1ra-2278/2021 — art. 186 alin 2 lit. c, d CP

1ra-2278/2021 — art. 186 alin 2 lit. c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.1ra-2278/2021

1-20005804-01-1ra-24122021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

05 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie și Plămădeală Ghenadie,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Rotari Mihaela în numele inculpatului Vataman Vasile, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului judiciar penal al Curții de Apel Bălți din 21 septembrie 2021,

în cauza penală în privința lui

Vataman Vasile xxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 16.01.2020 – 30.10.2020;

Instanța de apel: 19.11.2020 – 21.09.2021;

Instanța de recurs: 24.12.2021 – 05.05.2022.

A C O N S T A T A T:

Vataman Vasile a fost achitat de sub învinuirea înaintată în baza art.186 alin.(2) lit. c),

d) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

În conformitate cu art.387 alin.(2) pct.2) Cod penal, prima instanță nu s-a

pronunțat asupra acțiunii civile înaintate de către Razlog Dorin în sumă de 6100 lei.

fost învinuit de către organul de urmărire penală pentru faptul că, la data de 29.10.2018,

aproximativ la ora 23.30 - 02.00, având intenția de profit și scopul de a însuși bunuri

din avutul altei persoane, a pătruns în gospodăria lui Razlog Dorin a.n.xxxx situată în

xxxx, de unde a sustras pe ascuns un aparat de sudat la preț de 2500 lei, un ferestrău

mecanic estimat la preț de 1400 lei, un burghiu la preț de 1000 lei și opt teaguri de

închegarea brânzei la preț comun de 1200 lei, astfel cauzând-u-i părții vătămate un

prejudiciu material considerabil în sumă de 6100 lei.

Astfel, acțiunile lui Vataman Vasile au fost încadrate de către organul de urmărire

penală în baza art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, furtul, și anume - sustragerea pe

ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit prin pătrundere în încăpere, cu cauzarea de

daune în proporții considerabile.

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

1

prin care Vataman Vasile să fie recunoscut vinovat pentru săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, și să-i fie stabilită pedeapsa sub formă

de amendă în mărime de 1 350 unități convenționale.

În motivarea apelului a invocat că, prima instanță contrar prevederilor art.101

Cod de procedură penală nu a dat apreciere fiecărei probe prezentate de acuzatorul de

stat din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate

probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, însă, eronat a dat apreciere

declarațiilor inculpatului, or, consideră că vina lui Vataman Vasile este dovedită în baza

declarațiilor părții vătămate Razlog Dorin și a martorilor Razlog Angela, Rusu Marian,

Comarnițchi Dian care au dat declarații sub jurământ.

A menționat, că vinovăția inculpatului este dovedită din cumulul de probe

administrate, și anume, procesul-verbal de consemnare a plângerii depuse de Razlog

Dorin; procesul-verbal de consemnare a declarațiilor date la faza inițială de către

Vataman Vasile; rapoartele inspectorilor de poliție Dogotari V. și Prosii O.; cererea și

ordonanța privind recunoașterea a lui Razlog Dorin în calitate de parte civilă; certificat

de la medicul psihiatru cu mențiunea că inculpatul nu se află la evidență; procesul-verbal

de cercetare la fața locului și tabelul fotografic din 01.11.2018 a gospodăriei lui Razlog

Dorin; procesul-verbal de confruntare din 15.07.2019 prin care a fost efectuată

confruntarea dintre Razlog Dorin și Vataman Vasile.

De asemenea, a precizat că prima instanță nu a justificat motivul neacceptării

declarațiilor părții vătămate, a martorilor, precum și alte probe administrate, dar a

acceptat doar declarațiile inculpatului.

A mai susținut acuzarea, că concluziile instanței de judecată depășesc învinuirea,

sub aspectul în care aceasta a indicat că organul de urmărire penală nu a verificat care

au fost posibilele atribuții a lui Adrian Nirauța la comiterea faptei.

A remarcat, că metodologia investigărilor infracțiunilor de furt, care include

semnul adiacent al laturii obiective ”mod ascuns”, presupune lipsa martorilor în

majoritatea cazurilor, probatoriul fiind constituit din elemente de fapt dobândite la etapa

inițială. Imposibilitatea depistării bunurilor sustrase nu poate constitui temei de achitare.

2021, a fost admis apelul procurorului, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Vataman Vasile a fost

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod

penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă amendă în mărime a câte 650 unități

convenționale.

A fost dispusă încasarea de la Vataman Vasile în beneficiul lui Razlog Dorin

prejudicial material cauzat prin infracțiune în sumă de 6 100 lei.

4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că careva probe

noi acuzarea și apărarea, în instanța de apel nu au prezentat, solicitându-se doar

verificarea și aprecierea probelor cercetate în cadrul primei instanțe.

Astfel, instanța de apel a constatat, că Vataman Vasile, la data de 29.10.2018,

aproximativ la ora 23.30 - 02.00 având intenția de profit și scopul de a însuși bunuri din

avutul altei persoane, a pătruns în gospodăria lui Razlog Dorin a.n.xxxx situată în xxxx,

de unde a sustras pe ascuns un aparat de sudat la preț de 2 500 lei, un ferestrău mecanic

estimat la preț de 1 400 lei, un burghiu la preț de 1000 lei și opt teaguri de închegarea

brânzei la preț comun de 1 200 lei, astfel cauzând-u-i părții vătămate un prejudiciu

2

material considerabil în sumă de 6 100 lei.

Instanța de apel a conchis, că prin acțiunile sale intenționate Vataman Vasile a

săvârșit infracțiunea prevăzută de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, furtul, adică

sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit prin pătrundere în încăpere, cu

cauzarea de daune în proporții considerabile.

În opinia instanței de apel, prima instanță eronat a apreciat probele, și nu a luat în

considerație prevederile art.101 Cod de procedură penală, din care motiv greșit a

conchis că inculpatul Vataman Vasile urmează a fi achitat de sub învinuirea înaintată.

Instanța de apel a stabilit, că vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii de

furt se dovedește prin următoarele probe veridice, concludente, pertinente și utile, care

coroborează între ele, și anume: declarațiile părții vătămate Razlog Dorin (f.d.150, vol.

I); declarațiile martorului Razlog Angela (f.d.157, 228-229, vol. I); declarațiile

martorului Comarnițchi Dian (f.d.164, 245-246, vol. I); declarațiile martorului Nirauța

Adrian (f.d.2-3, vol. II); plângerea cet. Razlog Dorin (f.d.6, vol. I); procesul-verbal de

cercetare la fața locului din 01.11.2018, însoțit de tabel fotografic (f.d.8-9,10-14, vol.

I); tabelul fotografic cu imaginile foto a automobilului de model Mercedes Benz, de

culoare albă, cu numărul de înmatriculare XBQ 188, ce aparține cet. Nirauța Adrian

(f.d.68-69, vol. I); ordonanța de ridicare din 23.04.2019 (f.d.81, vol. I); procesul-verbal

de confruntare din 15.07.2019, prin care s-au consemnat declarațiile părții vătămate

Razlog Dorin și bănuitului Vataman Vasile în cadrul confruntării Vataman Vasile a

menționat că ”Nu am comunicat la poliție că am fost amenințat cu răfuială fizică,

deoarece cu mulți ani în urmă am fost speriat și nu știam ce polițiști o să vină la fața

locului” (f.d.95-98, vol. I); procesul-verbal de examinare a obiectelor din 26.09.2019

(f.d.101-103, vol. I); declarațiile martorului Rusu Marian care, fiind audiat în cadrul

ședinței instanței de fond a declarat că, ”pe data de 29.10.2018 fost prezent la ziua de

naștere care avea loc la barul din sat, pe terasă. Acolo era și Vataman Vasile care era

în stare de ebrietate. A doua zi a auzit, că de la Razlog Dorin s-au furat mai multe

instrumente. Nu cunoaște cine a sustras instrumentele” (f.d.158, vol. I); declarațiile

martorului Ganușceac Nicolai care, fiind audiat în cadrul ședinței instanței de fond a

declarat că, ”pe data de 29.10.2019 fost prezent la ziua de naștere a lui Lacrievschi A.

Acolo era și Vataman Vasile care servea alcool. A doua zi a auzit, că de la Razlog Dorin

s-au furat mai multe instrumente. Nu cunoaște cine a sustras instrumentele” (f.d.159,

vol. I); declarațiile martorului Bulgari Valeri care, fiind audiat în cadrul ședinței

instanței de fond a declarat că, ”lucrează ca vânzător la magazinul din s. Hincăuți. Nu-

și amintește dacă pe data de 29.10.2020 a fost la magazin Vataman Vasile. El lucrează

la magazin, nu la bar. Seara activează până la ora 19.00-20.00. Ce a făcut Nirauța nu

cunoaște” (f.d.160, vol. I).

Prin urmare, instanța de apel a conchis că, probatoriul administrat demonstrează

cu certitudine vinovăția inculpatului Vataman Vasile în săvârșirea infracțiunii

incriminate și combat argumentele inculpatului ca fiind lipsite de veridicitate privind

nevinovăția în comiterea faptei incriminate, constatând că este o metodă a inculpatului

de a se apăra și de a se eschiva de la răspunderea penală, ceea ce reprezintă un drept al

acestuia prevăzut de art.66 Cod de procedură penală și art.6 CEDO.

Cu referire la obiectul juridic nemijlocit îl constituie relațiile sociale a căror

existență și desfășurare normală sunt condiționate de ocrotirea relațiilor patrimoniale.

Obiectul juridic material al acestei infracțiuni, îl constituie următoarele bunuri:

3

aparat de sudat, un ferestrău mecanic, un burghiu și opt cheaguri pentru închegarea

brânzei. Valoarea totală a bunurilor sustrase constituind 6 100 lei.

Instanța de apel a precizat, că caracterul considerabil al prejudiciului cauzat, în

conformitate cu prevederile art.126 alin.(2) Cod penal, caracterul considerabil sau

esențial al daunei cauzate se stabilește luându-se în considerare valoarea, cantitatea și

însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială și venitul acesteia, existența

persoanelor întreținute, alte circumstanțe care influențează esențial asupra stării

materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii drepturilor și intereselor ocrotite de lege

– gradul lezării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În acest sens, instanța de apel a stabilit că potrivit Hotărârii Guvernului nr.54 din

17.01.2018, prin care s-a aprobat cuantumul salariului mediu lunar pe economie,

prognozat pentru anul 2018, în mărime de 6 150 lei. Respectiv, prejudiciul cauzat prin

infracțiune părții vătămate Razlog Dorin, constituind valoarea de 6 100 lei, este de o

proximitate sporită față de salariul mediu lunar pe economie.

Instanța de apel a precizat că potrivit datelor consemnate de către organul de

urmărire penală despre Razlog Dorin, ultimul nu este încadrat în câmpul muncii.

Astfel, instanța de apel a conchis, că prejudiciul în mărime de 6 100 lei, cauzat

prin infracțiune părții vătămate Razlog Dorin, constituie un prejudiciu considerabil. Or,

nefiind încadrat în câmpul muncii, pentru Razlog Dorin ar deveni o povară suplinirea

bunurilor sustrase din gospodăria sa, ceea ce denotă vădit valoarea considerabilă a

acestora pentru el. Astfel, la caz s-a constatat calificativul infracțiunii de furt în proporții

considerabile, conform lit. d) alin.(2) art.186 Cod penal.

De asemenea, referitor la latura obiectivă a acestei infracțiuni instanța de apel a

reținut că se exprimă printr-o formă de sustragere ascunsă a bunurilor altei persoane și

are următoarea structură: 1) fapta prejudiciabilă care constă în acțiunea de luare ilegală

și gratuită; 2) urmările prejudiciabile sub formă de prejudiciu patrimonial efectiv; 3)

legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile; 4) modul

ascuns al sustragerii. Componența infracțiunii este una materială. Furtul se consideră

consumat din momentul în care făptuitorul obține posibilitatea reală de a se folosi sau a

dispune de bunurile sustrase la propria sa dorință.

Sustragerea bunurilor altei persoane constă în scoaterea fizică a bunului din sfera

de stăpânire a persoanei în posesia sau deținerea căreia se afla acel bun și trecerea lui în

sfera de stăpânire a făptuitorului. Sustragerea săvârșită în lipsa victimei sau a unor

persoane străine se consideră efectuată pe ascuns.

Instanța de apel a menționat că fapta reținută în sarcina inculpatului Vataman

Vasile este dovedită în baza declarațiilor părții vătămate Razlog Dorin, în coroborare cu

declarațiile martorilor Razlog Angela și Comarnițchi Dian, cât și cu celelalte probe

acumulate și administrate de acuzare, cercetate în ședința instanței de apel.

Instanța de apel a reținut, infracțiunea de furt incriminată în accepțiunea lit. c)

alin.(2) art.186 Cod penal, se caracterizează prin faptul săvârșirii sustragerii bunurilor

prin pătrundere în încăpere.

Instanța de apel a precizat că, prin noțiunea de pătrundere se înțelege intrarea

ilegală, pe ascuns sau deschis, într-o încăpere, în alt loc pentru depozitare sau locuință

cu scopul săvârșirii furtului. Pătrunderea poate fi comisă atât cu învingerea piedicilor și

a rezistenței, cât și fără aceasta.

Prin termenul încăpere se înțelege construcțiile, edificiile, beciurile, hambarele,

4

garajele și alte construcții gospodărești, menite pentru păstrarea permanentă sau

temporară a bunurilor materiale, utilate cu un gard sau mijloace tehnice sau asigurate cu

o altă pază; magazinele mobile, limuzinele, refrigeratoarele, containerele, seifurile și

alte depozite asemănătoare.

Instanța de apel a stabilit că în speța dedusă judecății, săvârșirea infracțiunii de

furt de către Vataman Vasile cu calificativul prin pătrundere în încăpere este dovedită

integral, menționând că potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului din

01.11.2018, însoțit de tabel fotografic (f.d.8-9, 10-14, vol. I), prin care s-a consemnat

acțiunea procesuală de cercetare a gospodăriei cet. Razlog Dorin din satul Hincăuți,

raionul Edineț, în care a pătruns inculpatul Vataman Vasile pentru sustragerea bunurilor.

Totodată, apreciind fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor, instanța de apel în coroborare cu declarațiile părții vătămate Razlog

Dorin și a martorului Comarnițchi Dian, a constatat faptul sustragerii pe ascuns de către

Vataman Vasile a bunurilor din gospodăria lui Razlog Dorin și anume, un aparat de

sudat, un ferestrău mecanic, un burghiu și opt cheaguri pentru închegarea brânzei.

Latura subiectivă a furtului se manifestă prin vinovăție sub forma intenției directe.

Motivul și scopul furtului sunt de cupiditate.

La fel, instanța de apel a precizat că pentru încadrarea furtului, cu mențiunea

pătrunderii în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau locuință, intenția de a sustrage

trebuie să apară la infractor până la pătrunderea în această încăpere, în alt loc pentru

depozitare sau în locuință.

De asemenea, instanța de apel a menționat că, cercetând probele prezentate de

acuzare, a conchis că intenția inculpatului Vataman Vasile de a sustrage bunuri din

gospodăria lui Razlog Dorin a apărut până la pătrundere în gospodărie. Faptul dat reiese

din declarațiile părții vătămate Razlog Dorin coroborate cu declarațiile martorului

Comarnițchi Dian. Partea vătămată a menționat că, Vataman Vasile a spus că a fost

amenințat de doi bărbați corpolenți și tot aceștia au mers cu el după bunurile din șură

(f.d.150, vol. I). La rândul său, martorul Comarnițchi Dian a declarat că, Vataman a

povestit cum a fost la magazin, a consumat alcool, a vorbit cu Adrian Nirauța, care îl

întreba la cine lucrează. I-a comunicat că, Razlog Dorin are instrumente de lucru și

cunoaște unde se păstrează. Ei s-au deplasat la domiciliul lui Razlog Dorin de unde a

scos un ferestrău și alte instrumente și le-a pus în bus (f.d.164, vol. I).

Subiectul infracțiunii este persoana fizică, responsabilă, care a atins vârsta de 14

ani. Astfel, inculpatul Vataman Vasile la data comiterii infracțiunii având împlinită

vârsta de 22 ani, întrunește criteriile subiectului infracțiunii incriminate.

Instanța de apel a mai stabilit și faptul că, declarațiile martorului Nirauța Adrian

sunt formulate într-o modalitate vagă, prin eludarea depunerii unor declarații acuzatorii,

întrucât declarațiile acestuia în partea în care a declarat că ”în luna octombrie al anului

2018 avea 2 autoturisme, unul din care posibil să fi fost Mercedes de culoare albă”,

dovedesc evitarea acordării unui răspuns precis la întrebări ce vizează circumstanțe

relevante cauzei deduse judecății, or, ținând cont și de faptul că, în baza tabelului

fotografic anexat la materialele cauzei (f.d.68-69, vol. I), s-a dovedit aflarea în posesia

lui Nirauța Adrian a autoturismului microbul Mercedes Benz de culoare albă.

De asemenea, instanța de apel a precizat că, tabelul fotografic cercetat confirmă

veridicitatea declarațiilor părții vătămate Razlog Dorin, ultimul declarând că Vataman

5

Vasile a arătat de unde a sustras bunurile, a declarat că o persoană pe nume Nirauță a

venit la poartă, de asemenea a arătat unde era parcat busul (f.d.230, vol. I).

Referitor la stabilirea pedepsei inculpatului Vataman Vasile, ținând cont de

caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de faptul că infracțiunea

săvârșită de inculpat face parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave, de persoana

celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, de faptul că

potrivit art.76 Cod penal, nu au fost stabilite careva circumstanțe atenuante, precum și

de faptul că, conform art.77 Cod penal, nu au fost stabilite careva circumstanțe

agravante, instanța de apel a conchis că reeducarea și corectarea inculpatului Vataman

Vasile poate fi realizată cu aplicarea pedepsei sub formă de amendă în mărime de 650

unități convenționale.

Referitor la acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Razlog Dorin, prin care a

solicitat încasarea din contul inculpatului a sumei de 6 100 lei, cu titlu de prejudiciu

material, având în susținere prevederile art.219 alin.(1) alin.(2) pct. 1) Cod de procedură

penală, instanța de apel a conchis că, constatându-se vinovăția inculpatului Vataman

Vasile în comiterea infracțiunii, sarcina suportării prejudiciului cauzat urmează a fi pusă

pe seama acestuia, prin admiterea acțiunii civile și dispunerea încasării din contul

inculpatului în beneficiul părții vătămate Razlog Dorin a sumei de 6 100 lei, cu titlu de

prejudiciu material.

careva temei prevăzut la art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, contestă decizia

instanței de apel cu recurs ordinar, solicită casarea acesteia și menținerea sentinței

primei instanțe.

În argumentarea recursului menționează că, acțiunile inculpatului Vataman

Vasile nu întrunesc elementele componente ale infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2)

lit. c), d) Cod penal.

Astfel, consideră că prima instanță corect a constatat că în acțiunile lui Vataman

Vasile lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii de furt, și anume latura obiectivă

(fapta prejudiciabilă) și latura subiectivă. Însă, în speță, instanța de apel a neglijat

cerințele menționate, aceasta limitându-se doar la reținerea formală a argumentelor

procurorului invocate în cererea de apel.

În opinia apărării, instanța de apel a denaturat sensul declarațiilor părții vătămate

Razlog Dorin, a martorilor Razlog Angela și Comarnițchi Dian, în contextul în care

aceștia nu s-au expus asupra faptelor cunoscute de ei personal, dar au descris

evenimentul furtului din cuvintele lui Vataman Vasile.

Mai invocă apărarea că, instanța de apel nu urma să admită ca probă nici procesul-

verbal de confruntare din 15.07.2019 dintre Vataman Vasile și partea vătămată Razlog

Dorin, deoarece Vataman Vasile a negat faptul comiterii furtului, iar recunoașterea

inițială o argumentează prin faptul că partea vătămată l-a amenințat cu răfuială fizică.

pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

Indică în susținerea referinței că, instanța de apel nu a comis erori de drept în

raport cu motivele invocate în recurs, astfel că decizia contestată conține motive clare

pe care se întemeiază soluția.

6

cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia din

următoarele considerente.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că recurentul nu a invocat

nici un temei de drept din cele prevăzute de art.427 Cod de procedură penală, în esență,

are o poziție unică pentru care pledează în recurs, și anume invocă dezacordul cu

modalitatea de apreciere a probelor, precum și cu soluția instanței de apel privitor la

condamnarea inculpatului în baza art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, menționând că în

acțiunile inculpatului nu se întrunesc elementele infracțiunii incriminate, motiv care se

subscrie temeiului de casare prevăzut la art.427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală,

solicitând casarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței primei instanțe.

Analizând conținutul recursului declarat, Colegiul penal constată că apărarea

critică modalitatea de apreciere a probelor de către instanța de apel, însă, cu referire la

faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la această etapă a

procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele de reapreciere a probelor, nu se

conțin în temeiurile prevăzute la alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, și astfel nu

pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate,

deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă

apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată

de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective.

Instanța de recurs respinge argumentele recursului precum că instanța de apel a

reținut declarațiile părții vătămate Razlog Dorin, a martorilor Razlog Angela și

Comarnițchi Dian, în contextul în care aceștia nu s-au expus asupra faptelor cunoscute

de ei personal, dar au descris evenimentul furtului din cuvintele lui Vataman Vasile,

astfel potrivit prevederilor art.414 alin.(4) Cod de procedură penală, instanța de apel, în

vederea soluționării apelului era în drept să dea o nouă apreciere a probelor, ceea ce

instanța și a realizat. Invocarea de către apărare a erorii grave de fapt la aprecierea

declarațiilor părții vătămate cât și a martorilor nu a fost motivată de către recurent, iar

instanța de recurs, reieșind din principiul contradictorialității procesului penal nu este în

drept să completeze temeiurile sau argumentele recursului, astfel acest argument este

considerat de către instanța de recurs neîntemeiat.

În acest sens Colegiul penal atestă că, la soluționarea cauzei, instanța de apel a

ținut cont de prevederile art.art.99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele

sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel

întemeiat ajungând la concluzia de a casa sentința primei instanțe, constatând că în

acțiunile inculpatului sunt prezente toate elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal.

În continuare, analizând argumentul titularului cererii de recurs formulat prin

prisma temeiului de casare prevăzut la art.427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală,

7

Colegiul penal ajunge la concluzia că acesta la fel este nefondat și urmează a fi respins,

deoarece potrivit art.113 alin.(1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală.

Colegiul penal reține că, acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta

care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin

intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite

faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

La acest aspect se va reține că, potrivit rechizitoriului, Vataman Vasile a fost

învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal,

furtul, și anume, sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit prin

pătrundere în încăpere, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Potrivit sentinței, Vataman Vasile a fost achitat de sub învinuirea înaintată în baza

art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii.

Fiind învestită cu judecarea apelului declarat de partea acuzării, instanța de apel

a casat sentința primei instanțe, și rejudecând cauza, l-a recunoscut vinovat și condamnat

pe Vataman Vasile, în baza art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal.

Astfel, Colegiul penal constată că, instanța de apel a dat o argumentare amplă

soluției pronunțate, apreciind just că probatoriul administrat dovedește săvârșirea de

către inculpatul Vataman Vasile a infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod

penal, or, fapta reținută în sarcina inculpatului Vataman Vasile, se demonstrează prin

declarațiile părții vătămate Razlog Dorin, în coroborare cu declarațiile martorilor

Razlog Angela și Comarnițchi Dian, precum și prin probe acumulate și administrate de

acuzare, cercetate în ședința instanței de apel.

Deși recurentul consideră că inculpatul Vataman Vasile nu a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, deoarece în speță lipsesc elementele

constitutive ale infracțiunii de furt, Colegiul penal reține că instanța de apel a constatat

cu certitudine faptul sustragerii pe ascuns de către Vataman Vasile a bunurilor din

gospodăria lui Razlog Dorin. Mai mult, instanța de apel corect a evidențiat și faptul că

intenția inculpatului Vataman Vasile de a sustrage bunuri din gospodăria lui Razlog

Dorin a apărut până la pătrundere în gospodărie. Faptul dat reiese din declarațiile părții

vătămate Razlog Dorin coroborate cu declarațiile martorului Comarnițchi Dian, or,

partea vătămată a declarat că, Vataman Vasile a spus că a fost amenințat de doi bărbați

corpolenți și tot aceștia au mers cu el după bunurile din șură (f.d.150, vol. I). La rândul

său, martorul Comarnițchi Dian a declarat că, Vataman a povestit cum a fost la magazin,

a consumat alcool, a vorbit cu Adrian Nirauța, care îl întreba la cine lucrează. I-a

comunicat, că Razlog are instrumente de lucru și cunoaște unde se păstrează. Ei s-au

deplasat la domiciliul lui Razlog Dorin de unde a scos un ferestrău și alte instrumente

și le-a pus în bus (f.d.164, vol. I).

Astfel, nu pot fi reținute argumentele apărării cu privire la lipsa probatoriului care

ar demonstra că inculpatul Vataman Vasile nu a săvârșit infracțiunea de furt, întrucât în

acest sens instanța de apel a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului, reieșind

din cercetarea și analiza amplă a probelor administrate în cauza penală, stabilind cu

certitudine că acțiunile inculpatului Vataman Vasile, întrunesc elementele componente

al infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal.

8

Față de cele ce preced, Colegiul penal ține să menționeze că verificând legalitatea

și temeinicia hotărârii atacate, instanța de apel corect a ajuns la concluzia că, fapta

inculpatului Vataman Vasile, în acest sens, întrunește toate elementele constitutive ale

infracțiunii de furt, și anume, sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit

prin pătrundere în încăpere, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, soluție care

este descrisă la pct.4.1. ale acestei decizii și pe care instanța de recurs și-o însușește pe

deplin, considerând că reiterarea acesteia nu este necesară.

Or, în cazul în care instanțele de fond și-au motivat decizia luată, arătând în mod

concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite

părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în

principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (Helle c.

Finlandei, hotărârea din 19 decembrie 1997; Garcia Ruiz c. Spania, hotărârea din 21

ianuarie 1999).

Prin urmare, Colegiul penal atestă că, la judecarea cauzei în ordine de apel,

instanța de apel nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate,

urmând a fi dispusă inadmisibilitatea recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Rotari Mihaela în

numele inculpatului Vataman Vasile, împotriva deciziei Colegiului judiciar penal al

Curții de Apel Bălți din 21 septembrie 2021, în cauza penală în privința lui Vataman

Vasile xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 09 iunie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Plămădeală Ghenadie

9