1re-6/21 — art. 264-1 alin. 3 CP

1re-6/21 — art. 264-1 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1re-6/21

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

23 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte - Timofti Vladimir,

Judecătorii - Toma Nadejda, Guzun Ion, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,

judecând, fără citarea părților, recursul în anulare declarat de către

condamnatul Catrinescu Mihail, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 20 noiembrie 2019, în cauza penală în privința

lui

Catrinescu Mihail XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în s. XXXXX, r-ul XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 09.11.2018 – 11.04.2019;

Instanța de recurs: 05.06.2019 – 20.11.2019;

Instanța de recurs în anulare: 10.08.2020 – 23.03.2021.

A CONSTATAT:

cauza fiind examinată pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în

procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Catrinescu Mihail a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal, fiindu-i

stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 700 (șapte sute) unități

convenționale, ceea ce constituie 35 000 (treizeci și cinci mii) lei, cu privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pe o perioadă de 5 (cinci) ani.

august 2018, aproximativ ora 00:47, posedând permis de conducere de categoria

B, aflându-se la volanul mijlocului de transport de model „XXXXX " cu n/î XXXXX

și acționând în mod intenționat, conștientizând caracterul ilegal al acțiunilor sale

și al consecințelor care pot surveni, ignorând prevederile art. 14 lit. a) din

Regulamentul Circulației Rutiere, conform căruia conducătorului de vehicul îi este

interzis să-l conducă în stare de ebrietate, sub influenta drogurilor sau a altor

substanțe contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase care

provoacă reducerea reacției, de natură să-i afecteze capacitatea de conducere, a

condus pe un drum public din s. Voinescu, r-nul Hîncești, până la momentul

stopării de către agentul constatator al INP al IGP al MAI, întru verificarea actelor,

având dubii că conducătorul mijlocului de transport conduce în stare de ebrietate,

conform art. 438 alin. (2) Cod contravențional, i-a propus să fie testat întru

1

stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, însă, el a refuzat categoric testarea

alcoolscopică.

Acțiunile lui Catrinescu Mihail au fost încadrate în baza art. 2641 alin. (3) Cod

penal, refuzul, împotrivirea sau eschivarea conducătorului mijlocului de transport

de la testarea alcoolscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii stării de

ebrietate și a naturii ei sau de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui

examen medical.

numele inculpatului Catrinescu Mihail, prin care a solicitat casarea acesteia, cu

dispunerea rejudecării cauzei.

3.1. În susținerea recursului, apărătorul a indicat că:

- instanța de fond, adoptând o sentință de condamnare în privința

inculpatului, nu a elucidat criteriile în temeiul cărora au fost admise probele pe

care și-a întemeiat concluzia privind vinovăția inculpatului Catrinescu Mihail în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (3) Cod penal;

- până la adoptarea soluției privind admiterea sau respingerea cererii

inculpatului prin care s-a solicitat judecarea cauzei în procedura simplificată

prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, judecătorul, la fel, era obligat să

verifice dacă fapta imputată inculpatului just a fost încadrată în conformitate cu

dispozițiile prevăzute în Codul penal;

- din conținutul sentinței de condamnare nu rezultă și nu sunt specificate

temeiurile cu privire la pertinența și utilitatea probelor, care demonstrează

circumstanțele faptice incriminate și vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunii imputate acestuia;

- sentința de condamnare nu conține probele pe care se întemeiază

concluziile instanței de judecată, privind calificarea activității infracționale

imputate inculpatului, precum și argumentele privind admiterea sau respingerea

probelor administrate în faza urmăririi penale, reieșind din considerentele că

toate probele examinate în ședința de judecată urmează a fi supuse analizei

juridice, fiind respectat intact modul de aplicare a principiului prezumției

nevinovăției;

- este neîntemeiată sentința primei instanțe, inclusiv sub aspectul reținerii și

aplicării prevederilor art. 61 Cod penal, precum și a criteriilor de individualizare

a pedepsei.

2019 apelul declarat a fost respins, ca nefondat, cu menținerea sentinței fără

modificări.

4.1. În motivarea soluției adoptate, deși recurentul a contestat sentința

primei instanțe în partea stabilirii pedepsei și în partea calificării acțiunilor

inculpatului, instanța de recurs a considerat necesar de a nu se expune în partea

încadrării acțiunilor inculpatului, deoarece cauza a fost examinată în procedura

prevăzută de art. 3641 Cod de procedura penală, conform cererii inculpatului

(f.d.66), acceptată în baza încheierii protocolare din 07.03.2019 (f.d. 67, verso).

Concomitent, instanța de recurs a menționat că, în raport cu normele relevante la

caz, instanța de fond a îndeplinit strict cerințele dispozițiilor art. 3641 alin. (1) și

2

(4) Cod de procedură penală, opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei

potrivit procedurii enunțate, nu a fost viciată, în cadrul urmăririi penale nu au fost

încălcate normele imperative din Codul de procedură penală, fapt ce a și

condiționat concluzia privind corectitudinea încadrării înfăptuite de către prima

instanță.

La stabilirea pedepsei inculpatului, instanța de recurs a relatat că, instanța

de fond a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61,75 Cod penal și ca urmare,

acesta a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641

alin. (3) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsă sub formă de amendă în mărime de

700 (șapte sute) unități convenționale, echivalentul a 35 000 (treizeci și cinci mii)

lei, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5

(cinci) ani, reținând circumstanțe atenuante precum, căința sinceră, lipsa cărorva

prejudicii ca urmare a faptei comise, recunoașterea vinovăției. Mai mult, cauza s-

a examinat în ordinea procedurii simplificate de judecare a cauzei pe baza

probelor administrate în faza de urmărire penală, conform art. 3641 Codul de

procedură penală, inculpatul a beneficiat de o reducere a pedepsei cu o treime din

limitele de pedeapsă prevăzute de lege, fiindu-i stabilită pedeapsa în limita

sancțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (3) Cod penal.

Ce ține de criticile privind asprimea pedepsei, instanța de recurs a invocat

că prima instanță a stabilit pedeapsa amenzii care este o pedeapsă mai blândă din

cele două pedepse alternative stabilite de sancțiunea art. art. 2641 alin. (3) Cod

penal (în redacția valabilă la momentul comiterii infracțiunii), care prevedea

amendă în mărime de la 750 la 850 unități convenționale sau cu muncă

neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore, în ambele cazuri, cu

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de la 3 la 5

ani. La caz, nu au fost întrunite condițiile privind modificarea pedepsei, or, potrivit

art. 442 Cod de procedură penală, instanța de recurs, soluționând cauza, nu poate

crea o situație mai gravă pentru persoana în favoarea căreia a fost declarat recurs.

Mihail a declarat recurs în anulare, prin care a solicitat casarea acesteia, cu

dispunerea rejudecării cauzei, din următoarele considerente:

- hotărîrea atacată este afectată de viciu fundamental, cauza fiind examinată

în ordine de recurs în lipsa condamnatului Catrinescu Mihail, la materialele

dosarului lipsind dovada citării legale. Or, în vederea asigurării dreptului la

apărare și a unui proces echitabil urma să fie dispusă citarea condamnatului și

prin metode alternative citării prin poștă, cum ar fi citarea telefonică

(telefonograma) și verificarea domiciliului conform registrului de evidență a

populației;

- condamnatul urma să fie reprezentat în instanța de recurs de avocat în bază

de contract, care a și depus recursul împotriva sentinței primei instanțe, însă

prezența acestuia, la fel, nu a fost asigurată la examinarea cauzei, în decizia

instanței de recurs fiind indicată avocatul Mîrzîncu Aurelia, deși la recurs era

anexat mandatul avocatului Țaulean Vitalie. Prin urmare, instanța de recurs a

dispus examinarea cauzei în lipsa condamnatului și avocatului ales, ultimul

înștiințase instanța despre imposibilitatea prezentării sale în ședință, în acest

3

mod fiindu-i încălcat condamnatului dreptul la apărare. Or, prevederile art. 6

paragraful 3 lit. c) CEDO garantează la nivel internațional dreptul la apărare și

interzice amestecul autorităților publice în activitatea avocatului ales, în vederea

acordării asistenței juridice. Curtea Europeană a Drepturilor Omului în

jurisprundența sa a menționat că dreptul la un proces echitabil nu exclude

aplicarea exigențelor art.6 din Convenție la faza procesului penal, printre care și

asigurarea dreptului la apărare garantat de art.6 par.3 lit.c) din Convenție (cauza

Impbrosia c. Elveției, hotărîrea din 24.11.1994, par.36-38, cauza Modîrcă c.

Moldovei, hotărîrea din 10.05.2007, par.84-98).

- decizia instanței de recurs este contrară principiului legalității procesului

penal și prevederilor tratatelor internaționale la care Republica Moldova este

parte;

- la judecarea recursului apărătorului Țaulean Vitalie în numele

condamnatului, instanța de recurs a ignorant cerințele legii și a dispus

examinarea cauzei în lipsa lui Catrinescu Mihail și a apărătorului ales, contrar

prevederilor art.6 paragraful 3 lit. c) CEDO, care prevede că orice acuzat are

dreptul să se apere pe el însuși sau să fie asistat la orice etapă de un apărător ales

de el în procesul său;

- decizia instanței de recurs este neîntemeiată si sub aspectul reținerii și

aplicării prevederilor art. 61 Cod penal, precum și criteriilor de individualizare a

pedepsei, stipulate prin conținutul art. 75 Cod penal.

Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, din următoarele

considerente.

Potrivit art. 453 Cod de procedură penală, hotărârile irevocabile pot fi

atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la

judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a

Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea

cererii.

În conformitate cu prevederile art. 6 pct. 44), art. 452 alin. (1) și art. 453 alin.

(1) Cod de procedură penală, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în

anulare de către condamnat în scopul reparării erorilor de drept comise la

judecarea cauzei în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente a afectat hotărârea atacată. Viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, se consideră încălcarea esențială

a drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului.

Tot aici, Colegiul penal lărgit consideră necesar de a se face trimitere și la

prevederile art. 6 paragraful 1, 3 lit. b) și c) CEDO, care relatează că orice persoană

are dreptul la judecarea în mod echitabil a cauzei sale, de către o instanță

independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî asupra temeiniciei

oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa. Orice acuzat are, în

special, dreptul să dispună de timpul și de înlesnirile necesare pregătirii apărării

sale, să se apere el însuși sau să fie asistat de un apărător ales de el.

4

Conform art. 447 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea recursului se

face cu citarea avocatului și celorlalte părți. Participarea avocatului în ședința

instanței de recurs este obligatorie. Neprezentarea inculpatului, legal citat, nu

împiedică examinarea recursului.

Din conținutul art. 66 alin. (1) Cod de procedură penală, trebuie de înțeles că

inculpatul are dreptul la apărare. Instanța de judecată îi asigură inculpatului

posibilitatea de a-și exercita dreptul la apărare prin toate mijloacele și metodele

neinterzise de lege. Conform art. 70 alin. (1) pct. 1), alin. (3) pct. 1), 2) Cod de

procedură penală, avocatul participă la procesul penal în calitate de apărător la

invitația inculpatului. Instanța solicită desemnarea avocatului care acordă

asistență juridică garantată de stat de către coordonatorul oficiului teritorial al

Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat la cererea

inculpatului, în cazul în care participarea apărătorului la procesul penal este

obligatorie, iar inculpatul nu are apărător ales. Potrivit art. 239 alin. (1) și (3) Cod

de procedură penală, citația se înmânează personal celui citat, care va semna

dovada de primire. Dovada de primire se predă agentului procedural, 6 care o

înaintează instanței de judecată care a emis citația. Conform art. 449 alin. (2), art.

417 alin. (1) pct. 3), 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de recurs

trebuie să conțină numele și prenumele apărătorului, temeiurile de fapt și de

drept care au dus la respingerea recursului, precum și motivele adoptării soluției

date.

Colegiul penal lărgit mai relatează că, drept viciu fundamental în cadrul

procedurii precedente care a afectat hotărârea pronunțată poate fi considerată

încălcarea esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția

Europeană și reglementate de legislația națională prin lege procesuală sau prin

lege materială. Instanța de judecată care decide redeschiderea procesului în

condițiile alineatului precedent urmează să motiveze care sunt acele prevederi

ale legii procesuale sau materiale pe care le consideră drept viciu fundamental și

care în cadrul procedurii precedente au afectat hotărîrea irevocabilă.

Raportând cele expuse supra, la cazul supus judecării, Colegiul penal lărgit

menționează că unica dovadă a înștiințării condamnatului Catrinescu Mihail

privind judecarea cauzei penale în privința sa, în ordine de recurs, la data de 20

noiembrie 2019, a fost citarea prin intermediul oficiului poștal, neexistând însă

vreo dovadă a recepționării citației judiciare (f.d. 107), citațiile fiind restituite

instanței de judecată cu mențiunea „plecat” (f.d. 88, 107). Anterior, condamnatul

Catrinescu Mihail, la fel, a fost înștiințat despre judecarea cauzei în ordine de

recurs din data de 08.07.2019, 18.09.2019, 09.10.2019 (f.d. 87, 88, 91), prin

telefonogramă (primirea căreia nu este confirmată) și prin intermediul oficiului

poștal, însă judecarea cauzei a fost amânată la solicitarea avocatului Țaulean

Vitalie în interesele condamnatului Catrinescu Mihail, din motive de sănătate,

fiind depuse cereri în acest sens (f.d. 90, 102, 109), inclusiv anexată copia

certificatului de concediu medical (f.d. 103).

Colegiul penal lărgit constată că, instanța de recurs, fără a ține cont de

prevederile legale relatate supra, raportate la circumstanțele speței, a considerat

oportună examinarea cauzei în lipsa condamnatului, indicând în textul deciziei

5

faptul, că „inculpatul Catrinescu Mihail în ședința de judecată nu s-a prezentat,

fiind citat cu aviz de recepție, citația nu a fost înmânată, fiind returnat plicul cu aviz,

cu inscripția factorului poștal „plecat” (pct. 11, f.d.114). Totodată instanța de

recurs a solicitat și a admis participarea la ședința de judecată a avocatului

Mîrzîncu Aurelia întru acordarea asistenței juridice garantate de stat inculpatului

(f.d.97), deși acesta avea încheiat contract de asistență juridică pentru ședința

Curții de Apel Chișinău cu avocatul Țaulean Vitalie (f.d. 79).

În aceste condiții, Colegiul penal lărgit consideră că în speță nu este confirmat

faptul citării legale a condamnatului Catrinescu Mihail, în modul corespunzător,

pentru ședința de judecată din 20 noiembrie 2019. Mai mult, la materialele cauzei

nu există probe convingătoare din care ar rezulta că instanța de apel a depus

eforturi rezonabile pentru a localiza condamnatul, de vreme ce fiind citat, pe

adeverință este indicat „plecat”, pentru a asigura înfățișarea lui înaintea instanței

de judecată (a se vedea Colac v. România, hotărâre din 10 februarie 2015).

Reieșind din cele expuse, se atestă că, instanța de recurs nu a stabilit că

condamnatul Catrinescu Mihail a lipsit nemotivat, nu a decis judecarea cauzei în

lipsa acestuia în temeiul celor 3 motive de excepție, prevăzute de art.321 Cod de

procedură penală, fiind astfel încălcate, inclusiv dispozițiile art.6 par.3 lit.c)

CEDO, care atestă că orice acuzat are dreptul să se apere pe el însuși sau să fie

asistat la orice etapă de un apărător ales de el în procesul său.

Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că instanța de recurs, la data de 20

noiembrie 2019, a dispus examinarea cauzei penale de învinuire a lui Catrinescu

Mihail în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal, în lipsa sa, care deși conform

prevederilor art. 16 alin. (2) Cod de procedură penală, se califică ca infracțiune

ușoară, dar la materialele cauze nu au anexate careva date precum că,

condamnatul a solicitat judecarea cauzei în lipsa sa, și astfel, instanța de recurs

nu a întreprins toate măsurile prescrise pentru a avea temei de a examina cauza

în lipsa acestuia, nerespectând prevederile art. 321 Cod de procedură penală.

Mai mult decât atât, instanța de recurs a examinat cauza cu participarea unui

avocat din oficiu, deși inculpatul avea încheiat contract de asistență juridică cu un

avocat ales, care a scris recurs și care prin cerere motivată ( pe temei de boală) a

solicitat amânarea examinării cauzei fixate pentru data de 20.11.2019 , însă

instanța de recurs a decis examinarea cauzei în lipsa acestuia cu antrenarea unui

avocat din oficiu, precum și în lipsa inculpatului, care nu a fost legal citat.

Colegiul penal lărgit mai notează că, art. 6 CEDO, interpretat în ansamblu,

garantează dreptul persoanei acuzate de a participa efectiv la procesul său penal.

Acesta include, inter alia, nu doar dreptul de a fi prezent, dar și de a asculta și a

urmări procesul (a se vedea, spre exemplu, Stanford v. the United Kingdom,

hotărâre din 23 februarie 1994, Seria A nr. 282-A, § 26; Barberà, Messegué and

Jabardo v. Spain, hotărâre din 6 decembrie 1988, Seria A nr. 146, § 78). Acest drept

face implicit parte din esența conceptului procedurii contradictorii și poate fi, de

asemenea, dedus din garanțiile prevăzute în sub-paragrafele (c), (d) și (e) ale

paragrafului 3 al articolului 6 - „să se apere el însuși”, „să întrebe sau să solicite

audierea martorilor” și „să fie asistat în mod gratuit de un interpret, dacă nu

înțelege sau nu vorbește limba folosită la audiere” (a se vedea Colozza v. Italy,

6

hotărâre din 12 februarie 1985, Seria A nr. 89, § 27). În concluzie, Colegiul penal

lărgit semnalează că este dificil de a vedea, în această cauză, cum ar fi putut să-și

exercite aceste drepturi condamnatul Catrinescu Mihail fără a fi prezent în ședința

de judecată a instanței de recurs și fără prezența avocatului său ales.

Pe cale de consecință, având în vedere împrejurările enunțate și încălcările

nominalizate ale normelor procesual-penale, comise de instanța de recurs, se

atestă în speță lezarea dreptului condamnatului la un proces echitabil, garantat

de art. 6 CEDO, fapt ce constituie un viciu fundamental care a afectat hotărârea

contestată, adică reprezintă erori de drept care permit redeschiderea procesului

penal în privința lui Catrinescu Mihail.

Potrivit art. 457, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța

admite recursul în anulare, casează total hotărîrea atacată și dispune rejudecarea

cauzei de către instanța de recurs, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs în anulare.

Raportând normele legale sus-expuse circumstanțelor concrete ale cauzei,

Colegiul penal lărgit consideră că, recursul în anulare este pasibil admiterii, cu

casarea totală a deciziei contestate și dispunerea rejudecării cauzei de către

aceeași instanță de recurs, în alt complet de judecată.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Admite recursul în anulare declarat de către condamnatul Catrinescu Mihail

XXXXX, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20

noiembrie 2019 și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de recurs,

în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 22 aprilie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Guzun Ion

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

7