1ra-2238/2021 — art. 217-1 alin. 3, 217 alin. 2 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 13 ianuarie 2020, Iarovoi Anton a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal. Procesul penal în privința lui Iarovoi Anton de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, a fost încetat din motivul intervenirii termenului de prescripție a tragerii la răspundere penală, cu eliberarea de răspundere penală. Iarovoi Anton a fost achitat de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. 1 Demersul procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare a fost respins, ca nefondat. De asemenea, prin sentință a fost soluționată și soarta corpurilor delicte.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că Iarovoi Anton, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a dobândit și a păstrat la domiciliul său din mun. Chișinău str. xxxxx x xxxxxxxxxxxxx xx x până la 10.08.2017 când în cadrul percheziției a fost descoperit și ridicat, de reprezentanții organelor de drept, un dispozitiv artizanal constituit din două jumătăți de butelie de polimer pe pereții interiori ai căreia s-au descoperit depunerii de substanță de culoare cafenie, care conform raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/l-R-4799 reprezintă rășină de cannabis, care se atribuie la substanțe stupefiante, cu masa de 0,26 gr., și care, conform Hotărârii Guvernului nr.79 din 2006 privind Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie proporții mari. În drept, instanța de fond a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Iarovoi Anton a comis infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (2) din Codul penal, circulația ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor fără scop de înstrăinare, adică, păstrarea substanțelor narcotice, săvârșite în proporții mari, fără scop de înstrăinare. Iarovoi Anton se învinuiește că acționând cu intenție directă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, având scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor cu scop de înstrăinare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a dobândit și a păstrat droguri, pe care atât personal cât și prin intermediul altor persoane inclusiv prin intermediul lui Agrici Dmitrii în circumstanțe de loc și timp nestabilite de organul de urmărire penală le-a comercializat pe teritoriul mun. Chișinău, inclusiv în sectorul Ciocana, mai multor persoane consumatori de droguri, până la 02.08.2017, când Agrici Dmitrii în moment ce se afla în mun. Chișinău bd. xxxxx nr. xx și încerca să-i comercializeze lui Chitaev Vladimir droguri contra sumei de 130 lei pentru un gram, au fost reținut în flagrant de către colaboratorii organelor de drept. În urma efectuării percheziției corporale asupra lui Agrici Dmitrii, a fost depistat și ridicat un pachețel de tip zip-lock în care se afla o bucată de hârtie cu masă vegetală mărunțită de culoare verde cu miros specific, care, conform raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1- R-4482 reprezintă-marijuană în cantitate de 0,032 grame, ce conform Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006 privind Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie proporții mici. În drept, acțiunile lui Iarovoi Anton, au fost încadrate în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, ca săvârșirea circulației ilegală a drogurilor, în scop de înstrăinare, adică, procurarea, păstrarea, distribuirea și alte operațiuni ilegale cu 2 droguri, săvârșite în scop de înstrăinare și înstrăinarea ilegală a drogurilor sau analoagelor acestora, săvârșită de două sau mai multe persoane, cu utilizarea drogurilor sau a analogilor acestora, a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă.

Temeinicia și legalitatea sentinței a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura mun. Chișinău, of. Ciocana, Balan Ecaterina, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Iarovoi Anton să fie recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b) și c) Cod penal, la închisoare pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activitate privind circulația medicamentelor și drogurilor pe un termen de 5 ani, cu încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare legate de efectuarea expertizei judiciare în mărime de 3 360 lei. În motivarea apelului, procurorul a indicat că: - aprecierea instanței potrivit căreia nu a existat faptul infracțiunii o consideră neargumentată, or, instanța de judecată, eronat a dat apreciere probelor cercetate; - în mod eronat și absolut neclar au fost apreciate declarațiile martorului Agrici Dmitrii, deoarece în motivarea sentinței supuse contestării, instanța de judecată mai întâi a apreciat ca fiind veridice, și inclusiv a pus la baza condamnării inculpatului pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, declarațiile martorilor la proces, inclusiv cele date de către martorul Agrici Dmitrii, care a comunicat că cunoaște că inculpatul fuma si păstra marijuană la el acasă, după care, declarațiile aceluiași martor - Agrici Dmitrii cu referire la faptul că el personal a procurat de la inculpatul Iarovoi Anton marijuană de mai multe ori, și inclusiv a luat pe datorie substanță narcotică (adică declarații în probarea acuzării înaintate în baza art.2171 Cod penal), instanța de judecată le-a apreciat critic și nu a ținut cont de acestea la adoptarea sentinței, ignorându-le în totalitate; - declarațiile martorului Agrici Dmitrii sunt confirmate și de către martorii Dimineață Vitalie, Cernalev Viorel, precum și prin procesul verbal de confruntare cu inculpatul Iarovoi Anton și vin în coroborare cu celelalte probe prezente în cauza penală; - în condiția în care instanța de apel va ajunge la concluzia despre vinovăția inculpatului despre săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b) și c) Cod penal, cheltuielile suportate în legătură cu efectuarea expertizei judiciare N 34/12/1 -R-4799, urmează a fi dispuse spre încasare din contul inculpatului, or, anume în scopul investigării faptei comise de către acesta au fost suportate aceste cheltuieli; - instanța de judecată la adoptarea prezentei sentințe a admis încălcări de ordin procesual, care au condiționat depunerea apelului în cauză abia la data de 20 februarie 2020. Dispozitivul sentinței nu conține informația despre data și ora când 3 va avea loc pronunțarea sentinței motivate, fapt obligatoriu în cazul în care instanța se pronunță doar cu dispozitiv, dar nici sentința motivată, nu conține mențiune despre faptul că a fost pronunțată public la o altă dată, din moment ce la data de 30 ianuarie 2020, aceasta nu era încă redactată. Sentința motivată a fost recepționată la data de 06 februarie 2020, fapt confirmat prin recipisa anexată la dosar.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2021, a fost admis apelul declarat, casată parțial sentința, în latura penală ce ține de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, în această parte, prin care: Iarovoi Anton a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b), c) Cod penal la 3 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de gestionarea substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 5 ani, începând din data reținerii cu includerea termenului aflării în arest preventiv de la 10 august 2017 până la 07 noiembrie 2017. În rest, sentința a fost menținută. 4.1. în motivarea soluției sale, instanța de apel a notat că instanța de fond, la pronunțarea sentinței în partea ce ține de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, eronat a apreciat probele, fără a ține seama de cerințele art. 101 Cod de procedură penală și pripit a ajuns la concluzia de achitare a inculpatului în partea ce ține de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b), c) Cod penal din motiv că, nu s-a constatat existența faptei infracțiunii incriminate. Instanța de apel a constatat că Iarovoi Anton, acționând cu intenție directă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, având scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor cu scop de înstrăinare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a dobândit și a păstrat droguri pe care atât personal cât și prin intermediul altor persoane inclusiv prin intermediul lui Agrici Dmitrii în circumstanțe de loc și timp nestabilite de organul de urmărire penală le- a comercializat pe teritoriul mun. Chișinău, inclusiv în sectorul Ciocana, mai multor persoane consumatori de droguri, până la 02.08.2017, când Agrici Dmitrii în moment ce se afla în municipiul Chișinău b-dul Decebal 89 și încerca să-i comercializeze lui Chitaev Vladimir droguri contra sumei de 130 lei pentru un gram, au fost reținuți în flagrant de către colaboratorii organelor de drept. În urma efectuării percheziției corporale asupra lui Agrici Dmitrii, a fost depistat și ridicat un pachețel de tip zip-lock în care se afla o bucată de hârtie cu masă vegetală mărunțită de culoare verde cu miros specific, care, conform raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/l-R-4482, reprezintă marijuană în cantitate de 0,032 gr., care conform Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006 4 privind Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie proporții mici. Tot el, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a dobândit și a păstrat la domiciliul său din municipiul Chișinău, str. Haltei 8, apartamentul nr. 1 până la 10.08.2017 când în cadrul percheziției a fost descoperit și ridicat, de reprezentanții organelor de drept, un dispozitiv artizanal constituit din două jumătăți de butelie de polimer pe pereții interiori ai căreia s-au descoperit depuneri de substanță de culoare cafenie, care conform raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1 -R-4799 reprezintă rășină de cannabis, care se atribuie la substanțe stupefiante, cu masa de 0.26 gr., care conform Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006 privind Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie proporții mari. Instanța de apel a încadrat acțiunile intenționate ale lui Iarovoi Anton în baza art. 2171 alin. (3) lit. b) și c) Cod penal, ca circulația ilegală a drogurilor, în scop de înstrăinare, adică, procurarea, păstrarea și distribuirea drogurilor, săvârșită în scop de înstrăinare, de mai multe persoane, cu utilizarea drogurilor a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă și în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, circulația ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor fără scop de înstrăinare, adică, păstrarea substanțelor narcotice, săvârșită în proporții mari, fără scop de înstrăinare. Instanța de apel a notat că, în cadrul ședinței de judecată a instanței de apel, inculpatul Iarovoi Anton, nu s-a prezentat, fapt pentru care a fost anunțat în căutare și în privința acestuia de către IP Ciocana, a fost pornit dosarul de căutare nr. 20200480339, astfel au fost date citirii declarațiile date de acesta în ședința instanței de fond, declarațiile fiind apreciate ca fiind formale, controversate, eronate, ce nu coroborează cu celelalte probe administrate, vina acestuia în săvârșirea infracțiunii incriminate fiind dovedită deplin prin probele cercetate, cum ar fi: - declarațiile martorului Cernalev Viorel date în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel, potrivit cărora a declarat că în perioada anului 2017 a activat în calitate de ofițer de investigație. A cercetat cauza în care era și Iarovoi. Au fost reținute două persoane Chitaev și Agrici și anume în momentul când Agrici transmitea droguri lui Chitaev. A fost efectuată percheziție la domiciliul lui Chitaev, ulterior au fost depistate droguri și la Agrici. Acesta comunicase că drogurile au fost luate de la Iarovoi și că Iarovoi des înstrăina droguri contra plată. În ședința instanței de fond a declarat că, pe inculpat îl cunoaște din luna iulie- august 2018, când a parvenit o informație că mai multe persoane comercializează droguri în mun. Chișinău. Verificând informația dată și interceptând convorbirile telefonice cu Chitaev V., aceștia au fost reținuți în s. Botanica. În urma discuțiilor 5 aceștia au comunicat că în urma reținerii la ei au fost ridicate droguri, care au fost procurate spre realizare. Informația dată a fost verificată, fiind efectuată percheziția la domiciliul lui Iarovoi Anton. Agrici D. a comunicat concret că procura droguri – marijuana de la Iarovoi și aceasta nu este pentru prima dată; - declarațiile martorului Dimineața Vitalie date în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel, potrivit cărora a declarat că în perioada anului 2017 a activat în cadrul Direcției „Antidrog”, în calitate de investigator, ofițer principal. Fusese documentată o grupare criminal specializată în comercializarea de droguri. Din membri au fost Agrici Dumitru și Iarovoi Anton. A fost reținut Agrici la care s-au depistat droguri. Ulterior acesta a declarat că drogurile respective au fost procurate de la Iarovoi Anton, după care a fost efectuată percheziția la Iarovoi la domiciliu. Nu-și aduce aminte dacă au fost depistate droguri dar aparat artizanal a fost depistat cu siguranță. În ședința instanței de fond martorul a declarat instanței că, în vara anului 2017 când activa în calitate de ofițer de investigație direcția antidrog, a fost documentată activitatea unei grupări, care se ocupa de păstrarea și comercializarea drogurilor. Au fost documentate mai multe persoane, dintre care și Agrici V., la care în urma percheziției au fost depistate substanțe narcotice și care a comunicat că le-a procurat de la Iarovoi Anton. Ulterior a fost efectuată percheziția la Iarovoi Anton, unde a fost depistat aparat artizanal predestinat consumului de droguri. Au fost efectuată percheziția și în mijlocul de transport, în care obiecte interzise nu au fost depistate; - declarațiile martorului Agrici Dmitrii, date în ședința instanței de fond, că pe inculpat îl cunoaște mai mult de 10 ani, din școală. Cunoaște că ultimul a fumat. El a luat marijuana de la el de acasă, însă nu își amintește pe ce dată. Lua pe datorie, apoi achita, 120 lei un gram. A procurat de mai multe ori. Aceste acțiuni au avut loc în vara anului 2017. Nu își amintește de unde cunoștea că inculpatul comercializează substanțe narcotice. Când a fost reținut a avut asupra sa substanțe narcotice, dar nu își amintește de unde le-a procurat. De pe nr. de telefon pe care îl avea la acel moment nu a telefonat inculpatul în privința substanțelor narcotice. A fost reținut împreună cu Chitaev V., cu care s-a întâlnit în acea zi pentru a servi bere la el acasă. Pachețelul de marijuană depistat era preconizat pentru consum și pentru comercializare lui Chitaev V. Substanțele narcotice a procurat prin intermediul internetului, făcând legătură cu inculpatul, prin intermediul unei rețele, probabil „wiker”; - declarațiile martorului Rața Artiom date în ședința instanței de fond, că, îl cunoaște pe inculpat, deoarece au crescut împreună. Pe parcursul perioadei de jumătate de an în 2017 a locuit la inculpat. Într-o zi, vara, nu își amintește exact ziua, au ieșit afară să fumeze. Anton a mers undeva, iar peste aproximativ 5 minute, după ce a ieșit din garaj cu mașina, au ieșit încă 5 persoane, 2 dintre care au fost mascate. Aceștia l-au scos pe Anton din automobil și l-au pus pe sol. După care s-au dus în casă pentru efectuarea percheziției, nefiind prezentate careva acte 6 în acest sens. Toate persoanele vorbeau în limba română. Pe parcursul cât a locuit cu Anton nu a văzut ca acesta să consume substanțe narcotice sau să le înstrăineze cuiva. A mai menționat că, într-o zi s-a întâlnit cu Agrici D. și Chitaev V. care erau foarte frustrați și au comunicat că, pot fi condamnați la închisoare dacă nu vor colabora cu organele de poliție. La întrebarea sa de ce l-au ponegrit pe Anton, Chitaev nu a răspuns nimic, iar Agrici a comunicat că a vrut să se eschiveze de răspundere penală. În perioada cât locuia la inculpat, pe Chitaev V. și Agrici D. nu i-a văzut la el; - raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-4799 din 05.09.2017, întocmit de Centrul tehnico-criminalistic și expertize judiciare al IGP al MAI, conform căruia s-a stabilit că depunerile de substanță de culoarele cafenie depistate pe pereții interior al celor două fragmente de sticlă din plastic ridicate de la Iarovoi Anton, reprezintă cannabis cu masa 0,26 g.; - procesul verbal al examinării medicale de constatare a faptei de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și a naturii ei nr. 279 din 10.08.2017, prin care s-a stabilit că Iarovoi Anton la data respectivă ora 15:50 min., se afla în stare de ebrietate provocată de stupefiante. Analizând declarațiile martorilor, apreciindu-le, conform prevederilor art. 101 Cod Procedură Penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor cu celelalte probe, Colegiul penal a constatat că ele demonstrează cu certitudine vina inculpatului Iarovoi Anton în comiterea infracțiunii încriminate prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b), c) Cod penal și care combat poziția primei instanțe precum că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii incriminate, motiv din care Iarovoi Anton a fost achitat. Colegiul penal a reiterat că instanța în mod eronat si absolut neclar a dat o apreciere duală probei acuzării - declarațiilor martorului Agrici Dmitrii, și anume: - în motivarea sentinței supuse contestării, instanța de judecată, a apreciat ca fiind veridice, și inclusiv a pus la baza condamnării inculpatului Iarovoi Anton pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) din Codul penal declarațiile martorilor la proces, inclusiv cele date de către martorul Agrici Dmitrii, care a comunicat că cunoaște că inculpatul fuma și păstra marijuană la el acasă, iar declarațiile aceluiași martor - Agrici Dmitrii cu referire la faptul că el personal a procurat de la inculpatul Iarovoi Anton marijuană de mai multe ori, și inclusiv a luat pe datorie substanță narcotică, instanța de judecată le-a apreciat critic și nu a ținut cont de acestea la adoptarea sentinței, ignorându-le în totalitate și cu desăvârșire fără a ține cont că aceste declarații sunt confirmate și de către martorii Dimineață Vitalie și Cernalev Viorel, precum și de faptul că acestea au fost menținute de către martor și în cadrul confruntării efectuate cu inculpatul Iarovoi Anton Serghei. Instanța de fond, într-un mod nejustificat a dat apreciere duală uneia și 7 aceleiași probe, și anume declarațiilor martorului Agrici Dmitrii, apreciindu-le ca fiind veridice în sensul infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) din Codul penal și critic în sensul infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, or, una și aceeași probă nu poate fi interpretată atât în acuzare cât și în apărare. Astfel, fie declarațiile martorului sunt apreciate ca fiind veridice sau mincinoase. Colegiul Penal a constatat că în acțiunile inculpatului Iarovoi Anton sunt prezente semnele constitutive ale componenței de infracțiune prevăzută de art. 2171 alin. (3) lit. b) și c) Cod penal, circulația ilegală a drogurilor, în scop de înstrăinare, adică, procurarea, păstrarea și distribuirea drogurilor, săvârșită în scop de înstrăinare, de mai multe persoane, cu utilizarea drogurilor a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă și infracțiunea prevăzută la art. 217 alin. (2) Cod penal, circulația ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor fără scop de înstrăinare, adică, păstrarea substanțelor narcotice, săvârșită în proporții mari, fără scop de înstrăinare. Astfel, instanța de apel a constatat că, Iarovoi Anton, acționând cu intenție directă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, avînd scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor cu scop de înstrăinare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a dobândit și a păstrat droguri pe care atât personal cât și prin intermediul altor persoane inclusiv prin intermediul lui Agrici Dmitrii Andrei în circumstanțe de loc și timp nestabilite de organul de urmărire penală le-a comercializat pe teritoriul mun. Chișinău, inclusiv în sectorul Ciocana, mai multor persoane consumatori de droguri, până la 02.08.2017, când Agrici Dmitrii în moment ce se afla în municipiul Chișinău b-dul Xxxxxxx xx și încerca să-i comercializeze lui Chitaev Vladimir droguri contra sumei de 130 lei pentru un gram, au fost reținuți în flagrant de către colaboratorii organelor de drept. În urma efectuării percheziției corporale asupra lui Agrici Dmitrii, a fost depistat și ridicat un pachețel de tip zip-lock în care se afla o bucată de hârtie cu masă vegetală mărunțită de culoare verde cu miros specific, care, conform raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/l-R-4482, reprezintă - marijuană în cantitate de 0,032 gr., care conform Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006 privind Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie proporții mici. Tot el, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a dobândit și a păstrat la domiciliul său din municipiul Xxxxxxx, str. Xxxxxx x, apartamentul nr. x până la 10.08.2017 când în cadrul percheziției a fost descoperit și ridicat, de reprezentanții organelor de drept, un dispozitiv artizanal constituit din două jumătăți de butelie de polimer pe pereții interiori ai căreia s-au descoperit depuneri de substanță de culoare cafenie, care conform raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1 -R-4799 reprezintă rășină de cannabis, care se atribuie la substanțe stupefiante, cu masa de 0.26 gr., care conform Hotărârii Guvernului nr. 8 79 din 23.01.2006 privind Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie proporții mari. Colegiul penal a reținut că, în pofida faptului că vinovăția lui Iarovoi Anton în săvârșirea infracțiunii incriminate este dovedită deplin, instanța de judecată, contrar dispozițiilor art. 24 Cod de procedură penală, a admis unilateral poziția invocată de către partea apărării și fără a da o apreciere obiectivă probelor prezentate de partea acuzării și examinate în ședințele de judecată a hotărât achitarea inculpatului de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b), c) Cod penal. Colegiul penal a apreciat critic motivele invocate în sentința de achitare și anume că probele administrate de procuror nu confirmă faptul că inculpatul a săvârșit procurarea, păstrarea, distribuirea și alte operațiuni ilegale cu droguri, săvârșite în scop de înstrăinare, precum și înstrăinarea ilegală a drogurilor sau analoagelor acestora, săvârșită de două sau mai multe persoane, în proporții mari. Probatoriului administrat de organul de urmărire penală și prezentat de acuzatorul de stat în cadrul cercetării judecătorești, este constituit, preponderent, din date obținute din audierea martorului Agrici Dmitrii. Făcând o analiză a declarațiilor inculpatului Iarovoi Anton și a versiunii înaintate de el în susținerea apărării, raportându-le la materialul probator administrat, Colegiul penal a statuat că declarațiile inculpatului poartă un caracter declarativ, nu au fost confirmate de nici un procedeu probatoriu, or din conținutul declarațiilor martorilor rezultă că, martorul Agrici Dmitrii, care a comunicat că cunoaște că inculpatul fuma și păstra marijuană la el acasă. Declarațiile aceluiași martor Agrici Dmitrii cu referire la faptul că el personal a procurat de la inculpatul Iarovoi Anton marijuană de mai multe ori, și inclusiv a luat pe datorie substanță narcotică, neîntemeiat au fost apreciate critic de către instanța de fond, astfel că acestea urmează a fi luate în considerație la condamnarea inculpatului. Aceste declarații sunt confirmate și de către martorii Dimineață Vitalie, Cernalev Viorel, precum și de faptul că acestea au fost menținute de către martor și în cadrul confruntării efectuate cu inculpatul Iarovoi Anton. Colegiul penal a notat că, instanța de fond neîntemeiat a ajuns la concluzia de a-l achita pe Iarovoi Anton Serghei de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b), c) Cod Penal pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii incriminate. Or, fapta inculpatului întrunește elementele infracțiunii în baza cărora i-a fost înaintată învinuirea de către acuzatorul de stat și anume infracțiunea prevăzută de art. 2171 alin. (3) lit. b) și c) Cod penal, circulația ilegală a drogurilor, în scop de înstrăinare, adică, procurarea, păstrarea și distribuirea drogurilor, săvârșită în scop de înstrăinare, de mai multe persoane, cu utilizarea drogurilor a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă și infracțiunea prevăzută la art. 217 alin. (2) Cod penal, circulația ilegală a substanțelor narcotice, 9 psihotrope sau analoagelor lor fără scop de înstrăinare, adică, păstrarea substanțelor narcotice, săvârșită în proporții mari, fără scop de înstrăinare. Argumentele invocate de prima instanță precum că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii incriminate prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b), c) Cod Penal, nu au suport probatoriu și contravin probelor administrate, iar nerecunoașterea vinovăției de către inculpat nu echivalează cu achitarea acestuia, de vreme ce există probe pertinente și concludente care, în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor imputate, prevăzută de art. 2171 alin. (3) lit. b), c) Cod penal și art. 217 alin. (2) Cod penal. Colegiul penal a reiterat că, în privința complicilor Chitaev Vladimir și Agrici Dmitrii prin decizia rămasă definitivă a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 decembrie 2018, s-a admis apelul procurorului, s-a stabilit inculpaților Chitaev Vladimir și Agrici Dmitrii pe art. 2171 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, pedeapsa cu închisoare pe un termen de câte 3 ani fiecăruia, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de gestionarea substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor, fiecăruia, pe un termen de câte 5 ani, cu executarea pedepsei închisorii pe un termen de câte 5 ani, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciare de tip semiînchis. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, Colegiul penal, a ținut cont în conformitate cu prevederile art. 75 Codul Penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează ori atenuează răspunderea, de influenta pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viața ale familiei acestora, că circumstanțe atenuante și agravante în privința inculpatului nu au fost stabilite, că anterior inculpatul nu a fost tras la răspundere penală, nu a recunoscut vina, nu se căiește de cele comise, s-a eschivat de la prezentarea în ședința de judecată în instanța de apel, fapt pentru care a fost anunțat în căutare, concluzionând că corectarea și reeducarea acestuia este posibilă cu aplicarea pedepsei prevăzute de norma art. 2171 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de gestionarea substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 5 ani. Cu referire la capătul de învinuire a lui Iarovoi Anton în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, conform indicilor calificativi, circulația ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor fără scop de înstrăinare, adică, păstrarea substanțelor narcotice, săvârșite în proporții mari, fără scop de înstrăinare, Colegiul a reținut că, instanța de fond justificat a concluzionat vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii respective, dispunând încetarea procesului penal în privința lui Iarovoi Anton în săvârșirea infracțiunii 10 prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, din motivul intervenirii termenului de prescripție a tragerii la răspundere penală, eliberându-l de răspundere penală, or, inculpatul a comis infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod Penal în perioada de până la 10.08.2017, infracțiunea incriminată face parte din categoria celor ușoare, iar până la data pronunțării sentinței au trecut mai mult de 2 ani. Referitor la argumentul apelantului precum că, cheltuielile de judecată suportate pentru efectuarea expertizelor chimice în sumă de 3 360 lei, urmează a fi trecute în contul inculpatului Iarovoi Anton, Colegiul penal l-a apreciat ca fiind unul nefondat și urmează a fi respins neintervenind în sensul casării parțiale a hotărârii adoptate de către instanța de fond.

Temeinicia și legalitatea deciziei instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către: 5.1. Avocatul Ghenadie Danciuc în numele inculpatului, prin care, invocând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, solicită casarea totală a deciziei instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel. În motivarea recursului depus, invocă următoarele argumente: - instanța de apel neîntemeiat a făcut trimitere la decizia Curții de Apel din 03.12.2018, prin care au fost condamnați Agrici D. și Chițaev V. într-un alt proces dispus în baza art. 3641 Cod de procedură penală, or, decizia respectivă nu poate fi reținută în calitate de probă; - instanța de apel nu a luat în considerație conținutul declarațiilor martorului Agrici D. care a declarat că nu își amintește de unde a procurat substanța narcotică depistată de el și că declarațiile acestuia sunt despre unele circumstanțe la general, fără să facă referire la o dată concretă când martorul a procurat substanță narcotică de la inculpat. Iar declarațiile colaboratorilor de poliție se bazează pe informații din activitatea operativă de investigații și din auzite de la martorul Agrici D.; - la aprecierea probelor, instanța de apel nu a ținut cont de prevederile art. 101 Cod de procedură penală și nu a ținut cont de faptul că actul de învinuire nu este concret și nu este clar de ce a fost învinuit inculpatul. 5.2. Avocatul Viorel Slabu în numele inculpatului prin care, invocând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea totală a deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței. În motivarea recursului, invocă următoarele argumente: - instanța de apel nu a ținut cont de faptul că nu poate să pună la baza unei hotărâri de condamnare, declarațiile unor martori care nu au fost audiați în mod nemijlocit și nu a argumentat soluția de reținere ca pertinente a probelor acuzării; - fapta incriminată inculpatului a fost formulată în așa fel încât să fie dată o conotație penală acțiunilor lui Iarovoi Anton, deși probele prezentate nu confirmă 11 că inculpatul a săvârșit procurarea, păstrarea, distribuirea și alte operațiuni ilegale cu droguri, săvârșite în scop de înstrăinare, precum și înstrăinarea ilegală a drogurilor sau analoagelor acestora, săvârșită de două sau mai multe persoane, în proporții deosebit de mari; - acuzatorul de stat a prezentat probe precum procesul verbal de recunoaștere a persoanei, procesul verbal de examinare a obiectului, însă aceste probe nu indică în nici un caz asupra deținerii și înstrăinării substanțelor narcotice sau drogurilor de către inculpat, iar acuzarea nu a venit cu probe incontestabile și certe, care să confirme că faptele indicate în actul de acuzare îi sunt imputabile inculpatului; - instanța de apel a admis mai multe încălcări, atât cu privire la încadrarea juridică, cât și la aprecierea probelor; - învinuirea inculpatului este nefondată și ilegală, acesta urmând a fi achitat, deoarece fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii. 5.3. Pe marginea recursului declarat, procurorul depune referință prin care solicită respingerea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

Judecând recursurile ordinare declarate și verificând legalitatea hotărârii atacate în baza materialelor din dosar, Colegiul Penal lărgit conchide că acestea urmează a fi admise în conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit căror, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. În sensul art. 427 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată verificând dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Potrivit practicii cu privire la judecarea cauzelor penale în ordine de apel și conform art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a 12 fost comisă, în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate, dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual sau penal, au fost corect aplicate. Statuând asupra principiului respectării normelor de drept menționate, Colegiul penal lărgit, verificând și analizând per ansamblu decizia instanței de apel, raportată la criticele recurenților, constată că instanța de apel la adoptarea soluției nu a respectat întocmai prevederile legale, ignorând exigențele legii procesual-penale în partea motivării hotărârii, or în cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare, dacă eroarea constatată nu poate fi corectată de instanța de recurs. Potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, chiar dacă dispozițiile art. 6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale impun instanțele naționale să-și motiveze deciziile (hotărârea Boldea versus România), această obligație nu presupune existența unor răspunsuri detaliate la fiecare problemă ridicată, fiind suficient să fie examinate în mod real problemele esențiale care au fost supuse spre judecată instanței, iar în considerentele hotărârii trebuie să se regăsească argumentele care au stat la baza pronunțării acesteia. CtEDO a consemnat în repetate rânduri că, la judecarea cauzei de către instanța de apel și la adoptarea deciziei, aceasta nu se poate limita la preluarea totală sau parțială a motivării formulate de instanța de fond, ci trebuie să analizeze din nou cauza, în fapt și în drept, cu atât mai mult când este în situația pronunțării unei noi hotărâri, și să răspundă argumentat la criticile invocate de părți, or doar astfel se demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul examinării acestei cauze penale. La caz, au fost declarate două cereri de recurs, instanța fiind sesizată de avocatul Danciuc Ghenadie în numele inculpatului, care pledează pentru casarea integrală a deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată și de avocatul Viorel Slabu în numele inculpatului care pledează pentru casarea integrală a deciziei Curții de Apel și menținerea sentinței. Astfel, Colegiul lărgit constată că recurenții nu sunt de acord cu circumstanțele de fapt și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților și critică hotărârea anume sub acest aspect, invocând temeiurile de casare a deciziei instanței 13 de apel prevăzute la pct. 6), 8), 10), 12) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală. Ținând cont de motivele care au servit temei pentru pronunțarea soluției enunțate mai sus, Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind întemeiate argumentele apărătorilor inculpaților cu privire la netemeinicia soluției instanței de apel, din considerentele ce urmează a fi desfășurate în continuare. 6.1. Prevederile art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, statuează că sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Conform art. 385 alin. (1) pct. 1) - 3) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii. Potrivit prevederilor art. 394 alin. (3) pct. 1), 2) Cod de procedură penală, indicarea învinuirii pe baza căreia cauza în privința învinuitului a fost trimisă în judecată; descrierea circumstanțelor cauzei constatate de instanța de judecată și enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului, cu indicarea motivelor pentru care instanța respinge probele aduse în sprijinul acuzării. Nu se admite introducerea în sentința de achitare a unor formulări ce ar pune la îndoială nevinovăția celui achitat. Potrivit prevederilor art. 101 alin. (1) – (3) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Reprezentantul organului de urmărire penală sau judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. Nici o probă nu are o valoare dinainte stabilită pentru organul de urmărire penală sau instanța de judecată. Astfel, Colegiul reține că sentința de condamnare trebuie să conțină probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată, argumentându-se motivele admiterii sau respingerii probelor: atât de învinuire, cât și de apărare. În orice caz, se supun analizei toate probele examinate în ședință, indiferent de faptul că sunt cuprinse în cauza penală sau au fost prezentate de către părți direct în ședință. La examinarea cauzei în privința mai multor inculpați, sentința trebuie să conțină analiza probelor în privința fiecărui condamnat. În speță, din conținutul sentinței rezultă că, instanța de fond la examinarea cauzei, l-a recunoscut pe Iarovoi Anton vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 217 alin. (2) Cod penal, iar pe capătul de acuzare privind săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 2171 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, a dispus achitarea acestuia, însă la baza condamnării lui Iarovoi Anton în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, a pus tot probatoriul prezentat de acuzatorul de stat, fără a face diferență care probe au fost prezentate pentru dovedirea vinovăției acestuia pe capătul de 14 acuzare în baza art. 217 alin. (2) Cod penal și care pe capătul de acuzare în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), c) Cod penal. La fel, Colegiul constată că, în mod neclar au fost apreciate declarațiile martorului Agrici Dmitrii, mai întâi ca fiind veridice și confirmând vinovăția inculpatului pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) din Codul penal, după care, la motivarea soluției de achitare pe capătul de acuzare în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, instanța de judecată le-a apreciat critic, menționând că nu au fost confirmate. Totodată, instanța de fond dispunând achitarea inculpatului pe capătul de acuzare în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, nu a indicat motivele pentru care a respins probele aduse în sprijinul acuzării, nu le-a dat apreciere din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția. 6.2. Potrivit jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări, chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei. Însă, instanța de apel, examinând apelul declarat împotriva sentinței, deși a desființat sentința parțial, rejudecând cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță și pronunțând o nouă hotărâre de condamnare a inculpatului în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), c) Cod penal a comis la rândul său un șir de erori de drept. Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel la examinarea apelului declarat nu a respectat cerințele art. 414 Cod de procedură penală în legătură cu ce în baza temeiului pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, urmează a fi casată parțial decizia recurată, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, deoarece această eroare nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Potrivit art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, judecând apelul declarat împotriva sentinței de achitare, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare fără audierea învinuitului prezent, precum și a martorilor acuzării solicitați de părți. 15 Sentința de condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată incontestabil prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată. În speță, prin sentința instanței de fond Iarovoi Anton a fost achitat de sub învinuirea înaintată în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, pe motiv că nu s- a constatat existența faptei infracțiunii. Ulterior, instanța de apel prin admiterea apelului procurorului, a dispus recunoașterea vinovăției și condamnarea lui Iarovoi Anton în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, Colegiul lărgit reține că, potrivit materialelor cauzei în cadrul examinării apelului declarat în instanța de apel, cauza a fost judecată în lipsa inculpatului, care a fost anunțat în căutare, în ședința de judecată a instanței de apel, fiind audiați martorii Cernalev Viorel și Dimineața Vitalie, însă, martorii Agrici Dmitrii și Rața Artiom, nu au fost audiați din nou, astfel, la baza deciziei de condamnare, fiind puse declarațiile acestor martori, care au fost date în cadrul ședinței instanței de fond și puse la baza sentinței de achitare pe capătul de acuzare în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), c) Cod penal. Subsidiar, se reține că instanța de apel și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a instanței de apel și neconsemnate în procesul- verbal, cum ar fi declarațiile martorului Rața Artiom (f.d. 138-141, vol. III). Astfel, instanța de apel, rejudecând cauza și stabilind vinovăția inculpatului Iarovoi Anton în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, după o sentință de achitare, fără audierea propriu-zisă a martorilor acuzării și fără cercetarea nemijlocită a probelor, la care face referire în decizia sa, a pronunțat o hotărâre de condamnare, soluție care conține o eroare de drept, deoarece o motivare a unei atare soluții trebuie să rezulte și dintr-o administrare legală a probelor, în special atunci când se pronunță o nouă hotărâre, după regulile pentru judecarea în primă instanță. În atare situație, Colegiul penal lărgit consideră că decizia instanței de apel contravine prevederilor art. 414 ,417, 419 Cod de procedură penală, deoarece nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Cu atât mai mult, instanța de apel, rejudecând cauza și pronunțând o hotărâre de condamnare după o sentință de achitare, urma să verifice probele care au fost puse de instanța de fond la baza sentinței de achitare și să le respingă motivat. Rezumând cele menționate, Colegiul penal constată că în speță și-a găsit confirmare temeiul pentru recurs prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, ceea ce inevitabil duce la casarea deciziei instanței, cu dispunerea rejudecării cauzei în 16 aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Față de cele ce preced, Colegiul reiterează că, declanșând o continuare a judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat, produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept, în privința persoanelor care l-au declarat și vizavi de problemele ce le ridică aceștia. Prin alte cuvinte, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, în decizia adoptată trebuia să expună concluzia generală pe marginea apelului, precum și temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea criticilor invocate de apărare, analizând probele și indicând expres care sunt motivele respingerii unora și aprecierii critice a altora. Astfel, Colegiul penal conchide că instanța de apel la examinarea cauzei nu a cercetat probele prezentate de către părți sub toate aspectele, nu le-a verificat și analizat prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de vedere al coroborării acestora și nu și-a motivat soluția adoptată, de asemenea instanța de apel nu a făcut o analiză minuțioasă a chestiunilor de fapt criticate de procuror și astfel nu a soluționat fondul apelului declarat. În contextul dat, se specifică că pentru corectitudinea judecării prezentei cauze este important de a analiza minuțios toate probele acumulate în dosar, întrucât aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, iar justa apreciere contribuie la elucidarea adevărului și la echitatea procedurii desfășurate pentru toate părțile la proces, or în decizia instanței de apel lipsește analiza și aprecierea probelor. În mare parte soluția instanței de recurs de a dispune rejudecarea se bazează pe statuările Curții Europene în speța Năvoloacă c. Moldovei (cererea nr. 25236/02), hotărârea din 16.12.2008, unde Curtea având a se pronunța asupra acestei cauze a considerat că chestiunile care urmau a fi hotărâte de către Curtea Supremă de Justiție nu puteau fi examinate în mod corespunzător, ca chestiuni ce țin de un proces echitabil, fără o apreciere directă a circumstanțelor factologice prezentate de părți pe marginea speței deferite judecății (a se vedea Botten v. Norway, 19 februarie 1996, §§ 52 și 53, Reports of Judgments and Decisions 1996-I și Popovici, citată mai sus, § 72). Având în vedere că, Curtea Supremă de Justiție nu are competența să facă o examinare directă în fapt, ea are competența de a dispune rejudecarea cauzei de către instanța ierarhic inferioară. În cazul de față, ținând cont de viciile care afectează și sentința instanței de fond, echitatea cere ca Curtea Supremă de Justiție să dispună rejudecarea cauzei. În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel urmează să înlăture erorile menționate, să țină cont de împrejurările expuse care au servit temei de casare a soluției adoptate și în strictă conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor 17 administrate în instanța de judecată, inclusiv să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar în dependență de datele obținute să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, care să corespundă și prevederilor art. 417-418 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul Penal lărgit d e c i d e : Admite recursurile ordinare declarate de avocații Ghenadie Danciuc și Viorel Slabu în numele inculpatului, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2021, în cauza penală privindu-l pe IAROVOI Anton Xxxxxx și dispune rejudecarea cauzei, în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. IAROVOI Anton Xxxxxx urmează a fi eliberat imediat din penitenciar dacă a fost reținut în baza deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2021, dacă în privința acestuia nu este aplicată măsură preventivă sub formă de arest sau dacă acesta nu execută pedeapsa penală în baza altor hotărâri judecătorești. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 21 aprilie 2022. Președinte Iurie DIACONU Judecători Liliana CATAN Ion GUZUN Anatolie ȚURCAN Ghenadie PLĂMĂDEALĂ 18