1ra-170/2022 — art. 201-1 alin. 1 lit. b, art. 201-1 alin. 2 lit. c

Prin sentința Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă, din 24 mai 2021, cauza fiind examinată conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală Colța Nicolae a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de: - art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal - la închisoare pe termen de 1 an; - art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod Penal - la închisoare pe termen de 8 luni. În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit definitiv lui Colța Nicolae pedeapsă cu închisoare pe termen de 1 an și 1 lună, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. S-a încasat de la Colța Nicolae în bugetul de stat cheltuielile judiciare privind efectuarea expertizei, în sumă de 320 lei.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, Colța Nicolae, începând cu anul 2013 până la data de 19 mai 2020 inclusiv locuiește cu cumnata sa Ilașco Svetlana în XXXXX. La data de 19 mai 2020, aproximativ la orele 19:00 Colța Nicolae, aflîndu-se la domiciliu, a pornit o ceartă cu cumnata sa Ilașco Svetlana și ultima pentru a evita cearta, a ieșit din casă și s-a îndreptat în direcția fântânii. Colța Nicolae a mers din urma ei și a apucat-o de păr, a tras-o înapoi și a început a o lovi cu pumnii în regiunea spatelui, capului, după care i-a răsucit mîna stângă. Ca rezultat al acțiunilor ilegale intenționate ale lui Colța Nicolae asupra lui Ilașco Svetlana s-a stabilit, conform raportului de expertiză judiciară nr. 202030D0029 din 04 iunie 2020, că la ultima au fost depistate leziuni corporale sub formă de luxație a 1 antebrațului stâng cu edem posttraumatic a țesuturilor moi la acest nivel, care se califică ca vătămare corporală medie, au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contodent dur și care condiționează o dereglare a sănătății de lungă durată. Astfel, acțiunile inculpatului Colța Nicolae au fost încadrate de instanța de fond în baza art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal, violența în familie, adică acțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată prin maltratare, care au provocat vătămarea medie a sănătății. Tot el, pe parcursul a mai multor ani, anul și dată concretă nu a fost posibil de stabilit, însă cu certitudine până la data de 23 decembrie 2020, acționând cu intenție directă, venind la domiciliul în XXXXX, în stare de ebrietate alcoolică și urmărind scopul impunerii voinței și controlului asupra cumnatei sale Svetlana Ilașco, persoană, care în virtutea prevederilor legale, reprezintă membru de familie, a inițiat conflicte cu ultima în cadrul cărora o intimida, provocându-i stări de tensiune și suferință psihică, manifestate prin ofense, luare în derâdere, înjurare, șantajare, umilire, amenințări verbale, încercări de impunere de a întreține rapoarte sexuale, precum și prin maltratări sistematice manifestate prin aplicarea de lovituri peste diferite regiuni ale corpului, provocându-i în așa mod dureri fizice, fapte ce se întâmplau sistematic. Astfel, la data de data de 23.12.2020, aproximativ la ora 10:00, Colța Nicolae, venind la domiciliul mamei sale Nina Colța, situat în XXXXX, aflându-se în stare de ebrietate alcoolică, acționând cu intenție directă, urmărind scopul impunerii voinței și controlului asupra cumnatei sale Svetlana Ilașco, cu care locuia de aproximativ 9 ani, persoană, care în virtutea prevederilor legale, reprezintă membru de familie, a inițiat un conflict cu aceasta, în cadrul căruia a început a striga cu cuvinte necenzurate și a o amenința cu răfuială fizică, în așa mod, provocându-i stări de tensiune și suferință psihică, manifestate prin ofense, umilire, înjurare, amenințări, aceasta având mereu o stare de anxietate și frică de a se afla la domiciliu cu ultimul, fapte ce se întâmplau sistematic Astfel, acțiunile inculpatului Colța Nicolae au fost încadrate de instanța de fond în baza prevederilor art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal violența în familie, adică acțiunea sau inacțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată prin izolare, intimidare în scop de impunere a voinței sau a controlului personal asupra victimei.

Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare, a fost atacată cu apel de către avocatul Ivan Muntean în interesele inculpatului, care a solicitat casarea parțială a sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care lui Colța Nicolae să-i fie numită o pedeapsă mai blândă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității. În motivarea cerințelor sale, avocatul a invocat că: - inculpatul a recunoscut integral acuzațiile și probele indicate în rechizitoriu, nesolicitând administrarea de probe noi; 2 - în cadrul dezbaterilor judiciare inculpatul și partea apărării au invocat argumente pentru numirea unei pedepse minime prevăzute pentru infracțiunile incriminate inculpatului; - atât partea acuzării cât și partea vătămată au solicitat instanței de fond ca pentru infracțiunile săvârșite de către inculpat să-i fie aplicată o pedeapsă non privativă de libertate, considerând că inculpatul nu este periculos pentru societate, astfel sancțiunea aplicată fără izolarea acestuia își va atinge scopul de reeducare și corectare; - în acțiunile inculpatului sunt prezente circumstanțe atenuante și anume faptul că inculpatul a recunoscut pe deplin vinovăția solicitând examinarea cauzei în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, se căiește sincer de cele săvârșite, s- a împăcat cu partea vătămată, ultima a susținut că îl iartă și nu are careva pretenții; - menționează că inculpatul anterior nu a fost judecat, are la întreținere 3 copii minori, la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află, precum și că a conștientizat urmările ce au avut loc în rezultatul comiterii infracțiunii comise.

Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2021, apelul apărătorul Ivan Muntean în interesele inculpatului a fost respins ca nefondat, sentința s-a menținut fără modificări.

În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptelor săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. Privitor la categoria și termenul pedepsei penale, instanța de apel a conchis că instanța de fond corect a aplicat prevederile legale și în conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Astfel, instanța de apel a considerat că anume pedeapsa sub formă de închisoare cu executare reală este echitabilă și suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiunea comisă de către inculpat. Pedeapsa stabilită inculpatului este aptă de a îndeplini funcțiile și de a realiza scopul în contextul gradului de pericol social al faptei comise de către acesta, cât și personalitatea inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul lui în viața socială, precum și cel dinainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate. Subsecvent, s-a atestat că anterior, în perioada 2018-2020 Colța Nicolae a fost de 4 ori atras la răspundere contravențională pentru injurie și huliganism nu prea grav. 3 În acest context, o pedeapsă prea blândă va fi apreciată ca o atitudine tolerantă din partea statului a comportamentului prejudiciabil și va diminua încrederea societății în eficacitatea și echitatea sistemului de justiție. Or, practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Cu referire la cheltuielile de judecată, instanța de apel a reținut că instanța de fond a dispus de a încasa de la Colța Nicolae în beneficiul statului cheltuielilor judiciare în mărime de 320 lei, suportate în legătură cu efectuarea raportului de expertiză judiciară nr.202030D0029 din 04 iunie 2020 (f.d. 32-33), în acest sens hotărârea primei instanțe fiind în concordanță cu prevederile art. 227, 229 Cod de procedură penală.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Cazacu Dumitru în interesele inculpatului a atacat-o cu recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri prin care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată. În motivare, recurentul a indicat că, instanța de apel s-a expus doar asupra poziției părții acuzării și a omis a se exprima asupra cererii de apel depusă de către avocat. Recurentul consideră că pedeapsa stabilită este prea aspră în raport cu acțiunile inculpatului, or ultimul și-a recunoscut vina și a solicitat examinarea dosarului său penal în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, și-a recunoscut vina integral, a conlucrat cu organele de urmărire penală, s-a căit sincer și are la întreținere 3 copii minori.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Colegiul penal reține că recurentul, nefiind de acord cu decizia contestată o critică, ca temei pentru recurs invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Potrivit textului recursului se invocă ca temei de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, însă verificând actele cauzei, raportate la alegațiile recurentului, instanța de recurs consemnează că cele 4 invocate de recurent nu și-au găsit confirmare, iar soluția adoptată pe marginea acestei cauze de către instanța de apel, este legală, întemeiată și urmează a fi menținută integral. Faptul că apărarea nu este de acord cu pedeapsa stabilită, considerând-o prea aspră, nu poate servi temei pentru aplicarea în privința lui Colța Nicolae a pedepsei sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității. Infracțiunea comisă de Colța Nicolae, prevăzută de art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal se pedepsește cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore sau cu închisoare de la 1 la 6 ani, iar art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal se pedepsește cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 150 la 180 de ore sau cu închisoare de până la 3 ani. Din cele menționate, instanța a ținut cont de cerințele atât a acuzatorului de stat și a apărătorului și de impactul infracțiunii asupra societății, și a aplicat prin 84 Cod penal închisoare pe termen de 1an și 1 lună. Schimbarea pedepsei în muncă neremunerată în folosul comunității, conform solicitării recurentului nu a fost argumentată, iar acesta nu motivează de ce instanța de recurs ar trebui să se implice în schimbarea ei, motiv pentru care, se respinge solicitarea dată. Față de lucrul judecat, Colegiul consideră că instanța de apel legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind pedeapsa aplicată inculpatului în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, just și argumentat a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75, 84 Cod penal, art. 3641 Cod de procedură penală, conform cărora la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoarea. Prin urmare, instanța de apel just a concluzionat că în cazul în care inculpatul a recunoscut vina, a comis 2 infracțiuni mai puțin gravă și gravă, cu cauzarea leziunilor corporale, au fost stabilite circumstanțe atenuante (căința sincere), anterior a fost tras la răspundere contravențională, stabilirea pedepsei cu muncă neremunerată ar reprezenta o soluție de pedeapsă prea blândă, inechitabilă, inadecvată și disproporțională în raport cu gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite și a scopului pedepsei penale sub aspectul restabilirii echității sociale, corectării inculpatului, 5 prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lui, cât și a altor persoane. Criticile formulate de recurent în recurs au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel, care le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 5, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, or materialul probator al cauzei penale dovedește incontestabil legalitatea temeiurilor de fapt și de drept care au dus la pronunțarea hotărârii recurate. În acest punct de analiză, Colegiul consideră necesar de a face trimitere și la jurisprudența constantă a Curții Europene, prin care s-a statuat cu titlul de principiu că, în cazul în care instanța supremă refuză să admită o cauză din motivul că nu sunt întrunite temeiurile legale pentru această cauză, o motivare foarte succintă poate satisface cerințele art. 6 din Convenție. (cauza Bachowski v. Polonia din 02.11.2010). Prin urmare, având în vedere considerentele menționate supra și raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar criticele din recursul înaintat de avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului nu și-au găsit confirmare.

În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul Penal d e c i d e : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2021, în cauza penală privindu-l pe COLȚA Nicolae XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 22 aprilie 2022. Președinte Nadejda TOMA Judecător Liliana CATAN Judecător Ion GUZUN 6