1ra-468/22 — art.287 al.1 CP

1ra-468/22 — art.287 al.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-468/22

1-18100549-01-1ra-24032022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

25 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie și Plămădeală Ghenadie,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

inculpat, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 28 septembrie 2021, în cauza penală în privința lui

Babcinețchi Ștefan XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 21.03.2018-27.10.2020;

Instanța de apel: 18.11.2020-28.09.2021;

Instanța de recurs: 24.03.2022– 25.05.2022.

a c o n s t a t a t :

2020, Babcinețchi Ștefan a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.287

alin.(1) Cod penal, la amendă în mărime de 950 unități convenționale,

echivalentul a 47 500 lei.

S-a încasat de la inculpat în contul statului suma de 320 lei, cu titlu de

cheltuieli judiciare.

Ștefan pe 22 decembrie 2017, la aproximativ ora 20:00, fiind în parcul, amplasat în

preajma magazinului XXXXX, care este un loc public, din intenții huliganice,

încălcând grosolan ordinea publică, regulile morale și sociale de conviețuire și

exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, printr-o obrăznicie deosebită,

fiind observat de mai multe persoane, inclusiv și de către o doamnă, care nu a fost

posibil de identificat în cadrul urmăririi penale, care i-a făcut observație de a înceta

acțiunile ilegale, intenționat, fără nici un motiv, i-a aplicat multiple lovituri cu

pumnii peste diferite regiuni ale corpului minorului Susac Tudor, cauzându-i

1

leziuni corporale sub formă de: traumatism craniu-cerebral, manifestat prin

comoție cerebrală, vătămări care au fost constatate prin raportul de expertiză

judiciară nr. XXXXX din XXXXX și se califică ca vătămare ușoară.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, instanța a reținut că, în drept, faptele

inculpatului Babcinețchi Ștefan întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute la art.287 alin.(1) Cod penal - „Huliganism, adică acțiunile intenționate

care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra

persoanelor, care prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită”.

sentința, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărârii, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care acțiunile inculpatului să fie

reîncadrate în art.78 alin.(2) Cod contravențional, cu înlăturarea răspunderii

contravenționale în legătură cu expirarea termenului de prescripție.

În motivarea apelului, avocatul a invocat că, prima instanță a respins

nefondat audierea martorilor apărării, dar a dispus audierea martorilor Bliuc Petru

și Babcinețchi Oleg. Prin această acțiune instanța a încălcat dreptul la apărare a

inculpatului Babcinețchi Ștefan și dreptul la un proces echitabil ignorând

prevederile art.24 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură penală și art.6 CEDO.

Fiind audiată În ședința de judecată, partea vătămată a fost amenințată de

către procuror cu faptul pornirii altui dosar penal și în privința lui.

În continuare, în cadrul ședinței de judecată, la obiecțiile părții apărării pe

acest caza, președintele ședinței de judecată a menționat că, Babcinețchi Ștefan

trebuia să depună plângere la Procurorul General, drept urmare a fost solicitată

recuzarea judecătorului și a procurorului, ulterior s-a adresat cu plângeri scrise în

adresa Procurorului General, dar spre regret răspuns nu a primit până la moment.

Avocatul a considerat că, instanța de fond nu s-a clarificat la aprecierea

conflictului care a derulat între partea vătămată și prietenii lui Babcinețchi Oleg, în

următoarele circumstanțe: pe 22 decembrie 2017 la aproximativ ora 20:00 în parcul

amplasat în preajma magazinului „XXXXX, se afla un grup de tineri în frunte cu

Susac Tudor. După finalizarea seratei de la liceul Teoretic, în parc a venit un alt

grup de tineri, minori, printre care era și Babcinețchi Oleg, fratele inculpatului,

care s-au așezat pe o banchetă, unde discutau și râdeau. De ei s-a apropiat partea

vătămată care le-a făcut observație în formă grosolană adresându-le cuvinte

murdare, apoi s-a apropiat de Babcinețchi Oleg l-a lovit cu palma și apucându-l de

haine ia rupt-o, acesta a început să plângă, unul din copii l-a sunat pe Babcinețchi

Ștefan, care a venit cu doi băieți și o domnișoară. Pe fundalul celor întâmplate,

între Susac Tudor și Babcinețchi Ștefan s-a iscat o ceartă și ambii au căzut jos, alte

persoane în parc nu erau.

2021, apelul declarat a fost admis, casată total sentința, inclusiv din oficiu în baza

art.409 alin.(2) Cod de procedură penală și pronunță o nouă hotărâre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează:

2

Babcinețchi Ștefan a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.287

alin.(1) Cod penal, la amendă în mărime de 950 unități convenționale, echivalentul

a 47 500 lei.

S-a respins solicitarea procurorului de încasare cheltuielile de judecată.

În motivarea soluției pronunțate, instanța de apel cu trimitere la prevederile

art.409 alin.(2) Cod de procedură penală, a indicat că, potrivit hotărârii Curții

Constituționale nr.25 din data de 12 august 2021, privind excepția de

neconstituționalitate a unor prevederi din art.287 alin.(1) Cod penal și anume a

faptului că, au fost admise parțial excepțiile de neconstituționalitate ridicate și au

fost declarate neconstituționale cuvântul „grosolan” și textul „cinism” din art.287

alin.(1) Cod penal, astfel, prin urmare au fost excluse aceste fraze din învinuirea

adusă inculpatului Babcinețchi Ștefan.

În continuare, instanța de apel a notat că, urmarea a cercetării probelor

prezentate de procuror a primat convingerea că inculpatul a comis infracțiunea

prevăzută de art.287 alin.(1) Cod penal, dar nu contravenția prevăzută de art.78

Cod Contravențional, cum a solicitat avocatul în apel. Astfel, infracțiunea de

huliganism se delimitează de contravenție, dat fiind că huliganismul incriminat de

norma penală, în afară de prezența acțiunii principale – încălcarea ordinii publice,

presupune și prezența unei acțiuni adiacente, la caz, acțiune exprimată în aplicarea

violenței asupra persoanei, ceea ce la contravenție nu s-a atestat.

Mai mult, s-a reținut calificarea în baza art.287 alin.(1) Cod penal și nu în

contravenție, fapta inculpatului nu s-a limitat doar la acostarea jignitoare, în locuri

publice a persoanei fizice, tulburarea ordinii publice; tulburarea liniștii în timpul

nopții, alte acțiuni similare, însă a recurs și la aplicarea violenței, la amenințarea cu

aplicarea violenței sau la opunerea de rezistență violentă reprezentanților

autorităților sau altor persoane, care curmă actele huliganice.

În aceste circumstanțe, fapta comisă depășește gradul de pericol social al

unei contravenții, atingând gradul de pericol social al unei infracțiuni. În speța

dedusă judecății au fost aplicabile doar prevederile art.287 alin.(1) Cod penal,

deoarece făptuitorul nu s-a limitat la acostarea jignitoare în loc public a

persoanelor fizice și a tulburat ordinea publică, dar pe lângă aceasta a mai recurs și

la aplicarea violenței. Așadar, fiind depășit gradul de pericol social al unei

contravenții, atingând gradul de pericol social al unei infracțiuni.

În acest sens, instanța de apel a subliniat că, obiectul material al infracțiunii

îl reprezintă corpul persoanei, la caz, fiind corpul părții vătămate Susac Tudor,

căruia Babcinețchi Ștefan din intenții huliganice i-a aplicat lovituri cu mâinile

peste cap, cauzându-i conform raportului de expertiză comoție cerebrală și

excoriații la ochiul stâng.

Latura obiectivă în speță s-a manifestat prin faptul că locul desfășurării

acțiunilor din 22 decembrie 2017, este un loc public ce s-a reținut din declarațiile

părții vătămate, martorilor și din starea de fapt constatată prin procesul-verbal de

cercetare la fața locului din 30 ianuarie 2018. Acțiunile huliganice au fost comise

3

de către Babcinețchi Ștefan, în parcul public amplasat în preajma magazinului

XXXXX, unde la acel moment potrivit declarațiilor părții vătămate și a martorilor,

erau mai multe persoane, chiar și o doamnă care trecea prin parc le-a făcut

observație să înceteze acțiunile huliganice, intenționat, fără nici un motiv, i-a

aplicat multiple lovituri cu pumnii peste diferite regiuni ale corpului minorului

Susac Tudor. Astfel, cauzându-i lui Susac Tudor leziuni corporale sub formă de:

traumatism craniu-cerebrală, manifestat prin comoție cerebrală, vătămări care au

fost constatate prin raportul de expertiză judiciară nr. XXXXX din XXXXX și s-a

calificat ca vătămare ușoară.

Latura subiectivă s-a caracterizat prin intenție directă: făptuitorul înțelegând

că încalcă ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, că

aplică violență asupra persoanei și dorește săvârșirea acestor acțiuni, în speța

inculpatul și-a dat seama de acțiunile sale huliganice, acesta a declarat că, „...ajunși

în parc, acolo erau vreo 20 de băieți, iar Babcinețchi Oleg era la intrare în parc cu

scurta ruptă și plângea... s-a apropiat de Susac Tudor și l-a întrebat de ce i-a

deteriorat scurta lui Oleg, atunci Susac Tudor l-a îmbrâncit și el l-a rândul lui l-a

îmbrâncit pe Susac Tudor și ambii au căzut jos...”.

În acest context, instanța de apel a respins alegațiile inculpatului precum că,

ambii s-au îmbrâncit, iar conflictul s-a iscat pe motiv că i-a luat apărarea fratelui

său, care la acel moment era minor. Potrivit raportului de expertiză judiciară nr.

XXXXX din XXXXX, la partea vătămată, anul nașterii XXXXX, s-a constatat:

traumatism craniu-cerebral manifestat prin comoție cerebrală, care a fost provocată

ca rezultat al acțiunii traumatice cu obiect contondent, dur, posibil atât în timpul și

circumstanțele indicate, cât și în urma căderii de la propria înălțime, determină o

dereglare a sănătății de scurtă durată, se califică ca vătămare ușoară, iar careva

probe care ar dovedi că, Susac Tudor i-a cauzat careva vătămări corporale

inculpatului, la materialele cauzei nu au fost prezentate.

Totodată, nu au fost reținute și argumentele avocatului precum că, în parc

alte persoane nu erau. Deci, însăși din declarațiile inculpatului s-a atestat că la

momentul conflictului în parc erau aproximativ 20 de persoane, astfel, în lipsa

doamnei pe care nu toți martorii au văzut-o și care nu a fost posibil de identificat

de către organele urmăririi penale s-a constat că, la conflictul iscat între

Babcinețchi Ștefan și Susac Tudor au fost prezente mai multe persoane, aflându-se

în parcul public din or. Șoldănești, care au asistat la cearta acestora, fiind deranjați

de acțiunile huliganice ale inculpatului.

Subiect al infracțiunii este persoana fizică responsabilă, care a atins la

momentul săvârșirii infracțiunii vârsta de 14 ani, inculpatul Babcinețchi Ștefan la

momentul comiterii infracțiunii având împlinită vârsta de 23 de ani, prin urmare

întrunind criteriile subiectului infracțiunii incriminate.

Fiind contrapuse la faptele inculpatului, semnele distinctive ale componenței

infracțiunii imputate, instanța de apel a reținut că în acțiunile lui Babcinețchi

Ștefan sunt întrunite elementele infracțiunii prevăzută de art.287 alin.(1) Cod

4

penal, iar inculpatul este vinovat de săvârșirea acesteia.

Cu referire la individualizarea pedepsei, cu aplicarea prevederilor art.art.61

și 75 Cod penal, instanța de apel a conchis că, pedeapsa sub formă de amenda este

una echitabilă care va atinge scopul legii penale de restabilire a echități sociale.

Referitor la cheltuielile de judecată, conform art.art.227 alin.(1), (2) și 228

alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel a remarcat că, raportul de

expertiză judiciară nr.201826D0021 din 26 ianuarie 2018, pentru care au fost

suportate cheltuieli în sumă de 320 lei, a fost întocmit până la intrarea în vigoare a

modificărilor efectuate la art.143 Cod de procedură penală și nu poate fi încasate

din contul inculpatului.

penală, a contestat cu recursuri decizia, solicitând casarea acesteia, cu rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunile acestuia să fie încadrate

potrivit art.78 alin.(2) Cod contravențional.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, decizia instanței de apel este ilegală

și posibilă de a fi casată, întrucât acțiunile lui Babcinețchi Ștefan urmează a fi

reîncadrate în prevederile art.78 alin.(2) Cod contravențional cu înlăturarea

răspunderii contravenționale a acestuia în legătură cu expirarea termenului de

prescripție, pentru motivele de fapt și de drept invocate în cererea de apel.

Totodată, în fundamentarea solicitărilor sale, recurentul a făcut trimitere la

prevederile art.art.1 și (8) Cod de procedură penală și la hotărârile Curții

Constituționale nr.10 din 16 aprilie 2010 și nr.7 din 23 februarie 2016.

procurorul a depus referință asupra recursului declarat de inculpat, menționând că

acesta urmează a fi respins ca fiind vădit neîntemeiat.

materialele din dosarul cauzei, Colegiul penal consideră că recursul urmează a fi

declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Conform art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

Potrivit textului recursului, recurentul invocă ca temei de casare a deciziei

instanței de apel art.427 alin.(1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, în sensul că

6) hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și 8) nu au

fost întrunite elementele constitutive ale infracțiunii.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

reține că temeiurile de recurs invocate de recurent nu s-au confirmat în urma

cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest context următoarele.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele

5

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar,

Colegiul penal consideră că, în speța examinată de către instanța de apel, n-au fost

admise erorile de drept sub aspectele invocate de recurent, care ar servi drept temei

de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate, deoarece

decizia adoptată corespunde tuturor prevederilor legii procesual penală, fiind legală

și întemeiată. Instanța de apel nu a admis nici o eroare gravă de fapt, care să

afecteze soluția adoptată, pronunțându-se asupra tuturor motivelor invocate în

apelul inculpatului, în legătură cu ce nu se constată prezența temeiului prevăzut de

art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală.

După cum rezultă din conținutul recursului, inculpatul nu este de acord cu

condamnarea lui în baza art.287 alin. (1) Cod penal, considerând că, lipsesc probe

certe ce ar confirma vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii imputate.

La acest capitol, Colegiul penal constată că, conform prevederilor art.314

Cod de procedură penală, judecând cauza, prima instanță a cercetat nemijlocit, sub

toate aspectele probele prezentate de părți, inclusiv declarațiile inculpatului, părții

vătămate a martorilor Ausac Ana, Sicorschi Iurie, Talmaci Denis, Todorașcu

Anton, Lisnic Alexandru, Babcineâchi Oleg și Biliuc Petru, raportul de expertiză

judiciară nr.201826D0021, din 26 ianuarie 2018, totodată și actele cauzei, care

coroborate una cu alta, au format convingerea instanței asupra vinovăției

inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal.

Instanța de apel, respectând prevederile art.art.414 și 417 alin.(1) pct. 7), 8)

Cod de procedură penală, a supus unei verificări minuțioase toate probele

administrate și a conchis asupra temeiniciei soluției pronunțate de prima instanță,

expusă mai sus, deoarece argumentele apărării nu și-au găsit confirmare în ședința

de judecată.

Instanța de recurs, fără a reitera întreaga motivare a instanțelor de fond, pe

care și-o însușește sub aspectul stării de fapt și de drept reținute, conchide asupra

existenței faptei și vinovăției inculpatului Babcinețchi Ștefan în comiterea

infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal, fiind stabilite în acțiunile

acestuia toate elementele constitutive ale încălcării ordinii publice însoțite cu

aplicarea violenței în privința lui Susac Tudor soldându-se cu vătămării ușoare.

Atât prima instanță, cât și instanța de apel, s-au pronunțat asupra

circumstanțelor de fapt și și-au motivat concluzia prin cumulul de probe

administrate în cauză, cărora le-au dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma

art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității, veridicității și coroborării lor reciproce, stabilind cu certitudine toate

aspectele de fapt și de drept, inclusiv vinovăția în săvârșirea infracțiunii imputate.

Colegiul penal constată că, decizia instanței de apel cuprinde fondul apelului

și temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului, precum și

motivele adoptării soluției, ceea ce se încadrează în prevederile art.417 Cod de

6

procedură penală, reieșind și din faptul că procedura de apreciere a probelor ține de

starea de fapt a cauzei și care deja a fost efectuată de ambele instanțe de fond.

Faptul că, instanța de apel nu a apreciat probele în modul solicitat de autorul

recursului, nu constituie motiv de a afirma că instanța de apel a pronunțat o

hotărâre ilegală. Mai mult, în scopul evitării repetării inutile a alegațiilor instanței,

Colegiul penal își însușește argumentele enumerate în decizia instanței de apel,

fapt ce este în deplină concordanță cu jurisprudența și practica Curții Europene

pentru Drepturile Omului, care în cauza Albert vs România din 16.02.2010, a

statuat în pct.37 că art. 6§1 CtEDO, deși obligă instanțele să-și motiveze deciziile,

acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare

argument (Van de Hurk vs Olanda, 19.04.1994, pct. 61). Cu toate acestea noțiunea

de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor

furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile

esențiale supuse atenției sale.

La fel, recurentul a invocat și temeiul prevăzut de art. 427 alin.(1) pct. 8)

Cod de procedură penală, care fiind analizat în raport cu motivele invocate în

recursul declarat, nu și-a găsit confirmare.

După cum rezultă din conținutul recursului, acesta nu este de acord cu

condamnarea în baza art.287 alin.(1) Cod penal, considerând că faptele sale

urmează a fi reîncadrate în baza art.78 alin.(2) Cod contravențional - cu înlăturarea

răspunderii contravenționale în legătură cu expirarea termenului de prescripție,

deoarece lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii imputate.

În acest context, Colegiul penal observă că, prin „neîntrunire a elementelor

infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă

acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective

(persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau

subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).

Astfel, de către instanța de apel s-a stabilit că, fapta comisă de inculpat

depășește gradul de pericol social al unei contravenții, atingând gradul de pericol

social al unei infracțiuni, deoarece făptuitorul nu s-a limitat doar la acostarea

jignitoare în loc public a persoanelor fizice și a tulburat ordinea publică, dar pe

lângă aceasta a mai recurs și la aplicarea violenței. Așadar, fapta pe care a comis-o

Babcinețchi Ștefan a depășit gradul de pericol social al unei contravenții, atingând

gradul de pericol social al unei infracțiuni.

Prin urmare, respectând prevederile art.414 Cod de procedură penală,

instanța de apel a supus unei verificări minuțioase toate probele administrate în

cauză, le-a dat o apreciere justă, din punct de vedere al pertinenței și concludenții,

și veridicității, corect a conchis asupra vinovăției lui Babcinețchi Ștefan în

comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal.

Totodată, fiind stabilite elementele componente ale infracțiunii imputate

inculpatului, inclusiv vinovăția acestuia, argumentele recurentului, precum că

faptele lui nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod

7

penal fiind neîntemeiate și contrare actelor cauzei, instanța de apel și-a motivat

eficient soluția, respingând versiunea inculpatului privind nevinovăția sa.

Referitor la alegațiile inculpatului precum că, partea vătămată și el s-au

îmbrâncit reciproc și conflictul a fost generat din motivul că și-a apărat fratele.

Colegiul penal reține drept declarativ acest argument, deoarece acesta a fost

respins de instanța de apel (f.d.172 Vol. II), fiind excluse orice dubii privind

vinovăția inculpatului în comiterea huliganismului.

Colegiul penal reține că, instanța de apel, întemeiat a dat apreciere critică

declarațiilor inculpatului, considerându-le drept intenția acestuia de a se eschiva de

răspundere penală, or, acestea au fost combătute prin cumulul de probe cercetate în

ședința de judecată în apel, fiind apreciate toate probele coroborate în ansamblu din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor.

În sinteza celor expuse, Colegiul penal conchide că, temeiurile invocate de

recurent prevăzute la art.427 alin.(1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, nu și-au

găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de erori de drept în speța

examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată,

iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpat, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2021, în cauza

penală în privința lui Babcinețchi Ștefan XXXXX, deoarece este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 07 iulie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Plămădeală Ghenadie

8