1ra-559/22 — Art.264/1 al.1, art.264 al.2. CP

Prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Florești din 14 decembrie 2018, Brijatîi Andrei a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 264 alin. (2), art. 2641 alin. (1) Cod penal, și în baza acestor Legi cu aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod penal, a fost condamnat: - în baza art. 264 alin. (2) cod penal la pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 220 ore, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani: - în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, la pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității de 200 ore, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni s-a stabilit lui Brijatîi Andrei pedeapsă definitivă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 240 (două sute patruzeci) ore, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 (cinci) ani. Acțiunea civilă a fost admisă parțial și s-a încasat de la Brijatîi Andrei în beneficiul lui Sulima Liliana prejudiciul material în sumă de 9 748,25 (nouă mii șapte sute patruzeci și opt) lei și prejudiciul moral în sumă de 10 000 (zece mii) lei. În rest pretenția s-a respins ca fiind nefondată. 1 A fost încasat de la Brijatîi Andrei în beneficiul lui Ciubotărescu Ina prejudiciul material în suma de 1364 (una mie trei sute șaizeci și patru) lei și prejudiciul moral în suma de 10 000 (zece mii) lei. În rest pretenția s-a respins ca fiind nefondată. S-a respins solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare în sumă de 30 (treizeci) lei și 5806 (cinci mii opt sute șase) lei din contul lui Brijatîi Andrei, ca fiind neîntemeiată. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

În sentință, prima instanță a constatat în fapt că: Brijatîi Andrei, fiind în stare de ebrietate alcoolică, intenționat a condus automobilul de model „xxxxxx cu numărul de înmatriculare xxxxx, acțiune care a continuat până în timpul stopării sale, la aceiași dată de 23.10.2016, în jurul orei 23:10, în orașul Florești, str. 31 August, de către angajații plutonului Soroca-Florești a CP nr. 2 Bălți a Regimentului de patrulare Nord a INP a IGP, sergentul-inferior de poliție Pocitari Sergiu și plutonierul-adjutant de poliție Cușnir Maxim, și supus testării alcooscopice la conținutul de alcool în aerul expirat, cu aparatul Drager Alcotest 8510RO, ca temei fiind suspectarea consumului de alcool. Conform rezultatului final al testului ”Drager” nr.1956 din 23.10.2016, concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de către Brijatîi Andrei s-a stabilit a fi de 0,81 mg/l. Tot el, la 15.10.2017, în jurul orei 20:00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, conducând autoturismul de model „xxxxxx”, cu numărul de înmatriculare xxxxx, pe traseul principal din orașul Ghindești, raionul Florești, traversând linia de trecere a căii ferate, deplasându-se cu o viteză de aproximativ 50-60 km/h, neținând cont de dexteritatea în conducere, care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase și situația rutieră, ignorând prevederile indicatorului 2.2 al Regulamentului circulației rutiere „trecerea fără oprire interzisă”, nu s-a isprăvit cu conducerea autoturismului și a ieșit de pe partea carosabilă pe trotuar, unde a tamponat pietonii Sulima Liliana și Ciubotărescu Ina, care o avea în brațe pe minora Rusu Marinela, a.n.2013, prin care fapt pătimitelor le-au fost cauzate vătămări corporale. Conform certificatului alcotest ”Drager” nr. 3206 din 15.10.2017, s-a constat concentrația de alcool în aerul expirat de la Brijatîi Andrei Igor, că constituia de 0,87 mg/l. Acțiunile lui Brijatîi Andrei au fost încadrate juridic în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, după semnele calificative – ”conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat” și respectiv în baza art. 264 alin. (2) Cod penal, după semnele calificative - ”încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății, săvârșită în stare de ebrietate”.

Sentința a fost atacată cu apel de către: 3.1. Procurorul în Procuratura raionului Florești, Revencu Vasile, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței în partea cheltuielilor judiciare, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie încasate de la Brijatîi Andrei cheltuieli judiciare în sumă de 30 lei în legătură cu efectuarea testării alcoolscopice și 5806 lei în legătură cu efectuarea expertizelor judiciare; 3.2. Avocatul Timofeevici Ion în numele părților vătămate Sulima Liliana, Ciubotărescu Ina și reprezentantului legal al părții vătămate minore Rusu Viorica, prin care au solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanța, prin care Brijatîi Andrei să fie 2 recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art.2641 alin. (1) 264 alin. (2) Cod penal și ai stabili în calitate de pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Încasarea de la Brijatîi Andrei în beneficiul cet. Sulima Liliana suma de 3 100 000 lei în calitate de prejudiciu moral și în beneficiul cet. Ciubotaru Ina suma de 100 000 (una sută mii) lei în calitate de prejudiciul moral. 3. Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 19 februarie 2020, au fost admise apelurile declarate, casată sentința parțial, inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: A fost încetat procesul penal în privința lui Brijatîi Andrei în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, din motivul intervenirii termenului prescripției tragerii la răspundere penală prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, în temeiul art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală. Brijatîi Andrei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (2) Cod penal, fiindu-i stabilită pedepsa sub formă de amendă - 220 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani. A fost admisă acțiunea civilă depusă de partea vătămată Sulima Liliana cu încasarea de la inculpatul Brijatîi Andrei în folosul părții vătămate Sulima Liliana suma de 20 000 (douăzeci mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral. S-a admis acțiunea civilă depusă de partea vătămată Ciubotărescu Ina cu încasarea de la inculpatul Brijatîi Andrei în folosul părții vătămate Ciubotărescu Ina suma de 20 000 (douăzeci mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral. În rest, au fost menținute dispozițiile instanței de fond.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recursuri ordinare de către: 4.1. Procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Prisacari Lilia, prin care invocând ca temei de drept prevederile art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a deciziei, cu dispunerea menținerii soluției instanței de fond în latura stabilirii pedepsei inculpatului în baza art. 264 alin. (2) Cod penal, sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 220 ore, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani. 4.2. Avocatul Timofeevici Ion în numele părților vătămate Sulima Liliana, Ciubotărescu Ina și reprezentantului legal al părții vătămate minore Rusu Viorica, prin care a solicitat casarea deciziei și sentinței, cu remiterea cauzei la rejudecare.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 15 martie 2021, au fost admise recursurile ordinare declarate, casată total decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 22 octombrie 2021, a fost respins apelul procurorului. A fost admis apelul avocatului Timofeevici Ion în numele părților vătămate Sulima Liliana, Ciubotărescu Ina și în interesele reprezentantului legal al părții vătămate minore Rusu Marinela, Rusu Viorica, casată parțial sentința în latura pedepsei și în latura civilă cu privire la prejudiciul moral, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Brijatîi Andrei a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 2641 alin. (1) Cod penal, cu liberarea de pedeapsă penală în legătură cu prescrierea atragerii la răspunderea penală, prevăzută la art. 60 3 alin. (1), lit. a) Cod penal. Brijatîi Andrei a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 264 alin. (2) Cod penal, și în baza acestei Legi i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu executarea în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani. Termenul pedepsei sub formă de închisoare pentru Brijatîi Andrei urma a fi calculat din momentul reținerii. Acțiunea civilă s-a admis în parte și s-a dispus încasarea de la Brijatîi Andrei în beneficiul Lilianei Sulima a prejudiciului moral în sumă de 30 000 (treizeci mii) lei; Încasarea de la Brijatîi Andrei în beneficiul Ciubotărescu Inei, a prejudiciului moral în sumă de 30 000 (treizeci mii) lei. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute fără modificări.

În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că în ședința judiciară a instanței de apel, părțile în proces nu au prezentat și nu au solicitat admiterea unor noi probe, nefiind solicitată verificarea și reaprecierea probelor anexate la dosar, sentința instanței de fond nefiind contestată sub aspectul stabilirii circumstanțelor de fapt ale cauzei și nici în latura încadrării juridice a acțiunilor inculpatului, sentința fiind criticată în latura pedepsei, în latura civilă și a cheltuielilor judiciare. Instanța de apel a reținut că deși vinovăția lui Brijatîi Andrei în comiterea art. 2641 alin. (1) Cod penal a fost constată cu certitudine, la etapa judecării cauzei în ordine de apel a expirat termenul de prescripție de atragere la răspundere penală. Cu referire la episodul din 23.10.2016, instanța de apel a concluzionat că la caz s-a constatat vinovăția inculpatului Brijatîi Andrei în comiterea infracțiunii prevăzută art. 2641 alin. (1) Cod penal – și care se încadrează prevederilor art. 16 alin. (2) Cod penal, ca fiind ușoară, aceasta fiind săvârșită la 23.10.2016, iar de la săvârșirea ei au trecut mai mult de 2 ani. Astfel, instanța de apel a considerat oportun de a-l libera pe Brijatîi Andrei de pedeapsă penală pe acest capăt de învinuire în legătură cu prescrierea atragerii la răspunderea penală. În partea ce ține de pedeapsa aplicată prin sentință inculpatului Brijatîi Andrei în baza art. 264 alin. (2) Cod penal sub formă de 220 ore muncă neremunerată în folosul comunității cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani, instanța de apel a apreciat-o ca fiind una prea blândă, considerând întemeiate criticile avocatului apelant Timofeevici Ion. Instanța de apel a remarcat, că prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, însă eronat a concluzionat că în condițiile speței este oportună aplicarea față de Brijatîi Andrei a unei pedepse cu muncă neremunerată în folosul comunității, neluând în considerare și neapreciind în mod cuvenit împrejurările cazului ce se referă la fapta infracțională și personalitatea inculpatului. Considerând că prima instanță a încălcat principiile individualizării pedepsei penale, or, prin aplicarea unei pedepse cu munca neremunerată în folosul comunității, nu vor putea fi atinse scopurile pedepsei penale încorporate de către legislator la art. art. 61, 75 Cod penal. Astfel, instanța de apel a concluzionat din circumstanțele cauzei și circumstanțele comiterii faptei infracționale, precum și din personalitatea inculpatului Brijatîi Andrei, că urmează a fi aplicată pedeapsa sub formă de închisoare, cu executarea reală. Instanța de apel a reținut, că Brijatîi Andrei a fost găsit vinovat de comiterea unei infracțiuni mai puțin gravă, fapta având caracter intenționat, 4 îndreptată împotriva securității circulației rutiere, inculpatul la 15.10.2017 urcând la volanul mijlocului de transport în stare ebrietate, cunoscând cu certitudine că în privința sa se află pe rol spre examinare în instanța de judecată o altă cauză penală de acuzare a sa în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 2641 alin. (1) Cod penal, ignorând prevederile Regulamentului de Circulație Rutieră, cunoscând cu certitudine despre consecințele ce pot surveni în cazul conducerii mijlocului de transport în stare de ebrietate, în mod ușuratic a considerat că acestea nu vor avea loc și s-a urcat la volan în stare de ebrietate, iar ca consecință nu s-a isprăvit cu conducerea autoturismului și a tamponat trei pietoni, printre care un copil de 4 ani. Totodată, instanța de apel a reținut că Brijatîi Andrei nu este la prima abatere de la legea penală, constatând că ultimul prin sentința Judecătoriei Bălți din 03.02.2003, a fost condamnat în baza art. 119 alin. (3) Cod penal la amendă în mărime - 1440 lei; -prin sentința Judecătoriei Bălți din 27.01.2006 a fost condamnat în baza art. 187 alin. (2) Cod penal - 5 ani închisoare, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal și stabilirea perioadei de probă - 2 ani; -prin sentința Judecătoriei Florești din 04.11.2016 a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 2641 alin. (1) Cod penal, însă a fost dispusă încetarea acestui proces penal în temeiul art. 1, art. 2 alin. (1, 2) din Legea nr. 210 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței RM. A mai constatat că potrivit cazierului contravențional, Brijatîi Andrei are înregistrate sancționări contravenționale în domeniul transportului – lipsa poliței, încălcarea regulilor de exploatare a vehiculelor, fără centură, oprire interzisă, indicatoare de interzicere, alte încălcări tehnice. Astfel, a concluzionat că Brijatîi Andrei este o persoană predispusă de a leza valorile sociale ocrotite de legea penală. Iar pentru a convinge inculpatul în necesitatea respectării ordinii de drept și a normelor morale, a luat în considerație gravitatea faptei comise, care se atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin grave, anterior a fost liberat de pedeapsă penală pentru fapta similară în legătură cu intervenirea amnistiei, totodată a și fost condamnat la pedeapsa amenzii și la pedeapsa condiționată, însă nu s-a corectat și a continuat comiterea faptelor infracționale, a considerat că este oportună izolarea acestuia de societate, aplicându-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, categoria acestei pedepse la caz fiind în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și personalitatea inculpatului, care nu și-a făcut concluzii corespunzătoare din anterioarele condamnări pentru fapte similare, a continuat activitatea sa criminală, astfel instanța de apel apreciind respectiva pedeapsă ca fiind unica ce ar putea să atingă scopurile expuse de legislator în art. 61 Cod penal. Cu referire la criticile avocatului-apelant Ion Timofeevici incluse în apel, și vis-a-vis de soluția primei instanțe pe marginea acțiunii civile, instanța de apel le-a considerat parțial fondate. Privitor la repararea daunei morale, a concluzionat că solicitarea încasării sumei de 100000 lei, urmează a fi admisă parțial, în acest sens, apreciindu-se caracterul și suferințele fizico-psihice suportate de către părțile vătămate în urma acțiunilor infracționale ale inculpatului și a dispus: încasarea în beneficiul Lilianei Sulima și Inei Ciubotărescu de la inculpatul Brijatîi Andrei a sumei de 30000 lei pentru fiecare, cu titlu de prejudiciul moral cauzat prin infracțiune - sumă care în opinia Colegiului penal este în coraport cu suferințele cauzate și consecințele produse, fiind pe măsură să aducă o satisfacție echitabilă părților vătămate. 5 Cu referire la apelul procurorului privitor la soluția instanței de fond pe marginea cheltuielilor judiciare privind încasarea din contul inculpatului Brijatîi Andrei a cheltuielilor judiciare în sumă de 30 lei suportate pentru efectuarea testării alcoolscopice și în sumă de 5806 lei în legătură cu efectuarea expertizelor judiciare, instanța de apel le-a apreciat ca neîntemeiate, respectiv apelul procurorului în Procuratura Florești, Vasile Revencu, a fost respins ca nefondat.

Nefiind de acord cu soluțiile instanței de apel, împotriva acesteia a declarat recurs ordinar avocatul Janu Anatolie în numele condamnatului Brijatîi Andrei, invocând drept temei art. 427 alin. (1) pct. 10 Cod de procedură penal, prin care a solicitat casarea deciziei în latura penală, cu remiterea cauzei la rejudecare în alte complet. 8.1. În argumentarea recursului ordinar declarat, partea apărării a menționat că, instanța de apel a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, care a afectat soluția instanței. A menționat că nu contestă starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor condamnatului Brijatîi Andrei. Susține că concluziile CA Bălți, le consideră neîntemeiate, iar soluția primei instanțe fiind legală și întemeiată, fapt pentru care pledează ca aceasta să fie lăsată în vigoare, cu anularea soluției CA Bălți. Consideră că prima instanța rațional și argumentat a motivat soluția sa, anume la subiectul aplicării pedepsei aplicate lui Brijatîi Andrei, sub forma de munca neremunerată în folosul comunității, a luat în considerație prevederile art. art. 16, 61, Cod penal, și anume s-a ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunilor ușoare și mai puțin grave . Susține că pedeapsa aplicată condamnatului Brijatîi Andrei urmează să corespundă faptelor comise, personalității inculpatului și atitudinii acestuia față de consecințele create, precum și criteriilor de individualizarea pedepsei. A relevat că condamnatul Brijatîi Andrei a recunoscut pe deplin faptele încriminate, s-a căit sincer în cele comise, a contribuit la descoperirea infracțiunilor respective activ, a dat declarații și răspuns la toate întrebările OUP și instanței. Consideră că stabilirea unei pedepse sub formă muncă neremunerată de către prima instanța, cu care a fost de acord condamnatul, este o pedeapsă echitabilă pentru Brijatîi Andrei, deoarece este proporțional cu gravitatea infracțiunilor săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale. Menționează că o pedeapsă prea aspră (așa cum a fost decis de Curtea de Apel Bălți) va genera în mod automat și inevitabil apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, frustrare și de neîncredere în lege, în statul de drept, în supremația drepturilor omului, care au fost garantate prin toate actele interne și cele internaționale la care Republica Moldova a aderat, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit de justiția națională. Consideră că instanța de apel în mod eronat, pripit și neintenționat, a admis apelul părții vătămate, modificând pedeapsa stabilită. În opinia sa, impune anularea deciziei Curții de Apel Bălți, considerînd-o ilegală și neîntemeiată.

Referință asupra recursului declarat, a fost depusă de către procurorul în Secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, Crijanovschi Sergiu, prin care a pledat pentru dispunerea inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat în baza materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente. 6 Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect Legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Lecturând conținutul recursului, Colegiul penal reține că de către recurent a fost invocat ca temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1), pct. 10 Cod de procedură penală, invocînd dezacordul cu pedeapsa aplicată în baza art. 264 alin. (2) Cod penal, considerând că este una prea aspră, argumente care se circumscriu temeiului de casare prevăzut de art. 427 alin. (1), pct. 10) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de Lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Conform prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, și respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea ultimului, cât și a altor persoane. După cum se constată în speță, prin decizia instanței de apel din 22 decembrie 2021, Brijatîi Andrei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (2) Cod penal, la 1 an închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Este cert și faptul, că sancțiunea infracțiunii încriminate inculpatului Brijatîi Andrei prevede următoarele categorii alternative de pedeapsă: amendă în mărime de la 950 la 1350 unități convenționale, sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore sau cu închisoare de pînă la 4 ani, în toate cazurile cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. Potrivit principiului individualizării pedepsei penale (art. 7 Cod penal) în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei inserate la art. 75 alin. (1) Cod penal, instanța de judecată aplică pedeapsă luând în considerare caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul 7 și scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, ținându-se cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul. Doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Astfel, Colegiul penal reține că instanța de apel la stabilirea pedepsei just a luat în considerație căința sinceră a inculpatului cu privire la acțiunile săvârșite și recunoașterea vinovăției, personalitatea inculpatului la individualizarea pedepsei, precum și faptul că inculpatul a comis o fapta intenționată, împotriva securității circulației rutiere, inculpatul urcând la 15.10.2017, la volanul mijlocului de transport în stare ebrietate, știind cu certitudine că în privința sa se află pe rol spre examinare în instanța de judecată cauza penală de acuzare a sa, în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 2641 alin. (1) Cod penal. Astfel inculpatul a ignorat prevederile Regulamentului de Circulație Rutieră, știind cu certitudine despre consecințele ce pot surveni, s-a urcat la volan în stare de ebrietate, iar ca consecință nu s-a isprăvit cu conducerea autoturismului și a tamponat trei pietoni, printre care un copil de patru ani. Totodată, Colegiul penal reține ,instanța de apel a ținut cont și de faptul că Brijatîi Andrei nu este la prima abatere de la legea penală, fiind condamnat prin: sentința: Judecătoriei Bălți din 03.02.2003, în baza art. 119 alin. (3) Cod penal- cu amendă; Judecătoriei Bălți din 27.01.2006, în baza art. 187 alin. (2) Cod penal la 5 ani închisoare, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, cu stabilirea perioadei de probă de 2 ani; Judecătoriei Florești din 04.11.2016, în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, - încetat, aplicat amnistia. De asemenea, instanța de apel a luat în considerație și cazierul contravențional a lui Brijatîi Andrei, ultimul având înregistrate sancționări contravenționale în domeniul transportului ca – lipsa poliței, încălcarea regulilor de exploatare a vehiculelor, fără centură, oprire interzisă, indicatoare de interzicere, alte încălcări tehnice. Astfel, instanța de apel corect a reținut că, inculpatul este o persoană predispusă de a leza valorile sociale ocrotite de legea penală. Iar pentru a convinge inculpatul în necesitatea respectării ordinii de drept și a normelor morale, și luând în considerație gravitatea faptei comise, care se atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin grave, anterior liberat de pedeapsă penală pentru fapta similară în legătură cu intervenirea amnistiei, totodată condamnat la pedeapsa amenzii și la pedeapsa condiționată, însă nu s-a corectat și a continuat comiterea faptelor infracționale, a considerat că este oportună izolarea acestuia de societate, aplicându-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 an. Urmare celor sus menționate, Colegiu penal concluzionează că instanța de apel la determinarea categoriei pedepsei care a fost stabilită inculpatului Brijatîi Andrei, corect și întemeiat au reținut personalitatea inculpatului, fapt, ce denotă în mod concludent că inculpatul nu a conștientizat că, faptele social periculoase sunt supuse răspunderii penale și din nou a săvârșit o 8 infracțiune, fără a face concluzii necesare că, faptele social periculoase sunt supuse răspunderii penale, iar în asemenea caz, stabilirea unei pedepse mai blânde, neprivativă de libertate este inoportună și contrară scopului general și special al Legii penale. La fel, instanțele de fond au reținut că potrivit cazierului contravențional, Brijatîi Andrei a săvârșit peste 6 (șase) contravenții, în domeniul Circulației Rutiere, fapt care-l caracterizează negativ și este predispus de a mai săvârși alte fapte ilicite. În aceste circumstanțe, Colegiul penal conchide că hotărârea instanței de apel în latura atacată de către recurent, conține motivele pe care se întemeiază soluția, și la capitolul individualizării pedepsei penale, instanța de apel nu a comis erori ce ar duce la casarea deciziei, raportându-le la circumstanțe concrete ale cauzei, și anume: personalitatea inculpatului, care deși anterior a mai fost atras la răspundere penală și contravențională, nu a tras concluziile de rigoare, comițând o nouă infracțiune. Motivele la care a făcut referire recurentul în vederea susținerii oportunității aplicării unei pedepse neprivative de libertate, precum recunoașterea vinei, căința sinceră nu pot fi reținute, or circumstanțele invocate au fost examinate și apreciate de către instanțele de fond, fapt care a generat aplicarea unei pedepse legale, întemeiate și care este în interiorul noilor limite stabilite prin aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, careva erori în acest sens nefiind constatate. Astfel, Colegiul penal reține, că instanța de apel a acordat deplină eficiență prevederilor art. art.7, 61, 75 Cod penal și art. 3641 Cod de procedură penală, ținând cont de scopul pedepsei, caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, că pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului în scopul restabilirii echității sociale, corectării condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane, iar pedeapsa stabilită este motivată, individualizată și aplicată în limitele prevăzute de Lege. Prin urmare, pedeapsa stabilită inculpatului răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut de art. 61 alin. (2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane. Instanța de recurs mai notează și faptul că, din analiza deciziei recurate a stabilit că erorile de drept invocate în recursul părții apărării nu și-au găsit confirmare, dat fiind faptul că, argumentele indicate, în esență au fost abordare în decizia instanței de apel, care la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art.414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor aspectelor ce țin de individualizarea pedepsei. Hotărârea emisă cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția, motivare pe care instanța de recurs ordinar o însușește integral reieșind din temeinicia acesteia, acțiune ce este conformă practicii CtEDO, expuse inclusiv în pct.37 a hotărârii Albert c. România din 16.02.2010. În acest context, Colegiul penal lărgit atestă că, instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, fapt ce impune respingerea, ca inadmisibil a recursului ordinar declarat de către avocatul Janu Anatolie în numele inculpatului Brijatîi, cu menținerea deciziei atacate.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal 9 DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Janu Anatolie în numele inculpatului Brijatîi Andrei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 22 decembrie 2021, în cauza penală în privința lui Brijatîi Andrei xxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 08 iulie 2022. Președinte Cobăneanu Ala Judecători Plămădeală Ghenadie Bejenaru Iurie 10