1ra-84/2021 — art.264 alin.1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.264 alin.1 CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.6,10 CPP
1ra-84/2021 — art.264 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-84/2021
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
02 februarie 2021 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,
a judecat, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către
avocatul Bobu Petru cu inculpatul, de către avocatul Dragomir Aliona în
numele părții vătămate Bernic Zinaida, de către partea vătămată Bernic
Zinaida și recursul suplimentar al avocatului Bobu Petru în numele
inculpatului, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 16 ianuarie 2020 și sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani din 22 mai 2019, în cauza penală în privința lui,
Olari Alexandr xxxxxx, născut la xxxxxxx,
domiciliat în xxxxxx, str. xxxxxxxxxxx
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 11.12.2017-22.05.2019;
instanța de apel: 24.06.2019 – 16.01.2020;
instanța de recurs ordinar: 13.07.2020 – 02.02.2021;
A C O N S T A T A T:
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 22 mai 2019,
Olari Alexandr a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute
de art. 264 alin. (1) Cod Penal al Republicii Moldova și condamnat în baza
acestei Legi la o pedeapsă sub formă amendă în mărime de 650 unități
convenționale, ceea ce constituie 32 500 (treizeci și două mii cinci sute) lei cu
privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 2
(doi) ani.
A fost admisă cerința procurorului cu privire la încasarea cheltuielilor
de judecată, fiind încasat de la Olari Alexandr în beneficiul statului, suma de
320 (trei sute douăzeci) lei cu titlu de cheltuieli judiciare pentru efectuarea
expertizei judiciare.
A fost admisă parțial acțiunea civilă, fiind încasat de la Olari Alexandr
în beneficiul lui Bernic Zinaida prejudiciul material cauzat prin infracțiune
în sumă de 2460 (două mii patru sute șaizeci ) lei 85 bani, precum și
1
prejudiciul moral în sumă de 50 000 lei, fiind în total a încasată suma de 52
460 ( cincizeci și două mii patru sute șaizeci) lei 85 bani.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Olari
Alexandr la data de 16.10.2017, aproximativ la ora 11:20 min., aflîndu-se la
volanul autovehiculului de model „Renault Megane”, cu n/î „xxx xxx”, se
deplasa pe str. Albișoara din mun. Chișinău din direcția str. Gr. Vieru spre
str. Pușkin.
Astfel, Olari Alexandr în timpul deplasării, fiind la volanul
autovehiculului menționat supra, n-a manifestat prudență sporită la trafic,
prin ce a ignorat prevederile Regulamentului circulației rutiere (RCR) și
anume pct. 45 care stipulează că, „Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în
conformitate cu limita de viteză stabilită, ținînd permanent seama de următorii
factori: a) starea psihologică ce influențează atenția și reacția, b) dexteritatea în
conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, c) starea tehnică a
vehiculului și particularitățile încărcăturii, d) situația rutieră ”, precum și pct. 11
lit. f) RCR, conform căruia, „conducătorul de vehicul, înainte de plecare și în
timpul deplasării, este obligat: f) să cedeze trecerea pietonilor la trecerile pentru
pietoni cu circulația nedirijată” și ca urmare, în zona de acțiune a indicatoarelor
rutiere nr.5.50.1 și 5.50.2. Anexa nr. 3 al RCR, pe trecerea nedirijată pentru
pietoni, amplasată pe str. Albișoara, în preajma imobilului 40/1. din mun.
Chișinău, a tamponat pietonul Bernic Zinaida, care traversa carosabilul din
partea dreaptă spre partea stânga relativ deplasării mijlocului de transport.
În rezultatul tamponării, pietonului Bernic Zinaida, conform
raportului de expertiză judiciară nr.xxxxxx din xxxxxxx, i-au fost cauzate:
fractură închisă bimaleolară gambei stângi cu subluxația laterală plantei
stângi, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect
contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționeză
dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu se califică ca
vătămare medie.
Astfel, prima instanță a calificat acțiunile inculpatului Olari Alexandr
în baza art. 264 alin. (l) Cod Penal, după semnele calificative și anume
„încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere și de exploatare a unităților
de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a
provocat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății.”
Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către partea
vătămată Bernic Zinaida, și de către avocatul Bobu Petru în numele
inculpatului Olari Alexandr.
3.1. Partea vătămată, Bernic Zinaida a solicitat casarea parțială a
sentinței primei instanțe, în partea ce se referă la mărimea pagubei materiale
și morale încasate de la inculpat, în beneficiul primei, și pronunțarea unei
noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu privire la
2
mărimea pretențiilor materiale și morale invocate, prin care să fie încasat de
la inculpatul Olari Alexandr în beneficiul părții vătămate, prejudiciul
material cauzat, în mărime de 40 885 lei, și prejudiciul moral cauzat, în
mărime de 200 000 lei.
În motivarea cerințelor sale apelanta a menționat că:
- în urma acțiunilor infracționale ale inculpatului Olari Alexandr,
manifestate prin încălcarea regulilor de circulație de către persoana, care
conduce mijlocul de transport, i-a fost cauzată o daună materială, care constă
din cheltuielile suportate pentru deplasare cu taxiul la medic pentru
efectuarea de proceduri de reabilitare, în mărime de 1710 lei, pentru
procurarea de medicamente, în mărime de 2900 lei, pentru procurarea de
produse igienice și alimente, în mărime de 2735 lei, ce constituie în total
suma de 6985 lei, iar pretențiile în acest sens sunt confirmate prin probele,
care sunt anexate la acțiunea civilă, însă au fost ignorate de către instanța de
judecată;
- în calitate de parte civilă a solicitat să fie încasat de la inculpatul
Olari Alexandr în calitate de prejudiciul material și cheltuielile pe care
urmează să le suporte pe viitor pentru efectuare a unei intervenții
chirurgicale, care va costa 8000 lei, pentru efectuarea a 10 ședințe de
kinetoterapie suma estimativă pentru o ședință fiind de 400 lei, iar suma
totală va fi de 4000 lei, pentru foi la sanatoriu pentru o perioadă de 3 ani
consecutivi în sumă de 21000, precum și pentru procurarea a 2 perechi de
ciorapi speciali de fixare a mușchilor operați în sumă de 900 lei, iar în total
fiind solicitat să fie încasat de la inculpat o daună materială suplimentară, în
mărime de 33 900 lei;
- prima instanță n-a ținut cont, că în urma acțiunilor infracționale
ale inculpatului Olari Alexandr, părții vătămate i-a fost cauzată și o pagubă
morală, ce rezidă în faptul că, începând cu data de 16 octombrie 2017, un
timp îndelungat s-a aflat pe buletin de boală, continuă și în prezent un curs
de reabilitare, iar după accident a fost nevoită să-și schimbe funcția deținută
din vînzătoare în paznic al cărui salariu este cu mult mai mic, context în care
nu v-a putea continua munca la care a fost angajată până la cauzarea
leziunilor corporale;
- pe viitor v-a necesita să fie supusă unor intervenții chirurgicale
drept consecință al leziunilor corporale, care i-au fost cauzate, suportând
cheltuieli suplimentare, iar conform certificatului de dizabilitate și capacitate
de muncă Seria CN Nr.xxxxxx din xxxxxx la momentul de față procentul
păstrat al capacității de muncă al subsemnatei este de 40%, adică este însoțit
de o pierdere stabilă de mai mult de o treime din capacitatea de muncă.
- totodată în prejudiciul moral urmează să fie inclus și faptul, că
după accident inculpatul s-a eschivat prin diferite promisiuni de acordare a
3
unui ajutor material necesar suportat pentru tratament cu scopul de a se
eschiva de răspunderea penală, nu-și recunoaște fapta comisă, prin ce
consideră că de către, Olari Alexandr prin acțiunile sale ilegale i-a fost cauzat
și o pagubă morală pe care o evalueză, în mărime de 200 000 lei.
3.2. Avocatul Bobu Petru în numele inculpatului Olari Alexandr, a
solicitat casarea sentinței din 22 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani, în privința lui Alexandr Olari și a încheierii din 28 martie 2019 a
aceleiași instanțe, potrivit cărora s-au respins cererile de dispunere a
expertizelor. Adoptarea, în conformitate cu art. 415 (1) pct. 1) Cod procedură
penală, a unei decizii, potrivit căreia Olari Alexandr să fie achitat în temeiul
art. 390 Cod de procedură penală, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de
inculpat.
În motivarea cerințelor sale, apelantul a menționat că:
- concluzia despre vinovăția lui Alexandru Olari se axează
preponderent pe declarațiile părții vătămate;
- instanța n-a dat aprecierea cuvenită faptului că declarațiile
inițiale ale părții vătămate coincid cu declarațiile inculpatului, menționând
că „a căzut jos și a cerut bani să nu-l denunțe”. Mai mult, în pofida prevederilor
art. 24 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de judecată a completat
declarațiile lui Bernic Zinaidei, care este parte a acuzării, și în rândurile 7 și
8 de sus de la fila 12 din sentință a indicat că partea vătămată “a nimerit cu
piciorul sub roata din spate a automobilului”;
- concluzia instanței de judecată despre vinovăția lui Olari
Alexandr se mai axează pe raportul de expertiză medico-legală, din ce
rezultă că vătămările corporale în urma căderii se exclud;
- la judecarea cauzei a fost admisă cererea apărării și audiat
autorul raportului de expertiză medico-legală Scurtu Iurie, care la întrebarea
despre posibilitatea apariției vătămărilor corporale în urma călcării
nereușite, a invocat necesitatea expertizei repetate. Iar răspunsurile la alte
întrebări formulate în cerere, constituie competența organului de urmărire
penală;
- prima instanța a respins și solicitarea apărării de a dispune
efectuarea expertizei complexe medico-legale auto-tehnice, specialiștii
urmând a se expune asupra întrebărilor la care n-a răspuns autorul
raportului de expertiză medico-legală. Astfel, prima instanță ,,a anulat”
dreptul lui Alexandr Olari la apărare, garantat de art. 68 Cod procedură
penală;
3.3 Inculpatul Olari Alexandr, a depus apel suplimentar, menționând
că probele examinate și cercetate în prima instanță nu demonstrează
vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii imputate, prin urmare solicită să
fie achitat.
4
În urma analizei apelului declarat, instanța de apel a conchis că, acest
act este o completare a apelului declarat de avocatul Bobu Petru, în numele
inculpatului, context în care instanța de apel a dispus ca ambele cereri de
apel să fie examinate sub aspectul unui apel declarat de avocatul Bobu
Petru, în numele inculpatului împotriva sentinței atacate.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16
ianuarie 2020, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de către
partea vătămată, Bernic Zinaida, de către avocatul Bobu Petru în numele
inculpatului, și de către inculpat, fiind menținută sentința primei instanțe.
4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că urmărirea
penală și judecarea cauzei în primă instanță s-au desfășurat în strictă
conformitate cu procedura prevăzută de lege și, respectiv, nu se constată
încălcări care atrag nulitatea probelor administrate și a actelor procedurale
efectuate.
Subsecvent, instanța de apel a remarcat că, față de lucrul judecat de
primă instanță, se constată o motivare amplă și temeinică a sentinței
pronunțate, cu privire la procesul de evaluare și apreciere a probelor
prezentate de părți în raport cu fapta reținută în sarcina inculpatului, astfel
fiind în corespundere cu exigențele articolului 6 din Convenția pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
La fel instanța de apel a notat că, în contextul evaluării activității
primei instanțe cu privire la aprecierea probelor administrate în cauză, nu
există temei pentru a da o nouă apreciere probelor respective, instanța de
apel fiind solidară cu concluziile cuprinse în sentință, dat fiind faptul că
aceasta este motivată temeinic și legal, sub aspectul că vinovăția
inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate este dovedită prin
probatoriul administrat în cadrul procesului penal. Or, în atare situație este
corectă concluzia primei instanțe privind calificarea infracțiunii prin
determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele
faptei prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componenței de
infracțiune prevăzută la articolul 264 alin. (1) Cod penal: încălcarea regulilor
de securitate a circulației rutiere și de exploatare a unităților de transport de
către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a provocat
din imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății;
Versiunea inculpatului Olari Alexandr nu are acoperire probatorie, ce
se combate complet prin împrejurările stabilite și probele administrate în
cauză.
Nerecunoașterea vinovăției nu echivalează cu achitarea inculpatului
Olari Alexandr, de vreme ce probele prezentate în sprijinul învinuirii,
cercetate și apreciate în modul cuvenit, demonstrează cu certitudine
participarea acestuia la săvârșirea infracțiunii imputate.
5
Pe aceiași dimensiune, instanța de apel, a remarcat că, inculpatul a
avut un comportament inadmisibil atât în faza urmăririi penale cât și in
timpul examinării cauzei în prima instanța, față de partea vătămată Bernic
Zinaida, pe care a dus-o în eroare pentru a nu declara din start adevărul
organelor de drept, pentru a putea ascunde urmele infracțiunii, urmărind
drept scop eschivarea sa de la răspundere penală și de la achitarea
prejudiciului adus părții vătămate prin infracțiunea comisă.
Cu referire la apelul declarat de către partea vătămată Bernic Zinaida,
instanța de apel a conchis că probele prezentate în susținerea acțiunii civile,
nu dovedesc în totalitate temeiurile și mărimea pagubei cerute de partea
civilă.
Or, conform prevederilor articolului 219 alin. (2) Cod de procedură
penală sunt prevăzute expres cazurile când prejudiciul material se consideră
legat de săvârșirea acțiunii interzise.
Astfel, în prezenta cauză penală prima instanță corect a stabilit
cuantumul prejudiciului material produs prin infracțiune, și anume
cheltuieli pentru tratamentul părții vătămate și îngrijirea acesteia care
conform bonurilor anexate este în mărime de 2460 (două mii patru sute
șaizeci) lei 85 bani, or, solicitările părții vătămate nu conțin date ce ar justifica
pretențiile cerute în apel.
Decizia motivată a instanței de apel pronunțată la 17 februarie 2020,
a fost atacată cu recurs ordinar, de către avocatul Dragomir Aliona în numele
părții vătămate, care a invocat prevederile art. 427 alin.(1) pct. 10) Cod de
procedură penală, menționând că în hotărârea atacată s-a aplicat o pedeapsă
individualizată contrar prevederilor legale și solicitând, astfel casarea
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 ianuarie 2020 cu
menținerea sentinței primei instanțe și admiterea integrală a acțiunii civile
înaintate de către partea vătămată, Bernic Zinaida.
În motivarea recursului depus, recurentul a invocat că:
- în urma acțiunilor infracționale ale inculpatului Olari
Alexandru, manifestate prin încalcarea regulilor de circulație de către
persoana, care conduce mijlocul de transport, a fost cauzat o dauna materială
lui Bernic Zinaida, care constau din cheltuielile pentru deplasare cu taxiul la
medic pentru efectuarea de proceduri de reabilitare, în mărime de 1710 lei,
pentru procurarea de medicamente în sumă de 2.900 lei , pentru procurarea
de produse igienice și alimente, în mărime de 2735 lei, iar total a fost cauzată
paguba materială în mărime de 6985 lei, iar pretențiile în acest sens a fost
ignorate de prima instanța și de către Curtea de Apel Chișinău, la adoptarea
deciziei;
- de către partea vătămată a fost înaintate pretențiile fața de
inculpatul Olari în calitate de prejudici material și cheltuieli pe care le-a
6
suporta pe viitor pentru efectuarea a unei intervenții chirurgicale, în mărime
de 8000 lei, pentru efectuarea a 10 ședințe de kinetetoterapie suma efectivă
pentru o ședință fiind de 400 lei, în total 4000 lei. Pentru foi de sanatoriu
pentru perioada de trei ani consecutiv în suma de 21000 lei, precum și pentru
procurarea a 2 perechi de ciorapi speciali de fixare a mușchilor operați în
suma de 900 lei, i-ar în total a fost înaintate pretenții de a încasa prejudiciul
material suplimentar în mărime de 40.885 lei. Instanța de fond a încasat
numai suma de 8.985 lei;
- în urma acțiiunilor inculpatului Olari Alexandr, a fost pricinuite
și suferință morale. Practic un timp îndelungat din 16 octombrie 2017, partea
vătămate s-a aflat pe buletin de boală, continuînd și în prezent un curs de
reabilitare, după accident partea vătămată a fost nevoită să schimbe funcția
deținută de vînzătoare în paznic, al cărui salariu este cu mult mai mic, nu v-
a putea continua munca la care a fost angajată până la cauzarea leziunilor
(conform expertizei-leziuni corporale medie);
- conform certificatului de dizabilitate și capacitate de muncă Seria
nr.xxxxx din xxxxxx la momentul de față procentul păstrat al capacității de
muncă la Bernic Zinaida este de 40 %, adică este însoțit de o pierdere stabilă
de mai mult de de o treime de capacitate de muncă. Consideră ca prejudiciul
moral formulat în acțiune civilă, care constituie de 200 000 lei este motivat și
explicat fața de instanța de fond.
5.1 Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs de către partea
vătămată, Bernic Zinaida, care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6),
a solicitat casarea parțială deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 ianuarie
2020 și a sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 22 mai 2019 în
partea ce se referă la mărimea pagubei materiale și morale încasate de la
inculpat, în beneficiul primei, și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit
modului stabilit pentru prima instanță, cu privire la mărimea pretențiilor
materiale și morale invocate, prin care să fie încasat de la inculpatul Olari
Alexandr în beneficiul părții vătămate, prejudiciul material cauzat, în
mărime de 40 885 lei, și prejudiciul moral cauzat, în mărime de 200 000 lei.
În motivarea recursului declarat, partea vătămată a expus aceleași
motive pe care le-a expus în cererea sa de apel.
5.2 La fel, decizia nominalizată a fost contestată cu recurs de către
avocatul Bobu Petru cu inculpatul, care au invocat prevederile art. 427
alin.(1) pct. 6), Cod de procedură penală, menționând că hotărârea atacată
nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și solicitând astfel,
casarea totală a deciziei Colegiului penal a Curții de Apel Chișinău din 16
ianuarie 2020, și a încheierii din 16 ianuarie 2020, prin care s-a respins cererea
de ordonare a expertizelor, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța
de apel.
7
În motivarea cerințelor sale, recurenții au invocat că:
- concluzia primei instanțe despre vinovăția lui Alexandru Olari
se axează preponderent pe declarațiile părții vatamate Zinaida Bernic, care
de altfel la etapa inițială coincid cu cele ale inculpatului, că singură a căzut
jos, dar a cerut bani să nu-l denunțe;
- de asemenea, din motivele indicate supra, instanța a respins și
solicitarea apărării de a dispune efectuarea expertizei complexe medico-
legale auto-tehnice, specialiștii urmând a se expune asupra întrebărilor la
care n-a răspuns autorul raportului de expertiză medico-legală. Astfel,
prima instanță „a anulat” dreptul lui Alexandr Olari la apărare, garantat de
art. 68 Cod procedură penală;
- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor
invocate în apel. Mai mult, s-a solidarizat eu erorile grave de fapt, comise
de către prima instanță. De asemenea, sunt temeiuri de afirmat că hotărârea
atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;
- prin respingerea cererii de a ordona expertize, instanțele de
judecată i-au interzis lui Alexandr Olari să se apere.
5.3 Urmare a recursului depus anterior, avocatul Bobu Petru în
numele inculpatului a depus recurs suplimentar, prin care a solicitat
anularea încheierii Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16
ianuarie 2020
În motivarea recursului suplimentar declarat, recurentul a invocat că:
- în cerere a solicitat experților să răspundă la întrebarea dacă e
posibilă apariția vătămărilor corporale, nu în urma căderii, ci în urma
călcării nereușite, noțiuni, care nu au aceiași semnificație, însă instanța de
apel a notat că întrebările adresate expertului au avut aceiași semnificație,
doar că au fost formulate diferit;
- instanța de apel a limitat dreptul inculpatului de a se expune asupra
unei probe a acuzării doar la faza de urmărire penală, iar în instanțele de
judecată, doar în dependență de atitudinea față de acuzarea adusă, fapt care
intră în contradicție cu dreptul constituțional la apărare;
- concluzia instanței de apel cu privire la refuzul de a dispune
efectuarea expertizelor este una ilegală, or, refuzul primei instanțe de a
administra o probă nouă a apărării a fost contestat.
Judecând recursurile ordinare declarate, în raport cu materialele
cauzei, Colegiul penal lărgit, conchide că acestea urmează a fi respinse ca
inadmisibile, din următoarele considerente.
În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422
Cod de procedură penală și au declarat recursurile ordinare în termen.
Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,
instanța de recurs, judecând recursul declarat împotriva hotărârii instanței
8
de apel, fără citarea părților, este în drept să-l respingă ca inadmisibil în
cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat.
Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,
instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate
expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie
să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,
prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar
pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la
judecarea cauzei.
Cu referire la recursurile declarate de către avocatul Dragomir
Aliona în numele părții vătămate, Bernic Zinaida și de către partea
vătămată, Bernic Zinaida:
Colegiul penal lărgit reține că, recurenții indică ca temei pentru
declararea recursurilor ordinare, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală, în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra
tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția.
Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul
penal lărgit reține că motivele – temeiurile de recurs invocate de recurenți
nu se confirmă în instanța de recurs ordinar, argumentând în acest context
următoarele.
Astfel, ce ține de temeiul de recurs indicat de recurenți, prevăzut de
art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că „instanța de apel
nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice
dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare
gravă de fapt, care a afectat soluția instanțe”, Colegiul penal lărgit a conchis că
nu și-a găsit confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, nefiind
identificate careva circumstanțe care ar justifica incidența acestui temei de
recurs, dat fiind faptul că, instanța de apel, la judecarea apelului și adoptarea
deciziei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8) Cod
de procedură penală, s-a expus detaliat și argumentat asupra motivelor
relevante invocate în apelul recurentului Bernic Zinaida, fiind reflectate clar
motivele pe care se întemeiază soluția instanței de apel în privința menținerii
sentinței primei instanțe.
În privința argumentelor în susținerea temeiului prevăzut de art. 427
alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit a constatat că
nu pot fi acceptate, or, aceste motive au fost obiect de dispută în cadrul
instanței de apel, asupra cărora s-au formulat și s-au punctat minuțios și
veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurenților în decizia
9
adoptată (f.d. 46 – 60 v. II), pe care Colegiul penal lărgit le însușește, ce este
conform practicii CtEDO cauza Albert vs. România din 16.02.2010.
În aceste condiții, Colegiul penal lărgit susține poziția expusă în
decizia instanței de apel, precum că „probele prezentate în susținerea acțiunii
civile, nu dovedesc în totalitate temeiurile și mărimea pagubei cerute de partea civilă.
Or, conform prevederilor articolului 219 alin. (2) Cod de procedură penală sunt
prevăzute expres cazurile când prejudiciul material se consideră legat de săvârșirea
acțiunii interzise. Astfel, în prezenta cauză penală prima instanță corect a stabilit
cuantumul prejudiciului material produs prin infracțiune, și anume cheltuieli
pentru tratamentul părții vătămate și îngrijirea acesteia care conform bonurilor
anexate este în mărime de 2460 (două mii patru sute șaizeci) lei 85 bani, or,
solicitările părții vătămate nu conțin date ce ar justifica pretențiile cerute în apel.”
Continuând ideea expusă supra, Colegiul penal lărgit evidențiază că,
în conformitate cu prevederile art. 219 alin. (4), 220 alin. (3), 387 alin. (1) Cod
de procedură penală, art. 1423 Cod civil, la evaluarea cuantumului
despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral, instanța de judecată ia în
considerare suferințele fizice și psihice ale victimei.
Hotărârea privind acțiunea civilă se adoptă în conformitate cu normele
dreptului civil. Odată cu sentința de condamnare, instanța de judecată,
apreciind dacă sunt dovedite temeiurile și mărimea pagubei cerute de partea
civilă, admite acțiunea civilă, în tot sau în parte, ori o respinge.
Mărimea compensației pentru prejudiciu moral se determină de către
instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice
sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului
prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în
care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate.
Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază
instanța de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat
prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vătămate.
Mai mult, recursurile declarate, potrivit argumentelor invocate și
reproduse în pct. 5 și 5.1 din prezenta decizie, sunt întemeiate doar pe critica
modului în care instanța de apel a apreciat circumstanțele cauzei în latura
civilă. Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de
procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria
sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate.
Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii
atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor
din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel,
și poate da o nouă apreciere probelor din dosar.
10
Circumstanțele enunțate denotă în mod concludent că, instanțele de
fond și de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de
recurenți, hotărârile contestate conțin motive clare și legale pe care se
întemeiază soluție, din care motive recursurile ordinare urmează a fi
respinse ca inadmisibile.
Cu referire la recursul depus de către avocatul Bobu Petru cu
inculpatul, și recursul suplimentar depus de către avocatul Bobu Petru în
numele inculpatului:
Reieșind din conținutul recursului, recurentul invocă ca temei de
casare a hotărârii instanței de apel prevederile art.427 alin.(1) pct.6) Cod de
procedură penală că „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor
invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază
soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus
neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanțe”.
Într-un prim aspect, este relevant de a specifica că, invocând eroarea
de drept prevăzută de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală,
recurentul menționează despre faptul că instanța de apel nu s-a pronunțat
asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția, ori motivarea soluției contrazice
dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, însă afirmațiile aduse în
recurs sânt de ordin general și declarative.
Astfel, Colegiul penal, în urma analizei materialelor cauzei, va
respinge, ca nefondate, alegațiile titularului dreptului de recurs în această
parte, reiterând faptul că invocarea unor pretinse erori admise la etapa
judecării cauzei de către instanța de apel, urmează a fi precedate de o
motivare corespunzătoare privind esența acestora și indicarea expresă a
circumstanțelor cauzei, cărora sunt subsecvente.
Cu referire la argumentele titularului dreptului de recurs, precum că
„..instanța a respins și solicitarea apărării de a dispune efectuarea expertizei
complexe medico - legale auto - tehnice, specialiștii urmând a se expune asupra
întrebărilor la care n-a răspuns autorul raportului de expertiză medico-legală.
Astfel, prima instanță „a anulat” dreptul lui Alexandr Olari la apărare, garantat de
art. 68 Cod procedură penală”, Colegiul penal lărgit notează că acestea sunt
nefondate, or, instanța de recurs atestă că, în cadrul ședințelor de judecată
din prima instanță și în instanța de apel, argumentele invocate de recurent
au fost analizate pe deplin, fapt ce permite instanței de recurs să însușească
concluziile evocate de către instanțele ierarhic inferioare.
În susținerea poziției enunțate supra, Colegiul penal lărgit reiterează
că, este cert faptul că legea procesul penală prevede dreptul părții la
efectuarea de expertize repetate, inclusiv în comisie, cu condiția ca raportul
expertului să nu fie complet și să necesite explicații sau completări ori dacă
11
au apărut întrebări noi referitoare la circumstanțele examinate și, în toate
cazurile, răspunsurile nu pot fi obținute prin audierea expertului (art. 148
Cod de procedură penală).
Însă în speță, nu se constată o cerere a apărării de a fi audiat expertul
în legătură cu faptul că ar fi apărut întrebări noi referitoare la circumstanțele
examinate sau că raportul expertului nu este complet și necesită explicații
sau completări, or, inculpatul cu avocatul acestuia când au făcut cunoștință
cu raportul de expertiză medico-legală nu au înaintat careva obiecții cu
privire la concluziile deduse urmare a expertizei sus-menționate.
Tot în acest context, instanța de recurs observă că, instanța de apel s-a
expus cu privire la toate cererile și demersurile apărării, context în care, este
necesar de menționat că dreptul la apărare prevăzut de art. 68 Cod de
procedură penală și art. 6 CEDO nu a fost lezat sub nici o formă de către
instanțele de judecată, iar argumentul apărării în acest sens este unul
nefondat.
În desfășurarea aceleiași idei, instanța de recurs mai specifică că, așa
cum rezultă din textul deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat soluția
adoptată în conformitate cu prevederile art. 417 alin.(1) pct.8) Cod de
procedură penală și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apelul declarat, cuprinzând și motivele pe care se
întemeiază soluția adoptată. În același context, Colegiul penal menționează
că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a
deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor din art.
6 CEDO.
Continuând ideea expusă, Colegiul penal lărgit se raliază
argumentelor expuse în sentință și în decizia Curții de Apel contestate,
totodată, notând că, potrivit jurisprudenței constante a CtEDO se admite
însușirea concluziilor instanțelor ierarhic inferioare de către instanțele
ierarhic superioare, or, potrivit pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs.
România din 16.02.2010, se statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă
instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând
un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19
aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca
o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță
inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse
atenției sale. în cazul când constatările acestora sunt fundamentate în fapt
și în drept, fiind amplu prezentate în hotărârile atacate, constatându-se că la
administrarea probelor nu au fost încălcate drepturile și libertățile
constituționale ale participanților la proces, iar probele puse la baza
hotărârilor nu conțin erori procesuale ce ar putea influența autenticitatea
concluziilor formulate de instanțe.
12
Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit apreciază
argumentele invocate în recursurile ordinare declarate ca nefondate,
deoarece nu sunt incidente în speță cazurile de casare la care a făcut referire
autorul, ce ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs ordinar, în
sensul casării deciziei contestate și astfel se impune concluzia privind
respingerea, ca inadmisibile, a recursurilor ordinare declarate de către
avocatul Bobu Petru cu inculpatul, de către avocatul Dragomir Aliona în
numele părții vătămate Bernic Zinaida, de către partea vătămată Bernic
Zinaida și recursul suplimentar al avocatului Bobu Petru în numele
inculpatului
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură
penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E:
Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către
avocatul Bobu Petru cu inculpatul, de către avocatul Dragomir Aliona în
numele părții vătămate Bernic Zinaida, de către partea vătămată Bernic
Zinaida și recursul suplimentar al avocatului Bobu Petru în numele
inculpatului împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău
din 16 ianuarie 2020, în cauza penală în privința lui Olari Alexandr xxxxxx,
cu menținerea deciziei atacate.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 04 martie 2021.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Boico Victor
Toma Nadejda
Țurcan Anatolie
Cobzac Elena
13