1ra-568/2022 — art. 192 alin. 1, 192 alin. 1, 192 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 09 iunie 2020, cauza fiind examinată conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală Spatarel Nicolae a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de: - art. 192 alin. (1) Cod penal (epizodul din 13.08.2019 – parte vătămată Druța Natalia) la 1 (un) an închisoare; - art. 192 alin. (1) Cod penal (epizodul din 16.08.2019 – parte vătămată Cobzac Doina) la 1 (un) an închisoare; - art. 192 alin. (1) Cod penal (epizodul din 08.10.2019 – parte vătămată Slănină Ina) la 1 (un) an închisoare. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, lui Spatarel Nicolae i-a fost stabilită o pedeapsa definitivă, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate, sub formă de închisoare pe termen de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. 1 Conform art. 90 Cod penal, pedeapsa cu închisoare numită lui Spatarel Nicolae a fost suspendată pe un termen de 4 (patru) ani și nu va fi executată dacă în termenul de probațiune fixat condamnatul Spatarel Nicolae, nu va săvârși o nouă infracțiune și prin comportare exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. Instanța de fond s-a pronunțat asupra corpurilor delicte.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, Spatarel Nicolae la 13 august 2019, aproximativ la orele 09:20, timpul nu a fost posibil de stabilit cu exactitate, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, în timp ce se deplasa cu microbuzul de pe ruta XXXXX, folosindu-se de neatenția lui Druța Natalia și de faptul că ruta era aglomerată, a sustras pe ascuns din geantă portmoneul acesteia în valoare de 200 lei în care se aflau bani în sumă de 232 lei și buletinul de identitate pe numele lui Druța Natalia, după care cu bunurile sustrase a părăsit microbuzul, cauzându-i astfel părții vătămate o daună materială în proporții considerabile în sumă de 432 lei. Tot el, acționând intenționat și înțelegând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, la 16 august 2019, în perioada de timp cuprinsă între orele 07:00 – 07:20, deplasându-se cu maxi-taxi de pe ruta cu XXXXX, profitând de aglomerația de pasageri formată dimineața în transportul public, efectuând acțiuni de a distrage atenția prin atingere și împingere în privința lui Cobzac Doina, a sustras din geanta de mână a ultimei care se afla asupra sa, portmoneul personal de culoare cafenie la preț de 400 lei, în care se aflau mijloace bănești în numerar în sumă totală de 2400 lei, precum și buletinul de identitate personal, depistând lipsa bunurilor la ieșirea din transport, pe XXXXX. Prin urmare, părții vătămate i-a fost cauzat un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 2800 lei. Tot el, la 08 octombrie 2019 aproximativ la ora 07:30, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, aflându-se în maxi taxiul de pe ruta 103, care se deplasa pe XXXXX, între stațiile de transport public din XXXXX, folosindu-se de neatenția pasagerului Slănină Ina, pe ascuns a sustras din geanta personală a acesteia, portmoneu din piele de culoare roșie la prețul de 800 lei, în care se aflau mijloace bănești 70 euro echivalent a 1360 lei, 1200 lei, patru carduri bancare „MAIB” și un buletin de identitate pe numele lui Slănină Ina, un card bancar „MAIB” pe numele Slănină Anton, după care cu bunurile sustrase s-a deplasat în direcție necunoscută. Drept urmare a acțiunilor infracționale a lui Spatarel Nicolae, părții vătămate Slănină Ina i-a fost cauzat un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 3360 lei. Astfel, prin acțiunile sale, Spatarel Nicolae a comis infracțiunea prevăzută de art. 192 alin. (1) Cod penal și anume, pungășie, adică, sustragerea din geantă a bunurilor altei persoane, 3 epizoade.

Nefiind de acord cu sentința, procurorul a declarat apel prin care a solicitat casarea parțială a sentinței în partea individualizării pedepsei penale, rejudecarea 2 cauzei potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță și pronunțarea unei noi hotărâri judecătorești prin care lui Spatarel Nicolae, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 192 alin. (1), 192 alin. (1), 192 alin. (1) Cod penal, de a- i stabili o pedeapsa definitivă, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor, sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani și 6 luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În rest sentința de menținut fără modificări. În motivarea cererii a invocat că, deși instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de drept și de fapt și just a concluzionat că inculpatul a comis anume infracțiunile imputate, la stabilirea pedepsei, nu a ținut cont de personalitatea și de caracteristica acestuia în societate, dar și de norma legală privind aplicarea pedepsei în cazul unui concurs de infracțiuni. S-a menționat că Spatarel Nicolae este predispus de a comite infracțiuni, anterior inculpatul fiind recunoscut vinovat de săvârșirea aceluiași tip de infracțiune. La stabilirea pedepsei instanța de fond a aplicat prevederile art. 90 Cod penal suspendând condiționat executarea pedepsei stabilite în privința inculpatului fără a motiva necesitatea soluției respective și fără a da aprecierea cuvenita prevederilor art. 61 și 75 Cod penal. Acuzarea considera că, tolerarea comportamentului inculpatului prin dispunerea suspendării pedepsei aplicate este nejustificată, or, inculpatul, conștientizând faptul că el nu este pedepsit efectiv și proporțional pentru faptele săvârșite, va deveni mult mai încrezut în impunitatea sa și ca urmare va continua să mai săvârșească infracțiuni. Având în vedere toate împrejurările cauzei, considera că pedeapsa solicitată de către acuzarea de stat de 3 ani și 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, o să convingă inculpatul de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare, iar menținerea pedepsei prea blânde, poate încuraja pe viitor săvârșirea altor infracțiuni din partea acestuia.

Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie 2021, apelul procurorului a fost admis, cu casarea parțială a sentinței în partea stabilirii pedepsei, prin excluderea art. 90 Cod penal și în această parte pronunță o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru primă instanță, după cum urmează: Spatarel Nicolae s-a considerat condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 192 alin. (1) Cod penal la 1 (unu) an închisoare, în baza art. 192 alin. (1) Cod penal la 1 (unu) an închisoare și în baza art. 192 alin. (1) Cod penal la 1 (unu) an închisoare. În conformitate cu art. 84 Cod penal pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate lui Spatarel Nicolae i s-a stabilit pedeapsa definitivă sub formă de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În rest sentința s-a menținut fără modificări.

În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului care a fost 3 dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite de inculpatul Spatarel Nicolae încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat. Astfel, analizând în ansamblu totalitatea probelor administrate și cercetate în cadrul întregului proces penal, verificate de către instanța de apel, considera întemeiată soluția instanței de fond privind recunoașterea inculpatului vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 192 alin. (1) Cod penal, aplicându-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 an (pentru fiecare episod), iar prin prisma art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate, o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani și 6 luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, însă, instanța de fond prin aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal cu suspendarea pedepsei pe un termen de 4 ani, i-a stabilit o pedeapsă prea blândă pentru concursul de infracțiuni comise de inculpat. Astfel, inculpatul a recunoscut vinovăția integral și sincer s-a căit de cele comise, înaintând o cerere în temeiul art. 3641 Cod de procedură penală, însă, acceptarea opțiunii de a fi examinată cauza în procedură simplificată nu substituie rezonanța infracțiunii și impactul acesteia asupra societății. Instanța de apel a considerat neîntemeiată concluzia instanței de fond, precum că, corijarea inculpatului ar fi posibilă prin aplicarea art. 90 Cod penal. Instanța de apel a remarcat că pedeapsa este echitabilă când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor părții vătămate, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune. Astfel, s-a ajuns la concluzia că, corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă prin izolarea acestuia de societate. La stabilirea pedepsei s-a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75-78 Cod penal, care stipulează expres că, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane. Instanța de apel a considerat că circumstanțele invocate de către prima instanță nu îndreptățesc faptele comise de către inculpat și deci, nu pot genera aplicarea unei pedepse neechitabile, mai mult, soluția adoptată de către prima instanță nu va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului, pentru a nu admite pe viitor săvârșirea a astfel de infracțiuni, or, aplicarea unor pedepse penale reale cu închisoare ar asigura conștientizarea de către Spatarel Nicolae a celor comise cu adoptarea unor concluzii corecte ce țin de comportamentul în societate. Mai mult, nu s-au stabilit careva circumstanțe excepționale sau alte circumstanțe care ar micșora gravitatea faptelor inculpatului, iar în calitate de circumstanțe atenuante au fost stabilite recunoașterea vinovăției și căina sinceră, pe când aceste circumstanțe au fost luate în considerație la examinarea cauzei în procedură simplificată în baza art. 3641 Cod de procedură penală, astfel, inculpatul beneficiind 4 de o reducere a pedepsei cu 1/3 din cea prevăzută de lege, deci acestor circumstanțe nu le pot fi redate dublă valoare juridică și aplicabilitate în suspendarea condiționată a executării pedepsei. La admiterea apelului, instanța de apel a menționat că inculpatul se află permanent în conflict cu legea și luând în considerație caracteristica acestuia s-a constatat că menținerea unei astfel de pedepsei cu aplicarea art. 90 Cod penal față de ultimul este irelevantă, prin urmare, inculpatului urma să-i aplice o pedeapsă echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei penale.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Slabu Viorel în interesele inculpatului a atacat-o cu recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 13) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei și încetarea procesului penal de învinuire a lui Spatarel Nicolae de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 192 alin. (l), 192 alin. (l) și 192 alin. (l) Cod penal, în legătură cu aplicarea prevederilor art. 2 alin. (l) din Legea nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. În motivare recurentul a indicat că, la data de 31.12.2021 în Monitorul Oficial nr. 325-333 a fost publicată Legea nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Recurentul atestă că inculpatului î-i sunt aplicabile prevederile Legii nr. 243/2021. Fapta prejudiciabilă de care este învinuit inculpatul reprezintă o infracțiune ușoară, care este sancționată cu o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de până la 2 ani, adică se încadrează în limita de 7 ani stabilită prin legea specială. La fel, infracțiunea prevăzută de art. 192 alin. (l) Cod penal nu este enumerată la art. 6 lit. d) din Legea nr. 243/2021, ceea ce presupune că făptuitorului care a comis o fapta încadrată în această normă poate fi amnistiat. Anterior, Spatarel Nicolae nu a fost absolvit de răspundere penală în baza actului de amnistie sau grațiere. Astfel, conchide recurentul, că atât Codul de procedură penală, în vigoare din 12.06.2003, cât și Legea nr. 243/2021, în vigoare din 31.12.2021, sunt legi organice, însă, ținând cont de faptul că ultima este o legea mai nouă, urmează să fie emisă o sentință de încetare a procesului penal.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat 5 împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Din conținutul recursului declarat, se reține că, recurentul invocă temeiul de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 13) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când a intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului. Colegiul penal evidențiază că, în esență, criticele părții apărării se axează pe ideea că a intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului și anume - Legea nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Însă, verificând alegațiile recurentului, în raport cu actele cauzei, Colegiul conchide că acestea sunt neîntemeiate. Prin urmare, chestiunea abordată, odată apărută după pronunțarea deciziei de către instanța de apel, care, împreună cu sentința au devenit definitive și executorii în virtutea prevederilor art. 415 alin. (3), 466 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (5) Cod de procedură penală, nu cade sub incidența procedurii de recurs ordinar, neconstituind erori de drept comise de instanțele de fond și de apel care urmează a fi reparate pe această cale de atac. Ori, conform art. 65 alin. (3) pct. 1) Cod de procedură penală, persoana în privința căreia sentința a devenit definitivă se numește condamnat, dacă sentința este de condamnare, iar aplicarea actului de amnistie față de persoana condamnată, a cărei sentință a devenit definitivă și executorie, se soluționează, deja, la etapa executării pedepsei, în corespundere cu prevederile art. 469 alin. (1) pct. 15) - 472 Cod de procedură penală. Mai mult, urmează a fi abordată problema enunțată în instanța de judecată cu respectarea prevederilor art. 2 alin. (3) al Legii vizate, încetarea procesului penal conform alin. (1) și (2) are loc cu acordul scris al persoanei bănuite, învinuite sau inculpate. În materialele dosarului, recursul este înaintat și semnat de apărătorul inculpatului fără cererea cu acordul scris al inculpatului. Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, că s-au aplicat inculpatului pedepse individualizate conform prevederilor legale, și că recursul ordinar este vădit neîntemeiat. Prin urmare, având în vedere considerentele menționate supra și raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură 6 penală, iar criticele din recursul înaintat de avocatul Slabu Viorel, sunt vădit neîntemeiate.

În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul Penal d e c i d e : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Slabu Viorel în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie 2021, în cauza penală privindu-l pe SPATAREL Nicolae XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 26 iulie 2022. Președinte Nadejda TOMA Judecător Liliana CATAN Judecător Ion GUZUN 7