1ra-559/21 — Art. 213 lit. a CP

Prin sentința Judecătoriei Anenii Noi (sediul Central) din 12 iunie 2019, Nastas Maria a fost achitată de sub învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 213 lit. a) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Acțiunea civilă înaintată de Ciur Oxana împotriva lui Nastas Maria privind încasarea daunei materiale în mărime de 5099,47 lei și dauna morală în sumă de 50000 lei, a fost respinsă.

Potrivit rechizitoriului, Nastas Maria a fost pusă sub învinuire, că deținând diploma de studii superioare cu nr. xxxxx eliberată la 12.06.2009 de USMF „Nicolae Testemițianu” având specialitatea de medicină generală și fiind rezident cu specializarea „Obstetrică și Ginecologie” a aceleiași instituții, exercitând în baza ordinului 343 din 01.11.2011 funcția de medic obstetric-ginecolog de urgență în secția de obstetrică și ginecologie al xxxxx, amplasat în xxxxx, iar la data de 13.07.2017, fiind în sala de naștere a instituției respective în procesul primirii nașterii de la xxxxx, contrar prevederilor Legii nr.264 din 27.10.2005 „cu privire la exercitarea profesiunii de medic” art. 8 alin. (2) lit. d) în care este stipulat, că „nu poate exercita 1 profesiunea de medic persoana care nu deține diplomă de licență la specializare sau certificat de absolvire a internaturii, rezidențiatului sau secundariatului clinic”, art. 17 alin. (1) a același Legi în care este stipulat, că „medicul este obligat: a) să respecte cu strictețe drepturile și interesele legitime ale pacientului; i) să cunoască și să exercite în permanență atribuțiile de serviciu; k) să informeze pacientul direct sau prin intermediul reprezentanților legali ori al rudelor lui apropiate despre starea sănătății acestuia”, contrar prevederilor regulamentului „cu privire la studiile postuniversitare de rezidențiat” aprobat prin ordinul Ministrului Sănătății nr.135-p & 17 din 26.09.2011 prin care medicii rezidenți au dreptul să fie angajați la muncă prin cumul în activitatea curativă la inițiativa conducătorilor instituțiilor medico- sanitare publice, a încălcat din neglijență regulile și metodele de acordare a asistenței medicale stipulate în protocolul clinic standardizat „prezentația pelviană a fătului” și anume în timpul primirii nașterii la xxxxx la 13.07.2013 în perioada de timp de la orele 02:10 pană la 04:10 nu a monitorizat corespunzător starea fătului cardiotahograma în rezultatul, căreia nu a fost diagnosticat începutul hipoxemii intrauterine a fătului nu a întreprins măsuri urgente de tratament a acestei stări sau a finisa urgent nașterea, iar diagnosticarea oportună a debutului hipoxiei acute a fătului putea sta la baza deciziei necesității de finisare a nașterii prin operație cezariană. Încălcările admise de către Nastas Maria au adus la decesul intrauterin al fătului la parturienta xxxxx, din cauza hipoxiei acute intrauterine a fătului cu aspirația cu lichid amniotic. Acțiunile lui Nastas Maria au fost încadrate juridic în baza art. 213 lit. a) Cod penal - încălcarea din neglijență de către medic a regulilor și metodelor acordare a asistenței medicale, dacă aceasta a cauzat vătămarea gravă a integrității corporale.

Nefiind de acord cu sentința în cauză, procurorul a declarat apel, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpata Nastas Maria să fie recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 213 lit. a) Cod penal și luând în considerație, că sancțiunea articolului dat prevede pedeapsa penală cu închisoarea până la 3 ani, iar conform art. 16 Cod penal infracțiunile date se clasifică ca infracțiune mai puțin grave, consideră necesară aplicarea prevederilor art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, din motivul că a intervenit termenul de prescripție.

Partea vătămată Ciur Oxana a declarat apel împotriva sentinței, solicitând casarea acesteia cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Nastas Maria să fie recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 213 lit. a) Cod penal, cu încetarea procesului penal din motivul intervenirii termenului de prescripție. Admiterea acțiunii civile cu încasarea din contul inculpatei a prejudiciului material în mărime de 5099,47 lei și prejudiciul moral în sumă de 50000 lei.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 septembrie 2020, au fost admise apelurile declarate de către procuror și de către partea vătămată Ciur Oxana, casată integral sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului 2 stabilit pentru primă instanță prin care: Nastas Maria a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 213 lit. a) Cod penal și liberată de pedeapsă penală, din motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Ciur Oxana a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea de la Nastas Maria în beneficiul părții vătămate Ciur Oxana a prejudiciului material în sumă de 343,64 lei și a prejudiciului moral în sumă de 20 000 lei, în rest pretențiile au fost respinse. 5.1. Pentru pronunțarea soluției menționate instanța de apel a constatat în fapt că, Nastas Maria, deținând diploma de studii superioare cu xxxxx eliberată la 12.06.2009 de USMF „Nicolae Testemițianu” având specialitatea de medicină generală și fiind rezident cu specializarea „Obstetrică și Ginecologie” a aceleiași instituții, exercitând în baza ordinului 343 din 01.11.2011 funcția de medic obstetric- ginecolog de urgență în secția de obstetrică și ginecologie al xxxxx, amplasat în xxxxx, iar la data de 13.07.2017, fiind în sala de naștere a instituției respective în procesul primirii nașterii de la xxxxx, contrar prevederilor Legii nr. 264 din 27.10.2005 „cu privire la exercitarea profesiunii de medic” art. 8 alin. (2) lit. d) în care este stipulat, că „nu poate exercita profesiunea de medic persoana care nu deține diplomă de licență la specializare sau certificat de absolvire a internaturii, rezidențiatului sau secundariatului clinic”, art. 17 alin. (1) a același Legi în care este stipulat, că „medicul este obligat: a) să respecte cu strictețe drepturile și interesele legitime ale pacientului; i) să cunoască și să exercite în permanență atribuțiile de serviciu; k) să informeze pacientul direct sau prin intermediul reprezentanților legali ori al rudelor lui apropiate despre starea sănătății acestuia”, contrar prevederilor regulamentului „cu privire la studiile postuniversitare de rezidențiat” aprobat prin ordinul Ministrului Sănătății nr.135-p & 17 din 26.09.2011 prin care medicii rezidenți au dreptul să fie angajați la muncă prin cumul în activitatea curativă la inițiativa conducătorilor instituțiilor medico-sanitare publice, a încălcat din neglijență regulile și metodele de acordare a asistenței medicale stipulate în protocolul clinic standardizat „prezentația pelviană a fătului” și anume în timpul primirii nașterii la xxxxx la 13.07.2013 în perioada de timp de la orele 02:10 pană la 04:10 nu a monitorizat corespunzător starea fătului cardiotahograma în rezultatul, căreia nu a fost diagnosticat începutul hipoxiei intrauterine a fătului nu a întreprins măsuri urgente de tratament a acestei stări sau a finisa urgent nașterea, iar diagnosticarea oportună a debutului hipoxiei acute a fătului putea sta la baza deciziei necesității de finisare a nașterii prin operație cezariană. Încălcările admise de către Maria Nastas au adus la decesul intrauterin al fătului la parturienta xxxxx, din cauza hipoxiei acute intrauterine a fătului cu aspirația cu lichid amniotic. 5.2. Cu toate că, inculpata Nastas Maria nu și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunii încriminate, instanța de apel a statuat, că vinovăția ei se dovedește prin: 3 declarațiile părții vătămate Ciur Oxana, declarațiile martorilor Lungu Tatiana, Cojocari Valerii, Moldoveanu Mihai (verificate în instanța de apel), Ghereg Olesea. În afară de aceasta, vina inculpatei Nastas Maria se mai dovedește și prin următoarele înscrisuri cercetate de către instanța de fond și verificate de instanța de apel și anume: raportul de expertiză în comisie medico-legală nr. 59 efectuat în perioada 18.02.2014-23.04.2014 și raportul de expertiză judiciară nr. 181 din 24.08.2018; procesul-verbal de ridicare din 02.07.2014 prin care a fost ridicat dosarul personal al Nastas Maria. Analizând aceste probe instanța de apel a statuat că ele pe deplin confirmă declarațiile părții vătămate și vinovăția inculpatei Nastas Maria de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 213 lit. a) Cod penal. În acest sens instanța a reținut că, Nastas Maria acționând în timpul nașterii în calitate de medic obstetrician - ginecolog al secției maternitate al IMSP SR xxxxx a ignorat atribuțiile de serviciu și nu a monitorizat corespunzător activitatea cardiace fetale, nefiind stabilită începerea hipoxiei intrauterine a fătului, fapt ce a dus la luarea întârziată a deciziei de stimularea a travaliului. În consecință, din cauza încălcărilor admise, precum și a inacțiunilor medicului Nastas Maria fătul s-a născut mort. Fapt care este dovedit prin declarațiile martorului Moldovanu Mihail, care a declarat, că nu a fost monitorizarea sistematică a stării fătului (a se vedea f.d. 50-51, vol. I). Totodată instanța de apel a reținut, că concluziile experților sunt date cu scopul de a evita eventuala tragere la răspundere penală a persoanelor responsabile din cadrul Spitalului Raional care au acordat asistență medicală necorespunzătoare pacientei xxxxx. Determinarea condițiilor de răspundere juridică (ex.: neglijența) nu ține de competența medico-legală, iar acțiunile medicilor concreți se apreciază în raport cu prevederile actelor normative (fișa de post, obligațiile de serviciu, protocoale, ordine, etc.) și nu necesită cunoștințe speciale în domeniul medicinii legale. Scopul expertizei medico-legale a fost constatarea dacă au fost efectuate toate investigațiile necesare pentru a confirma diagnosticul, și daca au fost întreprinse toate măsurile corespunzătoare pentru a primi naștere, ca fătul să fie viu. Prin urmare instanța de apel a constatat că, Nastas Maria nu și-a îndeplinit corespunzător obligațiile de serviciu, inacțiunile căreia a constat în nemonitorizarea corectă a părții vătămate, în cadrul nașterii a ignorat normele protocoalelor clinice instituționale și anume Protocolul Clinic Național de prezentația pelviană C .1. 1. „Algoritmul conduitei nașterii în prezentație pelviană a fătului” și anume în cazul apariției complicațiilor în perioada de dilatare cum este „hipoxie fetală” se trece la operație cezariană de urgență. Conform protocolului clinic standardizat pentru „prezentația pelviană a fătului” responsabil de primirea nașterii este medicul obstetrician-ginecolog. În același context, instanța de apel a menționat că, în activitatea s-a inculpata deținând diploma de studii superioare cu nr. xxxxx eliberată la 12.06.2009 de USMF „Nicolae Testemițianu” având specialitatea de medicină generală și fiind rezident cu 4 specializarea „Obstetrică și Ginecologie” a aceleiași instituții, exercitând în baza ordinului 343 din 01.11.2011 funcția de medic obstetric-ginecolog de urgență în secția de obstetrică și ginecologie al IMSP Spitalul xxxxx, amplasat în xxxxx, xxxxx, iar la data de 13.07.2017, fiind în sala de naștere a instituției respective în procesul primirii nașterii de la xxxxx, contrar prevederilor Legii nr.264 din 27.10.2005 „cu privire la exercitarea profesiunii de medic” art. 8 alin. (2) lit. d) în care este stipulat, că „nu poate exercita profesiunea de medic persoana care nu deține diplomă de licență la specializare sau certificat de absolvire a inter naturii, rezidențiatului sau secundariatului clinic”, art. 17 alin. (1) a același Legi în care este stipulat, că „medicul este obligat: a) să respecte cu strictețe drepturile și interesele legitime ale pacientului; i) să cunoască și să exercite în permanență atribuțiile de serviciu; k) să informeze pacientul direct sau prin intermediul reprezentanților legali ori al rudelor lui apropiate despre starea sănătății acestuia”, contrar prevederilor regulamentului „cu privire la studiile postuniversitare de rezidențiat,” aprobat prin ordinul Ministrului Sănătății nr.135-p & 17 din 26.09.2011 prin care medicii rezidenți au dreptul să fie angajați la muncă prin cumul în activitatea curativă la inițiativa conducătorilor instituțiilor medico-sanitare publice, a încălcat din neglijență regulile și metodele de acordare a asistenței medicale stipulate în protocolul clinic standardizat „prezentația pelviană a fătului” și anume în timpul primirii nașterii la xxxxx, la 13.07.2013 în perioada de timp de la orele 02:10 pană la 04:10 nu a monitorizat corespunzător starea fătului cardiotahograma în rezultatul, căreia nu a fost diagnosticat începutul hipoxiei intrauterine a fătului nu a întreprins măsuri urgente de tratament a acestei stări sau a finisa urgent nașterea, iar diagnosticarea oportună a debutului hipoxiei acute a fătului putea sta la baza deciziei necesității de finisare a nașterii prin operație cezariană. Încălcările admise de către Nastas Maria au adus la decesul intrauterin al fătului la parturienta xxxxx, din cauza hipoxiei acute intrauterine a fătului cu aspirația cu lichid amniotic. Astfel, inculpata, fiind medic rezident nu a avut dreptul de sine stătător se conducă nașterea fără a fi supravegheată de un medic specialist din domeniu, fapt confirmat prin expertiza judiciară, declarațiile martorului Moldovanu Mihail. Așadar, în inacțiunile inculpatei Nastas Maria și urmările care au survenit există legătura cauzală, deoarece conform fișelor medicale a părții vătămate, expertizelor judiciare, declarațiilor martorilor Cojocari Valerii și Moldovanu Mihail s-a constatat, că starea sănătății lui xxxxx în timpul sarcinii și în timpul nașterii a fost satisfăcătoare, iar din cauza, că inculpata nu a monitorizat permanent sistematic starea fătului, nu a depistat la timp începutul hipoxiei intrauterine a fătului, nu a primit la timp decizia de finisare urgentă a nașterii (și prin efectuarea operației Cezariene), a adus la urmări grave și anume fătul a aspirat cu lichid amniotic. Tot aici, instanța de apel a constatat în acțiunile inculpatei și prezența laturii subiective a infracțiunii prevăzute de prevederile art. 213 lit. a) Cod penal, care se manifestă prin aceia, că anume inculpata din neglijență, exprimată prin încredere 5 exagerată față de urmările prejudiciabile, precum și fără a ține cont, că este rezident, care trebuie să fie asistat de medic din specialitate la primirea nașterii, fără a ține cont de practica nesuficientă la primirea nașterii la prezentația pelviană a fătului, nu a explicat părții vătămate consecințele și riscurile potențiale, care pot apărea, iar conform art. 17 alin. (1) Legii nr.264 din 27.10.2005 „cu privire la exercitarea profesiunii de medic” era obligată să informeze pacienta despre riscurile date. 5.3. Cu referire la prevederile art. 16 Cod penal, instanța de apel a reținut, că inculpata Nastas Maria a comis o infracțiune ce se atribuite la categoria celor mai puțin grave. Totodată, stabilind că inculpata Nastas Maria a comis fapta prevăzută de art. 213 lit. a) Cod penal la data de 13 iulie 2013 și luând în calcul prevederile art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, instanța de apel a constatat că, a expirat termenul pentru tragere la răspundere penală la data de 13 iulie 2018. 5.4. Cu referire la acțiunea civilă instanța de apel a menționat că, inculpata Nastas Maria urmează a achita părții vătămate Ciur Oxana prejudiciul material în sumă de 343,64 lei, cheltuieli suportate de către Ciur Oxana prin cumpărarea medicamentelor în urma acțiunilor inculpatei, faptul dat fiind confirmat prin bonul fiscal anexat la materialele cauzei (f.d. 84-86, vol. II). Totodată, instanța de apel a reținut parțial argumentele invocate în apelul declarat de partea vătămată precum că probele administrate i-ar permite instanței să stabilească o compensație bănească pentru prejudiciul moral suportat, menționând că la stabilirea cuantumului prejudiciului moral, urmează să se verifice dacă cuantumul prejudiciului moral este în coraport echitabil cu următoarele circumstanțe: nivelul (gradul) suportării de către partea vătămată Ciur Oxana a suferințelor fizice; vârsta victimei, capacitatea făptuitorului de a recupera prejudiciul moral; condițiile socio-economice a societății unde locuiește partea vătămată; aplicarea uniformă a cuantumului prejudiciului moral în cazuri comparabile. Astfel, instanța de apel a apreciat că cuantumul prejudiciului moral în mărime de 20 000 lei pentru partea vătămată Ciur Oxana încasat de la Nastas Maria este echitabil ținând cont de suferințele psihice și fizice care au fost provocate părții vătămate în rezultatul acțiunilor infracționale ale inculpatei. 5.5. Cu referire la solicitarea acuzatorului de stat în vederea încasării cheltuielilor judiciare suportate pentru efectuarea urmăririi penale în sumă de 10277 lei din contul inculpatei, instanța de apel a menționat că sunt nejustificate, or, acestea sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatei în comiterea infracțiunii incriminate, cheltuieli ce sunt trecute în contul statului.

Avocatul Russ Sergiu în numele inculpatei Nastas Maria, la data de 27 noiembrie 2020, declară recurs ordinar nemotivat, solicitând casarea deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței de achitare. 6

La 16 decembrie 2020, avocatul Russ Sergiu împreună cu inculpata Nastas Maria depun recurs motivat, pledând pentru menținerea sentinței primei instanțe, prin care inculpata a fost achitată.

Procurorul a prezentat referință la recursurile declarate de către apărare, pledând pentru inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate.

Examinând recursurile ordinare declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente. Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Russ Sergiu în numele inculpatei Nastas Maria, la data de 27 noiembrie 2020. Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Conform art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că recursul nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art. 430 Cod de procedură penală. Potrivit dispozițiilor art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să cuprindă conținutul și motivele recursului, cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate și solicitările recurentului, indicând temeiurile prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală invocate în recurs și explicând problema de drept de importanță generală abordată în cauza dată. Verificând motivele recursului declarat de către avocatul Russ Sergiu în numele inculpatei Nastas Maria, Colegiul penal, constată că aceasta invocă dezacordul cu decizia instanței de apel indicând declarativ prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, însă nu concretizează temeiul prevăzut de legea procesuală la utilizarea căii de atac - recursul ordinar, și anume nu specifică în ce constă problema de drept de importanță generală ce există în cauză și care este eroarea comisă de instanța de apel ce ar motiva casarea hotărârii atacate. Referitor la acest aspect se va menționa, că în cazul în care o parte a procesului consideră că soluția instanței de apel conține erori de drept și o atacă în instanța superioară, atunci ea este obligată, conform pct. 5) art. 430 Cod de procedură penală, să aducă în recurs motivele și argumentarea dezacordului său cu temeiurile invocate în decizia instanței de apel, ceea ce în cazul dedus judecății, nu a fost făcut. La caz, din conținutul recursului declarat se întrevede dezacordul apărării cu decizia contestată, pledând pentru menținerea sentinței de achitare, însă în argumentarea poziției sale apărarea nu aduce în susținere nici unul din temeiurile expres prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. 7 În concluzie, Colegiul penal remarcă, că atunci când autorul recursului nu invocă concret un temei din cele reglementate de norma procesuală penală, un asemenea recurs se consideră necorespunzător, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut prevăzute la art. 430 Cod de procedură penală, și urmează a fi considerat inadmisibil. Cu referire la recursul declarat de avocatul Russ Sergiu împreună cu inculpata Nastas Maria la data de 16 decembrie 2020. Potrivit art. 432 Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate împotriva hotărârii instanței de apel, decide în unanimitate asupra inadmisibilității recursurilor înaintate în cazul în care se constată că, recursurile sunt declarate peste termen. Termenul de recurs este un termen procesual legal, durata lui fiind stabilită prin lege. El este absolut și are caracter imperativ, adică depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar dacă totuși recursul a fost declarat după expirarea termenului el urmează a fi respins ca tardiv, cu excepția când întârzierea a fost determinată de motive întemeiate. În conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit dispozițiilor art. 230 Cod de procedură penală, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. Lecturând materialele cauzei, Colegiul penal constată că, conform procesului-verbal al ședinței de judecată al instanței de apel din 18 septembrie 2020 (f. d. 199-203, vol.II), a fost pronunțat dispozitivul deciziei instanței de apel în prezența inculpatei Nastas Maria și a avocatului acesteia, Russ Sergiu, cu anunțarea lor despre pronunțarea și primirea deciziei integrale la 16 octombrie 2020. Ulterior, la data indicată instanța de apel a dispus amânarea pronunțării deciziei motivate pentru data de 30 octombrie 2020. La 30 octombrie 2020, conform procesului-verbal al ședinței de judecată, a fost pronunțată decizia motivată, în prezența inculpatei Nastas Maria (f.d. 203, vol.II). Așadar în speță, termenul de declarare a recursului conform art. 422 Cod de procedură penală, urmează a fi calculat începând 30 octombrie 2020, data pronunțării deciziei integrale, și care a expirat la 30 noiembrie 2020, aceasta fiind și ultima zi pentru declararea recursului. În speță, Colegiul penal a stabilit că recursul ordinar al avocatului Russ Sergiu împreună cu inculpata Nastas Maria a fost depus la data de 16 decembrie 2020, respectiv cu omiterea termenului de 30 de zile stabilit de lege pentru depunerea recursului ordinar. Astfel, raportând situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, în speță se impune soluția inadmisibilității recursului declarat 8 de către avocatul Russ Sergiu împreună cu inculpata Nastas Maria la 16 decembrie 2020, ca fiind declarat peste termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 1), 2) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 septembrie 2020, în cauza penală în privința lui Nastas Maria xxxxx, după cum urmează: cel declarat de către avocatul Russ Sergiu în numele inculpatei Nastas Maria la data de 27 noiembrie 2020 - deoarece nu corespunde cerințelor de conținut, iar cel declarat de către avocatul Russ Sergiu împreună cu inculpata Nastas Maria la 16 decembrie 2020 – deoarece este declarat peste termen. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 04 iunie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Toma Nadejda Boico Victor 9