1ra-2147/21 — art.art.186 alin.2 lit. c, 186 alin. 2 lit. c, d CP

Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 24 iunie 2020, Moscal Alexei a fost achitat în baza: - art.186 alin.(2) lit. c) Cod penal, (episodul furtului de la partea vătămată Cernei Maria); - art.186 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal, (episodul furtului de la partea vătămată Nour Valentina).

Potrivit sentinței s-a stabilit că, prin rechizitoriu inculpatul Moscal Alexei a fost învinuit în aceea că: Pe episodul părții vătămate Cernei Maria: Moscal Alexei în perioada de timp cuprinsă între 28.12.2014 - 01.02.2015, cu scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, din intenții de profit, prin forțarea ușii de la intrare și deteriorarea lacătului, a pătruns în beciul din gospodăria cet. Burcun Aliona locuitoare a s. XXXXX, raionul XXXXX, de unde, în mod ascuns, a sustras: o plasă de pescuit peste, confecționată din ață, de culoare albă-gălbuie, cu lungimea de 50 metri, înălțimea de 2,5 metri și ochiul de 7 cm, cu 1 prețul de 4 000 lei; o plasă de pescuit pește, confecționată din fibră de plastic, cu lungimea de 80 de metri, înălțimea de 4 metri și ochiul de 6 cm, iar la capătul plasei fiind două plombe din masă plastică, de culoare albastră cu nr. XXXXX, XXXXX, cu prețul de 1 200 lei; 5 plase, confecționate din ață de culoare albastră și carcasă metalică sub formă de cerc, pentru pescuit raci, cu prețul uneia de 150 lei, în sumă totală de 750 lei, prin ce i-a cauzat proprietarului Cernei Maria locuitoare a s. XXXXX, raionul XXXXX un prejudiciu material, în sumă totală de 5 950 lei. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, acțiunile lui Moscal Alexei de către procuror au fost calificate în baza art.186 alin.(2) lit. c) Cod penal, individualizată prin „ Furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în încăpere sau alt loc pentru depozitare sau locuință”. Pe episodul părții vătămate Nour Valentina: Moscal Alexei pe martie 2017, în intervalul de timp cuprins între orele 08:50 - 10:30, cu scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, din intenții de profit, prin forțarea ușii de la intrare cu o bara metalică și scoatere belciugului din ușă, a pătruns în casa de locuit a cet. Nour Valentina locuitoare a s. XXXXX r-nul XXXXX, de unde în mod ascuns, a sustras bani în numerar în sumă de 13 000 lei, prin ce i-a cauzat proprietarei Nour Valentina un prejudiciu material considerabil. Pe baza stării de fapt expuse mai sus acțiunile lui Moscal Alexei de către procuror au fost calificate în baza art.186 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal, individualizată prin „ Furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în încăpere sau alt loc pentru depozitare sau locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile”.

Procurorul, a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Moscal Alexei să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art.186 alin.(2) lit. c) Cod penal, (episodul furtului de la partea vătămată Cernei Maria) la 2 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; - art.186 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal, (episodul furtului de la partea vătămată Nour Valentina) la 2 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Conform art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial a pedepselor, a-i stabili pedeapsă definitivă de 3 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. A încasa de la inculpat cheltuielile judiciare în sumă de 6 720 lei, pentru efectuarea expertizelor judiciare. În motivarea cerințelor sale a invocat că, vina lui Moscal Alexei în comiterea infracțiunilor în care a fost pus sub învinuire a fost probată prin probele acumulate în cadrul urmăririi penale care a fost cercetate în cadrul ședinței de judecată. Astfel, la prima audiere Cenei Maria nu a declarat de sigilii nu înseamnă că declarațiile ei nu corespund realității, ori ei putea să-i scape acest moment fiindcă din beci au fost sustrase mai multe bunuri materiale și nu numai cele ce figurează 2 în ordonanța de învinuire. Deja când i-au fost prezentate plasele la sediul Inspectoratului de poliție Rezina de către ofițerul de urmărire penală, ea și-a adus aminte de sigiliile de la plasă și anume acestea erau scrise într-un caiet și personal, a scris în procesul-verbal de audiere suplimentară a părții vătămate, că aceste plase au fost sustrase. La fel a recunoscut și răcilele. Acestea nu au fost indicate în ordonanța de pornire, deoarece nu a cunoscut despre sustragerea lor, ulterior a stabilit cu au fost sustrase și alte bunuri pe care le-a declarat suplimentar organului de urmărire penală. De asemenea, procurorul a menționat că, în situația în care martorii Josan Ion și Josan Igor au fost audiați de către un organ necompetent și nu s-a luat în considerație declarațiile lor la adoptarea sentinței, din ce motiv acestea au fost audiați atât în primul complet de judecată cât și în al doilea complet de judecată, au răspuns la întrebările părților și instanței de judecată. Martorii în cauză au dat declarații veridice în instanța de judecată în care clar au spus că inculpatul Moscal Alexei a adus plasele și răcilele. Referitor la declarațiile martorului Tocană Olga, procurorul a considerat că acestea corespund realității, deoarece anume în urma acestor declarații privind direcția unde a fugit infractorul, colaboratorii de poliție s-au deplasat în mina de piatră unde au găsit banii, mănușile, fapt care a fost probat și care nu este negat de către instanță. Culoarea mânușilor depistate în mina de piatră corespunde cu declarațiile acestui martor. Totodată, martorul Scufinschii Marian fiind audiat în ședința de judecată din 05.12.2019, a menționat că în ziua comiterii furtului la dus pe Moscal Alexei. Acesta era cu soția lui și l-a preluat de lângă Penitenciarul nr. 17 XXXXX, spre s. XXXXX. Potrivit răspunsului Penitenciarului nr.17 Rezina nr. XXXXX din XXXXX, rezultă că Scufmschii Marian a fost în serviciu pe 14.03.2017, ora 08:41 min. până la 15 martie 2017, ora 10.06 min., când a ieșit din Penitenciar. Astfel, la 15 și 16 martie 2017, el avea liber, nu era la serviciu și nu l-a dus cu mașina, or martorul Scufmschii Marian a confundat zilele. Mai mult, martorul n-a menționat că în ziua respectivă a avut loc ședință și el să fi participat la ea, martorul făcând referire că el a fost în Penitenciar, unde nu sunt organizate ședințe, ele fiind petrecute în blocul administrativ. 3.1. Partea vătămată Cernei Maria, a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Moscal Alexei să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art.186 alin.(2) lit. c) Cod penal. În motivarea cerințelor sale a invocat că, la prima audiere nu a declarat de sigilii, deoarece din beci erau sustrase mai multe bunuri. La audiere suplimentară a indicat că au fost luate și sigiliile de la plasă și anume acestea erau scrise într-un caiet, la fel a recunoscut și răcilele. În continuarea partea vătămată a notat că, martorul Macrinici Ivan a dat declarații veridice și plasele cu răcilele despre care el a vorbit sunt ale sale și nu poate exista nici un dubiu în acest sens, din care cauză a considerat că inculpatul Moscal Alexei este vinovat și urmează a fi atras la răspunderea penală. 3.2. Partea vătămată Nour Valentina, a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Moscal 3 Alexei să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art.186 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal. În motivarea cerințelor sale a invocat că, declarațiile martorilor apărării urmează a fi apreciate critic, fiindcă sunt rude cu inculpatul și au scopul de a-1 exonera de răspunderea penală. Apelantul a considerat că, anume inculpatul Moscal Alexei a pătruns în casa sa, i-a sustras banii și nu poate exista nici un dubiu în acest sens, din care cauză consideră că acesta este vinovat și urmează a fi atras la răspunderea penală.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 septembrie 2021, au fost admise apelurile declarate, casată total sentința, pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Moscal Alexei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art.186 alin.(2) lit. c) Cod penal, (episodul furtului de la partea vătămată Cernei Maria) la 2 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; - art.186 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal, (episodul furtului de la partea vătămată Nour Valentina) la 2 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Conform art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial a pedepselor, i-a stabili pedeapsă definitivă de 3 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. A fost dispusă încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare în sumă de 6 720 lei, pentru efectuarea expertizelor judiciare. În motivarea soluției sale, instanța de apel a menționat că, instanța de fond, la pronunțarea sentinței de achitare, eronat a apreciat probele, fără a ține seama de cerințele art.101 Cod procedură penală și greșită a ajuns la concluzia de a-l achita pe Moscal Alexei de infracțiunile imputate, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Episodul furtului de la partea vătămată Cernei Maria. Instanța de apel a notat că, vinovăția inculpatului Moscal Alexei a fost confirmată fără careva dubii sau neclarități, fiind individualizată prin – „ Furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane prin pătrundere în încăpere sau alt loc pentru depozitare sau în locuință” comisă cu intenție directă și cu întrunirea certă a tuturor elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzută de art.186 alin.(2) lit. c) Cod penal. Referitor la argumentele instanței de fond ce au stat la baza sentinței de achitare, instanța de apel a ajuns la concluzia că, nu poate fi reținut argumentul prin care au fost declarate nule toate acțiunile de urmărire penală efectuate de către ofițerii Goncear Eugen, Melnic Veaceslav și Creciun Mihail în această cauză, care în opinia instanței de fond sunt lovite de nulitate, probele dobândite de organul de urmărire penale fiind viciate. Instanța de apel a explicat că, în cazul în care s-a ridicat excepție de nulitate numai în privința organului de urmărire penală, actele procurorului se consideră valabile privind sesizarea instanței și a probelor administrate în instanță. În acest context, se impune imperios clarificarea chestiunii privitoare la faptul care acte 4 sunt lovite de nulitatea absolută ori relativă. Potrivit articolelor 272-273 Cod de procedură penală, organele de urmărire penală, indiferent de competență, sunt în drept să dispună începerea urmăriri penale, care se confirmă de procuror. Prin urmare dacă și a fost încălcată competența după materie sau persoană, de către procuror, actul de sesizare a instanței este valabil și instanța este obligată să examineze cauza în baza probelor administrate nemijlocit în fața judecății. Respectivele mijloace de probă, chiar dacă și au fost colectate și fixate de un organ de urmărire necompetent, pot fi administrate și verificate independent la etapa judecății. În aceste condiții, instanța de apel a constat că ordonanța de urmărire penală pe cauza penală nr. XXXXX, a fost dispusă de ofițerul superior de urmărire penală al SUP a IP Rezina, locotenent major de poliție, Rabii Serghei, în partea dreaptă sus existând viza procurorului raionului Rezina, prin care se confirmă că i s-a adus la cunoștință despre începerea urmăririi penale. Ulterior, fiind întocmit planul acțiunilor de urmărire penală pe cauza penală dată și la fel a fost avizat de procurorul raionului Rezina. Totodată, există omisiunii semnării ordonanței privind formarea unui grup de ofițeri de urmărire penală pe această cauză, însă s-a constat că responsabil de gestionarea urmăririi penale a fost ofițerul de urmărire penală Rabii Serghei, vizat de către procurorul raionul Rezina. Pe de altă parte, cu toate că prima instanță a considerat inadmisibile depozițiile martorilor Josan Ion și Josan Igor ca fiind dobândite ilegal la etapa urmăririi penale, instanța de apel a conchis că acești martorii au fost audiați în cadrul ședinței de judecată, iar declarațiile oferite de aceștia pe parcursul examinării cauzei în instanța de fond urmau a fi reținute de către instanța de judecată la aprecierea probelor, neputând a fi declarate nule. Instanța de apel a respins și argumentul instanței prin care consideră ilegală intervenția procurorului Bernaz Ion în urmărirea penală și toate acțiunile de urmărire penală efectuate de către acesta ca nule de drept. Or, instanța a decis așa deoarece în ordonanța de reluare a urmăririi penale după suspendare semnată de procurorul raionului Rezina, Roșca Andrei, nu este indicat expres în sarcina cărui procuror este dispusă conducerea urmăririi penale în prezenta cauză. Prin urmare s-a atestat că, prin viza procurorului raionului Rezina, s-a dispus că urmărirea penală pe această cauză să fie exercitată de către procurorul Bernaz Ion în conformitate cu prevederile art.289 Cod de procedură penală. Episodul furtului de la partea vătămată Nour Valentina. Instanța de apel a subliniat că, vinovăția inculpatului Moscal Alexei a fost confirmată fără careva dubii sau neclarități, fiind individualizată prin – „ Furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane prin pătrundere în încăpere sau alt loc pentru depozitare sau în locuință cu cauzare de daune considerabile” comisă cu intenție directă și cu întrunirea certă a tuturor elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal. Referitor la argumentele instanței de fond ce au stat la baza sentinței de 5 achitare, instanța de apel a ajuns la concluzia că, fiind analizate prin cumul toate probele prezentate de către procuror, a fost oferită o interpretarea eronată a acestora. Astfel, instanța de apel a constat că întru dovedirea vinovăției inculpatului sunt pertinente declarațiile martorului Catana Olga care a indicat că l-a văzut pe Moscal Alexei cum acesta ieșea din casa vecinilor Nour, avea cu el o sacoșă transparentă pe care o ținea la piept și pe mâini avea mânuși de culoare neagră și o bară metalică cu un lipici de aceiași culoare. A fost reținut ca probă confirmativă a vinovăției și procesul-verbal de cercetare la fața locului unde au fost depistate mijloacele bănești în sumă de 13 000 lei aflate în trei plicuri din hârtie de culoare albă (1 plic - suma de 5 000 lei în bancnote cu nominalul de 50 lei, plicul 2 - suma de 2 500 lei din bancnote cu nominalul de 100 lei și plicul 3 - suma de 1 500 lei din bancnote cu nominalul 1000 si 500 lei) și o pereche de mănuși de culoare neagră cu margini roșii despre care martorul Catana Olga a indicat că erau îmbrăcate pe Moscal Alexei în momentul în ieșiri din casa familiei Nour. Referitor la individualizarea și aplicarea pedepsei inculpatului Moscal Alexei, cu trimitere la prevederile art.61 Cod penal, instanța de apel a ținut cont de circumstanțe reale și personale, cum ar fi: caracterul și gradul de pericol social a infracțiuni, că infracțiunile au fost săvârșite intenționat, conform prevederilor art.16 al Codul penal s-a atribuit la infracțiuni mai puțin grave, de personalitatea acestuia, care are antecedente penale stinse. Circumstanțe atenuate și agravante în privința inculpatului nu s-a reținut. Cu privire la cheltuielile judiciare instanța de apel a ținut cont de prevederile art.art.227, 229 Cod de procedură penală și a subliniat că cheltuielile de judecată în suma de 6 720 lei, suportate pentru efectuarea examinarea dactiloscopică - 2 520 lei, examinarea trasologică nr. XXXXX – 2100 lei și examinarea trasologică nr. XXXXX – 2100 lei, urmează a fi achitate anume din contul lui Moscal Alexei în contul statului. 5.Avocatul Marco Dumitru în numele inculpatului, în baza pct.6 alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs decizia, solicitând casarea acestea, cu menținerea sentinței. În motivarea cerințelor sale, avocatul a invocat pe episodul părții vătămate Cernei Maria că pornirea urmăririi penale, în vederea administrării probatoriului au fost efectuate de către persoane care nu aveau împuterniciri de a le efectua, nefiind nici ofițeri de urmărire penală și nici membri ai grupului de urmărire penală. Prin urmare, toate acțiunile de urmărire penală efectuate de către ofițerii Goncear Eugen, Melnic Veaceslav și Creciun Mihail în această cauză, sunt lovite de nulitate, probele dobândite prin intermediul acțiunilor de urmărire penală ale acestora fiind viciate. Totodată, avocatul a menționat că, conținutul actului de acuzare, este unul neclar, în condițiile în care organul de urmărire penală neîntemeiat a recunoscut și indicat în calitate de parte vătămată în ordonanța de punere sub învinuire și în rechizitoriu pe Cernei Măria, în condițiile în care din dosar rezultă că bunurile au fost sustrase din gospodăria lui Burcun Aliona, iar Cernei Maria a declarat că 6 „bunurile au aparținut copiilor". Prin urmare și din acest aspect, actul de învinuire încalcă dreptul la apărare al condamnatului, fiind unul ambiguu și neclar. La fel, probele prezentate de către procuror nu a demonstrat vinovăția inculpatului Moscal Alexei de comiterea infracțiunii imputate pe acest episod. Partea apărării a considerat ca ilegală și intervenția procurorului Bernaz Ion în urmărirea penală și toate acțiunile de urmărire penală efectuate de către acesta ca fiind nule de drept. Pe episodul părții vătămate Nour Valentina, avocatul a menționat că unica probă care îl inculpă direct pe Moscal Alexei, este martorul Tocană Olga care a declarat precum că nemijlocit l-ar fi văzut pe inculpat ieșind din domiciliul părții vătămate având cu el o sacoșă transparentă pe care o ținea la piept și mânuși de culoare neagră și o bară metalică cu un lipici de culoare neagră. În același timp, deși Tocana Olga a susținut că ea a fost cea care a anunțat poliția despre furt, la materialele cauzei nu s-a regăsit vreun comunicat telefonic al acesteia făcut unității de gardă a poliției, dar s-a regăsit un raport privind recepționarea informației telefonice de la o altă persoană - Stavinschii Elena care a comunicat că „ la 16.03.2017 ora 09:55, o persoană pe nume Alic dom. s. XXXXX a intrat în gospodăria vecinilor lui Nour Valentina care la moment nu este acasă și a sustras bunuri”. Această persoană însă nu a fost identificată și nici audiată în cadrul procesului penal. Mai mult, avocatul a indicat că nu este clar cum anume au decis polițiștii să caute în cariera de piatră, neiluminată, traversând un coridor de 30 metri după care accesând o trecătoare de 8 m. lungime spre stânga în care la distanta de 15 metri sub unul din pereți sub o grămadă de pietre au depistat, îngropat în moluză, un pachet alb transparent care conținea banii sustrași și o notă de plată la o distanță de alți 10 metri tot sub moluză au depistat o pereche de mănuși de culoare neagră. Astfel, nu au fost prezentate probe că anume acelea ar fi fost mănușile în care ar fi fost văzut Moscal Alexei de către martorul Tocana Olga. Urma de încălțăminte depistată în preajma locului unde au fost găsiți banii, după cum s-a stabilit prin probe obiective (expertiză judiciară) nu aparținea inculpatului. Amprente digitale sau alte urme ale inculpatului în casa părții vătămate sau pe pachetul depistat în mină nu au fost depistate. Din acest motiv, avocatul a susținut că declarațiile martorului Tocana Olga urmează a fi apreciate critic, despre care întâi de toate nu s-a constatat că ar fi fost cea care a anunțat poliția. Aceste declarații nu reflectă adevărul, nu sunt confirmate prin nici o altă probă și ele contravin stării de fapt constatată prin intermediul altor probe obiective. 5.1. În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct.11 ) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului declarat de partea apărării, menționând că acesta urmează a fi respins ca vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Conform art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs 7 este în drept să decidă asupra inadmisibilității recursului în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal constată că titularul invocă temei pentru recurs stipulat la pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii sau aceasta este expusă neclar sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. În esență, criticele recurentului se axează pe ideea că instanța de apel nu a intrat pe deplin în esența acțiunilor inculpatului, acestea fiind apreciate greșit, eronat dispunând condamnarea lui Moscal Alexei în baza art.186 alin.(2) lit. c) și art.186 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal. Însă, verificând alegațiile recurentului, în raport cu actele cauzei, Colegiul conchide că acestea sunt neîntemeiate, iar instanța de apel la adoptarea soluției sale a respectat prevederile legale, adoptând o soluție corectă și întemeiată. Astfel, Colegiul penal ține să menționeze că, împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct.4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind vinovăția inculpatului, în conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar care au fost apreciate în conformitate cu prevederile art.101 alin.(1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de apel pronunțându-se argumentat și detaliat asupra motivelor pentru care a respins versiunile apărării, probele administrate pe caz demonstrând concludent prezenta în acțiunile lui Moscal Alexei a elementelor infracțiunii prevăzute la art.186 alin.(2) lit. c) și art.186 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptelor prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componenței de infracțiune imputate. Totodată, Colegiul penal constată că, recurentul critică modul de apreciere a probelor de către instanța de apel, considerând ca necorespunzător circumstanțelor de fapt ale cauzei, însă aceste argumente nu pot fi reținute deoarece, conform art.101 alin.(2) Cod de procedură penală, la faza judecării cauzei, instanța de judecată apreciază probele conform propriei convingeri formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. Toate probele administrate au primit apreciere la justa lor valoare, concluziile privind condamnarea inculpatului Moscal Alexei, rezultă din circumstanțele de fapt stabilite în cauză, iar motivele aduse de recurent, precum că instanța nu a dat o apreciere cuvenită probelor din dosar, țin de starea de fapt a cauzei. În contextul dat, Colegiul penal reține că, art.427 alin.(1) Cod de procedură penală prevede o listă exhaustivă de temeiuri pentru recurs, a cărei analiză denotă faptul că chestiunile privind aprecierea probelor nu sunt reflectate în conținutul acestui articol, astfel neconstituind un temei pentru recurs separat. În acest context, Colegiul penal notează că, potrivit jurisprudenței CtEDO, în 8 asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanța de apel, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în 12 cauza Albert vs România din 16 februarie 2010, statuează că art.6 §1 din CțEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Referitor la argumentul apărării că, toate acțiunile de urmărire penală efectuate de către ofițerii Goncear Eugen, Melnic Veaceslav și Creciun Mihail în această cauză, sunt lovite de nulitate, probele dobândite prin intermediul acțiunilor de urmărire penală ale acestora fiind viciate. Sub acest aspect, Colegiul penal reiterează argumentele instanței de apel vizavi de această solicitare a părții apării și subliniază că, în cazul în care s-a ridicat excepție de nulitate numai în privința organului de urmărire penală, actele procurorului se consideră valabile privind sesizarea instanței și a probelor administrate în instanță. În acest context, se impune imperios clarificarea chestiunii privitoare la faptul care acte sunt lovite de nulitatea absolută ori relativă. Potrivit articolelor 272-273 Cod de procedură penală, organele de urmărire penală, indiferent de competență, sunt în drept să dispună începerea urmăriri penale, care se confirmă de procuror. Prin urmare dacă și a fost încălcată competența după materie sau persoană, de către procuror, actul de sesizare a instanței este valabil și instanța era obligată să examineze cauza în baza probelor administrate nemijlocit în fața judecății. Respectivele mijloace de probă, chiar dacă și au fost colectate și fixate de un organ de urmărire necompetent, pot fi administrate și verificate independent la etapa judecății. Prin ordonanța de urmărire penală pe cauza penală nr.2015280065, a fost dispusă de ofițerul superior de urmărire penală al SUP a IP Rezina, locotenent major de poliție, Rabii Serghei, în partea dreaptă sus existând viza procurorului raionului Rezina, prin care se confirmă că i s-a adus la cunoștință despre începerea urmăririi penale. Ulterior, fiind întocmit planul acțiunilor de urmărire penală pe cauza penală dată și la fel a fost avizat de procurorul raionului Rezina. Totodată, există omisiunii semnării ordonanței privind formarea unui grup de ofițeri de urmărire penală pe această cauză, însă s-a constat că responsabil de gestionarea urmăririi penale a fost ofițerul de urmărire penală Rabii Serghei, vizat de către procurorul raionul Rezina. Prin urmare, potrivit împrejurărilor enunțate se denotă în mod concludent că, hotărârea contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția. În consecință, raportând situația reținută în cauză la prevederile art.432 alin.(2) Cod de procedură penală, Colegiul penal nu constată prezența erorilor de drept ce ar genera casarea hotărârii atacate, și, prin urmare, se impune soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat. 9

În corespundere cu art.432 alin.(1), (2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, d e c i d e : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Marco Dumitru în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 septembrie 2021, în cauza penală în privința lui Moscal Alexei XXXXX, deoarece este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 14 aprilie 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Plămădeală Ghenadie 10