1re-54/2022 — art. 264-1 alin. 1 CP

1re-54/2022 — art. 264-1 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1re-54/2022

1-20012737-01-1re-13042022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

01 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

judecători – Cobzac Elena și Plămădeală Ghenadie,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de către

condamnatul Marlean Filip, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei

Căușeni, sediul Ștefan Vodă din 21 mai 2021 și a deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 15 decembrie 2021, în cauza penală privindu-l pe

Marlean Filip Xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei :

C O N S T A T Ă :

Marlean Filip a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art.2641 alin.(1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de muncă neremunerată

în folosul comunității pe un termen de 240 (două sute patruzeci) ore, cu anularea

dreptului de a conduce mijloace de transport.

A fost inclus în termenul ispășirii pedepsei complimentare - anularea dreptului

de a conduce mijloace de transport, termenul de ridicare și păstrare la materialele

cauzei a permisului de conducere în perioada de 21.04.2019 - 21.05.2021.

În privința permisului de conducere pe numele lui Marlean Filip, nr.Xxxxx,

pentru categoriile „B” și „C” eliberat de autoritățile competente ale Republicii

Moldova, instanța a dispus de a fi transmis spre nimicire Agenției Servicii Publice.

conducere cu numărul Xxxxx de categoriile „B” și „C”, la data de 21.04.2019 ora

18:50, conducând mijlocul de transport de model „Xxxxx” cu numere de

înmatriculare XXXXX, pe str. Ștefan cel Mare din satul Volintiri, r-nul Ștefan Vodă,

anume efectuând manevra de deplasare cu spatele și având obligația de a respecta în

totalitate prevederile Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea

guvernului nr.357 din 13.05.2009, prevederile pct.3, care prevede că: participanții la

trafic sînt obligați să respecte regulile de circulație și prevederile pct.14 lit.a), care

1

stipulează că conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare

de ebrietate, care provoacă reducerea reacției, cunoscând și conștientizând cerințele

imperative ale legislației în vigoare și interdicția de a conduce mijlocul de transport,

în stare de ebrietate alcoolică, nu s-a isprăvit cu conducerea automobilului și a comis

accident rutier, tamponând automobilul de model „Xxxxx” cu numere de

înmatriculare XXXXX. La locul comiterii accidentului rutier au sosit colaboratorii

de poliție ai IP Ștefan Vodă, pentru a documenta cazul de accident rutier și care

având dubii că conducătorul mijlocului de transport este în stare de ebrietate

alcoolică, i-au solicitat de a trece testarea alcoolscopică cu aparatul „Drager”, în

urma căreia s-a constatat Marlean Filip avea o concentrație de alcool în aerul expirat

de 1,12 mg/l.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Marlean Filip a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art.2641 alin.(1) Cod penal, individualizată prin „conducerea

mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate

alcoolică cu grad avansat”.

declarat recurs împotriva sentinței, solicitând casarea sentinței Judecătoriei Căușeni

sediul Ștefan Vodă din 21.05.2021, repunerea în termen și rejudecarea cauzei cu

pronunțarea unei noi hotărâri .

În motivarea cererii de recurs, inculpatul a invocat că, prin sentința recurată, a

fost recunoscut culpabil în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 2641 alin.(1) Cod

penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de muncă neremunerată în mărime de 240

ore, cu anularea dreptului de a conduce mijloacele de transport.

A menționat că sentința dată o consideră ilegală, dat fiind faptul că instanța a

examinat cauza dată în lipsa lui și în lipsa apărătorului ales, cu care a avut contract

de asistență juridică.

Din conținutul procesului - verbal al ședinței de judecată din 19.05.2021 și din

21.05.2021 rezultă că apărătorul Sergiu Durguz a fost absent.

Despre absența sa la ședința de judecată din 19.05.2021 și 21.05.2021 a

comunicat, că nu a fost citat la această ședința.

Cu existența și conținutul sentinței recurate a aflat la data de 15.09.2021 în cadrul

Biroului de probațiune Ștefan - Vodă unde a fost citat.

Astfel a considerat, că instanța a neglijat cerințele art. 321 alin. (1), (3), (4) Cod

de procedură penală și art. 322 alin. (3), (4), (5), ele fiind expres obligatorii pentru

instanță și deci au condus la încălcarea drepturilor fundamentale cu privire la

asigurarea dreptului la apărare și de acces liber la justiție, prevăzute de Constituția

R.M. cât și de Convenția Europeană.

decembrie 2021 a fost respins recursul inculpatului Marlean Filip, ca fiind nefondat,

cu menținerea sentinței contestate fără modificări.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de recurs a constatat că, prima instanță a

stabilit corect starea de fapt ce corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate

2

corect, prima instanță încadrând just acțiunile inculpatului Marlean Filip în baza

dispozițiilor art. 2641 alin. (1) Cod penal, după semnele calificative - conducerea

mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate produsă

de substanțe stupefiante și/sau de alte substanțe cu efecte similare.

Instanța de recurs a menționat că necătând la faptul că inculpatul Marlean Filip

nu recunoaște vina în cele incriminate, vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal este dovedită și prin următoarele probe

administrate, cercetate de către instanța de fond, cercetate suplimentar și verificate

în ședința instanței de recurs și anume: declarațiile martorului Bulgari Dumitru,

declarațiile martorului Cazacenco Igor, procesul-verbal de constatare a infracțiunii

din 21.04.2019, prin car s-a stabilit că Marlean Filip avea concentrația vaporilor de

alcool în aerul expirat de 1,12 mg/l (f.d.17); procesul-verbal de constatare a

conducerii mijlocului de transport în stare de ebrietate din 21.04.2019, prin care s-a

stabilit că Marlean Filip conducea mijlocul de transport de model „Xxxxx” cu nr. de

înmatriculare XXXXX, aflându-se în stare de ebrietate, conform testului „Drager”

1,12 mg/l (f.d.20); procesul-verbal de reținere a vehiculului la parcarea specială din

21.04.2019, în cadrul acestei acțiuni automobilul condus de Marlean Filip a fost

reținut la parcarea specială (f.d.23); procesul-verbal de ridicare din 24.04.2019, în

cadrul acestei acțiuni a fost ridicat permisul de conducere cu nr. Xxxxx, pe numele

lui Marlean Filip (f.d.28); procesul-verbal de examinare din 24.04.2019, în cadrul

acestei acțiuni a fost cercetată înregistrarea audio-video efectuată la locul comiterii

infracțiunii, unde se vizualizează rezultatele efectuării testării alcoolscopice de către

părți și la Marlean Filip s-a stabilit concentrația vaporilor în aerul expirat de 1,12

mg/l (f.d.93); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 10.01.2020, unde a fost

examinat procesul-verbal de audiere a contravenientului Marlean Filip din

22.04.2019, în cadrul acestei acțiuni ultimul a recunoscut că înainte de a urca la

volanul automobilului a consumat băuturi alcoolice (f.d.110); testul „Drager” din

21.04.2020, conform căruia concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de către

Marlean Filip constituia 1,12 mg/l (f.d.18); raportul agentului constatator din

21.04.2019, conform căruia s-a certificat rezultatul testării alcoolscopice a lui

Marlean Filip (f.d.7).

Instanța de recurs a considerat că instanța de fond a conchis în mod justificat că

totalitatea probelor demonstrează cert vina inculpatului în comiterea infracțiunii de

conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de

ebrietate produsă de substanțe stupefiante și/sau de alte substanțe cu efecte similare

și în mod întemeiat a apreciat critic declarațiile inculpatului Marlean Filip ca fiind

lipsite de veridicitate, constatând tendința inculpatului de a se autoapăra și de a se

eschiva de la răspunderea penală.

Nerecunoașterea vinei de către inculpat, instanța de recurs a apreciat-o ca o

metodă de apărare și un drept de a nu se auto incrimina garantat de art. 66 Cod de

procedură penală și art. 6 CEDO, or, persoana care pe parcursul procesului penal are

calitatea procesuală de inculpat nu poate fi urmărit pentru depunerea declarațiilor

3

false sau refuzul de a face declarații și nu poate fi calificate ca circumstanță

agravantă la stabilirea pedepsei penale.

Așadar, prima instanță în mod justificat a constatat că nu există nici un temei

pentru a pune la dubii probatoriul administrat, astfel prin procesul-verbal de

examinare din 24.04.2019, în cadrul acestei acțiuni a fost cercetată înregistrarea

audio-video efectuată la locul comiterii infracțiunii, unde se vizualizează rezultatele

efectuării testării alcoolscopice de către părți și la Marlean Filip s-a stabilit

concentrația vaporilor în aerul expirat de 1,12 mg/l (f.d.93).

La fel, nu a fost admisă solicitarea recurentului cu privire la faptul că cauza

penală a fost examinată în absența inculpatului și a avocatului ales, or, materialele

cauzei confirmă contrariul. Potrivit conținutului procesului-verbal al ședinței de

judecată din 19.05.2021 în cadrul examinării cauzei a participat apărătorul,

reprezentând interesele inculpatului.

În acest sens se atestă că, la ședința de judecată a participat apărătorul

inculpatului, care a luat cuvântul în fața instanței și a asigurat efectiv apărarea

inculpatului.

Așadar, în cazul dat, instanța de recurs nu a constatat că organul de urmărire

penală a administrat careva probe cu încălcarea procedurii penale, prin urmare nu

poate pune la dubii veridicitatea acestor probe, or, în acest sens nu au fost prezentate

probe pertinente și concludente.

Prin urmare, instanța de recurs a apreciat ca fiind lipsită de credibilitate versiunea

inculpatului despre nevinovăția sa, care nu este în coroborare cu celelalte probe

anexate la materialele dosarului.

Instanța de recurs a remarcat că, starea de fapt reținută și de drept apreciată

concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate în cauză, relevate și

analizate în cuprinsul sentinței, verificate în recurs.

Considerentele primei instanțe sunt motivate și argumentate din punct de vedere

al temeiniciei și legalității, sub aspectul, că vinovăția inculpatului în săvârșirea

infracțiunii incriminate este dovedită în cadrul procesului penal, astfel fapta acestuia,

reținută prin sentință, întrunește elementele infracțiunii prevăzute la art. 2641 alin.

(1) din Cod penal.

În atare situație, instanța de recurs a menționat că este corectă concluzia primei

instanțe privind determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între

semnele faptelor prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componenței de

infracțiune prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal.

La capitolul individualizării pedepsei, instanța de recurs a constatat că instanța

de fond a aplicat inculpatului Marlean Filip o pedeapsă corectă și echitabilă în

coraport cu circumstanțele faptei și personalitatea inculpatului, stabilindu-i o

pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 240

ore, cu anularea dreptului de a conducere mijloace de transport.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului, instanța de fond a

ținut cont de prevederile art. 75, 76-78 Cod penal în acord cu care persoanei

4

recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă

în limitele fixe în Partea specială a prezentului cod și în strictă conformitate cu

dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului

pedepsei, instanța de fond a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, a indicat

că fapta săvârșită prezintă un pericol cu grad avansat, care prejudiciază securitatea

circulației și a exploatării mijloacelor de transport, ca parte component a securității

și ordinii publice, punând în pericol viața și sănătatea cetățenilor RM, de motivul

acesteia, de personalitatea celui vinovat, care anterior a fost judecat, nu se află la

evidența medicului psihiatru sau narcolog, de lipsa circumstanțelor agravante și

atenuante.

Astfel, instanța de recurs a constatat că prima instanță a ajuns la concluzia

justificată de a stabili inculpatului Marlean Filip pedeapsa penală sub formă de

muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 240 ore, cu anularea

dreptului de a conducere mijloace de transport, considerând că această pedeapsă va

atinge scopul sancțiunii penale de restabilire a echității sociale, de corectare a

inculpatului, precum și de prevenire a comiterii de noi infracțiuni, atât din partea

inculpatului, cât și din partea altor inculpați.

Reieșind din circumstanțele reale și personale, ce țin de individualizarea

pedepsei penale, instanța de recurs a concluzionat că, sentința Judecătoriei Căușeni,

sediul Ștefan-Vodă din 21.05.2021, este una legală sub aspectul stabilirii vinovăției

inculpatului Marlean Filip în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1)

Cod penal, instanța de fond i-a numit o pedeapsă corectă, echitabilă și legală, și din

aceste considerente, instanța de recurs nu a stabilit temeiuri de a interveni în

hotărârea contestată, menținând-o fără modificări.

către condamnatul Marlean Filip, prin care a solicitat casarea acestora, cu dispunerea

achitării acestuia.

În cererea sa recurentul a invocat că la materialele cauzei penale lipsește

procesul-verbal al instituției medico-sanitare publice abilitate cu privire la

examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate pe numele lui Marlean Filip,

deoarece nu a fost condus la instituție pentru examinare și judecata a avut loc fără

participarea inculpatului, precum și a apărătorului, cauza a fost judecată în prima

instanță fără citarea legală a inculpatului și apărătorului.

materialului din dosarul cauzei și a motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Potrivit art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile irevocabile pot fi

atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea

cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat

hotărârea atacată. Conform art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, se

5

consideră încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate

internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale.

Dar, conform art. 453 alin. (2) Cod de procedură penală, recursul în anulare este

inadmisibil dacă nu se întemeiază pe motivele prevăzute în art. 453 Cod de

procedură penală. Potrivit art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală, cererea

de recurs în anulare trebuie să cuprindă conținutul și motivele recursului în anulare

cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității

hotărârii atacate.

Totodată, în pofida acestor prevederi legale, cu toate că recurentul a făcut referire

la art. 444 alin. (1) pct. 4), 5) Cod de procedură penală, în recursul vizat nu sunt

invocate circumstanțe concrete, considerate a fi un viciu fundamental, raportate la

circumstanțele de fapt și de drept conținute în hotărârile contestate, cu indicarea

normelor legale care prevăd drepturile și libertățile pretinse a fi esențial încălcate,

denumirea acestor drepturi și libertăți, esența încălcărilor respective raportată la

normele procesual penale și la alte legi naționale, convenții și tratate internaționale,

la jurisprudența națională și a CtEDO, modul și măsura în care încălcările presupuse

ar fi afectat hotărârile atacate, astfel încât acestea să obțină natura unui viciu

fundamental capabil să genereze temeiul desființării hotărârii irevocabile atacate,

omițându-se totalmente indicarea unor concrete erori de drept la capitolul dat (pct.

Astfel, recursul în anulare, conform argumentelor reproduse la pct. 5. din

decizie, este întemeiat doar pe critica modului în care instanțele au apreciat

circumstanțele și probele cauzei.

Însă, potrivit art. 27 alin. (1), 448 Cod de procedură penală, judecătorul apreciază

probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor

probelor administrate. Instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza

materialului din dosarul cauzei.

Deci, activitatea privind aprecierea sau reaprecierea probelor și a circumstanțelor

cauzei, este o competentă și prerogativă legală a instanței judecătorești, și invocarea

în cadrul unui recurs în anulare doar a aprecierii probelor și circumstanțelor cauzei,

în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea este una lipsită de orice suport juridic,

și nu constituie în sine un viciu fundamental de natură să afecteze o hotărâre

irevocabilă.

Totodată, argumentul condamnatului, precum că la materialele cauzei penale

lipsește procesul-verbal al instituției medico-sanitare publice abilitate cu privire la

examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate pe numele lui Marlean

Filip, deoarece nu a fost condus la instituție pentru examinare”, Colegiul penal îl

consideră neîntemeiat și declarativ, or starea de ebrietate a lui Marlean Filip a fost

stabilită atât prin procesul-verbal de examinare din 24.04.2019, în cadrul acestei

acțiuni a fost cercetată înregistrarea audio-video efectuată la locul comiterii

infracțiunii, unde se vizualizează rezultatele efectuării testării alcoolscopice de către

6

părți și la Marlean Filip s-a stabilit concentrația vaporilor în aerul expirat de 1,12

mg/l (f.d.93) cât și prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 10.01.2020,

unde a fost examinat procesul-verbal de audiere a contravenientului Marlean Filip

din 22.04.2019, în cadrul acestei acțiuni ultimul a recunoscut că înainte de a urca la

volanul automobilului a consumat băuturi alcoolice (f.d.110);

La fel, și argumentul precum că judecata a avut loc fără participarea

inculpatului, precum și a apărătorului, cauza a fost judecată în prima instanță fără

citarea legală a inculpatului și apărătorului, Colegiul penal la fel îl consideră

neîntemeiat, or instanța de apel s-a expus întemeiat asupra acestui argument la pct.14

din decizia sa, temei de a interveni în decizia atacată nu există.

Circumstanțele nominalizate relevă că, în raport cu motivele invocate de

recurent, instanțele nu au comis erori de drept de natura unui viciu fundamental, și

că recursul în anulare este unul vădit neîntemeiat.

Conform art. 456, 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

decide inadmisibilitatea recursului în anulare, dacă se constată că acesta este vădit

neîntemeiat.

Astfel, dat fiind că este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi declarat

inadmisibil.

alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către condamnatul Marlean

Filip, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15

decembrie 2021, în cauza penală privindu-l pe Marlean Filip Xxxxx, pe motiv că

este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 01 iunie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Plămădeală Ghenadie

7