinarea prezentei cauze penale, când a emis încheierea din 21 februarie 2020 prin care a respins cererea avocatului privind efectuarea expertizei tehnice asupra înregistrărilor video în data de 20.03.2015; - polițiștii Coroi Andrian, Stratulat Veaceslav și Oboroceanu Constantin, prin acțiuni ilegale, au încălcat și dreptul la viață privată a lui Chirinciuc Alexandr (art. 8 din CEDO), el fiind maltratat, pe motivul că nu a dorit să fie supus testării alcoolscopice și/sau examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate, deoarece el nu a condus și, la momentul când de el s-au apropiat polițiștii, el nu era în trafic, și nu conducea automobilul în stare de ebrietate; - prin probele prezentate, se demonstrează că la 20.03.2015, ora 2310, Chirinciuc Alexandr nu conducea automobilul, nu era în trafic, nu prezenta un careva pericol pentru cei din jur, or pentru societate și astfel, Chirinciuc Alexandr nici nu este subiect al infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (3) Cod penal.

La recursul declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, menționând că nu s-a confirmat prezența viciului fundamental, invocat de către apărare.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare în baza materialelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele considerente. Potrivit art. 456 raportat la prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs în anulare, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, fără citarea părților, în camera de consiliu în baza materialelor din dosar, prin decizie motivată, va decide în unanimitate asupra inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se constată că recursul este vădit neîntemeiat. În conformitate cu art. 454 Cod de procedură penală, recursul în anulare se declară în termen de 6 luni de la data pronunțării deciziei. În speță, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recurs în anulare în termen. Potrivit art. 453 Cod de procedură penală, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată este o încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția R. Moldova și de alte legi naționale. 16 Conform pct. 44) art. 6 Cod de procedură penală, viciul fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată reprezintă o încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale. Cu referire la speța dată, Colegiul penal constată că în textul recursului, apărarea invocă dezacordul cu soluția de condamnare a inculpatului, criticând modalitatea de apreciere a probelor de către instanțele judecătorești. Reieșind din argumentele de recurs examinate, Colegiul penal constată că criticile formulate de recurent au constituit obiect de examinare în cadrul instanței de recurs, care detaliat a argumentat la pct. 16-81(f.d. 235 - 245) aspectele care au fundamentat concluzia instanței cu privire la vinovăția inculpatului, soluția acesteia fiind legală și întemeiată, în acest sens, se indică că, condamnatul fiind audiat în prima instanță(f.d. 182), a recunoscut că a refuzat să fie suspus testării. De asemenea, cu privire la criticile recurentului, precum că în speță au fost încălcate drepturile inculpatului, prevăzute de art. 6, CEDO, prin faptul că Chirinciuc Alexandr a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (3) Cod penal, Colegiul penal conchide că sunt neîntemeiate și constituie opinia subiectivă a recurentului întemeiată primordial pe dezacordul cu soluția instanței de recurs, or, raportând textul deciziei instanței de recurs contestate (f.d. 224-247), la textul cererii de recurs în anulare, se atestă o motivare amplă și detaliată a instanței de recurs asupra chestiunilor esențiale supuse atenției sale, fără a fi admisă vreo omisiune sau eroare de drept ce ar afecta drepturile fundamentale ale condamnatului, motiv din care instanța de recurs în anulare nu identifică nici un temei justificativ de a interveni în decizia instanței de recurs sub aspectele contestate, or instanța de recurs corect a menținut soluția primei instanțe. În același context, Colegiul penal atestă că recurentul invocă în speță încălcarea dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 CEDO, iar argumentele specificate de acesta în recursul în anulare, descrise și la pct. 5 a prezentei decizii, se referă la chestiuni asupra cărora instanțele de judecată deja sau expus suficient de detaliat în hotărârile judecătorești contestate, și în ansamblu reprezintă o manifestare privind dezacordul cu aprecierea circumstanțelor speței și cu soluția finală adoptată legal de instanța de recurs prin hotărârea irevocabilă adoptată în prezenta speță, ce nu poate fi acceptat de instanța de recurs în anulare, or nu se confirmă încălcarea dreptului condamnatului Chirinciuc Alexandr la un proces echitabil sub aspectele invocate. Cu toate acestea, se reține că în recursul vizat nu sunt invocate circumstanțe concrete, considerate a fi un viciu fundamental, raportate la circumstanțele de fapt și de drept conținute în hotărârile contestate, cu indicarea normelor legale care prevăd drepturile și libertățile pretinse a fi esențial încălcate, denumirea acestor drepturi și libertăți, esența încălcărilor respective raportată la normele procesual penale și la alte legi naționale, convenții și tratate internaționale, la jurisprudența națională și a CtEDO, modul și măsura în care încălcările presupuse ar fi afectat hotărârile atacate, astfel încât acestea să obțină natura unui viciu fundamental 17 capabil să genereze temeiul desființării hotărârii irevocabile atacate, omițându-se totalmente indicarea unor concrete erori de drept la capitolul dat. Colegiul penal menționează că argumentele invocate în recursul în anulare nu se încadrează în contextul conceptului de „viciu fundamental” și nu pot servi temei de casare a deciziei recurate. Așadar, raportând argumentele invocate în recursul în anulare, descrise la pct. 5 al prezentei decizii, privind ilegalitatea deciziei instanței de recurs, Colegiul penal consideră că aceste motive țin de posibilitatea unei reaprecieri a stării de fapt, a circumstanțelor și probelor cauzei, ceea ce nu constituie un viciu fundamental și, în acest sens, temei de a casa decizia atacată, nu se constată. Prin urmare, lucrul efectuat de către prima instanță și de instanța de recurs în această cauză este guvernat de principiul lucrului judecat (res iudicata pro veritate habetur) și pentru redeschiderea procesului, nu sunt prezente temeiurile prevăzute la art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenția Europeană. Colegiul constată că criticile invocate de recurent nu pot fi reținute ca încălcare a prevederilor art. 6 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, or, potrivit articolului dat, orice persoană are dreptul ca „cauza sa să fie judecată în mod echitabil”. Totodată, Colegiul atestă că, dreptul la un proces echitabil, consfințit în art. 6 din Convenție, coroborat cu accesul liber la justiție și prezumția nevinovăției - drepturi fundamentale prevăzute în art. art. 20, 21 din Constituție, enunță preeminența principiului supremației dreptului. Unul din elementele fundamentale ale preeminenței principiului supremației dreptului este garantarea securității raporturilor juridice, care înseamnă, că o soluție definitivă a oricărui litigiu, inclusiv de natură penală, nu trebuie rediscutată. Acest principiu insistă asupra faptului că nici o parte în proces nu este în drept să solicite reluarea procesului de judecată în scopul unei noi soluționări a cauzei după ce hotărârea a devenit definitivă și irevocabilă, excepție făcând doar temeiurile prevăzute de lege. Astfel, analizând materialele cauzei și decizia contestată, Colegiul penal nu constată prezența la caz a viciului fundamental care ar afecta legalitatea hotărârii judecătorești devenite irevocabile. Totodată, Colegiul penal mai invocă că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, “inter alia”, ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (a se vedea cauza Brumărescu vs România, 28 octombrie 1999). Acest principiu insistă asupra faptului că nici o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri judecătorești definitive și executorii doar în scopul reluării procesului de judecată și al unei noi soluționări a cauzei. Competența de revizuire a instanțelor supreme trebuie exercitată pentru a corecta erorile de drept și omisiunile justiției, și nu pentru a efectua o reexaminare a cauzei. Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs deghizat și nici existența a două păreri asupra aceleiași probleme nu poate servi drept temei pentru reexaminare. O 18 îndepărtare de la acest principiu este justificată doar în cazul în care reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (a se vedea cauza Bujnița vs Moldova, Nr.36492/02, 16 ianuarie 2007). În consecință, Colegiul penal constată că hotărârea contestată nu este afectată de un viciu fundamental, or instanța de recurs s-a expus motivat asupra chestiunilor esențiale supuse atenției sale, prin urmare hotărârea judecătorească irevocabilă adoptată în această cauză penală este legală, iar recursul în anulare declarat este inadmisibil fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4), art. 456, art. 453 alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul Lazari Constantin cu condamnatul, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 17 februarie 2021, în cauza penală în privința lui Chirinciuc Alexandr xxxxxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 31 martie 2022. Președinte Toma Nadejda Judecători Boico Victor Diaconu Iurie 19