1ra-559/21 — art. 213 lit. a CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 213 lit. a CP
- Temei legal
- art. 432 alin. 2 pct. 1, 2 CPP
1ra-559/21 — art. 213 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-559/21
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
21 aprilie 2021 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte: Timofti Vladimir
Judecătorii: Toma Nadejda și Boico Victor,
examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de
către avocatul Russ Sergiu în numele inculpatei Nastas Maria la data de 27 noiembrie
2020, și de către avocatul Russ Sergiu împreună cu inculpata Nastas Maria la
16 decembrie 2020, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 18 septembrie 2020, în cauza penală în privința lui
Nastas Maria xxxxx, născută la xxxxx, originară
din xxxxx și domiciliată în xxxxx
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 12.11.2014 – 12.06.2019;
Instanța de apel: 11.07.2019 – 18.09.2020;
Instanța de recurs: 09.12.2020 – 21.04.2021.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Anenii Noi (sediul Central) din 12 iunie 2019,
Nastas Maria a fost achitată de sub învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de
art. 213 lit. a) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.
Acțiunea civilă înaintată de Ciur Oxana împotriva lui Nastas Maria privind
încasarea daunei materiale în mărime de 5099,47 lei și dauna morală în sumă de
50000 lei, a fost respinsă.
Potrivit rechizitoriului, Nastas Maria a fost pusă sub învinuire, că deținând
diploma de studii superioare cu nr. xxxxx eliberată la 12.06.2009 de USMF „Nicolae
Testemițianu” având specialitatea de medicină generală și fiind rezident cu
specializarea „Obstetrică și Ginecologie” a aceleiași instituții, exercitând în baza
ordinului 343 din 01.11.2011 funcția de medic obstetric-ginecolog de urgență în
secția de obstetrică și ginecologie al xxxxx, amplasat în xxxxx, iar la data de
13.07.2017, fiind în sala de naștere a instituției respective în procesul primirii nașterii
de la xxxxx, contrar prevederilor Legii nr.264 din 27.10.2005 „cu privire la exercitarea
profesiunii de medic” art. 8 alin. (2) lit. d) în care este stipulat, că „nu poate exercita
1
profesiunea de medic persoana care nu deține diplomă de licență la specializare sau
certificat de absolvire a internaturii, rezidențiatului sau secundariatului clinic”, art.
17 alin. (1) a același Legi în care este stipulat, că „medicul este obligat: a) să respecte
cu strictețe drepturile și interesele legitime ale pacientului; i) să cunoască și să
exercite în permanență atribuțiile de serviciu; k) să informeze pacientul direct sau
prin intermediul reprezentanților legali ori al rudelor lui apropiate despre starea
sănătății acestuia”, contrar prevederilor regulamentului „cu privire la studiile
postuniversitare de rezidențiat” aprobat prin ordinul Ministrului Sănătății nr.135-p
& 17 din 26.09.2011 prin care medicii rezidenți au dreptul să fie angajați la muncă
prin cumul în activitatea curativă la inițiativa conducătorilor instituțiilor medico-
sanitare publice, a încălcat din neglijență regulile și metodele de acordare a asistenței
medicale stipulate în protocolul clinic standardizat „prezentația pelviană a fătului” și
anume în timpul primirii nașterii la xxxxx la 13.07.2013 în perioada de timp de la
orele 02:10 pană la 04:10 nu a monitorizat corespunzător starea fătului
cardiotahograma în rezultatul, căreia nu a fost diagnosticat începutul hipoxemii
intrauterine a fătului nu a întreprins măsuri urgente de tratament a acestei stări sau
a finisa urgent nașterea, iar diagnosticarea oportună a debutului hipoxiei acute a
fătului putea sta la baza deciziei necesității de finisare a nașterii prin operație
cezariană. Încălcările admise de către Nastas Maria au adus la decesul intrauterin al
fătului la parturienta xxxxx, din cauza hipoxiei acute intrauterine a fătului cu aspirația
cu lichid amniotic.
Acțiunile lui Nastas Maria au fost încadrate juridic în baza art. 213 lit. a) Cod
penal - încălcarea din neglijență de către medic a regulilor și metodelor acordare a
asistenței medicale, dacă aceasta a cauzat vătămarea gravă a integrității corporale.
Nefiind de acord cu sentința în cauză, procurorul a declarat apel, solicitând
casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpata Nastas Maria să
fie recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 213 lit. a) Cod
penal și luând în considerație, că sancțiunea articolului dat prevede pedeapsa penală
cu închisoarea până la 3 ani, iar conform art. 16 Cod penal infracțiunile date se
clasifică ca infracțiune mai puțin grave, consideră necesară aplicarea prevederilor
art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, din motivul că a intervenit termenul de prescripție.
Partea vătămată Ciur Oxana a declarat apel împotriva sentinței, solicitând
casarea acesteia cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care
Nastas Maria să fie recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de
art. 213 lit. a) Cod penal, cu încetarea procesului penal din motivul intervenirii
termenului de prescripție. Admiterea acțiunii civile cu încasarea din contul inculpatei
a prejudiciului material în mărime de 5099,47 lei și prejudiciul moral în sumă de
50000 lei.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 septembrie
2020, au fost admise apelurile declarate de către procuror și de către partea vătămată
Ciur Oxana, casată integral sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului
2
stabilit pentru primă instanță prin care: Nastas Maria a fost recunoscută vinovată de
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 213 lit. a) Cod penal și liberată de pedeapsă
penală, din motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere
penală.
Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Ciur Oxana a fost admisă
parțial, fiind dispusă încasarea de la Nastas Maria în beneficiul părții vătămate
Ciur Oxana a prejudiciului material în sumă de 343,64 lei și a prejudiciului moral în
sumă de 20 000 lei, în rest pretențiile au fost respinse.
5.1. Pentru pronunțarea soluției menționate instanța de apel a constatat în
fapt că, Nastas Maria, deținând diploma de studii superioare cu xxxxx eliberată la
12.06.2009 de USMF „Nicolae Testemițianu” având specialitatea de medicină
generală și fiind rezident cu specializarea „Obstetrică și Ginecologie” a aceleiași
instituții, exercitând în baza ordinului 343 din 01.11.2011 funcția de medic obstetric-
ginecolog de urgență în secția de obstetrică și ginecologie al xxxxx, amplasat în xxxxx,
iar la data de 13.07.2017, fiind în sala de naștere a instituției respective în procesul
primirii nașterii de la xxxxx, contrar prevederilor Legii nr. 264 din 27.10.2005 „cu
privire la exercitarea profesiunii de medic” art. 8 alin. (2) lit. d) în care este stipulat,
că „nu poate exercita profesiunea de medic persoana care nu deține diplomă de
licență la specializare sau certificat de absolvire a internaturii, rezidențiatului sau
secundariatului clinic”, art. 17 alin. (1) a același Legi în care este stipulat, că „medicul
este obligat: a) să respecte cu strictețe drepturile și interesele legitime ale pacientului;
i) să cunoască și să exercite în permanență atribuțiile de serviciu; k) să informeze
pacientul direct sau prin intermediul reprezentanților legali ori al rudelor lui
apropiate despre starea sănătății acestuia”, contrar prevederilor regulamentului „cu
privire la studiile postuniversitare de rezidențiat” aprobat prin ordinul Ministrului
Sănătății nr.135-p & 17 din 26.09.2011 prin care medicii rezidenți au dreptul să fie
angajați la muncă prin cumul în activitatea curativă la inițiativa conducătorilor
instituțiilor medico-sanitare publice, a încălcat din neglijență regulile și metodele de
acordare a asistenței medicale stipulate în protocolul clinic standardizat „prezentația
pelviană a fătului” și anume în timpul primirii nașterii la xxxxx la 13.07.2013 în
perioada de timp de la orele 02:10 pană la 04:10 nu a monitorizat corespunzător
starea fătului cardiotahograma în rezultatul, căreia nu a fost diagnosticat începutul
hipoxiei intrauterine a fătului nu a întreprins măsuri urgente de tratament a acestei
stări sau a finisa urgent nașterea, iar diagnosticarea oportună a debutului hipoxiei
acute a fătului putea sta la baza deciziei necesității de finisare a nașterii prin operație
cezariană. Încălcările admise de către Maria Nastas au adus la decesul intrauterin al
fătului la parturienta xxxxx, din cauza hipoxiei acute intrauterine a fătului cu aspirația
cu lichid amniotic.
5.2. Cu toate că, inculpata Nastas Maria nu și-a recunoscut vina în comiterea
infracțiunii încriminate, instanța de apel a statuat, că vinovăția ei se dovedește prin:
3
declarațiile părții vătămate Ciur Oxana, declarațiile martorilor Lungu Tatiana,
Cojocari Valerii, Moldoveanu Mihai (verificate în instanța de apel), Ghereg Olesea.
În afară de aceasta, vina inculpatei Nastas Maria se mai dovedește și prin
următoarele înscrisuri cercetate de către instanța de fond și verificate de instanța de
apel și anume: raportul de expertiză în comisie medico-legală nr. 59 efectuat în
perioada 18.02.2014-23.04.2014 și raportul de expertiză judiciară nr. 181 din
24.08.2018; procesul-verbal de ridicare din 02.07.2014 prin care a fost ridicat
dosarul personal al Nastas Maria.
Analizând aceste probe instanța de apel a statuat că ele pe deplin confirmă
declarațiile părții vătămate și vinovăția inculpatei Nastas Maria de săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 213 lit. a) Cod penal.
În acest sens instanța a reținut că, Nastas Maria acționând în timpul nașterii în
calitate de medic obstetrician - ginecolog al secției maternitate al IMSP SR xxxxx a
ignorat atribuțiile de serviciu și nu a monitorizat corespunzător activitatea cardiace
fetale, nefiind stabilită începerea hipoxiei intrauterine a fătului, fapt ce a dus la luarea
întârziată a deciziei de stimularea a travaliului. În consecință, din cauza încălcărilor
admise, precum și a inacțiunilor medicului Nastas Maria fătul s-a născut mort. Fapt
care este dovedit prin declarațiile martorului Moldovanu Mihail, care a declarat, că
nu a fost monitorizarea sistematică a stării fătului (a se vedea f.d. 50-51, vol. I).
Totodată instanța de apel a reținut, că concluziile experților sunt date cu scopul
de a evita eventuala tragere la răspundere penală a persoanelor responsabile din
cadrul Spitalului Raional care au acordat asistență medicală necorespunzătoare
pacientei xxxxx. Determinarea condițiilor de răspundere juridică (ex.: neglijența) nu
ține de competența medico-legală, iar acțiunile medicilor concreți se apreciază în
raport cu prevederile actelor normative (fișa de post, obligațiile de serviciu,
protocoale, ordine, etc.) și nu necesită cunoștințe speciale în domeniul medicinii
legale. Scopul expertizei medico-legale a fost constatarea dacă au fost efectuate toate
investigațiile necesare pentru a confirma diagnosticul, și daca au fost întreprinse
toate măsurile corespunzătoare pentru a primi naștere, ca fătul să fie viu.
Prin urmare instanța de apel a constatat că, Nastas Maria nu și-a îndeplinit
corespunzător obligațiile de serviciu, inacțiunile căreia a constat în nemonitorizarea
corectă a părții vătămate, în cadrul nașterii a ignorat normele protocoalelor clinice
instituționale și anume Protocolul Clinic Național de prezentația pelviană C .1. 1.
„Algoritmul conduitei nașterii în prezentație pelviană a fătului” și anume în cazul
apariției complicațiilor în perioada de dilatare cum este „hipoxie fetală” se trece la
operație cezariană de urgență.
Conform protocolului clinic standardizat pentru „prezentația pelviană a fătului”
responsabil de primirea nașterii este medicul obstetrician-ginecolog.
În același context, instanța de apel a menționat că, în activitatea s-a inculpata
deținând diploma de studii superioare cu nr. xxxxx eliberată la 12.06.2009 de USMF
„Nicolae Testemițianu” având specialitatea de medicină generală și fiind rezident cu
4
specializarea „Obstetrică și Ginecologie” a aceleiași instituții, exercitând în baza
ordinului 343 din 01.11.2011 funcția de medic obstetric-ginecolog de urgență în
secția de obstetrică și ginecologie al IMSP Spitalul xxxxx, amplasat în xxxxx, xxxxx, iar
la data de 13.07.2017, fiind în sala de naștere a instituției respective în procesul
primirii nașterii de la xxxxx, contrar prevederilor Legii nr.264 din 27.10.2005 „cu
privire la exercitarea profesiunii de medic” art. 8 alin. (2) lit. d) în care este stipulat,
că „nu poate exercita profesiunea de medic persoana care nu deține diplomă de
licență la specializare sau certificat de absolvire a inter naturii, rezidențiatului sau
secundariatului clinic”, art. 17 alin. (1) a același Legi în care este stipulat, că „medicul
este obligat: a) să respecte cu strictețe drepturile și interesele legitime ale pacientului;
i) să cunoască și să exercite în permanență atribuțiile de serviciu; k) să informeze
pacientul direct sau prin intermediul reprezentanților legali ori al rudelor lui
apropiate despre starea sănătății acestuia”, contrar prevederilor regulamentului „cu
privire la studiile postuniversitare de rezidențiat,” aprobat prin ordinul Ministrului
Sănătății nr.135-p & 17 din 26.09.2011 prin care medicii rezidenți au dreptul să fie
angajați la muncă prin cumul în activitatea curativă la inițiativa conducătorilor
instituțiilor medico-sanitare publice, a încălcat din neglijență regulile și metodele de
acordare a asistenței medicale stipulate în protocolul clinic standardizat „prezentația
pelviană a fătului” și anume în timpul primirii nașterii la xxxxx, la 13.07.2013 în
perioada de timp de la orele 02:10 pană la 04:10 nu a monitorizat corespunzător
starea fătului cardiotahograma în rezultatul, căreia nu a fost diagnosticat începutul
hipoxiei intrauterine a fătului nu a întreprins măsuri urgente de tratament a acestei
stări sau a finisa urgent nașterea, iar diagnosticarea oportună a debutului hipoxiei
acute a fătului putea sta la baza deciziei necesității de finisare a nașterii prin operație
cezariană. Încălcările admise de către Nastas Maria au adus la decesul intrauterin al
fătului la parturienta xxxxx, din cauza hipoxiei acute intrauterine a fătului cu aspirația
cu lichid amniotic.
Astfel, inculpata, fiind medic rezident nu a avut dreptul de sine stătător se
conducă nașterea fără a fi supravegheată de un medic specialist din domeniu, fapt
confirmat prin expertiza judiciară, declarațiile martorului Moldovanu Mihail.
Așadar, în inacțiunile inculpatei Nastas Maria și urmările care au survenit există
legătura cauzală, deoarece conform fișelor medicale a părții vătămate, expertizelor
judiciare, declarațiilor martorilor Cojocari Valerii și Moldovanu Mihail s-a constatat,
că starea sănătății lui xxxxx în timpul sarcinii și în timpul nașterii a fost satisfăcătoare,
iar din cauza, că inculpata nu a monitorizat permanent sistematic starea fătului, nu a
depistat la timp începutul hipoxiei intrauterine a fătului, nu a primit la timp decizia
de finisare urgentă a nașterii (și prin efectuarea operației Cezariene), a adus la urmări
grave și anume fătul a aspirat cu lichid amniotic.
Tot aici, instanța de apel a constatat în acțiunile inculpatei și prezența laturii
subiective a infracțiunii prevăzute de prevederile art. 213 lit. a) Cod penal, care se
manifestă prin aceia, că anume inculpata din neglijență, exprimată prin încredere
5
exagerată față de urmările prejudiciabile, precum și fără a ține cont, că este rezident,
care trebuie să fie asistat de medic din specialitate la primirea nașterii, fără a ține cont
de practica nesuficientă la primirea nașterii la prezentația pelviană a fătului, nu a
explicat părții vătămate consecințele și riscurile potențiale, care pot apărea, iar
conform art. 17 alin. (1) Legii nr.264 din 27.10.2005 „cu privire la exercitarea
profesiunii de medic” era obligată să informeze pacienta despre riscurile date.
5.3. Cu referire la prevederile art. 16 Cod penal, instanța de apel a reținut, că
inculpata Nastas Maria a comis o infracțiune ce se atribuite la categoria celor mai
puțin grave.
Totodată, stabilind că inculpata Nastas Maria a comis fapta prevăzută de
art. 213 lit. a) Cod penal la data de 13 iulie 2013 și luând în calcul prevederile art. 60
alin. (1) lit. b) Cod penal, instanța de apel a constatat că, a expirat termenul pentru
tragere la răspundere penală la data de 13 iulie 2018.
5.4. Cu referire la acțiunea civilă instanța de apel a menționat că, inculpata
Nastas Maria urmează a achita părții vătămate Ciur Oxana prejudiciul material în
sumă de 343,64 lei, cheltuieli suportate de către Ciur Oxana prin cumpărarea
medicamentelor în urma acțiunilor inculpatei, faptul dat fiind confirmat prin bonul
fiscal anexat la materialele cauzei (f.d. 84-86, vol. II).
Totodată, instanța de apel a reținut parțial argumentele invocate în apelul
declarat de partea vătămată precum că probele administrate i-ar permite instanței să
stabilească o compensație bănească pentru prejudiciul moral suportat, menționând
că la stabilirea cuantumului prejudiciului moral, urmează să se verifice dacă
cuantumul prejudiciului moral este în coraport echitabil cu următoarele
circumstanțe: nivelul (gradul) suportării de către partea vătămată Ciur Oxana a
suferințelor fizice; vârsta victimei, capacitatea făptuitorului de a recupera prejudiciul
moral; condițiile socio-economice a societății unde locuiește partea vătămată;
aplicarea uniformă a cuantumului prejudiciului moral în cazuri comparabile.
Astfel, instanța de apel a apreciat că cuantumul prejudiciului moral în mărime
de 20 000 lei pentru partea vătămată Ciur Oxana încasat de la Nastas Maria este
echitabil ținând cont de suferințele psihice și fizice care au fost provocate părții
vătămate în rezultatul acțiunilor infracționale ale inculpatei.
5.5. Cu referire la solicitarea acuzatorului de stat în vederea încasării
cheltuielilor judiciare suportate pentru efectuarea urmăririi penale în sumă de 10277
lei din contul inculpatei, instanța de apel a menționat că sunt nejustificate, or, acestea
sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării
probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatei în comiterea
infracțiunii incriminate, cheltuieli ce sunt trecute în contul statului.
Avocatul Russ Sergiu în numele inculpatei Nastas Maria, la data de
27 noiembrie 2020, declară recurs ordinar nemotivat, solicitând casarea deciziei
instanței de apel cu menținerea sentinței de achitare.
6
La 16 decembrie 2020, avocatul Russ Sergiu împreună cu inculpata
Nastas Maria depun recurs motivat, pledând pentru menținerea sentinței primei
instanțe, prin care inculpata a fost achitată.
Procurorul a prezentat referință la recursurile declarate de către apărare,
pledând pentru inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate.
Examinând recursurile ordinare declarate în raport cu materialele cauzei,
Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente.
Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.
Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Russ Sergiu în
numele inculpatei Nastas Maria, la data de 27 noiembrie 2020.
Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427
Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.
Conform art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs
examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii
instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în
care se constată că recursul nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în
art. 430 Cod de procedură penală.
Potrivit dispozițiilor art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, cererea de recurs
trebuie să cuprindă conținutul și motivele recursului, cu argumentarea ilegalității
hotărârii atacate și solicitările recurentului, indicând temeiurile prevăzute în art. 427
Cod de procedură penală invocate în recurs și explicând problema de drept de
importanță generală abordată în cauza dată.
Verificând motivele recursului declarat de către avocatul Russ Sergiu în numele
inculpatei Nastas Maria, Colegiul penal, constată că aceasta invocă dezacordul cu
decizia instanței de apel indicând declarativ prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod
de procedură penală, însă nu concretizează temeiul prevăzut de legea procesuală la
utilizarea căii de atac - recursul ordinar, și anume nu specifică în ce constă problema
de drept de importanță generală ce există în cauză și care este eroarea comisă de
instanța de apel ce ar motiva casarea hotărârii atacate.
Referitor la acest aspect se va menționa, că în cazul în care o parte a procesului
consideră că soluția instanței de apel conține erori de drept și o atacă în instanța
superioară, atunci ea este obligată, conform pct. 5) art. 430 Cod de procedură penală,
să aducă în recurs motivele și argumentarea dezacordului său cu temeiurile invocate
în decizia instanței de apel, ceea ce în cazul dedus judecății, nu a fost făcut.
La caz, din conținutul recursului declarat se întrevede dezacordul apărării cu
decizia contestată, pledând pentru menținerea sentinței de achitare, însă în
argumentarea poziției sale apărarea nu aduce în susținere nici unul din temeiurile
expres prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.
7
În concluzie, Colegiul penal remarcă, că atunci când autorul recursului nu
invocă concret un temei din cele reglementate de norma procesuală penală, un
asemenea recurs se consideră necorespunzător, deoarece nu îndeplinește cerințele
de conținut prevăzute la art. 430 Cod de procedură penală, și urmează a fi considerat
inadmisibil.
Cu referire la recursul declarat de avocatul Russ Sergiu împreună cu
inculpata Nastas Maria la data de 16 decembrie 2020.
Potrivit art. 432 Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând
admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate împotriva hotărârii instanței de
apel, decide în unanimitate asupra inadmisibilității recursurilor înaintate în cazul în
care se constată că, recursurile sunt declarate peste termen.
Termenul de recurs este un termen procesual legal, durata lui fiind stabilită
prin lege. El este absolut și are caracter imperativ, adică depășirea lui atrage
decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar dacă totuși recursul a fost
declarat după expirarea termenului el urmează a fi respins ca tardiv, cu excepția când
întârzierea a fost determinată de motive întemeiate.
În conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de
recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.
Potrivit dispozițiilor art. 230 Cod de procedură penală, în cazul în care pentru
exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea
acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste
termen.
Lecturând materialele cauzei, Colegiul penal constată că, conform
procesului-verbal al ședinței de judecată al instanței de apel din 18 septembrie 2020
(f. d. 199-203, vol.II), a fost pronunțat dispozitivul deciziei instanței de apel în
prezența inculpatei Nastas Maria și a avocatului acesteia, Russ Sergiu, cu anunțarea
lor despre pronunțarea și primirea deciziei integrale la 16 octombrie 2020.
Ulterior, la data indicată instanța de apel a dispus amânarea pronunțării
deciziei motivate pentru data de 30 octombrie 2020.
La 30 octombrie 2020, conform procesului-verbal al ședinței de judecată, a fost
pronunțată decizia motivată, în prezența inculpatei Nastas Maria (f.d. 203, vol.II).
Așadar în speță, termenul de declarare a recursului conform art. 422 Cod de
procedură penală, urmează a fi calculat începând 30 octombrie 2020, data
pronunțării deciziei integrale, și care a expirat la 30 noiembrie 2020, aceasta fiind și
ultima zi pentru declararea recursului.
În speță, Colegiul penal a stabilit că recursul ordinar al avocatului Russ Sergiu
împreună cu inculpata Nastas Maria a fost depus la data de 16 decembrie 2020,
respectiv cu omiterea termenului de 30 de zile stabilit de lege pentru depunerea
recursului ordinar.
Astfel, raportând situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin. (2) Cod
de procedură penală, în speță se impune soluția inadmisibilității recursului declarat
8
de către avocatul Russ Sergiu împreună cu inculpata Nastas Maria la 16 decembrie
2020, ca fiind declarat peste termen.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 1), 2) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate împotriva deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 18 septembrie 2020, în cauza penală în privința
lui Nastas Maria xxxxx, după cum urmează: cel declarat de către avocatul Russ Sergiu
în numele inculpatei Nastas Maria la data de 27 noiembrie 2020 - deoarece nu
corespunde cerințelor de conținut, iar cel declarat de către avocatul Russ Sergiu
împreună cu inculpata Nastas Maria la 16 decembrie 2020 – deoarece este declarat
peste termen.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 04 iunie 2021.
Președinte Timofti Vladimir
Judecătorii Toma Nadejda
Boico Victor
9