1ra-84/2021 — art.264 alin.1 CP

1ra-84/2021 — art.264 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-84/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

02 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,

a judecat, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

avocatul Bobu Petru cu inculpatul, de către avocatul Dragomir Aliona în

numele părții vătămate Bernic Zinaida, de către partea vătămată Bernic

Zinaida și recursul suplimentar al avocatului Bobu Petru în numele

inculpatului, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 16 ianuarie 2020 și sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani din 22 mai 2019, în cauza penală în privința lui,

Olari Alexandr xxxxxx, născut la xxxxxxx,

domiciliat în xxxxxx, str. xxxxxxxxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 11.12.2017-22.05.2019;

instanța de apel: 24.06.2019 – 16.01.2020;

instanța de recurs ordinar: 13.07.2020 – 02.02.2021;

A C O N S T A T A T:

Olari Alexandr a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 264 alin. (1) Cod Penal al Republicii Moldova și condamnat în baza

acestei Legi la o pedeapsă sub formă amendă în mărime de 650 unități

convenționale, ceea ce constituie 32 500 (treizeci și două mii cinci sute) lei cu

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 2

(doi) ani.

A fost admisă cerința procurorului cu privire la încasarea cheltuielilor

de judecată, fiind încasat de la Olari Alexandr în beneficiul statului, suma de

320 (trei sute douăzeci) lei cu titlu de cheltuieli judiciare pentru efectuarea

expertizei judiciare.

A fost admisă parțial acțiunea civilă, fiind încasat de la Olari Alexandr

în beneficiul lui Bernic Zinaida prejudiciul material cauzat prin infracțiune

în sumă de 2460 (două mii patru sute șaizeci ) lei 85 bani, precum și

1

prejudiciul moral în sumă de 50 000 lei, fiind în total a încasată suma de 52

460 ( cincizeci și două mii patru sute șaizeci) lei 85 bani.

Alexandr la data de 16.10.2017, aproximativ la ora 11:20 min., aflîndu-se la

volanul autovehiculului de model „Renault Megane”, cu n/î „xxx xxx”, se

deplasa pe str. Albișoara din mun. Chișinău din direcția str. Gr. Vieru spre

str. Pușkin.

Astfel, Olari Alexandr în timpul deplasării, fiind la volanul

autovehiculului menționat supra, n-a manifestat prudență sporită la trafic,

prin ce a ignorat prevederile Regulamentului circulației rutiere (RCR) și

anume pct. 45 care stipulează că, „Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în

conformitate cu limita de viteză stabilită, ținînd permanent seama de următorii

factori: a) starea psihologică ce influențează atenția și reacția, b) dexteritatea în

conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, c) starea tehnică a

vehiculului și particularitățile încărcăturii, d) situația rutieră ”, precum și pct. 11

lit. f) RCR, conform căruia, „conducătorul de vehicul, înainte de plecare și în

timpul deplasării, este obligat: f) să cedeze trecerea pietonilor la trecerile pentru

pietoni cu circulația nedirijată” și ca urmare, în zona de acțiune a indicatoarelor

rutiere nr.5.50.1 și 5.50.2. Anexa nr. 3 al RCR, pe trecerea nedirijată pentru

pietoni, amplasată pe str. Albișoara, în preajma imobilului 40/1. din mun.

Chișinău, a tamponat pietonul Bernic Zinaida, care traversa carosabilul din

partea dreaptă spre partea stânga relativ deplasării mijlocului de transport.

În rezultatul tamponării, pietonului Bernic Zinaida, conform

raportului de expertiză judiciară nr.xxxxxx din xxxxxxx, i-au fost cauzate:

fractură închisă bimaleolară gambei stângi cu subluxația laterală plantei

stângi, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect

contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționeză

dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu se califică ca

vătămare medie.

Astfel, prima instanță a calificat acțiunile inculpatului Olari Alexandr

în baza art. 264 alin. (l) Cod Penal, după semnele calificative și anume

„încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere și de exploatare a unităților

de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a

provocat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății.”

vătămată Bernic Zinaida, și de către avocatul Bobu Petru în numele

inculpatului Olari Alexandr.

3.1. Partea vătămată, Bernic Zinaida a solicitat casarea parțială a

sentinței primei instanțe, în partea ce se referă la mărimea pagubei materiale

și morale încasate de la inculpat, în beneficiul primei, și pronunțarea unei

noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu privire la

2

mărimea pretențiilor materiale și morale invocate, prin care să fie încasat de

la inculpatul Olari Alexandr în beneficiul părții vătămate, prejudiciul

material cauzat, în mărime de 40 885 lei, și prejudiciul moral cauzat, în

mărime de 200 000 lei.

În motivarea cerințelor sale apelanta a menționat că:

- în urma acțiunilor infracționale ale inculpatului Olari Alexandr,

manifestate prin încălcarea regulilor de circulație de către persoana, care

conduce mijlocul de transport, i-a fost cauzată o daună materială, care constă

din cheltuielile suportate pentru deplasare cu taxiul la medic pentru

efectuarea de proceduri de reabilitare, în mărime de 1710 lei, pentru

procurarea de medicamente, în mărime de 2900 lei, pentru procurarea de

produse igienice și alimente, în mărime de 2735 lei, ce constituie în total

suma de 6985 lei, iar pretențiile în acest sens sunt confirmate prin probele,

care sunt anexate la acțiunea civilă, însă au fost ignorate de către instanța de

judecată;

- în calitate de parte civilă a solicitat să fie încasat de la inculpatul

Olari Alexandr în calitate de prejudiciul material și cheltuielile pe care

urmează să le suporte pe viitor pentru efectuare a unei intervenții

chirurgicale, care va costa 8000 lei, pentru efectuarea a 10 ședințe de

kinetoterapie suma estimativă pentru o ședință fiind de 400 lei, iar suma

totală va fi de 4000 lei, pentru foi la sanatoriu pentru o perioadă de 3 ani

consecutivi în sumă de 21000, precum și pentru procurarea a 2 perechi de

ciorapi speciali de fixare a mușchilor operați în sumă de 900 lei, iar în total

fiind solicitat să fie încasat de la inculpat o daună materială suplimentară, în

mărime de 33 900 lei;

- prima instanță n-a ținut cont, că în urma acțiunilor infracționale

ale inculpatului Olari Alexandr, părții vătămate i-a fost cauzată și o pagubă

morală, ce rezidă în faptul că, începând cu data de 16 octombrie 2017, un

timp îndelungat s-a aflat pe buletin de boală, continuă și în prezent un curs

de reabilitare, iar după accident a fost nevoită să-și schimbe funcția deținută

din vînzătoare în paznic al cărui salariu este cu mult mai mic, context în care

nu v-a putea continua munca la care a fost angajată până la cauzarea

leziunilor corporale;

- pe viitor v-a necesita să fie supusă unor intervenții chirurgicale

drept consecință al leziunilor corporale, care i-au fost cauzate, suportând

cheltuieli suplimentare, iar conform certificatului de dizabilitate și capacitate

de muncă Seria CN Nr.xxxxxx din xxxxxx la momentul de față procentul

păstrat al capacității de muncă al subsemnatei este de 40%, adică este însoțit

de o pierdere stabilă de mai mult de o treime din capacitatea de muncă.

- totodată în prejudiciul moral urmează să fie inclus și faptul, că

după accident inculpatul s-a eschivat prin diferite promisiuni de acordare a

3

unui ajutor material necesar suportat pentru tratament cu scopul de a se

eschiva de răspunderea penală, nu-și recunoaște fapta comisă, prin ce

consideră că de către, Olari Alexandr prin acțiunile sale ilegale i-a fost cauzat

și o pagubă morală pe care o evalueză, în mărime de 200 000 lei.

3.2. Avocatul Bobu Petru în numele inculpatului Olari Alexandr, a

solicitat casarea sentinței din 22 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, în privința lui Alexandr Olari și a încheierii din 28 martie 2019 a

aceleiași instanțe, potrivit cărora s-au respins cererile de dispunere a

expertizelor. Adoptarea, în conformitate cu art. 415 (1) pct. 1) Cod procedură

penală, a unei decizii, potrivit căreia Olari Alexandr să fie achitat în temeiul

art. 390 Cod de procedură penală, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de

inculpat.

În motivarea cerințelor sale, apelantul a menționat că:

- concluzia despre vinovăția lui Alexandru Olari se axează

preponderent pe declarațiile părții vătămate;

- instanța n-a dat aprecierea cuvenită faptului că declarațiile

inițiale ale părții vătămate coincid cu declarațiile inculpatului, menționând

că „a căzut jos și a cerut bani să nu-l denunțe”. Mai mult, în pofida prevederilor

art. 24 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de judecată a completat

declarațiile lui Bernic Zinaidei, care este parte a acuzării, și în rândurile 7 și

8 de sus de la fila 12 din sentință a indicat că partea vătămată “a nimerit cu

piciorul sub roata din spate a automobilului”;

- concluzia instanței de judecată despre vinovăția lui Olari

Alexandr se mai axează pe raportul de expertiză medico-legală, din ce

rezultă că vătămările corporale în urma căderii se exclud;

- la judecarea cauzei a fost admisă cererea apărării și audiat

autorul raportului de expertiză medico-legală Scurtu Iurie, care la întrebarea

despre posibilitatea apariției vătămărilor corporale în urma călcării

nereușite, a invocat necesitatea expertizei repetate. Iar răspunsurile la alte

întrebări formulate în cerere, constituie competența organului de urmărire

penală;

- prima instanța a respins și solicitarea apărării de a dispune

efectuarea expertizei complexe medico-legale auto-tehnice, specialiștii

urmând a se expune asupra întrebărilor la care n-a răspuns autorul

raportului de expertiză medico-legală. Astfel, prima instanță ,,a anulat”

dreptul lui Alexandr Olari la apărare, garantat de art. 68 Cod procedură

penală;

3.3 Inculpatul Olari Alexandr, a depus apel suplimentar, menționând

că probele examinate și cercetate în prima instanță nu demonstrează

vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii imputate, prin urmare solicită să

fie achitat.

4

În urma analizei apelului declarat, instanța de apel a conchis că, acest

act este o completare a apelului declarat de avocatul Bobu Petru, în numele

inculpatului, context în care instanța de apel a dispus ca ambele cereri de

apel să fie examinate sub aspectul unui apel declarat de avocatul Bobu

Petru, în numele inculpatului împotriva sentinței atacate.

ianuarie 2020, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de către

partea vătămată, Bernic Zinaida, de către avocatul Bobu Petru în numele

inculpatului, și de către inculpat, fiind menținută sentința primei instanțe.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că urmărirea

penală și judecarea cauzei în primă instanță s-au desfășurat în strictă

conformitate cu procedura prevăzută de lege și, respectiv, nu se constată

încălcări care atrag nulitatea probelor administrate și a actelor procedurale

efectuate.

Subsecvent, instanța de apel a remarcat că, față de lucrul judecat de

primă instanță, se constată o motivare amplă și temeinică a sentinței

pronunțate, cu privire la procesul de evaluare și apreciere a probelor

prezentate de părți în raport cu fapta reținută în sarcina inculpatului, astfel

fiind în corespundere cu exigențele articolului 6 din Convenția pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

La fel instanța de apel a notat că, în contextul evaluării activității

primei instanțe cu privire la aprecierea probelor administrate în cauză, nu

există temei pentru a da o nouă apreciere probelor respective, instanța de

apel fiind solidară cu concluziile cuprinse în sentință, dat fiind faptul că

aceasta este motivată temeinic și legal, sub aspectul că vinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate este dovedită prin

probatoriul administrat în cadrul procesului penal. Or, în atare situație este

corectă concluzia primei instanțe privind calificarea infracțiunii prin

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele

faptei prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componenței de

infracțiune prevăzută la articolul 264 alin. (1) Cod penal: încălcarea regulilor

de securitate a circulației rutiere și de exploatare a unităților de transport de

către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a provocat

din imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății;

Versiunea inculpatului Olari Alexandr nu are acoperire probatorie, ce

se combate complet prin împrejurările stabilite și probele administrate în

cauză.

Nerecunoașterea vinovăției nu echivalează cu achitarea inculpatului

Olari Alexandr, de vreme ce probele prezentate în sprijinul învinuirii,

cercetate și apreciate în modul cuvenit, demonstrează cu certitudine

participarea acestuia la săvârșirea infracțiunii imputate.

5

Pe aceiași dimensiune, instanța de apel, a remarcat că, inculpatul a

avut un comportament inadmisibil atât în faza urmăririi penale cât și in

timpul examinării cauzei în prima instanța, față de partea vătămată Bernic

Zinaida, pe care a dus-o în eroare pentru a nu declara din start adevărul

organelor de drept, pentru a putea ascunde urmele infracțiunii, urmărind

drept scop eschivarea sa de la răspundere penală și de la achitarea

prejudiciului adus părții vătămate prin infracțiunea comisă.

Cu referire la apelul declarat de către partea vătămată Bernic Zinaida,

instanța de apel a conchis că probele prezentate în susținerea acțiunii civile,

nu dovedesc în totalitate temeiurile și mărimea pagubei cerute de partea

civilă.

Or, conform prevederilor articolului 219 alin. (2) Cod de procedură

penală sunt prevăzute expres cazurile când prejudiciul material se consideră

legat de săvârșirea acțiunii interzise.

Astfel, în prezenta cauză penală prima instanță corect a stabilit

cuantumul prejudiciului material produs prin infracțiune, și anume

cheltuieli pentru tratamentul părții vătămate și îngrijirea acesteia care

conform bonurilor anexate este în mărime de 2460 (două mii patru sute

șaizeci) lei 85 bani, or, solicitările părții vătămate nu conțin date ce ar justifica

pretențiile cerute în apel.

a fost atacată cu recurs ordinar, de către avocatul Dragomir Aliona în numele

părții vătămate, care a invocat prevederile art. 427 alin.(1) pct. 10) Cod de

procedură penală, menționând că în hotărârea atacată s-a aplicat o pedeapsă

individualizată contrar prevederilor legale și solicitând, astfel casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 ianuarie 2020 cu

menținerea sentinței primei instanțe și admiterea integrală a acțiunii civile

înaintate de către partea vătămată, Bernic Zinaida.

În motivarea recursului depus, recurentul a invocat că:

- în urma acțiunilor infracționale ale inculpatului Olari

Alexandru, manifestate prin încalcarea regulilor de circulație de către

persoana, care conduce mijlocul de transport, a fost cauzat o dauna materială

lui Bernic Zinaida, care constau din cheltuielile pentru deplasare cu taxiul la

medic pentru efectuarea de proceduri de reabilitare, în mărime de 1710 lei,

pentru procurarea de medicamente în sumă de 2.900 lei , pentru procurarea

de produse igienice și alimente, în mărime de 2735 lei, iar total a fost cauzată

paguba materială în mărime de 6985 lei, iar pretențiile în acest sens a fost

ignorate de prima instanța și de către Curtea de Apel Chișinău, la adoptarea

deciziei;

- de către partea vătămată a fost înaintate pretențiile fața de

inculpatul Olari în calitate de prejudici material și cheltuieli pe care le-a

6

suporta pe viitor pentru efectuarea a unei intervenții chirurgicale, în mărime

de 8000 lei, pentru efectuarea a 10 ședințe de kinetetoterapie suma efectivă

pentru o ședință fiind de 400 lei, în total 4000 lei. Pentru foi de sanatoriu

pentru perioada de trei ani consecutiv în suma de 21000 lei, precum și pentru

procurarea a 2 perechi de ciorapi speciali de fixare a mușchilor operați în

suma de 900 lei, i-ar în total a fost înaintate pretenții de a încasa prejudiciul

material suplimentar în mărime de 40.885 lei. Instanța de fond a încasat

numai suma de 8.985 lei;

- în urma acțiiunilor inculpatului Olari Alexandr, a fost pricinuite

și suferință morale. Practic un timp îndelungat din 16 octombrie 2017, partea

vătămate s-a aflat pe buletin de boală, continuînd și în prezent un curs de

reabilitare, după accident partea vătămată a fost nevoită să schimbe funcția

deținută de vînzătoare în paznic, al cărui salariu este cu mult mai mic, nu v-

a putea continua munca la care a fost angajată până la cauzarea leziunilor

(conform expertizei-leziuni corporale medie);

- conform certificatului de dizabilitate și capacitate de muncă Seria

nr.xxxxx din xxxxxx la momentul de față procentul păstrat al capacității de

muncă la Bernic Zinaida este de 40 %, adică este însoțit de o pierdere stabilă

de mai mult de de o treime de capacitate de muncă. Consideră ca prejudiciul

moral formulat în acțiune civilă, care constituie de 200 000 lei este motivat și

explicat fața de instanța de fond.

5.1 Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs de către partea

vătămată, Bernic Zinaida, care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6),

a solicitat casarea parțială deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 ianuarie

2020 și a sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 22 mai 2019 în

partea ce se referă la mărimea pagubei materiale și morale încasate de la

inculpat, în beneficiul primei, și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, cu privire la mărimea pretențiilor

materiale și morale invocate, prin care să fie încasat de la inculpatul Olari

Alexandr în beneficiul părții vătămate, prejudiciul material cauzat, în

mărime de 40 885 lei, și prejudiciul moral cauzat, în mărime de 200 000 lei.

În motivarea recursului declarat, partea vătămată a expus aceleași

motive pe care le-a expus în cererea sa de apel.

5.2 La fel, decizia nominalizată a fost contestată cu recurs de către

avocatul Bobu Petru cu inculpatul, care au invocat prevederile art. 427

alin.(1) pct. 6), Cod de procedură penală, menționând că hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și solicitând astfel,

casarea totală a deciziei Colegiului penal a Curții de Apel Chișinău din 16

ianuarie 2020, și a încheierii din 16 ianuarie 2020, prin care s-a respins cererea

de ordonare a expertizelor, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța

de apel.

7

În motivarea cerințelor sale, recurenții au invocat că:

- concluzia primei instanțe despre vinovăția lui Alexandru Olari

se axează preponderent pe declarațiile părții vatamate Zinaida Bernic, care

de altfel la etapa inițială coincid cu cele ale inculpatului, că singură a căzut

jos, dar a cerut bani să nu-l denunțe;

- de asemenea, din motivele indicate supra, instanța a respins și

solicitarea apărării de a dispune efectuarea expertizei complexe medico-

legale auto-tehnice, specialiștii urmând a se expune asupra întrebărilor la

care n-a răspuns autorul raportului de expertiză medico-legală. Astfel,

prima instanță „a anulat” dreptul lui Alexandr Olari la apărare, garantat de

art. 68 Cod procedură penală;

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel. Mai mult, s-a solidarizat eu erorile grave de fapt, comise

de către prima instanță. De asemenea, sunt temeiuri de afirmat că hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- prin respingerea cererii de a ordona expertize, instanțele de

judecată i-au interzis lui Alexandr Olari să se apere.

5.3 Urmare a recursului depus anterior, avocatul Bobu Petru în

numele inculpatului a depus recurs suplimentar, prin care a solicitat

anularea încheierii Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16

ianuarie 2020

În motivarea recursului suplimentar declarat, recurentul a invocat că:

- în cerere a solicitat experților să răspundă la întrebarea dacă e

posibilă apariția vătămărilor corporale, nu în urma căderii, ci în urma

călcării nereușite, noțiuni, care nu au aceiași semnificație, însă instanța de

apel a notat că întrebările adresate expertului au avut aceiași semnificație,

doar că au fost formulate diferit;

- instanța de apel a limitat dreptul inculpatului de a se expune asupra

unei probe a acuzării doar la faza de urmărire penală, iar în instanțele de

judecată, doar în dependență de atitudinea față de acuzarea adusă, fapt care

intră în contradicție cu dreptul constituțional la apărare;

- concluzia instanței de apel cu privire la refuzul de a dispune

efectuarea expertizelor este una ilegală, or, refuzul primei instanțe de a

administra o probă nouă a apărării a fost contestat.

cauzei, Colegiul penal lărgit, conchide că acestea urmează a fi respinse ca

inadmisibile, din următoarele considerente.

În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422

Cod de procedură penală și au declarat recursurile ordinare în termen.

Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, judecând recursul declarat împotriva hotărârii instanței

8

de apel, fără citarea părților, este în drept să-l respingă ca inadmisibil în

cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate

expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie

să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la

judecarea cauzei.

Cu referire la recursurile declarate de către avocatul Dragomir

Aliona în numele părții vătămate, Bernic Zinaida și de către partea

vătămată, Bernic Zinaida:

Colegiul penal lărgit reține că, recurenții indică ca temei pentru

declararea recursurilor ordinare, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul

penal lărgit reține că motivele – temeiurile de recurs invocate de recurenți

nu se confirmă în instanța de recurs ordinar, argumentând în acest context

următoarele.

Astfel, ce ține de temeiul de recurs indicat de recurenți, prevăzut de

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că „instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanțe”, Colegiul penal lărgit a conchis că

nu și-a găsit confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, nefiind

identificate careva circumstanțe care ar justifica incidența acestui temei de

recurs, dat fiind faptul că, instanța de apel, la judecarea apelului și adoptarea

deciziei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8) Cod

de procedură penală, s-a expus detaliat și argumentat asupra motivelor

relevante invocate în apelul recurentului Bernic Zinaida, fiind reflectate clar

motivele pe care se întemeiază soluția instanței de apel în privința menținerii

sentinței primei instanțe.

În privința argumentelor în susținerea temeiului prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit a constatat că

nu pot fi acceptate, or, aceste motive au fost obiect de dispută în cadrul

instanței de apel, asupra cărora s-au formulat și s-au punctat minuțios și

veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurenților în decizia

9

adoptată (f.d. 46 – 60 v. II), pe care Colegiul penal lărgit le însușește, ce este

conform practicii CtEDO cauza Albert vs. România din 16.02.2010.

În aceste condiții, Colegiul penal lărgit susține poziția expusă în

decizia instanței de apel, precum că „probele prezentate în susținerea acțiunii

civile, nu dovedesc în totalitate temeiurile și mărimea pagubei cerute de partea civilă.

Or, conform prevederilor articolului 219 alin. (2) Cod de procedură penală sunt

prevăzute expres cazurile când prejudiciul material se consideră legat de săvârșirea

acțiunii interzise. Astfel, în prezenta cauză penală prima instanță corect a stabilit

cuantumul prejudiciului material produs prin infracțiune, și anume cheltuieli

pentru tratamentul părții vătămate și îngrijirea acesteia care conform bonurilor

anexate este în mărime de 2460 (două mii patru sute șaizeci) lei 85 bani, or,

solicitările părții vătămate nu conțin date ce ar justifica pretențiile cerute în apel.”

Continuând ideea expusă supra, Colegiul penal lărgit evidențiază că,

în conformitate cu prevederile art. 219 alin. (4), 220 alin. (3), 387 alin. (1) Cod

de procedură penală, art. 1423 Cod civil, la evaluarea cuantumului

despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral, instanța de judecată ia în

considerare suferințele fizice și psihice ale victimei.

Hotărârea privind acțiunea civilă se adoptă în conformitate cu normele

dreptului civil. Odată cu sentința de condamnare, instanța de judecată,

apreciind dacă sunt dovedite temeiurile și mărimea pagubei cerute de partea

civilă, admite acțiunea civilă, în tot sau în parte, ori o respinge.

Mărimea compensației pentru prejudiciu moral se determină de către

instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice

sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului

prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în

care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate.

Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază

instanța de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat

prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vătămate.

Mai mult, recursurile declarate, potrivit argumentelor invocate și

reproduse în pct. 5 și 5.1 din prezenta decizie, sunt întemeiate doar pe critica

modului în care instanța de apel a apreciat circumstanțele cauzei în latura

civilă. Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de

procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria

sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate.

Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel,

și poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

10

Circumstanțele enunțate denotă în mod concludent că, instanțele de

fond și de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de

recurenți, hotărârile contestate conțin motive clare și legale pe care se

întemeiază soluție, din care motive recursurile ordinare urmează a fi

respinse ca inadmisibile.

Cu referire la recursul depus de către avocatul Bobu Petru cu

inculpatul, și recursul suplimentar depus de către avocatul Bobu Petru în

numele inculpatului:

Reieșind din conținutul recursului, recurentul invocă ca temei de

casare a hotărârii instanței de apel prevederile art.427 alin.(1) pct.6) Cod de

procedură penală că „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus

neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanțe”.

Într-un prim aspect, este relevant de a specifica că, invocând eroarea

de drept prevăzută de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală,

recurentul menționează despre faptul că instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, însă afirmațiile aduse în

recurs sânt de ordin general și declarative.

Astfel, Colegiul penal, în urma analizei materialelor cauzei, va

respinge, ca nefondate, alegațiile titularului dreptului de recurs în această

parte, reiterând faptul că invocarea unor pretinse erori admise la etapa

judecării cauzei de către instanța de apel, urmează a fi precedate de o

motivare corespunzătoare privind esența acestora și indicarea expresă a

circumstanțelor cauzei, cărora sunt subsecvente.

Cu referire la argumentele titularului dreptului de recurs, precum că

„..instanța a respins și solicitarea apărării de a dispune efectuarea expertizei

complexe medico - legale auto - tehnice, specialiștii urmând a se expune asupra

întrebărilor la care n-a răspuns autorul raportului de expertiză medico-legală.

Astfel, prima instanță „a anulat” dreptul lui Alexandr Olari la apărare, garantat de

art. 68 Cod procedură penală”, Colegiul penal lărgit notează că acestea sunt

nefondate, or, instanța de recurs atestă că, în cadrul ședințelor de judecată

din prima instanță și în instanța de apel, argumentele invocate de recurent

au fost analizate pe deplin, fapt ce permite instanței de recurs să însușească

concluziile evocate de către instanțele ierarhic inferioare.

În susținerea poziției enunțate supra, Colegiul penal lărgit reiterează

că, este cert faptul că legea procesul penală prevede dreptul părții la

efectuarea de expertize repetate, inclusiv în comisie, cu condiția ca raportul

expertului să nu fie complet și să necesite explicații sau completări ori dacă

11

au apărut întrebări noi referitoare la circumstanțele examinate și, în toate

cazurile, răspunsurile nu pot fi obținute prin audierea expertului (art. 148

Cod de procedură penală).

Însă în speță, nu se constată o cerere a apărării de a fi audiat expertul

în legătură cu faptul că ar fi apărut întrebări noi referitoare la circumstanțele

examinate sau că raportul expertului nu este complet și necesită explicații

sau completări, or, inculpatul cu avocatul acestuia când au făcut cunoștință

cu raportul de expertiză medico-legală nu au înaintat careva obiecții cu

privire la concluziile deduse urmare a expertizei sus-menționate.

Tot în acest context, instanța de recurs observă că, instanța de apel s-a

expus cu privire la toate cererile și demersurile apărării, context în care, este

necesar de menționat că dreptul la apărare prevăzut de art. 68 Cod de

procedură penală și art. 6 CEDO nu a fost lezat sub nici o formă de către

instanțele de judecată, iar argumentul apărării în acest sens este unul

nefondat.

În desfășurarea aceleiași idei, instanța de recurs mai specifică că, așa

cum rezultă din textul deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat soluția

adoptată în conformitate cu prevederile art. 417 alin.(1) pct.8) Cod de

procedură penală și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apelul declarat, cuprinzând și motivele pe care se

întemeiază soluția adoptată. În același context, Colegiul penal menționează

că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a

deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor din art.

6 CEDO.

Continuând ideea expusă, Colegiul penal lărgit se raliază

argumentelor expuse în sentință și în decizia Curții de Apel contestate,

totodată, notând că, potrivit jurisprudenței constante a CtEDO se admite

însușirea concluziilor instanțelor ierarhic inferioare de către instanțele

ierarhic superioare, or, potrivit pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs.

România din 16.02.2010, se statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă

instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând

un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19

aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca

o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță

inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse

atenției sale. în cazul când constatările acestora sunt fundamentate în fapt

și în drept, fiind amplu prezentate în hotărârile atacate, constatându-se că la

administrarea probelor nu au fost încălcate drepturile și libertățile

constituționale ale participanților la proces, iar probele puse la baza

hotărârilor nu conțin erori procesuale ce ar putea influența autenticitatea

concluziilor formulate de instanțe.

12

argumentele invocate în recursurile ordinare declarate ca nefondate,

deoarece nu sunt incidente în speță cazurile de casare la care a făcut referire

autorul, ce ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs ordinar, în

sensul casării deciziei contestate și astfel se impune concluzia privind

respingerea, ca inadmisibile, a recursurilor ordinare declarate de către

avocatul Bobu Petru cu inculpatul, de către avocatul Dragomir Aliona în

numele părții vătămate Bernic Zinaida, de către partea vătămată Bernic

Zinaida și recursul suplimentar al avocatului Bobu Petru în numele

inculpatului

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către

avocatul Bobu Petru cu inculpatul, de către avocatul Dragomir Aliona în

numele părții vătămate Bernic Zinaida, de către partea vătămată Bernic

Zinaida și recursul suplimentar al avocatului Bobu Petru în numele

inculpatului împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 16 ianuarie 2020, în cauza penală în privința lui Olari Alexandr xxxxxx,

cu menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 04 martie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

13