1ra-568/2022 — art. 192 alin. 1, 192 alin. 1, 192 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 192 alin. 1, 192 alin. 1, 192 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 13 CPP
1ra-568/2022 — art. 192 alin. 1, 192 alin. 1, 192 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-568/2022
(1-19156839-01-1ra-11042022)
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
25 mai 2022 mun. Chișinău
Colegiul Penal în următoarea componență:
președinte Nadejda TOMA
judecători Liliana CATAN
Ion GUZUN
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul
Slabu Viorel în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie 2021, în cauza penală privindu-l
pe
SPATAREL Nicolae XXXXX, născut la
XXXXX, domiciliat în XXXXX.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 03.10.2019 -09.06.2020;
Instanța de apel: 12.10.2020 - 16.12.2021;
Instanța de recurs: 11.04.2022- 25.05.2022.
c o n s t a t ă:
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 09 iunie 2020, cauza
fiind examinată conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală Spatarel
Nicolae a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunilor
prevăzute de:
- art. 192 alin. (1) Cod penal (epizodul din 13.08.2019 – parte vătămată Druța
Natalia) la 1 (un) an închisoare;
- art. 192 alin. (1) Cod penal (epizodul din 16.08.2019 – parte vătămată Cobzac
Doina) la 1 (un) an închisoare;
- art. 192 alin. (1) Cod penal (epizodul din 08.10.2019 – parte vătămată Slănină
Ina) la 1 (un) an închisoare.
Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, lui Spatarel Nicolae i-a fost stabilită o
pedeapsa definitivă, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor
aplicate, sub formă de închisoare pe termen de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni, cu executare
în penitenciar de tip semiînchis.
1
Conform art. 90 Cod penal, pedeapsa cu închisoare numită lui Spatarel Nicolae
a fost suspendată pe un termen de 4 (patru) ani și nu va fi executată dacă în termenul
de probațiune fixat condamnatul Spatarel Nicolae, nu va săvârși o nouă infracțiune și
prin comportare exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.
Instanța de fond s-a pronunțat asupra corpurilor delicte.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, Spatarel
Nicolae la 13 august 2019, aproximativ la orele 09:20, timpul nu a fost posibil de
stabilit cu exactitate, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, în
timp ce se deplasa cu microbuzul de pe ruta XXXXX, folosindu-se de neatenția lui
Druța Natalia și de faptul că ruta era aglomerată, a sustras pe ascuns din geantă
portmoneul acesteia în valoare de 200 lei în care se aflau bani în sumă de 232 lei și
buletinul de identitate pe numele lui Druța Natalia, după care cu bunurile sustrase a
părăsit microbuzul, cauzându-i astfel părții vătămate o daună materială în proporții
considerabile în sumă de 432 lei.
Tot el, acționând intenționat și înțelegând caracterul prejudiciabil al acțiunilor
sale, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, la 16 august 2019, în
perioada de timp cuprinsă între orele 07:00 – 07:20, deplasându-se cu maxi-taxi de pe
ruta cu XXXXX, profitând de aglomerația de pasageri formată dimineața în
transportul public, efectuând acțiuni de a distrage atenția prin atingere și împingere în
privința lui Cobzac Doina, a sustras din geanta de mână a ultimei care se afla asupra
sa, portmoneul personal de culoare cafenie la preț de 400 lei, în care se aflau mijloace
bănești în numerar în sumă totală de 2400 lei, precum și buletinul de identitate
personal, depistând lipsa bunurilor la ieșirea din transport, pe XXXXX. Prin urmare,
părții vătămate i-a fost cauzat un prejudiciu material considerabil în sumă totală de
2800 lei.
Tot el, la 08 octombrie 2019 aproximativ la ora 07:30, urmărind scopul
sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, aflându-se în maxi taxiul de pe ruta
103, care se deplasa pe XXXXX, între stațiile de transport public din XXXXX,
folosindu-se de neatenția pasagerului Slănină Ina, pe ascuns a sustras din geanta
personală a acesteia, portmoneu din piele de culoare roșie la prețul de 800 lei, în care
se aflau mijloace bănești 70 euro echivalent a 1360 lei, 1200 lei, patru carduri bancare
„MAIB” și un buletin de identitate pe numele lui Slănină Ina, un card bancar „MAIB”
pe numele Slănină Anton, după care cu bunurile sustrase s-a deplasat în direcție
necunoscută. Drept urmare a acțiunilor infracționale a lui Spatarel Nicolae, părții
vătămate Slănină Ina i-a fost cauzat un prejudiciu material considerabil în sumă totală
de 3360 lei.
Astfel, prin acțiunile sale, Spatarel Nicolae a comis infracțiunea prevăzută de
art. 192 alin. (1) Cod penal și anume, pungășie, adică, sustragerea din geantă a
bunurilor altei persoane, 3 epizoade.
Nefiind de acord cu sentința, procurorul a declarat apel prin care a solicitat
casarea parțială a sentinței în partea individualizării pedepsei penale, rejudecarea
2
cauzei potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță și pronunțarea unei noi hotărâri
judecătorești prin care lui Spatarel Nicolae, recunoscut vinovat de săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 192 alin. (1), 192 alin. (1), 192 alin. (1) Cod penal, de a-
i stabili o pedeapsa definitivă, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al
pedepselor, sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani și 6 luni, cu executare în
penitenciar de tip semiînchis. În rest sentința de menținut fără modificări.
În motivarea cererii a invocat că, deși instanța de judecată corect a stabilit
circumstanțele de drept și de fapt și just a concluzionat că inculpatul a comis anume
infracțiunile imputate, la stabilirea pedepsei, nu a ținut cont de personalitatea și de
caracteristica acestuia în societate, dar și de norma legală privind aplicarea pedepsei
în cazul unui concurs de infracțiuni. S-a menționat că Spatarel Nicolae este predispus
de a comite infracțiuni, anterior inculpatul fiind recunoscut vinovat de săvârșirea
aceluiași tip de infracțiune.
La stabilirea pedepsei instanța de fond a aplicat prevederile art. 90 Cod penal
suspendând condiționat executarea pedepsei stabilite în privința inculpatului fără a
motiva necesitatea soluției respective și fără a da aprecierea cuvenita prevederilor art.
61 și 75 Cod penal.
Acuzarea considera că, tolerarea comportamentului inculpatului prin dispunerea
suspendării pedepsei aplicate este nejustificată, or, inculpatul, conștientizând faptul
că el nu este pedepsit efectiv și proporțional pentru faptele săvârșite, va deveni mult
mai încrezut în impunitatea sa și ca urmare va continua să mai săvârșească infracțiuni.
Având în vedere toate împrejurările cauzei, considera că pedeapsa solicitată de
către acuzarea de stat de 3 ani și 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip
semiînchis, o să convingă inculpatul de necesitatea respectării legii penale și evitarea
în viitor a săvârșirii unor fapte similare, iar menținerea pedepsei prea blânde, poate
încuraja pe viitor săvârșirea altor infracțiuni din partea acestuia.
Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie
2021, apelul procurorului a fost admis, cu casarea parțială a sentinței în partea
stabilirii pedepsei, prin excluderea art. 90 Cod penal și în această parte pronunță o
nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru primă instanță, după cum urmează:
Spatarel Nicolae s-a considerat condamnat pentru săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 192 alin. (1) Cod penal la 1 (unu) an închisoare, în baza art. 192 alin.
(1) Cod penal la 1 (unu) an închisoare și în baza art. 192 alin. (1) Cod penal la 1 (unu)
an închisoare.
În conformitate cu art. 84 Cod penal pentru concurs de infracțiuni prin cumul
parțial al pedepselor aplicate lui Spatarel Nicolae i s-a stabilit pedeapsa definitivă sub
formă de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare cu executare în penitenciar de tip
semiînchis.
În rest sentința s-a menținut fără modificări.
În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, instanța de
fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului care a fost
3
dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite de inculpatul Spatarel
Nicolae încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat.
Astfel, analizând în ansamblu totalitatea probelor administrate și cercetate în
cadrul întregului proces penal, verificate de către instanța de apel, considera
întemeiată soluția instanței de fond privind recunoașterea inculpatului vinovat de
comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 192 alin. (1) Cod penal, aplicându-i
pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 an (pentru fiecare episod), iar
prin prisma art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial
al pedepselor aplicate, o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani și 6
luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, însă, instanța de fond prin aplicarea
prevederilor art. 90 Cod penal cu suspendarea pedepsei pe un termen de 4 ani, i-a
stabilit o pedeapsă prea blândă pentru concursul de infracțiuni comise de inculpat.
Astfel, inculpatul a recunoscut vinovăția integral și sincer s-a căit de cele comise,
înaintând o cerere în temeiul art. 3641 Cod de procedură penală, însă, acceptarea
opțiunii de a fi examinată cauza în procedură simplificată nu substituie rezonanța
infracțiunii și impactul acesteia asupra societății.
Instanța de apel a considerat neîntemeiată concluzia instanței de fond, precum
că, corijarea inculpatului ar fi posibilă prin aplicarea art. 90 Cod penal. Instanța de
apel a remarcat că pedeapsa este echitabilă când ea impune infractorului lipsuri și
restricții ale drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este
suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor părții
vătămate, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune.
Astfel, s-a ajuns la concluzia că, corectarea și reeducarea inculpatului este
posibilă prin izolarea acestuia de societate.
La stabilirea pedepsei s-a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75-78 Cod penal,
care stipulează expres că, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un
mijloc de corectare și reeducare a condamnatului. Pedeapsa are drept scop restabilirea
echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi
infracțiuni, atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane.
Instanța de apel a considerat că circumstanțele invocate de către prima instanță
nu îndreptățesc faptele comise de către inculpat și deci, nu pot genera aplicarea unei
pedepse neechitabile, mai mult, soluția adoptată de către prima instanță nu va atinge
scopul de corectare și reeducare a inculpatului, pentru a nu admite pe viitor săvârșirea
a astfel de infracțiuni, or, aplicarea unor pedepse penale reale cu închisoare ar asigura
conștientizarea de către Spatarel Nicolae a celor comise cu adoptarea unor concluzii
corecte ce țin de comportamentul în societate.
Mai mult, nu s-au stabilit careva circumstanțe excepționale sau alte circumstanțe
care ar micșora gravitatea faptelor inculpatului, iar în calitate de circumstanțe
atenuante au fost stabilite recunoașterea vinovăției și căina sinceră, pe când aceste
circumstanțe au fost luate în considerație la examinarea cauzei în procedură
simplificată în baza art. 3641 Cod de procedură penală, astfel, inculpatul beneficiind
4
de o reducere a pedepsei cu 1/3 din cea prevăzută de lege, deci acestor circumstanțe
nu le pot fi redate dublă valoare juridică și aplicabilitate în suspendarea condiționată
a executării pedepsei. La admiterea apelului, instanța de apel a menționat că inculpatul
se află permanent în conflict cu legea și luând în considerație caracteristica acestuia
s-a constatat că menținerea unei astfel de pedepsei cu aplicarea art. 90 Cod penal față
de ultimul este irelevantă, prin urmare, inculpatului urma să-i aplice o pedeapsă
echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei penale.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Slabu Viorel în
interesele inculpatului a atacat-o cu recurs ordinar, invocând prevederile art. 427
alin. (1) pct. 13) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei și încetarea
procesului penal de învinuire a lui Spatarel Nicolae de săvârșirea infracțiunii
prevăzute la art. 192 alin. (l), 192 alin. (l) și 192 alin. (l) Cod penal, în legătură cu
aplicarea prevederilor art. 2 alin. (l) din Legea nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia
în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii
Moldova.
În motivare recurentul a indicat că, la data de 31.12.2021 în Monitorul Oficial
nr. 325-333 a fost publicată Legea nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură
cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.
Recurentul atestă că inculpatului î-i sunt aplicabile prevederile Legii nr. 243/2021.
Fapta prejudiciabilă de care este învinuit inculpatul reprezintă o infracțiune
ușoară, care este sancționată cu o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de
până la 2 ani, adică se încadrează în limita de 7 ani stabilită prin legea specială.
La fel, infracțiunea prevăzută de art. 192 alin. (l) Cod penal nu este enumerată la
art. 6 lit. d) din Legea nr. 243/2021, ceea ce presupune că făptuitorului care a comis
o fapta încadrată în această normă poate fi amnistiat.
Anterior, Spatarel Nicolae nu a fost absolvit de răspundere penală în baza actului
de amnistie sau grațiere.
Astfel, conchide recurentul, că atât Codul de procedură penală, în vigoare din
12.06.2003, cât și Legea nr. 243/2021, în vigoare din 31.12.2021, sunt legi organice,
însă, ținând cont de faptul că ultima este o legea mai nouă, urmează să fie emisă o
sentință de încetare a procesului penal.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului,
menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și
lipsit de temeiuri legale.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza
materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta
urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală
instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat
5
împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității
acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel
pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond
și de apel.
Din conținutul recursului declarat, se reține că, recurentul invocă temeiul de
casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 13) Cod de procedură penală, potrivit căruia
hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel în cazul când a intervenit o lege penală mai
favorabilă condamnatului. Colegiul penal evidențiază că, în esență, criticele părții
apărării se axează pe ideea că a intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului
și anume - Legea nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea
a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Însă, verificând
alegațiile recurentului, în raport cu actele cauzei, Colegiul conchide că acestea sunt
neîntemeiate.
Prin urmare, chestiunea abordată, odată apărută după pronunțarea deciziei de
către instanța de apel, care, împreună cu sentința au devenit definitive și executorii în
virtutea prevederilor art. 415 alin. (3), 466 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (5) Cod de
procedură penală, nu cade sub incidența procedurii de recurs ordinar, neconstituind
erori de drept comise de instanțele de fond și de apel care urmează a fi reparate pe
această cale de atac.
Ori, conform art. 65 alin. (3) pct. 1) Cod de procedură penală, persoana în
privința căreia sentința a devenit definitivă se numește condamnat, dacă sentința este
de condamnare, iar aplicarea actului de amnistie față de persoana condamnată, a cărei
sentință a devenit definitivă și executorie, se soluționează, deja, la etapa executării
pedepsei, în corespundere cu prevederile art. 469 alin. (1) pct. 15) - 472 Cod de
procedură penală.
Mai mult, urmează a fi abordată problema enunțată în instanța de judecată cu
respectarea prevederilor art. 2 alin. (3) al Legii vizate, încetarea procesului penal
conform alin. (1) și (2) are loc cu acordul scris al persoanei bănuite, învinuite sau
inculpate. În materialele dosarului, recursul este înaintat și semnat de apărătorul
inculpatului fără cererea cu acordul scris al inculpatului.
Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis
erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea atacată cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția, că s-au aplicat inculpatului pedepse
individualizate conform prevederilor legale, și că recursul ordinar este vădit
neîntemeiat.
Prin urmare, având în vedere considerentele menționate supra și raportând
situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală,
Colegiul penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a
respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură
6
penală, iar criticele din recursul înaintat de avocatul Slabu Viorel, sunt vădit
neîntemeiate.
În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul
Penal
d e c i d e :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Slabu Viorel în numele
inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16
decembrie 2021, în cauza penală privindu-l pe SPATAREL Nicolae XXXXX, ca fiind
vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 26 iulie 2022.
Președinte Nadejda TOMA
Judecător Liliana CATAN
Judecător Ion GUZUN
7