1ra-170/2022 — art. 201-1 alin. 1 lit. b, art. 201-1 alin. 2 lit. c

1ra-170/2022 — art. 201-1 alin. 1 lit. b, art. 201-1 alin. 2 lit. c (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-170/2022

(1-20087750-01-1ra-03022022)

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

02 martie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Nadejda TOMA

judecători Liliana CATAN

Ion GUZUN

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Cazacu Dumitru în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2021, în cauza penală privindu-l pe

COLȚA Nicolae XXXXX, născut la

XXXXX, domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 27.07.2020-24.05.2021;

Instanța de apel: 04.06.2021-25.10.2021;

Instanța de recurs: 03.02.2022- 02.03.2022.

c o n s t a t ă:

fiind examinată conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală Colța Nicolae

a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de:

- art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal - la închisoare pe termen de 1 an;

- art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod Penal - la închisoare pe termen de 8 luni.

În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal prin cumulul parțial al pedepselor

aplicate, i s-a stabilit definitiv lui Colța Nicolae pedeapsă cu închisoare pe termen de 1

an și 1 lună, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

S-a încasat de la Colța Nicolae în bugetul de stat cheltuielile judiciare privind

efectuarea expertizei, în sumă de 320 lei.

începând cu anul 2013 până la data de 19 mai 2020 inclusiv locuiește cu cumnata sa

Ilașco Svetlana în XXXXX.

La data de 19 mai 2020, aproximativ la orele 19:00 Colța Nicolae, aflîndu-se la

domiciliu, a pornit o ceartă cu cumnata sa Ilașco Svetlana și ultima pentru a evita cearta,

a ieșit din casă și s-a îndreptat în direcția fântânii. Colța Nicolae a mers din urma ei și

a apucat-o de păr, a tras-o înapoi și a început a o lovi cu pumnii în regiunea spatelui,

capului, după care i-a răsucit mîna stângă.

Ca rezultat al acțiunilor ilegale intenționate ale lui Colța Nicolae asupra lui Ilașco

Svetlana s-a stabilit, conform raportului de expertiză judiciară nr. 202030D0029 din 04

iunie 2020, că la ultima au fost depistate leziuni corporale sub formă de luxație a

1

antebrațului stâng cu edem posttraumatic a țesuturilor moi la acest nivel, care se califică

ca vătămare corporală medie, au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui

obiect contodent dur și care condiționează o dereglare a sănătății de lungă durată.

Astfel, acțiunile inculpatului Colța Nicolae au fost încadrate de instanța de fond

în baza art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal, violența în familie, adică acțiunea

intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei,

manifestată prin maltratare, care au provocat vătămarea medie a sănătății.

Tot el, pe parcursul a mai multor ani, anul și dată concretă nu a fost posibil de

stabilit, însă cu certitudine până la data de 23 decembrie 2020, acționând cu intenție

directă, venind la domiciliul în XXXXX, în stare de ebrietate alcoolică și urmărind

scopul impunerii voinței și controlului asupra cumnatei sale Svetlana Ilașco, persoană,

care în virtutea prevederilor legale, reprezintă membru de familie, a inițiat conflicte cu

ultima în cadrul cărora o intimida, provocându-i stări de tensiune și suferință psihică,

manifestate prin ofense, luare în derâdere, înjurare, șantajare, umilire, amenințări

verbale, încercări de impunere de a întreține rapoarte sexuale, precum și prin maltratări

sistematice manifestate prin aplicarea de lovituri peste diferite regiuni ale corpului,

provocându-i în așa mod dureri fizice, fapte ce se întâmplau sistematic.

Astfel, la data de data de 23.12.2020, aproximativ la ora 10:00, Colța Nicolae,

venind la domiciliul mamei sale Nina Colța, situat în XXXXX, aflându-se în stare de

ebrietate alcoolică, acționând cu intenție directă, urmărind scopul impunerii voinței și

controlului asupra cumnatei sale Svetlana Ilașco, cu care locuia de aproximativ 9 ani,

persoană, care în virtutea prevederilor legale, reprezintă membru de familie, a inițiat

un conflict cu aceasta, în cadrul căruia a început a striga cu cuvinte necenzurate și a o

amenința cu răfuială fizică, în așa mod, provocându-i stări de tensiune și suferință

psihică, manifestate prin ofense, umilire, înjurare, amenințări, aceasta având mereu o

stare de anxietate și frică de a se afla la domiciliu cu ultimul, fapte ce se întâmplau

sistematic

Astfel, acțiunile inculpatului Colța Nicolae au fost încadrate de instanța de fond

în baza prevederilor art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal violența în familie, adică

acțiunea sau inacțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui

membru al familiei, manifestată prin izolare, intimidare în scop de impunere a voinței

sau a controlului personal asupra victimei.

avocatul Ivan Muntean în interesele inculpatului, care a solicitat casarea parțială a

sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță prin care lui Colța Nicolae să-i fie numită o pedeapsă mai blândă sub formă de

muncă neremunerată în folosul comunității.

În motivarea cerințelor sale, avocatul a invocat că:

- inculpatul a recunoscut integral acuzațiile și probele indicate în rechizitoriu,

nesolicitând administrarea de probe noi;

2

- în cadrul dezbaterilor judiciare inculpatul și partea apărării au invocat argumente

pentru numirea unei pedepse minime prevăzute pentru infracțiunile incriminate

inculpatului;

- atât partea acuzării cât și partea vătămată au solicitat instanței de fond ca pentru

infracțiunile săvârșite de către inculpat să-i fie aplicată o pedeapsă non privativă de

libertate, considerând că inculpatul nu este periculos pentru societate, astfel sancțiunea

aplicată fără izolarea acestuia își va atinge scopul de reeducare și corectare;

- în acțiunile inculpatului sunt prezente circumstanțe atenuante și anume faptul că

inculpatul a recunoscut pe deplin vinovăția solicitând examinarea cauzei în baza

probelor administrate la faza de urmărire penală, se căiește sincer de cele săvârșite, s-

a împăcat cu partea vătămată, ultima a susținut că îl iartă și nu are careva pretenții;

- menționează că inculpatul anterior nu a fost judecat, are la întreținere 3 copii

minori, la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află, precum și că a

conștientizat urmările ce au avut loc în rezultatul comiterii infracțiunii comise.

apelul apărătorul Ivan Muntean în interesele inculpatului a fost respins ca nefondat,

sentința s-a menținut fără modificări.

a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului care a fost dovedită cu

certitudine și fără echivoc, dând faptelor săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare

materialului probator administrat. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea

de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate,

respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din

punct de vedere al coroborării lor.

Privitor la categoria și termenul pedepsei penale, instanța de apel a conchis că

instanța de fond corect a aplicat prevederile legale și în conformitate cu prevederile art.

7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, precum și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului.

Astfel, instanța de apel a considerat că anume pedeapsa sub formă de închisoare

cu executare reală este echitabilă și suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică

a drepturilor și intereselor statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiunea

comisă de către inculpat. Pedeapsa stabilită inculpatului este aptă de a îndeplini

funcțiile și de a realiza scopul în contextul gradului de pericol social al faptei comise

de către acesta, cât și personalitatea inculpatului, urmărind în acest sens

comportamentul lui în viața socială, precum și cel dinainte și după săvârșirea

infracțiunii incriminate.

Subsecvent, s-a atestat că anterior, în perioada 2018-2020 Colța Nicolae a fost de

4 ori atras la răspundere contravențională pentru injurie și huliganism nu prea grav.

3

În acest context, o pedeapsă prea blândă va fi apreciată ca o atitudine tolerantă din

partea statului a comportamentului prejudiciabil și va diminua încrederea societății în

eficacitatea și echitatea sistemului de justiție. Or, practica judiciară demonstrează că o

pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru

corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Cu referire la cheltuielile de judecată, instanța de apel a reținut că instanța de fond

a dispus de a încasa de la Colța Nicolae în beneficiul statului cheltuielilor judiciare în

mărime de 320 lei, suportate în legătură cu efectuarea raportului de expertiză judiciară

nr.202030D0029 din 04 iunie 2020 (f.d. 32-33), în acest sens hotărârea primei instanțe

fiind în concordanță cu prevederile art. 227, 229 Cod de procedură penală.

interesele inculpatului a atacat-o cu recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei în partea stabilirii

pedepsei, rejudecarea cauzei cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri prin

care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată.

În motivare, recurentul a indicat că, instanța de apel s-a expus doar asupra poziției

părții acuzării și a omis a se exprima asupra cererii de apel depusă de către avocat.

Recurentul consideră că pedeapsa stabilită este prea aspră în raport cu acțiunile

inculpatului, or ultimul și-a recunoscut vina și a solicitat examinarea dosarului său

penal în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, și-a recunoscut vina

integral, a conlucrat cu organele de urmărire penală, s-a căit sincer și are la întreținere

3 copii minori.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului,

menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și

lipsit de temeiuri legale.

din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta

urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel.

Colegiul penal reține că recurentul, nefiind de acord cu decizia contestată o

critică, ca temei pentru recurs invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală.

Potrivit textului recursului se invocă ca temei de casare a deciziei instanței de apel

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise când instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar sau instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, însă verificând actele

cauzei, raportate la alegațiile recurentului, instanța de recurs consemnează că cele

4

invocate de recurent nu și-au găsit confirmare, iar soluția adoptată pe marginea acestei

cauze de către instanța de apel, este legală, întemeiată și urmează a fi menținută

integral.

Faptul că apărarea nu este de acord cu pedeapsa stabilită, considerând-o prea

aspră, nu poate servi temei pentru aplicarea în privința lui Colța Nicolae a pedepsei sub

formă de muncă neremunerată în folosul comunității.

Infracțiunea comisă de Colța Nicolae, prevăzută de art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod

penal se pedepsește cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de

ore sau cu închisoare de la 1 la 6 ani, iar art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal se

pedepsește cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 150 la 180 de ore sau

cu închisoare de până la 3 ani. Din cele menționate, instanța a ținut cont de cerințele

atât a acuzatorului de stat și a apărătorului și de impactul infracțiunii asupra societății,

și a aplicat prin 84 Cod penal închisoare pe termen de 1an și 1 lună. Schimbarea

pedepsei în muncă neremunerată în folosul comunității, conform solicitării recurentului

nu a fost argumentată, iar acesta nu motivează de ce instanța de recurs ar trebui să se

implice în schimbarea ei, motiv pentru care, se respinge solicitarea dată.

Față de lucrul judecat, Colegiul consideră că instanța de apel legal și întemeiat a

constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind pedeapsa aplicată

inculpatului în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și

prescripțiilor de drept material, just și argumentat a ținut cont de prevederile art. 7, 61,

75, 84 Cod penal, art. 3641 Cod de procedură penală, conform cărora la aplicarea legii

penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de

persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea penală.

Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a

altor persoane.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei

care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Inculpatul

care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să

se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de

reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu

închisoarea.

Prin urmare, instanța de apel just a concluzionat că în cazul în care inculpatul a

recunoscut vina, a comis 2 infracțiuni mai puțin gravă și gravă, cu cauzarea leziunilor

corporale, au fost stabilite circumstanțe atenuante (căința sincere), anterior a fost tras

la răspundere contravențională, stabilirea pedepsei cu muncă neremunerată ar

reprezenta o soluție de pedeapsă prea blândă, inechitabilă, inadecvată și

disproporțională în raport cu gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite și a scopului

pedepsei penale sub aspectul restabilirii echității sociale, corectării inculpatului,

5

prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lui, cât și a altor persoane.

Criticile formulate de recurent în recurs au format obiect de discuție la judecarea

cauzei în instanța de apel, care le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe

larg expusă în prezenta decizie la pct. 5, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește

pe deplin, or materialul probator al cauzei penale dovedește incontestabil legalitatea

temeiurilor de fapt și de drept care au dus la pronunțarea hotărârii recurate.

În acest punct de analiză, Colegiul consideră necesar de a face trimitere și la

jurisprudența constantă a Curții Europene, prin care s-a statuat cu titlul de principiu că,

în cazul în care instanța supremă refuză să admită o cauză din motivul că nu sunt

întrunite temeiurile legale pentru această cauză, o motivare foarte succintă poate

satisface cerințele art. 6 din Convenție. (cauza Bachowski v. Polonia din 02.11.2010).

Prin urmare, având în vedere considerentele menționate supra și raportând situația

reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul

penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat

prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar

criticele din recursul înaintat de avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului nu

și-au găsit confirmare.

Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Cazacu Dumitru în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

25 octombrie 2021, în cauza penală privindu-l pe COLȚA Nicolae XXXXX, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 22 aprilie 2022.

Președinte Nadejda TOMA

Judecător Liliana CATAN

Judecător Ion GUZUN

6