1ra-76/22 — Art.287 al.2 lt.b CP

Prin sentința Judecătoriei Militare din 20 noiembrie 2015, Platon Eugeniu a fost achitat de comiterea infracțiunii prevăzută de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii. Totodată, Platon Eugeniu a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin.(2), lit. d) Cod penal, și în baza acestei Legi a fost condamnat la 11 (unsprezece) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În baza art.385 alin.(5) Cod de procedură penală, termenul de pedeapsă stabilit a fost redus, drept recompensă pentru încălcarea dreptului la apărare, stabilindu-i definitiv - 10 (zece) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. 1.1 Prin aceeași sentință a fost condamnat Lungu Dumitru Ion, hotărârea în privința căruia cu recurs ordinar în prezent nu se contestă.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că de către organul de urmărire penală Platon Eugeniu a fost învinuit de faptul că, la 22 septembrie 2014, aproximativ la ora 03.30, în mun. Chișinău, str. Ion Creangă, nr. 1, angajatul Detașamentului cu Destinație Specială „Pantera” a DIP MJ sergent de 1 justiție Platon Eugeniu împreună cu colegul de serviciu Lungu Dumitru a comis un act de huliganism în următoarele împrejurări: Astfel, la 22 septembrie 2014, în jurul orei 03.30, Platon Eugeniu împreună cu Lungu Dumitru, aflându-se în apropierea localului de agrement „Ovico”, amplasat în mun. Chișinău, str. Ion Creangă, 1, acționând cu intenție, încălcând grosolan ordinea publică, exprimându-se cu voce ridicată, sub pretextul clarificării unui conflict apărut cu puțin timp mai înainte în fața localului de agrement menționat, s-au apropiat de cet. Beșleaga Nicolae, după care, exprimând o lipsă vădită de respect față de societate, fiind în loc public, fără careva motive întemeiate Platon Eugeniu i-a aplicat lui Beșleaga Nicolae circa 2 lovituri cu pumnul în regiunea abdomenului, de la care ultimul a căzut jos și a pierdut cunoștința. La rândul său Lungu Dumitru l-a îmbrâncit de câteva ori pe Beșleaga Nicolae, numindu-l cu cuvinte necenzurate, inclusiv l-a ținut ca să nu opună rezistență în timp ce era lovit de Platon Eugeniu. În rezultatul aplicării violenței, partea vătămată Beșleaga Nicolae și-a pierdut cunoștința, în aceiași zi fiind internat în spital cu leziuni corporale grave sub formă de traumă închisă a abdomenului manifestată prin lezarea intestinului subțire și a ficatului gr. I. Astfel, acțiunile lui Platon Eugeniu a fost încadrate juridic în baza art. 287 alin.(2), lit. b) Cod penal, după indicii calificativi - ” acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, săvârșite de două sau mai multe persoane”. La fel, instanța de fond a constatat că Lungu Dumitru, în participație cu Platon Eugeniu, la 22 septembrie 2014 a comis vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății în următoarele circumstanțe: La 22 septembrie 2014, aproximativ la ora 03.30, Lungu Dumitru, aflându- se în apropierea localului de agrement „Ovico", amplasat în mun. Chișinău, str. Ion Creangă, nr.1, acționând în calitate de complice, îl ținea pe Beșleaga Nicolae ca acesta să nu opună rezistență, timp în care Platon Eugeniu acționând în calitate de autor, urmărind scopul vătămării intenționate grave a integrității corporale sau a sănătății și folosindu-se de faptul că Beșleaga Nicolae este ținut i- a aplicat ultimului circa 2 lovituri puternice cu pumnul în regiunea abdomenului, de la care Beșleaga Nicolae a căzut jos și a pierdut cunoștința. În urma acțiunilor criminale, părții vătămate Beșleaga Nicolae i-au fost cauzate potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 2814/D din 11.12.2014, leziuni corporale grave. Astfel, acțiunile lui Platon Eugeniu au fost încadrate juridic în baza art.151 alin.(2) lit. d) Cod penal, după indicii calificativi - ” vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață, săvârșite de două sau mai multe persoane”.

Sentința nominalizată a fost contestată cu apel de către: 3.1. Procurorul în Procuratura Militară Chișinău, Bazatin Ion, care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri prin care Platon Eugeniu să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 151 alin. (2), lit. d) Cod penal - la 12 ani închisoare, iar în baza art. 287 alin.(2), lit. b) Cod penal - la 3 ani închisoare. Conform art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, a-i stabili pedeapsă definitivă de 13 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. 2 În argumentarea apelului declarat procurorul a invocat că, vinovăția lui Platon Eugeniu a fost confirmată pe deplin prin declarațiile părții vătămate, ale martorilor precum și probelor materiale, astfel instanța de fond greșit a considerat că în acțiunile inculpatului lipsește latura obiectivă a infracțiunii de huliganism. Atât în cadrul urmăririi penale, cât și cercetării judecătorești s-a stabilit cert faptul că inculpații demonstrativ l-au luat pe partea vătămată într-o parte pentru a clarifica o întrebare apărută anterior. Până a-l lovi pe Beșleaga Nicolae, inculpații îi înaintau reproșuri referitor la comportamentul acestuia la discotecă, totodată îl numeau cu cuvinte necenzurate, amenințând-l. S-a stabilit cu certitudine că evenimentele descrise au avut loc în apropierea unui magazin, care este amplasat lângă o stație de transport public, adică fapta a fost săvârșită în public (într-un loc care, prin natura sau destinația lui, este întotdeauna accesibilă publicului, chiar dacă în momentul săvârșirii faptei în acel loc nu era prezentă nici o persoană, dar făptuitorul își dădea seama că fapta ar putea ajunge la cunoștința publicului). Acțiunile lui Platon Eugeniu au avut loc în prezența martorilor Cernei și Beșleaga, precum și conflictul a fost văzut de angajații magazinului. La fel, prin apropiere se aflau și niște taximetriști. Astfel, locul incidentului este unul public, acolo fiind prezent magazin care la acea oră activa, discotecă, și stație de transport public, prin urmare în acțiunile inculpatului fiind prezentă latura obiectivă a infracțiunii de huliganism. 3.2. Avocatul Tudor Suveică în numele inculpatului Platon Eugen, care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Platon Eugeniu să fie achitat de sub învinuirea adusă în baza art.151 alin.(2), lit. d) Cod penal. În argumentarea apelului declarat, apărătorul a invocat că probele examinate în ședința de judecată au fost apreciate de către prima instanță într-un mod subiectiv. Astfel, la adoptarea sentinței de condamnare prima instanță nu a luat în considerație și nu s-a expus asupra faptului că, în rezultatul comportamentului antisocial al părții vătămate Beșleagă Nicolae, lui Lungu Dumitru i-a fost ruptă scurta din piele, ultimul, fiind mai jos de statură, a fost îmbrâncit de către, numit cu cuvinte necenzurate, adică înjosit, batjocorit. Anume la această etapă a intervenit învinuitul Platon Eugeniu, scopul căruia era nu de a cauza leziuni corporale grave părții vătămate, ci de a curma încălcarea ordinii publice, acțiunile agresive față de Lungu Dumitru din partea părții vătămate, de a despărți persoanele implicate în conflict. Apărarea a menționat că probele cercetate în ședința instanței de fond conțin multiple divergențe, în marea majoritate afirmațiile martorilor acuzării sânt făcute în bază de presupuneri. Partea vătămată Beșleagă Nicolae a declarat că nu este sigur de faptul că anume Platon Eugeniu i-a aplicat lovitura în abdomen deoarece la locul faptei se aflau mai multe persoane, acolo era întuneric. 3.3. Avocatul Pelin Valeriu în numele inculpatului Lungu Dumitru, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea parțială a sentinței, prin care Lungu Dumitru să fie achitat de sub învinuirea în baza art.151 alin.(2) lit. d) Cod penal.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 aprilie 2016 apelurile declarate au fost respinse ca fiind nefondate, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, instanța de fond în baza probelor administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin.(4) Cod 3 de procedură penală, le-a dat o apreciere justă în sensul art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția lui Platon Eugeniu în baza art. 151 alin. (2), lit. d) Cod penal, precum și a nevinovăției acestuia în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 287 alin.(2), lit. c) Cod penal. Instanța de apel a reținut că declarațiile inculpatului Platon Eugeniu de nerecunoaștere a vinovăției în comiterea infracțiunii prevăzute de art.151 alin.(2), lit.d) Cod penal, contravin declarațiilor părții vătămate și a martorilor, care fiind audiați sub jurământ, au fost consecvente și confirmate prin probele materiale, cercetate și verificate în cadrul ședinței instanței de apel. Instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiate argumentele invocate de apărător în numele inculpatului Platon Eugeniu precum că, probele au fost apreciate într-un mod subiectiv, menționând că instanța de fond a apreciat minuțios toate probele cauzei penale, adoptând o sentință legală de condamnare în privință inculpatului Platon Eugeniu. În aceeași ordine de idei instanța de apel a respins ca fiind nefondat argumentul apărării precum că „la adoptarea sentinței de condamnare instanța de fond nu a luat în considerație și nu s-a expus asupra faptului că, în rezultatul comportamentului antisocial al părții vătămate Beșleagă Nicolae lui Lungu Dumitru i-a fost ruptă scurta din piele, ultimul, fiind mai jos de statură, era îmbrâncit de către Beșleagă Nicolae numit cu cuvinte necenzurate, adică înjosit, batjocorit și anume la această etapă a intervenit învinuitul Platon Eugeniu, scopul căruia era nu de a cauza leziuni corporale grave părții vătămate, ci de a curma încălcarea ordinii publice, acțiunile agresive față de Lungu Dumitru din partea părții vătămate, de a despărți persoanele implicate în conflict”, or potrivit declarațiilor inculpatul Platon Eugeniu din 07 aprilie 2015, instanța de apel a reținut că ultimul a menționat că „ în timp ce el cu Lungu au rămas afară, acesta l-a întrebat pe Beșleagă din ce motiv i-a rupt scurta, la ce ultimul se adresa față de aceștia cu cuvinte necenzurate. Platon auzind cuvintele urâte ale lui Beșleagă, s-a apropiat de ei și i-a reproșat că nu procedează corect, el însă continua cu vorbele sale urâte, și se îndrepta spre acesta să-l împingă, acesta la rândul său l-a împins cu o mînă în partea de jos a pieptului” (f.d.117. Vol. I). Instanța de apel a reținut ca fiind veridice declarațiile martorului Dorgan Vergiliu date la data de 07 aprilie 2015, care a relatat că ”Platon Eugeniu a povestit că în timp ce noi am fost în market el i-a aplicat o lovitură cu pumnul în abdomen lui Beșleagă Nicolae, dar nu a fost una puternică și nu crede că poate fi ceva grav ”(f.d.126, Vol. I). Astfel, instanța de apel a reținut că vinovăția lui Platon Eugeniu în comiterea infracțiunii prevăzute de art.151 alin.(2) lit. d) Cod penal a fost demonstrată prin cumulul de probe analizate și apreciate de instanța de apel prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură penală, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, în special prin declarațiile părții vătămate Beșleagă Nicolae, declarațiile martorilor, raportul de expertiză medicală nr. 2814/D din 11 decembrie 2014, procesul verbal de recunoaștere a persoanei din 07.05.2015 cu tabelul fotografic, procesul verbal de recunoaștere a persoanei din 08.05.2015 cu tabelul fotografic, precum și prin procesele verbale de confruntare dintre partea vătămată și inculpații Platon Eugeniu și Lungu Dumitru din 28.05.2015. 4 Intențiile infracționale și urmărirea scopului infracțional al inculpatului Platon Eugeniu a fost confirmat și prin declarațiile inculpaților date în cadrul cercetării judecătorești, și anume, Platon Eugeniu a recunoscut că „l-a lovit pe partea vătămată în abdomen” (f.d.117. Vol. I), iar Lungu Dumitru, în cadrul ședinței instanței de apel a declarat că „atunci când s-a apropiat de Beșleagă pentru a discuta de ce i-a rupt scurta, s-a apropiat Platon Eugeniu și l-a tras într-o parte pe Beșleagă Nicolae și i-a aplicat două lovituri.” Mai mult, din declarațiile martorului Cernei Cristina se confirmă că Platon Eugeniu la spital personal a recunoscut că anume el l-a lovit pe Beșleagă Nicolae.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 29 decembrie 2021, avocatul Valah Alina în numele inculpatului Platon Eugeniu, a declarat recurs ordinar prin care invocând prevederile art. 427 alin. (1), pct. 8) Cod de procedură penală, solicită repunerea în termen a recrsului, casarea deciziei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Platon Eugeniu să fie achitat de sub învinuirea în baza art.151 alin.(2), lit. d) Cod penal. 5.1. În motivarea recursului, recurentul invocă următoarele argumente: - inculpatului Platon Eugeniu i-a fost încălcat dreptul la apărare, deoarece martorul acuzării a fost audiat în lipsa unui interpret, iar la judecarea cauzei în instanța de apel acesta a refuzat să se prezinte; - instanța de judecată nu a luat în considerație declarațiile inculpatului date în cadrul procesului de judecată, fapt ce denotă fapt că în cadrul judecării cauzei declarațiile lui Platon Eugeniu nu au fost examinate obiectiv de către instanța de judecată; - inculpatul în ședința de judecată a depus declarații contrare celor părții vătămate și ale martorului acuzării, iar instanța de apel nu a verificat veridicitatea acestor declarații, or declarațiile martorilor acuzării sunt diametral opuse declarațiilor altor martori; - nu s-a stabilit legătura cauzală între acțiunile inculpatului și consecințele faptei prejudiciabile, acestea fiind contrazise de declarațiile tuturor martorilor audiați, care nu dau o confirmare clară a celor constatate de instanța de judecată; - circumstanțele de fapt în care a avut loc infracțiunea și identificare nemijlocită a subiectului infracțiunii până la moment nu au fost constatate; - vinovăția inculpatului a fost stabilită prin presupunerii și bănuieli ceia ce este inadmisibil; - la etapa judecării cauzei în ordinea de apel la Curtea de Apel Chișinău, Platon Eugeniu a fost apărat de către avocatul Tudor Suveică. În ședința de judecată recurentul nu a participat acesta fiind reprezentat de către apărătorul său. La 19.03.2018, apărătorul recurentului, avocatul Tudor Suveică a decedat, iar inculpatul nu a fost informat despre soarta cauzei care în acea perioadă se examina. Mai mult că, recurentului nu i s-a comunicat decizia instanței de apel, acesta fiind lipsit de dreptul de a contesta actul judecătoresc.

Referință asupra recursului declarat, a fost depusă de către procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, Suvac Nicolae, prin care a pledat pentru dispunerea inadmisibilității recursului, ca fiind declarat peste termen.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de 5 recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că, recursul este declarat peste termen. În conformitate cu prevederile art.422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit dispozițiilor art.230 alin.(2) Cod de procedură penală, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. Termenul de recurs este un termen procesual legal, durata lui fiind stabilită prin Lege, fiind absolut și are caracter imperativ, adică depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar dacă totuși recursul a fost declarat după expirarea termenului, acesta urmând a fi respins ca peste termen, cu excepția când întârzierea a fost determinată de motive întemeiate. Analizând materialele cauzei, Colegiul penal constată că, inculpatul Platon Eugeniu a participat la examinarea cauzei în prima instanță, drepturile și interesele acestuia fiind reprezentate de către avocatul ales în baza de contract - Suveică Tudor. Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 05 mai 2015 se constată că, inculpatul Platon Eugeniu a fost prezent, fiindu-i oferit ultimul cuvânt și informat că pronunțarea sentinței motivate va avea loc la 20.11.2015, ulterior la ședința de judecată din 20 mai 2015, inculpatul Platon Eugeniu nu s- a mai prezentat (f.d.131 vol. II). Nefiind de acord sentința adoptată, avocatul Suveică Tudor în numele inculpatului Platon Eugeniu a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpatul să fie achitat în baza art.151 alin.(2), lit. d) Cod penal. Reieșind din materialele cauzei se constată că examinarea cauzei în instanța de apel a avut loc în lipsa inculpatului, care fiind citat la adresa de domiciliu indicat în rechizitoriu nu s-a prezentat, iar potrivit materialelor prezentate de către procuror, inculpatul Platon Eugeniu la 11 mai 2015 a ieșit din țară prin punctul de trecere a frontierei Leușeni- Albița Auto ( f.d.220 vol. II). Astfel, pentru a asigura participarea inculpatului la proces, prin încheierea Colegiului de Apel Chișinău din 01.02.2016, inculpatul Platon Eugeniu a fost anunțat în căutare, fiind pornit dosarul de căutare nr.106030046 (f.d.227-229, 231, vol. II). În continuare, Colegiul penal reține că, dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la 18 aprilie 2016, în prezența procurorului și avocatului acestuia Suveica Tudor, cu înștiințarea acestora despre pronunțarea și primirea deciziei integrale la 16 mai 2016 (f.d.22, 24 vol. III). La data stabilită – 16 mai 2016, nici avocatul Suveica Tudor și nici inculpatul Platon Eugeniu, din motive necunoscute nu s-au prezentat, însă la 17 mai 2016, în adresa avocatului Suveica Tudor a fost expediată copia deciziei motivate, potrivit scrisorii anexate la materialele dosarului (f.d.53, vol. III). Așadar, în speță, termenul de declarare a recursului conform art.422 Cod de procedură penală, a început să curgă din 16 mai 2016, iar ultima zi pentru declararea recursului fiind - 16 iunie 2016, pe când recursul ordinar declarat de către avocatul Valah Alina a fost înregistrat la Curtea Supremă de justiție la 29 6 decembrie 2021 (f.d.109, vol. III), prin urmare, cu omiterea termenului de 30 de zile stabilit de Lege. În acest context, Colegiul penal respinge ca fiind neîntemeiate argumentele recurentului precum că, omiterea termenului de 30 de zile de depunere a recursului ordinar se datorează decesului avocatului Suveică Tudor la 19 martie 2018, or termenul de 30 de zile de depunere a recursului ordinare a expirat la 16 iunie 2016, înainte de decesul apărătorului acestuia. De asemenea, nu pot fi reținute nici argumentele recurentului precum că, inculpatul nu a fost informat despre soarta cauzei penale și nu a primit decizia instanței de apel fiind lipsit de dreptul de a contesta actul judecătoresc, întrucât inculpatul Platon Eugeniu cunoscând despre faptul că în privința sa este pornită o cauză penală, s-a eschivat de la judecată, nu a încercat într-un mod efectiv să anunțe instanța de apel despre locul aflării lui, sau să se intereseze de soarta procesului penal în care era vizat și pe care l-a abandonat. La acest capitol, Colegiul penal reține hotărârea Năstase v. Republica Moldova din 17 ianuarie 2019 (cererea nr.74444/11), în care Curtea a relevat că „în cazul când prin atitudinea sa, anume reclamantul a determinat examinarea cauzei în absența sa de către instanțele judecătorești naționale, concluzionând că, prin acțiunile sale, reclamantul a renunțat la dreptul său de a se apăra personal. Totodată, având în vedere că prezenta cauză nu se referă la un acuzat necitat sau nereprezentat de către un avocat și ținând cont de marja de apreciere a autorităților naționale, Curtea a considerat că, de fapt, condamnarea reclamantului în absența și refuzul instanțelor de a reexamina cauza în prezența sa nu au constituit o pedeapsă disproporționată”. Totodată urmează de menționat și practica CEDO, cauza Kattan versus România (decizia din 21 ianuarie 2014), prin care s-a statuat că nu va fi încălcat art.6 din CEDO, în cazul când inculpatul contribuie la crearea unei situații, în care în mod rezonabil a putut prevedea consecințele comportamentului său - examinarea cauzei în lipsa sa. În cazul când inculpatul a cunoscut despre desfășurarea judecății și nu s-a prezentat în fața instanțelor, este vorba despre o condiție procesuală culpabilă a inculpatului. Așadar, Colegiul penal notează că, o astfel de soluție este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului/recursului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în instanța de fond și ar leza, în acest mod, principiul securității raporturilor juridice. În hotărârea CtEDO pronunțată în cauza Ponomariov vs Ucraina (03 aprilie 2008) Curtea Europeană a notat că, deși în speță nu era vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe noi descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. De asemenea, Colegiul penal reține și jurisprudența CtEDO în hotărârea pronunțată în cauza Bodiu vs. Republica Moldova din 18 iunie 2019 (cererea nr. 7516/10), în care Curtea a statuat că admiterea cererii de recurs după o perioadă 7 de timp considerabilă și în absența oricărei explicații plauzibile cu privire la motivul pentru care partea s-a aflat în imposibilitate de a se adresa mai devreme, s-a soldat cu ignorarea unui întreg proces judiciar, și în consecință s-a constatat încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a dreptului la un proces echitabil garantat de art.6§1 CEDO. În acest context, Colegiul penal, constatând încălcarea de către recurent a prevederilor art.422 Cod de procedură penală, a ajuns la concluzia inadmisibilității recursului declarat de către avocatul Valah Alina în numele inculpatului Platon Eugeniu, din motiv că este depus peste termen.

În conformitate cu prevederile art.432 alin.(2), pct.2) Cod de procedură penală, Colegiul penal DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Valah Alina în numele inculpatului Platon Eugeniu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 aprilie 2016, în cauza penală privind acuzarea lui Platon Eugeniu XXXXX, ca fiind declarat peste termen. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 26 mai 2022. Președinte Cobzac Elena Judecători Plămădeală Ghenadie Țurcan Anatolie 8