1ra-1957/21 — art.324 alin. 2 lit. a CP

1ra-1957/21 — art.324 alin. 2 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1957/2021

1-17052994-01-1ra-16092021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

26 ianuarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Țurcan Anatolie,

examinând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Bălți, Andrei Formusatii, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 iunie 2021, în cauza penală în

privința lui,

Gheras Corneliu …………………

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 07.04.2017 – 21.12.2017;

Instanța de apel: 19.01.2018 – 08.11.2019;

30.06.2020 – 28.06.2021;

Instanța de recurs: 31.01.2020 – 19.05.2020;

16.09.2021 – 26.01.2022;

A C O N S T A T A T :

Gheras Corneliu, învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (3)

lit. a) Cod penal, a fost achitat pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește

elementele infracțiunii.

A fost respinsă acțiunea civilă a Centrului Național Anticorupție al RM

privind repararea prejudiciului material în sumă totală de 10 000, 00 (zece mii,

00) lei.

A fost ridicat sechestrul aplicat prin încheierea Judecătoriei Chișinău

(sediul Buiucani) din 29.03.2017, întru asigurarea executării pedepsei cu amendă

și recuperarea prejudiciului cauzat, pe mijloacele bănești în sumă de 16 900, 00

(șaisprezece mii nouă sute, 00) euro, ridicați în cadrul percheziției de la

domiciliul lui Gheras Corneliu din 21.03.2017, și 580, 00 (cinci sute optzeci, 00)

euro depistați și ridicați în urma efectuării percheziției corporale a lui Gheras

Corneliu din 21.03.2017, care se află la păstrare la Judecătoria Edineț (sediul

Briceni), cu restituirea în proprietatea lui Gheras Corneliu bani în sumă totală de

17 480, 00 (șaptesprezece mii patru sute optzeci, 00) euro.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1

Corneliu, se învinuiește în aceea că, activând în baza ordinului nr. 929-p din 18

septembrie 1998 în funcția de ajutor interimar al procurorului raionului xxxx,

reconfirmat în temeiul ordinului Procurorului General interimar nr. xxxx-p din

12.08.2016 în funcție de procuror în Procuratura raionului Edineț, fiind în

temeiul art. 123 alin. (3) Cod penal, art. 2 al Legii nr. 3 din 25.02.2016 cu privire

la Procuratură, persoană cu funcție de demnitate publică, căreia, într-o instituție

de stat, i-au fost acordate permanent, prin stipularea legii și prin numire,

drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, contrar

prevederilor art. 22 alin. (1) lit. a), b), d), f), g) din Legea cu privire la funcția

publică și statutul funcționarului public, nr. 158-XVI din 04.07.2008, conform

cărora funcționarul public este obligat să respecte Constituția RM, legislația în

vigoare, să respecte cu strictețe drepturile și libertățile cetățenilor, să

îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate și promptitudine în spirit de

inițiativă și colegialitate toate atribuțiile de serviciu, să respecte normele de

conduită profesională prevăzută de lege, să respecte regulamentul intern,

prevederilor art. 6 alin. (3) lit. lit. a), b), c), d), h), i) al Legii nr. 3 din 25.02.2016

cu privire la Procuratură, conform căruia procurorul este obligat să-și

îndeplinească obligațiile de serviciu în conformitate cu Constituția, legislația

Republicii Moldova și cu tratatele internaționale la care Republica Moldova este

parte, să respecte prevederile actelor cu caracter normativ adoptate în cadrul

Procuraturii, să asigure respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale

omului în exercitarea atribuțiilor sale, să respecte regulile deontologice ale

procurorilor și să se abțină de la fapte, care ar discredita imaginea Procuraturii

sau ar afecta prestigiul profesiei de procuror, să informeze procurorul ierarhic

superior despre indicațiile sau solicitările efectuate cu încălcarea legii, precum și

despre un conflict de interese existent sau un conflict de interese ce poate să

apară, să declare actele de corupție, actele conexe actelor de corupție și faptele

de comportament corupțional, care i-au devenit cunoscute, pct. 6.3.2. al Codului

de etică al Procurorilor, aprobat prin Hotărârea Adunării Generale a

Procurorilor nr. 4 din 27.06.2016, a comis coruperea pasivă săvârșită de o

persoană cu funcție de demnitate publică în următoarele circumstanțe:

Astfel, Gheras Corneliu, efectuând conducerea urmăririi penale în cauza

penală nr. 2016140378, pornită la 18 august 2016 de către organul de urmărire

penală al Inspectoratului de Poliție xxxxx al IGP MAI, la 18 august 2016 conform

elementelor componenței de infracțiune prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod

penal, în luna decembrie 2016 a pretins de la cet. Alexandr Stasiiciuc mijloace

bănești ce nu і se cuvin, în mărime de 20.000,00 lei MD întru adoptarea unei

hotărâri favorabile pe marginea cauzei penale din gestiune.

În continuare Gheras Corneliu întru a realiza intenția de a primi mijloace

bănești ce nu і se cuvin, la 23 februarie 2017 în jurul orei 11:20, aflându-se în

biroul de serviciu nr. 4, amplasat în or. Edineț, str. O. Cirimpei, 38, a primit de la

2

cet. Alexandr Stasiiciuc suma de 10.000,00 lei MD, prima tranșă din suma

pretinsă în mărime de 20.000,00 lei MD, convenind cu petiționarul ca restul

sumei să fie transmis în perioada 14-15 martie 2017, banii fiind predestinați

pentru încetarea urmăririi penale în cauza penală nr. 2016140378, în care

petiționarul avea statut de învinuit.

Tot el, Gheras Corneliu la 15 martie 2017 în jurul orei 11:40, s-a întâlnit cu

cet. Alexandr Stasiiciuc în preajma marketului „Fourchett”, amplasat pe str.

Independenței, 90, din or. Edineț.

Tot atunci, Gheras Corneliu împreună cu Alexandr Stasiiciuc s-au urcat în

automobilul de model ,,Opel Insignia” cu n/î AGK 777 la volanul căreia a fost

Gheras Corneliu.

Gheras Corneliu, fiind la volanul automobilului menționat, deplasându-se

pe str. Independenței spre str. Karl Marcs din orașul Edineț, în jurul orei 11:50 a

primit de la cet. Alexandr Stasiiciuc a doua tranșă în mărime de 5.000,00 lei MD

din suma pretinsă de 20.000,00 lei MD, convenind cu petiționarul, că pe luni,

marți, adică pe data 20 sau 21 martie 2017 Stasiiciuc Alexandr să-i aducă ultima

tranșă în mărime de 5.000,00 lei MD și el în schimb îi va elibera copia hotărârii

în cauza penală nr. 2016140378.

Pe data de 21 martie 2017, Gheras Corneliu la orele 10:26, aflându-se în

biroul său de serviciu, amplasat în incinta Procuraturii raionului Edineț de pe

str. O. Cirimpei, 38, or. Edineț, a primit de la cet. Alexandr Stasiiciuc ultima

tranșă în mărime de 5.000,00 lei MD din suma pretinsă de 20.000,00 lei MD,

eliberând în schimb petiționarului copia ordonanței de încetare a urmăririi

penale din 04 ianuarie 2017 în cauza penală nr. 2016140378, pe motiv de

împăcare a părților.

Imediat după primirea mijloacelor bănești menționate, Gheras Corneliu a

fost reținut, fiind predate de către el benevol mijloacele bănești în mărime de

5.000 lei MD primite de la Stasiiciuc Alexandr.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, instanța a reținut că, în drept, organul

de urmărire penală a încadrat acțiunile lui Gheras Corneliu în baza art. 324 alin.

(3) lit. a) Cod penal, cu indicii calificativi: pretinderea, acceptarea, primirea

personal de bunuri, ce nu i se cuvin, pentru sine, pentru a îndeplini acțiuni în

exercitarea funcției sale, săvârșite de o persoană cu funcție de demnitate publică.

procurorul în Procuratura Anticorupție, Ion Pripa, prin care a solicitat casarea

sentinței Judecătoriei Edineț (sediul Briceni) din 21.12.2017, rejudecarea cauzei

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Gheras Corneliu să fie

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. a)

Cod penal și condamnat la 10 (zece) ani închisoare în penitenciar de tip închis,

cu amendă în mărime de 10 000 (zece mii) unități convenționale, și privarea de

dreptul de a ocupa funcții de natura aceleia de care s-a folosit la săvârșirea

infracțiunii pe un termen de 10 ani. Confiscarea și transmiterea cu titlu gratuit în

3

folosința statului, în temeiul art.106 Cod penal, mijloacele bănești în sumă de

5000 lei, predați benevol, și mijloacele bănești în sumă de 5000 lei depistați și

ridicați ca urmare a percheziției efectuate în automobil. Menținerea sechestrului

asupra mijloacelor bănești în sumă de 580 și 16900 euro întru argumentarea

executării pedepsei cu amenda. Admiterea integrală a acțiunii civile înaintate de

către Centrul Național Anticorupție și dispunerea încasării de la Gheras

Corneliu a sumei de 10 000 (zece mii) lei, primite la 23.02.2017 de la Stasiiciuc

Alexandr în cadrul înfăptuirii măsurii speciale de investigație pe prezenta cauză

penală.

În motivarea apelului declarat s-a invocat că:

- acțiunile inculpatului pe deplin se încadrează în prevederile art. 324 alin.

(3) lit. a) Cod penal;

- vinovăția lui Gheras Corneliu a fost dovedită integral prin totalitatea de

probe administrate în cadrul urmăririi penale, prezentate de acuzatorul de stat

și examinate în ședința de judecată, și anume, declarațiile martorilor: Stasiiciuc

Alexandr, Cocier Denis, Razlog Alexandru și probele scrise prezentate de către

partea acuzării;

- instanța de fond, în mod eronat, a neglijat valoarea probantă a tuturor

probelor examinate, fiind dusă în eroare de declarațiile inculpatului date întru

susținerea poziției de apărare, care nu și-a recunoscut vina, și care poartă un

caracter de apărare și declarativ, scopul primordial fiind eschivarea de la

răspunderea penală;

- nu au fost supuse analizei comunicările interceptate și înregistrate între

Stasiiciuc Alexandr și Gheras Corneliu din care clar se observă o pretindere și

acceptare din partea lui Gheras Corneliu, care a avut loc înainte de data

înregistrărilor efectuate. Însăși, Gheras Corneliu confirmă faptul discuțiilor

anterior purtate cu Stasiiciuc Alexandr și neeliberării copiei de pe ordonanța

emisă în cadrul cauzei penale nr. 2016140378;

- discuția cu privire la pretinderea, acceptarea și transmiterea mijloacelor

bănești a fost în momentul când procurorul Gheras Corneliu gestiona cauza

penală menționată, fiind în conducerea urmăririi penale. Pretinderea și

acceptarea sumei menționate a fost consumată în acțiunile inculpatului în luna

decembrie 2017 și anume că martorul nu a primit copia ordonanței emise de

Gheras Corneliu și fiind singur cu procurorul, ultimul i-a dat să semneze unele

acte care nu îi erau clare, mai mult ca atât actele menționate fiind întocmite în

limba de stat, însă martorul este vorbitor de limba rusă, actele menționate

nefiind explicate de către procuror și în lipsa traducătorului, obligație

nemijlocită și atribuție a procurorului, fapt care arată asupra prezenței laturii

obiective în acțiunile inculpatului;

- declarațiile martorului Iacuboi Eduard au rămas fără apreciere;

- instanța nu a dat posibilitatea acuzării de stat să audieze martorul Iacuboi

Eduard, or acuzarea de stat nu s-a refuzat de martorul menționat, ci doar a

4

prezentat informații că Iacuboi Eduard se afla peste hotarele Republicii

Moldova.

fost admis apelul, casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Gheras Corneliu a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 324 alin. (3) lit. a) Cod penal la 7

(șapte) ani închisoare, cu amendă în mărime de 8000 (opt mii) unități

convenționale, echivalentul a 400000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții în organele procuraturii pe un termen de 10 (zece) ani, cu executarea

pedepsei închisorii în penitenciar de tip închis.

În baza art. 106 Cod penal, mijloacele bănești în sumă de 5000 lei ce

constituie obiectul infracțiunii, predați benevol de către Gheras Corneliu și 5000

lei, depistați și ridicați în urma percheziției au fost confiscați și transmiși cu titlu

gratuit în folosul statului.

A fost menținut sechestrul asupra mijloacelor bănești în sumă de 580 și

16900 Euro pentru garantarea executării pedepsei cu amenda.

Acțiunea civilă înaintată a fost admisă integral, dispunându-se încasarea

din contul lui Gheras Corneliu în folosul statului 10000 lei.

A fost menținută soluționarea chestiunilor legate de soarta corpurilor

delicte.

avocatul Odobescu Ghenadie în numele inculpatului Gheras Corneliu și

avocatul Nicoară Vasile în comun cu inculpatul Gheras Corneliu.

2020, s-au admis recursurile ordinare declarate de avocatul Odobescu Ghenadie

în numele inculpatului Gheras Corneliu și avocatul Nicoară Vasile în comun cu

inculpatul Gheras Corneliu, cu casarea deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 08.11.2019, în cauza penală privindu-l pe Gheras Corneliu, cu

dispunerea rejudecării cauzei, în aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

În argumentarea deciziei adoptate, instanța de recurs a menționat următoarele:

- constatând starea de fapt, a fost preluată învinuirea adusă lui Gheras

Corneliu fără indicarea dacă aceasta corespunde prevederilor art. 281 alin. (2)

Cod de procedură penală, adică dacă ea este clară, concretă și nu dă loc de

interpretări prin frazele de ordin general pe care le conține și anume „întru

adoptarea unei hotărâri favorabile pe marginea cauzei penale din gestiune”, fără

specificarea acțiunilor pe care trebuia sau le-a întreprins făptuitorul primind

bani de la denunțător;

- nu au fost infirmate alegațiile reținute în hotărârea de achitare potrivit

cărora lipsește scopul special al infracțiunii, or la 04 ianuarie 2017 urmărirea

penală a fost încetată în privința denunțătorului, ultimului fiindu-i adusă la

5

cunoștință și înmânată contra semnătură copia ordonanței de încetare a

urmăririi penale;

- constatarea precum că „acțiunile infracționale au început atunci când

inculpatul avea în gestiune cauza penală și când încă nu a fost dispusă încetarea

urmăririi penale, adică la 29 decembrie 2016” este lipsită de suport probatoriu,

or, cele declarate suplimentar în calitate de învinuit nu confirmă cele indicate de

instanța de apel în motivarea soluției;

- instanța de apel, pronunțând o hotărâre de condamnare, nu s-a expus în

nici un mod referitor la afirmațiile de acționare sub provocarea lui Stasiiciuc

Alexandr, sub dirijarea Centrului Național Anticorupție, nulitatea probelor

obținute în urma efectuării măsurii speciale de investigație – documentarea cu

ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice și asupra probelor administrate de

apărare potrivit cărora inculpatul nu a telefonat pe denunțător, pe când ultimul

insistent efectua apeluri telefonice către primul;

- instanța de apel nu a contrapus declarațiile martorului Stasiiciuc

Alexandr, nu s-a expus pe care le preia ca veridice, pertinente, utile și

concludente justei soluționări a cauzei și procesului de stabilire a adevărului: pe

cele de la urmărirea penală, din instanța de fond sau cea de apel;

- audiind martorul în cauză, nu s-a pus în discuție dacă este sau nu

necesară prestarea serviciilor unui interpret, or Stasiiciuc Alexandr este vorbitor

de limbă rusă și „nu înțelege toate cuvintele” în limba de stat, fapt constatat de

instanța de apel și pus la baza condamnării lui Gheras Corneliu;

- audierea lui Stasiiciuc Alexandr, în instanța de apel a început cu darea

citirii la declarațiile făcute anterior de martor, ceea ce contravine procedurii

procesual-penale, or martorul trebuie să fie lăsat să declare tot ceea ce știe în

legătură cu faptele sau împrejurările de fapt pentru dovedirea cărora a fost

propus, apoi i se pot adresa întrebări și la cerere se pot da citire la declarațiile

făcute anterior în cadrul unui proces penal;

- instanța de apel a conchis și că vinovăția lui Gheras Corneliu rezultă și

din declarațiile martorilor Cocier Denis și Razlog Alexandru făcute în instanța

de fond, însă martorii nu au fost citați și audiați din nou, așa cum prescriu

prevederile art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală;

- instanța de apel, admițând acțiunea civilă nu și-a motivat în nici un mod

soluția adoptată, o motivare în acest sens negăsindu-și reflectarea în textul

hotărârii recurate.

respins ca nefondat apelul procurorului în Serviciul Nord al Procuraturii

Anticorupție, Ion Pripa, declarat împotriva sentinței Judecătoriei Edineț (sediul

Briceni) din 21.12.2017, pe cauza penală în privința lui Gheras Corneliu, cu

menținerea sentinței instanței de fond fără modificări.

examinând cauza penală în privința lui Gheras Corneliu a verificat complet sub

6

toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor

administrate pe caz o apreciere legală din punct de vedere a pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității lor.

Astfel s-a menționat că prima instanță întemeiat și în mod just a conchis

asupra achitării inculpatului Gheras Corneliu învinuit de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. a) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu

întrunește elementele infracțiunii.

Instanța de apel a constatat că starea de fapt și de drept se află în

concordanță deplină cu materialele cauzei și corect a fost statuată de către

instanța de fond, nefiind prezente careva temeiuri de casare a sentinței. În plus,

instanța de fond a dat o apreciere corectă probelor și circumstanțelor cauzei

penale, examinând probele administrate prin prisma utilității și veridicității lor,

sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv, călăuzindu-se de Lege.

Împrejurările ce determină necesitatea achitării lui Gheras Corneliu au fost

constatate prin totalitatea de probe prezentate de partea acuzării și apărării în

cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării

lor.

Instanța de apel a constatat că instanța de fond a ajuns corect și în mod

justificat la concluzia că inculpatul Gheras Corneliu urmează a fi achitat, din

motiv că, faptele inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Instanța de apel reluând cercetarea judecătorească pe caz potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, a dispus audierea nemijlocită în ședința instanței

de apel a martorilor Razlog Alexandru, Stasiiciuc Alexandr, Cocier Denis,

Iacuboi Eduard, Ciumac Natalia, a inculpatului Gheras Corneliu și cercetarea

probelor prezente la materiale cauzei (care pot fi, de asemenea, apreciate în mod

diferit), precum și administrarea oricăror probe noi prezentate de părți – de

apelant în susținerea apelului sau de părțile opuse în dezbaterea argumentelor

apelului.

În ședința instanței de apel au fost cercetate următoarele probe:

Volumul 1

– ordonanță din 21.02.2017 prin care s-a dispus pornirea urmăririi penale pe

faptul comiterii pasive de către o persoană cu funcție de demnitate publică,

infracțiune prevăzută de art. 324 alin. (3) lit. a) Cod penal; atribuirea cauzei

penale numărul de ordine 2017970121 (f.d.2);

– proces-verbal de sesizare din 20.02.2017, începutul la ora 09:46 – încetat la ora

10:37, potrivit căruia a fost primit denunțul cet. Stasiiciuc Alexandr. Din

conținutul actului în cauză reiese că, cet. Stasiiciuc Alexandr a solicitat tragerea

la răspundere penală a procurorului din cadrul Procuraturii raionului Edineț,

Gheras Corneliu, care a pretins bani în sumă de 20000 (douăzeci mii) lei pentru

a înceta procesul penal în privința sa și a nu trimite cauza în instanța de judecată.

7

La finele lunii decembrie al anului 2016, procurorul Gheras Corneliu i-a spus că

pentru încetarea procesului penal trebuie să achite amendă în mărime de 20000

(douăzeci mii) lei, acești bani urmând a fi transmiși lui personal. Pe motiv că nu

dispunea de acești bani, procurorul Gheras Corneliu îl telefona de mai multe ori

și întreba când va veni la el. La acestea îi răspundea că la moment nu are așa

sumă de bani. La data de 17.02.2017 a intrat la el în birou și a întrebat dacă în

decurs de 3 zile poate achita jumătate din sumă, la ce Gheras Corneliu i-a spus

că aceasta nu este o amendă care poate fi achitată în jumătate. I-a spus lui Gheras

Corneliu că va primi salariu și în decursul săptămânii, în zilele de odihnă, va

dispune de suma în mărime de 10000 (zece mii) lei, iar cealaltă parte de 10000

(zece mii) lei o va achita în luna următoare. Din motiv că acțiunile lui Gheras

Corneliu sunt ilicite, a decis să se adreseze organelor competente (f.d.3);

– proces-verbal de ridicare din 20.02.2017, prin care s-a consemnat acțiunea

procesuală de ridicare de la cet. Stasiiciuc Alexandr, care a transmis benevol, CD

”Freestyle” cu înregistrarea audio a întâlnirii din 17.02.2017 între Stasiiciuc

Alexandr și Gheras Corneliu. După ridicare, CD-ul a fost împachetat în plic cu

aplicarea ștampilei ”Pentru pachete” al DGT Nord al CNA cu inscripția ”Plic

nr.1” (f.d.8);

– proces-verbal de examinare a obiectului din 20.02.2017, început la ora 13:05 –

încetat la ora 14:10. S-a examinat purtătorul de informație CD-R de model

”Freestyle” ridicat la 20.02.2017 în baza ordonanței de ridicare și procesului-

verbal de ridicare din 20.02.2017 de la cet. Stasiiciuc Alexandr (f.d.9);

– proces-verbal privind efectuarea măsurii speciale de investigații (interceptarea

și înregistrarea) din 23.03.2017. S-a efectuat interceptarea și înregistrarea

convorbirilor telefonice purtate de cet. Stasiiciuc Alexandr, de la postul de

telefon 076777447 în perioada 21.02.2017-22.03.2017. În rezultatul ascultării

înregistrărilor de pe disc, s-a constatat prezența unor convorbiri care au

importanță pentru cauza penală, și anume: 1. la data de 15.03.2017, ora 11:35-

11:35:58, a avut loc discuția dintre Stasiiciuc Alexandr și Gheras Corneliu de la

nr.076777447 către 069297133-CD-R-882/17, mapa-C5-184-17(14); 2. la data de

21.03.2017, ora 10:19:46-10:20:42, a avut loc discuția dintre Stasiiciuc Alexandr și

Gheras Corneliu de la nr.076777447 către 069297133-CD-R-882/17, mapa-C5-184-

17(18). Conținutul comunicărilor interceptate și înregistrate care au importanță

pentru cauza penală sunt reproduse integral, în formă scrisă în Anexa nr.1 și

Anexa nr.2 (f.d.39-40; 41; 42);

– proces-verbal privind efectuarea măsurii speciale de investigații (interceptarea

și înregistrarea) din 23.03.2017. S-a efectuat interceptarea și înregistrarea

convorbirilor telefonice purtate de cet. Gheras Corneliu, de la postul de telefon

nr. 069297133 în perioada 21.02.2017-22.03.2017. În rezultatul ascultării

înregistrărilor de pe disc, s-a constatat prezența unor convorbiri care au

importanță pentru cauza penală, și anume: 1. la data de 15.03.2017, ora 11:35:21-

11:35:59, a avut loc discuția dintre Gheras Corneliu de la nr.076777447 către

8

069297133-CDR-881/17, mapa-C5-184-17(16), discuție care din motive tehnice nu

s-a înregistrat; 2. la data de 21.03.2017, ora 10:19:53-10:29:26, a avut loc discuția

dintre Stasiiciuc Alexandr și Gheras Corneliu de la nr. 076777447 către

069297133-CD-R-881/17, mapa-C5-184-17(20). Conținutul comunicărilor

interceptate și înregistrate care au importanță pentru cauza penală sunt

reproduse integral, în formă scrisă în Anexa nr.1 (f.d.53-54, 55);

– proces-verbal privind documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor

tehnice din 27.02.2017 (f.d.67-69);

– proces-verbal privind documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor

tehnice din 17.03.2017 (f.d.81-96);

– ordonanță privind aprecierea pertinenței rezultatelor măsurii speciale de

investigație din 23.03.2017, prin care s-a dispus a considera ca fiind pertinent

pentru cauza penală nr.2017970121 procesele-verbale de consemnare a măsurii

speciale de investigație din 27.02.2017 și 17.03.2017; a prezenta judecătorului de

instrucție demersul privind controlul legalității măsurii speciale de investigație

și materialele acumulate de către ofițerul de investigații (f.d.97-98);

– proces-verbal de consemnare a interceptării și înregistrării comunicărilor cu

înregistrarea de imagini din 23.03.2017, însoțit de anexa nr.1, anexa nr.2, anexa

nr.3 (f.d.106-109, 110, 111-112, 113-115);

– proces-verbal privind controlul transmiterii banilor din 22.03.2017 (f.d.161-

163);

– proces-verbal de percheziție din 21.03.2017, prin care s-au consemnat acțiunile

și rezultatul efectuării percheziției corporale a cet. Gheras Corneliu. Persoana

percheziționată a predat benevol mijloace bănești în sumă de 5000 lei, pe care i-

a scos din buzunarul drept de la pantaloni, alte obiecte și documente nu a predat

benevol (f.d.174-175);

– proces-verbal de percheziție din 21.03.2017, în care s-au consemnat acțiunile și

rezultatul efectuării percheziției automobilului de model Opel Insigna cu

nr./înm. AGK 777, ce este folosit de Gheras Corneliu, parcat pe str. 31 august

1989 nr.3, or. Edineț. În cadrul percheziției automobilului în portbagajul, sub

volanul șoferului au fost depistate 50 bancnote a cоte 100 lei fiecare, în total 5000

lei (f.d.180-182);

– proces-verbal de percheziție din 21.03.2017, în care s-au consemnat acțiunile și

rezultatul percheziției biroului nr.4, biroul de lucru a procurorului Gheras

Corneliu, amplasat pe str. O. Cirimpei 38, or. Edineț. În timpul percheziției au

19 fost descoperite și ridicate SIM Orange cu nr.069303701, 068527757,

068527734, 068527743 fără cartele SIM în ele, calculatorul cu nr. de inventar

1303230, 4 cutii de cartele SIM Orange fără cartele SIM (f.d.186-187);

– proces-verbal de percheziție din 21.03.2017, în care s-au consemnat acțiunile și

rezultatul percheziției efectuate la domiciliul cet. Gheras Corneliu de pe str.

Bucovina 25/3 ap.15, or. Edineț. Оn cadrul percheziției s-au depistat 16900

(șaisprezece mii nouă sute) euro (f.d.196);

9

Volumul 2

– proces-verbal de examinare a documentelor din 24.03.2017, potrivit căruia, la

despachetarea unui colet de cancelarie de culoare cafenie, sigilat cu amprentele

ștampilei rotunde ”Pentru pachete” al DGT Nord a CNA, cu inscripția ”Cauza

penală nr.2017970121 Plicul nr.1 ce conține cauza penală nr.2016140378, total pe

74 file, ridicată din incinta IP Edineț prin procesul-verbal de ridicare din

21.03.2017”, s-a extras și examinat cauza penală nr.2016140378 ridicată din

incinta Inspectoratului de Poliție Edineț prin procesul-verbal de ridicare din

21.03.2017. Sunt enumerate filele dosarului și conținutul acestora. Materialele au

fost xeroxate și anexate la procesul-verbal (f.d.3-4, 5-79);

– copia raportului cu propunerea de înaintare a învinuirii și de finisare a

dosarului de urmărire penală din 28.12.2016 (f.d.63-65);

– copia ordonanței din 29.12.2016 de punere sub învinuire a lui Stasiiciuc

Alexandr de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal

(f.d.66);

– copia procesului-verbal de audiere a învinuitului Stasiiciuc Alexandr din

29.12.2016 (f.d.68);

– copia ordonanței privind aplicarea măsurii preventive din 29.12.2016, prin care

s-a dispus aplicarea față de învinuitul Stasiiciuc Alexandr a măsurii preventive

obligarea de a nu părăsi localitatea (f.d.69);

– copia obligației de nepărăsire a țării semnată de Stasiiciuc Alexandr (f.d.70);

– copia procesului-verbal de informare despre terminarea urmăririi penale din

29.12.2016 (f.d.71);

– copia procesului-verbal de prezentare a materialelor de urmărire penală din

03.01.2016 (f.d.72);

– copia cererii din 02.01.2017, de încetare a urmăririi penale în privința lui

Stasiiciuc Alexandr, în cauza penală nr.2016140378, pus sub învinuire în baza

art.186 alin. (2) lit. d) Cod penal, pe motivul împăcării părților. Cererea este

semnată de Ciumac Natalia și Stasiiciuc Alexandr (f.d.73);

– copia procesului-verbal de informare despre terminarea urmăririi penale din

03.01.2017 (f.d.74);

– copia cererii din 03.01.2017, prin care reprezentantul legal Iacuboi Eduard

solicită încetarea procesului penal pornit în privința lui Stasiiciuc Alexandr, pe

motivul împăcării părților (f.d.76);

– copia acordului de împăcare a părților din 03.01.2017. Acordul a fost încheiat

între învinuitul Stasiiciuc Alexandr și reprezentantul legal al părții vătămate

Iacuboi Eduard (f.d.77);

– copia ordonanței privind încetarea urmăririi penale din 04.01.2017 (f.d.78);

– copia ordonanței de recunoaștere a documentelor drept corpuri delicte și

anexarea lor la materialele cauzei penale din 27.03.2017 (f.d.79);

– proces-verbal de examinare din 27.03.2017. A fost supus examinării pachetul

nr.1 de culoare albă sigilat cu ștampila DGT Nord CNA ”pentru plicuri” și

10

semnăturile părților, la despachetare s-a depistat o foaie de format A4 pe care

este tipărită ordonanța privind încetarea urmăririi penale din 04.01.2017.

Procesul-verbal este însoțit de copia ordonanței din04.01.2017 (f.d.82, 83);

– ordonanță de recunoaștere a documentelor drept mijloace materiale de probă

și anexarea lor la materialele cauzei penale din 27.03.2017 (f.d.84);

– proces-verbal de examinare din 27.03.2017. A fost examinat pachetul nr.1 de

culoare albă sigilat cu ștampila DGT Nord CNA ”pentru plicuri” și semnăturile

părților, pe plic este transcris ”plicul nr.1 5000 lei MD, 957 hrivne ucrainești, 580

euro, 15 lei MD și 6 dolari SUA, anexă la p/v percheziției corporale Gheras

Corneliu” (f.d.85-86);

– ordonanță de recunoaștere a bunurilor drept corpuri delicte și anexarea lor la

materialele cauzei penale din 27.03.2017 (f.d.89-90);

– proces-verbal de sechestru din 30.03.2017 (f.d.97-98);

– proces-verbal de examinare din 28.03.2017. S-a examinat pachetul de culoare

albastră, sigilat cu ștampila și semnăturile participanților la proces, în interiorul

pachetului fiind blocul de sistem de la calculatorul din biroul de serviciu a lui

Gheras Corneliu cu număr de inventar 1303230 (f.d.100-105);

Volumul 3

– copia din registrul de evidență a corespondenței de ieșire a Procuraturii

raionului Edineț (f.d.66-67);

– acțiunea civilă în cadrul procesului penal din 14.11.2017 înaintată de CNA

(f.d.140);

– procură din 14.11.2017, prin care Ghenadie Tanas este împuternicit că

reprezinte în instanțele judecătorești în calitate de reprezentant al părții civile în

cauza penală de învinuire a cet. Gheras Corneliu (f.d.141);

– cerere din 23.11.2017, prin care se solicită examinarea acțiunii civile în lipsa

reprezentantului părții civile (f.d.142);

– depozițiile lui Gheras Corneliu la procesul verbal (f.d.143-145);

– declarațiile martorului Stasiiciuc Alexandr audiat în ședința instanței de fond

(f.d.184-192);

– declarațiile martorului Razlog Alexandru audiat în ședința instanței de fond

(f.d.193-196);

– declarațiile martorului Cocier Denis audiat în ședința instanței de fond

(f.d.197-198);

– declarațiile inculpatului Gheras Corneliu audiat în ședința instanței de fond

(f.d.199-205);

Volumul 4

– declarațiile martorului Stasiiciuc Alexandr din 20.04.2018 (f.d.24-31);

– declarațiile inculpatului Gheras Corneliu din 05.06.2019 (f.d.76);

– declarațiile reprezentantului părții civile Prodaniuc Mihail (f.d.77);

– declarațiile reprezentantului inculpatului Gheras Corneliu din 10.12.2018

(f.d.78-80).

11

Analizând materialele prezentate în coraport cu prevederile legale

instanța de apel a constatat că în acțiunile lui Gheras Corneliu lipsește realizarea

laturii obiective și subiective a infracțiunii incriminate, astfel nu s-a confirmat

elementele constitutive ale infracțiunii de corupere pasivă.

Învinuirea faptică a lui Gheras Corneliu nu deslușește clar care sunt

acțiunile ilegale a lui Gheras Corneliu întreprinse în vederea obținerii mijloacelor

bănești ce nu i se cuvin de la Alexandr Stasiiciuc.

Instanța a constatat, că inculpatul Gheras Corneliu, ca procuror în

Procuratura raionului Edineț, a condus urmărirea penală pe dosarul

nr.2016140378, pornit la 18 august 2016 de către organul de urmărire penală al

Inspectoratului de Poliție Edineț al IGP MAI, conform elementelor componenței

de infracțiune prevăzută de art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal, pe faptul sustragerii

de la Gancescu Corina a bunurilor materiale în sumă de 12000,00 lei.

Ca parte vătămată pe dosarul penal nr. 2016140378 a fost recunoscută

Gancescu Corina, tot ea a fost recunoscută și ca parte civilă, fapt confirmat prin

ordonanța ofițerului de urmărire penală, Cocier Denis (f.d.22,25, vol.2). La data

de 19.10.2016 prin ordonanța de recunoaștere în calitate de reprezentant legal al

părții vătămate a fost recunoscut Iacuboi Eduard în baza procurii din 13.10.2016

(f.d.46,47, vol.2).

Prin ordonanța de recunoaștere în calitate de bănuit din 30.09.2016, emis

de către ofițerul de urmărire penală Razlog Alexandru, a fost recunoscut

Stasiiciuc Alexandr (f.d.34, vol.2).

La data de 28.12.2016 ofițerul de urmărire penală al SUP a IP Edineț,

Razlog Alexandru, a remis în adresa procurorului în Procuratura Edineț, Gheras

Corneliu cauza penală nr.2016140378, cu propunerea de înaintare a învinuirii și

finisarea urmăririi penale (f.d.203-204, 234-236, 237, vol.1 și f.d.3-4, 63-65, vol.2).

Din ștampila de intrare a corespondenței a Procuraturii raionului Edineț

se constată faptul, că cauza penală nr. 2016140378 a parvenit la data de 28.12.2016

și înregistrată cu nr. 427-d (f.d. 237, v. 1).

La data de 29.12.2016 procurorul în Procuratura raionului Edineț - Gheras

Corneliu cu participarea apărătorului Ciumac Natalia a înaintat învinuirea în

baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal lui Stasiiciuc Alexandr (f.d.238, v.1 și f.d.66,

v.2), și i-a explicat drepturile și obligațiile ca învinuit și l-a informat despre

terminarea urmăririi penale (f.d. 71, v. 2).

La materialele cauzei penale se atestă cererea învinuitului Stasiiciuc

Alexandr din 02.01.2017 (f.d.73, Vol.2), în cauza penală nr.2016140378, pus sub

învinuire în baza art.186 alin. (2) lit. d) Cod penal, prin care solicită încetarea

urmăririi penale pe motivul împăcării părților. Cererea este semnată de către

Stasiiciuc Alexandr și avocatul acestuia Natalia Ciumac.

Prin cererea din 03.01.2017 (f.d.76, Vol.2), Iacuboi Eduard, în calitate de

reprezentant legal al părții vătămate Gancescu Corina, pe cauza penală nr.

2016140378 de învinuire a lui Stasiiciuc Alexandr în baza art.186 alin.(2) lit. d)

12

Cod penal, a solicitat încetarea procesului penal pornit în privința lui Stasiiciuc

Alexandr pe motivul împăcării părților, deoarece el s-a împăcat și nu dorește să

fie atras la răspunderea penală. La fel, a menționat că prejudiciul material în

sumă de 13250 lei cauzat în rezultatul sustragerii bunurilor de la Gancescu

Corina, a fost recuperat integral.

La data de 03.01.2017, a fost încheiat acordul de împăcare pe cauza penală

nr.2016140378 între învinuitul Stasiiciuc Alexandr, reprezentat de avocatul

Natalia Ciumac și reprezentantul părții vătămate Iacuboi Eduard (f.d.77, Vol.2).

Acordul de împăcare a părților este semnat de către Stasiiciuc Alexandr, Iacuboi

Eduard și Natalia Ciumac.

În baza ordonanței din 04.01.2017 (f.d.78, Vol.2), s-a dispus încetarea

urmăririi penale și clasarea cauzei penale nr.2016140378, pornită în privința lui

Stasiiciuc Alexandr, în legătură cu împăcarea părților. Ordonanța în cauză

denotă mențiunea potrivit căreia copia acesteia a fost primită la data de

04.01.2017 și nu sunt obiecții împotriva acesteia, unde Stasiiciuc Alexandr a și

semnat, confirmând cele menționate.

Cercetând aceste probe, instanța de apel a conchis că, până la adresarea cu

plângere la 20.02.2017 (f.d.3, Vol.1), Stasiiciuc Alexandr a încheiat acord de

împăcare pe cauza penală intentată în privința sa, a luat cunoștință cu ordonanța

de încetare a urmăririi penale din 04.01.2017 și la aceeași dată a primit copia

ordonanței.

Respectiv, rămâne nedeslușit care anume fapte infracționale au fost

întreprinse de către Gheras Corneliu, calificate în baza art. 324 alin. (3) lit. a) Cod

penal, odată ce hotărârea de încetare a urmăririi penale la 04.01.2017 a fost

adoptată în temeiul art. 109 Cod penal, art. 285 alin. (2) pct. 1 Cod de procedură

penală, ținând cont de încheierea acordului de împăcare pe cauza penală nr.

2016140378, aflată în gestiunea sa.

Procesul-verbal privind controlul transmiterii banilor din 22.03.2017

(f.d.161-163, Vol.1) în coroborare cu procesul-verbal de percheziție corporală din

21.03.2017 (f.d.174-175, Vol.1) și procesul-verbal de percheziție a automobilului

din 21.03.2017 (f.d.180-182, Vol.1), dovedește faptul că atât asupra lui Gheras

Corneliu cât și în automobilul acestuia au fost depistați bani în sumă totală de

10000 lei. Se dovedește că seria și numărul banilor ridicați în cadrul percheziției

coincide cu seria și numărul banilor transmiși lui Stasiiciuc Alexandr.

Respectiv, probele menționate dovedesc faptul că Stasiiciuc Alexandr a

transmis către Gheras Corneliu bani în sumă de 10000 lei, ultimul primindu-i.

Însă, celelalte probe administrate pe cauză nu denotă în ce mod s-a realizat

angajamentul ilicit a lui Gheras Corneliu de a adopta hotărâri favorabile pe

marginea cauzei penale din gestiune pe învinuirea lui Stasiiciuc Alexandr în

baza art.186 alin. (2) lit. d) Cod penal. Or, după cum s-a constatat mai sus,

încetarea urmăririi penale pe cauza penală de învinuire a lui Stasiiciuc Alexandr

13

a avut loc în temeiul art. 109 Cod penal – 285 alin. (2) pct. 1 Cod de procedură

penală, cu acordul părților pe dosar, în prezența avocatului.

Instanța de apel a remarcat faptul că, încetarea urmăririi penale de către

procurorul Gheras Corneliu în cauza penală nr. 2016140378 a fost un imperativ

al legii în condițiile în care părțile au încheiat acord de împăcare, au solicitat

încetarea urmăririi penale și legea permitea acest fapt.

Totodată, remarcabil a fost considerat și faptul că încetarea urmăririi

penale în cauza penală nr.2016140378 a avut loc la data de 04.01.2017, prin

ordonanța emisă de procurorul Gheras Corneliu, care a fost adusă la cunoștința

învinuitului pe cauză Stasiiciuc Alexandr cu înmânarea copiei. Respectiv, faptele

imputate lui Gheras Corneliu conform rechizitoriului, petrecute la data de 23

februarie 2017, 15 martie 2017, 21 martie 2017, nu întrunesc latura obiectivă a

infracțiunii incriminate, or, adoptarea unei hotărâri favorabile lui Stasiiciuc

Alexandr pe cauza penală nr. 2016140378 a avut loc anterior pretinselor

transmiteri de bani în sumă totală de 20000 lei. Mai mult ca atât, adoptarea

ordonanței de încetare a urmăririi penale din 04.01.2017 pe cauza penală de

învinuire a lui Stasiiciuc Alexandr a fost dictată de lege în raport cu

circumstanțele împăcării părților pe cauza nominalizată.

Astfel, instanța de apel a considerat că probele cauzei nu dovedesc latura

obiectivă a infracțiunii incriminate lui Gheras Corneliu în baza art. 324 alin. (3)

lit. a) Cod penal.

În contextul dat, instanța de apel a susținut concluzia primei instanțe

conform căreia, la materialele cauzei nu există un ansamblu de probe, care să

coroboreze și care să confirme faptul că, Gheras Corneliu ar fi pretins, acceptat

și primit bani de la Stasiiciuc Alexandr până la 04.01.2017, dată când a fost

adoptată și semnată ordonanța finală pe caz și i-a fost eliberată lui Stasiiciuc

Alexandr copia ordonanței respective.

La primirea banilor în sumă de 10000 lei, or, faptul primirii de către Gheras

Corneliu de la Stasiiciuc Alexandr a sumelor bănești s-a dovedit în limita sumei

de 10000 lei, nu s-a realizat de către Gheras Corneliu a laturii subiective a

infracțiunii de corupere pasivă. Adică, nu s-a realizat scopul de a îndeplini

acțiuni în exercitarea funcției sale, așa cum asemenea acțiuni la momentul

primirii banilor erau deja executate.

Complementar acestor mențiuni, instanța de apel a reținut că martorul

Stasiiciuc Alexandr în fața instanței de apel a menționat că, confirmă că

semnătura, de pe acordul de împăcare de la f.d.239-240, Vol.1, îi aparține, inițial

nu ținea minte. De asemenea, a mai declarat că, confirmă că semnătura, de pe

ordonanța încetării urmăririi penale f.d.241-242, Vol.1, îi aparține. Atare

declarații înlătură dubiul că ordonanța din 04.01.2017 ar fi fost adusă la

cunoștință lui Stasiiciuc Alexandr la o dată mai târzie decât data întocmirii.

Suplimentar, instanța a relevat că declarațiile martorului Ciumac Natalia,

care fiind audiată în ședința instanței de apel, a declarat că, a participat în calitate

14

de avocat pe cauza în privința lui Stasiiciuc Alexandr în anul 2016, în luna

septembrie. A participat din 30 septembrie 2016 până la finele cauzei. Confirmă

că îi aparțin semnăturile de pe actele anexate la f.d. 34 ordonanță de recunoaștere

în calitate de bănuit din 30.09.2016, f.d. 35 proces-verbal de comunicare din

30.09.2016, f.d. 36 verso proces-verbal de audiere a bănuitului din 30.09.2016, f.d.

67 proces-verbal de comunicare a drepturilor din 29.12.2016, f.d.68 proces-verbal

de audiere a învinuitului din 29.12.2016, f.d.70 obligarea de a nu părăsi

localitatea din 29.12.2016, f.d.71 proces-verbal despre informarea despre

termenul urmăririi penale din 29.12.2016, f.d.72 proces-verbal de prezentare a

materialului din 03.01.2017, f.d.73 cerere de la Natalia Ciumac privind încetarea

urmăririi penale din 02.01.2017, f.d.77 acord de împăcare din 03.01.2017.

Pe lângă toate acestea a primit în original actele care i-au eliberat

procuratura. Ordonanța de încetare a urmăririi penale din 04.01.2017 pe care este

semnătura lui Stasiiciuc Alexandr. A depus semnăturile respective anume la

data când s-au petrecut acțiunile respective. Confirmă că Stasiiciuc Alexandr a

primit copia ordonanței de încetare. Drepturile, obligațiile și consecințele

acordului de împăcare au fost explicate lui Stasiiciuc Alexandr. Inițiatorul

acordului de împăcare a fost Stasiiciuc Alexandr, deoarece cererea nu a fost

întocmită de ea.

Declarațiile martorului Ciumac Natalia confirmă faptul că împăcarea

părților pe cauza penală de învinuire a lui Stasiiciuc Alexandr a intervenit ca

rezultatul liberului acord de voință a părților pe caz.

Analizând cele expuse mai sus, instanța de apel a constatat că în acțiunile

inculpatului Gheras Corneliu lipsește realizarea laturii obiective și subiective a

infracțiunii prevăzute de art. 324 alin.(3) lit. a) Cod penal, astfel încât prima

instanță corect a ajuns la concluzia de achitare a inculpatului.

Instanța de apel a constatat, că circumstanțele cauzei cu probele

administrate indică faptul, că Gheras Corneliu după ce a adoptat, semnat și

înmânat lui Stasiiciuc Alexandr copia ordonanței de încetare a urmăririi penale

din 04.01.2017 a pretins, a acceptat și a primit personal de la acesta bani, ce nu i

se cuvin. La primirea banilor n-a fost realizat scopul de a îndeplini… etc. acțiuni

în exercitarea funcției sale, așa cum asemenea acțiuni la momentul primirii

banilor erau deja executate, de aceia se exclude infracțiunea prevăzută la art.324

alin.(3) lit. a) Cod penal.

Fapta dată nu poate fi reîncadrată la altă componență de infracțiune.

Astfel, dacă organul de urmărire penală consideră, că au fost administrate

suficiente probe precum, că banii au fost ceruți și primiți de către Gheras

Corneliu, acțiunile lui urmează să fie calificate ca infracțiune de sustragere, dar

nicidecum ca corupere pasivă.

Instanța de apel constă că acuzarea în mod general invocă faptul că vina

inculpatului Gheras Corneliu este dovedită în baza declarațiilor martorilor

15

Stasiiciuc Alexandr, Razlog Alexandru și Cocier Dorin în cumul cu celelalte

probe.

Citind declarațiile martorului Razlog Alexandru, audiat în ședința

instanței de apel, este de reținut că martorul a menționat că ”cunoaște că cauza

s-a finisat cu împăcarea părților, a aflat în luna ianuarie 2017. Nu își amintește

dacă cauza dată a fost restituită înapoi pentru careva completări. Despre

ordonanță a aflat în martie-aprilie 2017, dar în fișa statistică în luna decembrie

era indicat rezultatul pe cauza dată și anume despre împăcarea părților. ...

Careva indicații sau implicări din partea lui Gheras Corneliu nu au fost”.

Depunând declarații în instanța de fond, martorul a declarat că, ”avocatul

Ciumac Natalia a participat la audierea lui Stasiiciuc Alexandr, însă nu cunoaște

de ce el declară, că nu a fost prezent avocatul.

Dosarul a fost încetat în legătură cu împăcarea părților de către procurorul

Gheras Corneliu”.

Declarațiile martorului Razlog Alexandru nu coroborează cu declarațiile

lui Stasiiciuc Alexandr, fiind chiar combătute în partea în care ultimul susține că

nu a fost asistat de avocat, fapt care în urma audierii în ședința instanței de apel

s-a dovedit a fi neveridic, Stasiiciuc Alexandr recunoscând că a beneficiat de

apărător la încheierea acordului de împăcare a părților și la adoptarea

ordonanței de încetare a urmăririi penale.

Privitor la declarațiile martorului Cocier Denis, instanța de apel consideră

că declarațiile martorului dat nu relevă circumstanțe pertinente cauzei. Martorul

a indicat că, cauza penală a fost retrasă din gestiunea sa, deoarece când a fost

determinată partea vătămată nu era la serviciu. Din cîte ține minte, cauza a fost

dusă de procurorul Gheras Corneliu. După ce a fost retrasă cauza penală, a fost

transmisă lui Razlog Alexandru. Respectiv, la data emiterii ordonanței de

încetare a urmăririi penale din 04.01.2017, pe cauza penală de învinuire a lui

Stasiiciuc Alexandr în comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. d)

Cod penal, Cocier Denis nu efectua acțiuni de urmărire penală pe cauza dată.

Deși acuzarea face referire la faptul că la dosar este prezentă descifrarea

discuției dintre Stasiiciuc Alexandr și Gheras Corneliu, unde ultimul pretinde

sume bănești, Colegiul remarcă faptul că la ridicarea înregistrării audio a

convorbirii de la Stasiiciuc Alexandr, persoana a indicat că pe CD este înscrisă

оnregistrarea audio a convorbirii din 17.02.2017. Adică la o dată ulterioară

emiterii ordonanței din 04.01.2017, prin care s-a încetat urmărirea penală în

privința lui Stasiiciuc Alexandr. Faptul dat se confirmă prin procesul-verbal de

ridicare din 20.02.2017 (f.d.8, Vol.1). Procesul-verbal de examinare a obiectului

din 20.02.2017 (f.d.9, Vol.1), într-adevăr denotă discuția purtată de Stasiiciuc

Alexandr și Gheras Corneliu despre suma de bani în mărime de 20000 lei,

precum și modalitatea achitării acesteia. Însă, proba nu denotă faptul că banii

urmează a fi transmiși pentru adoptarea unei hotărâri favorabile lui Stasiiciuc

16

Alexandr. Mai mult ca atât, discuția a avut loc la data de 17.02.2017, cоnd deja

era emisă ordonanța din 04.01.2017.

Privitor la faptul neaprecierii declarațiilor martorului Iacuboi Eduard,

instanța de apel nu se expune, întrucât în ședința instanței de apel nu s-a făcut

trimitere la această probă. Invocând inițial în privința neaprecierii de către

instanță a declarațiilor martorului Iacuboi Eduard, acuzarea ulterior obiectează

asupra faptului că instanța de judecată nu a întreprins acțiuni în vederea audierii

martorului nominalizat. Însăși apelantul notează că martorul Iacuboi Eduard nu

a fost audiat în ședință, pe motiv că era plecat peste hotare. Astfel, nefiind

cunoscut locul precis al aflării acestuia, instanța s-a aflat în imposibilitatea de a

cita măcar pe o careva adresă martorul dat.

La data de 18 iunie 2021, procurorul din cadrul Oficiului Nord al

Procuraturii Anticorupție, Ion Pripa, a emis ordonanța de modificare a învinuirii

lui Gheras Corneliu în baza art.324 alin.(3) lit. a) Cod penal.

Dedicând un moment chestiunii cu privire la modificarea învinuirii la data

de 18.06.2021, Colegiul penal adoptă o atitudine sceptică față de corectitudinea

acesteia, or, modificarea învinuirii în cazul din speță periclitează predictibilitatea

procesului penal. Mai cu seamă că la modificarea învinuirii lui Gheras Corneliu

nu au contribuit careva împrejurări noi, aflate ulterior înaintării învinuirii

inițiale, pe seama căreia a fost întocmit și rechizitoriul, pe fondul căreia s-a

adoptat sentinței instanței din 21.12.2017, ulterior cauza parcurgând judecata în

ordine de apel și recurs ordinar.

S-a creat impresia că, învinuirea nou adusă este dictată de conștientizarea

existenței unor lacune în partea învinuirii inițiale a lui Gheras Corneliu în baza

art. 324 alin. (3) lit. a) Cod penal.

Astfel, instanța de apel nu admite ingerința acuzatorului în măsura în care

se atentează la respectarea unui proces echitabil. Modelarea unei noi învinuiri în

maniera de a se obține o potențială acuzație probată, prin lichidarea unor lacune

formate din culpa organului de urmărire penală, constituie o intervenție

contrarie garanțiilor procesuale a inculpatului.

Privitor la solicitarea de admitere a acțiunii civile, instanța de apel a

considerat neîntemeiată cerința dată, or, concluzionând asupra nevinovăției

inculpatului, lipsește temeiul de fapt pentru a pune în sarcina acestuia

suportarea unor despăgubiri materiale.

Conducându-se de raționamentul legal statuat la art. 219 alin. (2) Cod de

procedură penală, în raport cu speța dedusă judecății, instanța de apel a conchis

că în lipsa unei culpe nu se poate pretinde, și nici accepta, încasarea unor

despăgubiri pentru faptele pretins ilegale.

Instanța de apel a conchis că, la caz, lipsa unei părți componente ale

infracțiunii echivalează cu lipsa elementelor constitutive a infracțiunii, iar în

condițiile când din învinuirea adusă lipsesc semnele obligatorii a elementelor

componenței de infracțiune, s-a apreciat ca fiind justă poziția instanței de fond

17

care a pronunțat o sentință de achitare în temeiul prevăzut de art. 390 alin. (1)

pct. 3) Cod de procedură penală.

în Procuratura de circumscripție Bălți, Andrei Formusatii prin care invocând

incidența pct. 6) a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28.06.2021 cu

dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroare

judiciară nu poate fi corectată de instanța de recurs.

9.1 În susținerea recursului procurorul a invocat următoarele argumente:

- la adoptarea deciziei de menținere a achitării, instanța de apel, ca și

instanța de fond, nu a dat deplină eficiență prevederilor art. 95 alin. (1), art. 100

alin. (4) și art. 101 Cod de procedură penală, a făcut aprecieri a probelor care nu

se racorda la valoarea acestora, a reținut inutilitatea tuturor probelor

administrate de partea acuzării, care întrunesc toate calitățile unei probe ce poate

fi pusă la baza unei sentințe de condamnare, a făcut concluzii care nu se racorda

la ansamblul probatoriu acumulat pe cauză, invocând eronat nulitatea probelor;

- comiterea infracțiunii incriminate inculpatului, se confirmă prin cumulul

de probe veridice, utile, concludente, care se află într-o coroborare reciprocă,

administrate de către organul de urmărire penală în prezenta cauză și cercetate

în instanța de judecată, nefiind acord cu constatarea făcută de către instanța de

apel, referitor la lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii incriminate lui

Gheras Corneliu;

- instanța de apel, contrar prevederilor art. 414 și art. 417 Cod de procedură

penală, în contradictoriu a adoptat o decizie de menținere a sentinței de achitare,

dând prioritate în exclusivitate depozițiilor inculpatului Gheras Corneliu, fără a

da apreciere deplină la depozițiile martorilor Stasiiciuc Alexandr, Cocier Denis,

Razlog Alexandru, audiați în instanțele de judecată;

- instanța de apel la adoptarea deciziei, nu a luat în considerație

constatările și indicațiile Colegiului Penal Lărgit al Curții Supreme de Justiție cu

referire la caz;

- instanța de apel în decizie face referire precum că ”... poate opera

răspunderea contravențională în baza art. 315 Cod contravențional, în cazul în

care cele comise presupun primirea (luarea) în exercițiul funcțiunii de

recompensă nelegitimă sau de folos material, dacă fapta nu întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii”, și precum că ”...că acțiunile lui Gheras

Corneliu urmează să fie calificate ca infracțiune de sustragere, dar nicidecum ca

corupere pasivă”, fără ca, într-un final, să se expună vis-a-vis de încadrarea

juridică a acțiunilor inculpatului în cauză conform căreiva norme, dispunând

transmiterea banilor ridicați de la cel din urmă CNA;

- instanța de apel nu s-a expus în nici un mod referitor la afirmațiile de

acționare prin provocare din partea lui Stasiiciuc Alexandr sub dirijarea

Centrului Național Anticorupție, nulitatea probelor obținute în urma efectuării

18

măsurii speciale de investigație - documentarea cu ajutorul metodelor și

mijloacelor tehnice și asupra probelor administrate de apărare potrivit cărora

inculpatul nu a telefonat pe denunțător, pe când ultimul insistent efectua apeluri

telefonice către primul;

- instanța de apel a enumerat, doar, în general, probatoriul prezentat de

partea acuzării în susținerea poziției sale, indicând, că probele respective

continuă nevinovăția lui Gheras Corneliu, fără să aprecieze fiecare probă în parte

și să-și expună punctul său de vedere asupra fiecăreia și asupra admisibilității

sau inadmisibilității acestora;

- consideră că instanța de apel eronat a luat atitudine sceptică vis-a-vis de

modificarea, la 18.06.2021 a învinuirii lui Gheras Corneliu, faptul dat s-a datorat

indicațiilor expuse în decizia instanței de recurs în acest sens;

- învinuirea modificată în instanța de apel nu agravează situația

inculpatului, la caz s-a efectuat doar concretizări ale actului de învinuire;

- instanța de apel în mod eronat a neglijat valoarea probantă a tuturor

probelor examinate în cadrul ședinței de judecată prezentate de către acuzare,

fiind totodată indusă în eroare de poziția părții apărării, inculpatul care nu și-a

recunoscut vina, poziție care poartă un caracter de apărare și declarativ, scopul

primordial fiind eschivarea de la răspunderea penală și pe care, de fapt, le-a pus

la baza deciziei de menținere a achitării pe art. 324 alin. (3) lit. a) Cod penal.

Balan Angela în numele și interesele inculpatului Gheras Corneliu, considerând

decizia instanței de apel drept legală și întemeiată, a prezentat referință pe

marginea recursului declarat de procuror, pledând pentru netemeinicia

recursului ca inadmisibil.

în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este

inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din considerentele ce urmează.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu,

este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că

recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.

427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

După cum rezultă din conținutul cererii de recurs, procurorul invocă în

calitate de temei pentru casarea deciziei instanței de apel prevederile art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de

19

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în cazurile, când instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau

acesta este expus neclar.

Cu referire la temeiul indicat de către recurent, prin prisma pct. 6) al art.

427 alin. (1) Cod de procedură penală și anume ce ține de alegațiile, precum că

decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

Colegiul constată că, acest temei de casare nu și-a găsit confirmarea la judecarea

recursului declarat, deoarece instanța de apel, a motivat cu suficientă

amplitudine soluția de menținere a sentinței primei instanțe.

Colegiul penal reține că, instanța de apel investită cu o situație de fapt, ca

urmare a efectuării cercetării judecătorești, s-a expus argumentat prin prisma

prevederilor legale, astfel, concluziile expuse conțin raționamente întemeiate

asupra soluției de menținere a sentinței primei instanțe prin care inculpatul

Gheras Corneliu a fost achitat de învinuirea privind comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. a) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului

nu întrunește elementele infracțiunii.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, stabilesc că decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Prin urmare, Colegiul penal notează că motivarea unei hotărâri reprezintă

un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune

în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt

valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt

menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa

cum s-a procedat în speță.

Analizând conținutul recursului declarat, Colegiul penal constată că

procurorul critică modalitatea de apreciere a probelor de către instanța de apel,

însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi

invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că

motivele de reapreciere a probelor, nu constituie temei de casare prevăzut la alin.

(1) art. 427 Cod de procedură penală. Instanța de recurs nu analizează conținutul

mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu

stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond,

aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective.

Opozant criticilor invocate de recurent privitor la aprecierea declarațiilor

20

inculpatului, a martorilor cât și constatarea unor stări de fapt de către instanța

de apel, Colegiul penal notează că dezacordul cu aprecierea probelor a servit

obiect de examinare și în instanța de apel.

Aprecierea probelor reprezintă o prerogativă exclusivă a instanțelor ce

judecă fondul cauzei și în acest sens Colegiul evidențiază că, instanța de recurs

verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea

atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept

formal și material.

Critica aprecierii probelor, care la caz comportă o solicitare de reapreciere

a acestora, nu poate fi supusă analizei la etapa examinării cauzei în ordine de

recurs ordinar, deoarece instanța de recurs este abilitată de a se pronunța asupra

chestiunilor de drept, care constituie erori cu caracter procedural sau material,

iar aprecierea probelor constituie o chestiune de fapt, ce ține de judecarea

fondului cauzei, judecare care nu se înfăptuiește de către instanța de recurs.

În contextul dat, Colegiul penal reiterează că instanța de recurs verifică

legalitatea și temeinicia hotărârilor judecătorești atacate, exclusiv prin prisma

prezenței sau absenței temeiurilor pentru recurs, prevăzute la art. 427 alin. (1)

Cod de procedură penală.

Astfel, Colegiul apreciază critic argumentele procurorului recurent,

deoarece acestea nu confirmă că soluția emisă de instanța de apel ar contravine

aprecierilor expuse în motivarea acesteia.

Lecturând conținutul deciziei, Colegiul penal a stabilit că concluziile

instanței de apel privind menținerea sentinței prin care Gheras Corneliu a fost

achitat de sub învinuirea în baza art. 324 alin. (3) lit. a) Cod penal pe motiv că,

fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, sunt bazate pe analiza

detaliată și aprecierea tuturor probelor administrate în cauză. Sub acest aspect

fiind expusă argumentat concluzia conform căreia în acțiunile inculpatului

Gheras Corneliu lipsește realizarea laturii obiective și subiective a infracțiunii

prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. a) Cod penal. (pct.9-17.1 al deciziei CA)

Colegiul penal apreciază ca fiind întemeiate și mențiunile instanței de apel

potrivit cărora ordonanța de modificare a învinuirii lui Gheras Corneliu în baza

art. 324 alin. (3) lit. a) Cod penal, emisă la data de 18 iunie 2021, de către

procurorul din cadrul Oficiului Nord al Procuraturii Anticorupție, Ion Pripa,

periclitează predictibilitatea procesului penal.

Or, la modificarea învinuirii lui Gheras Corneliu nu au contribuit careva

împrejurări noi, aflate ulterior înaintării învinuirii inițiale, pe seama căreia a fost

întocmit și rechizitoriul, pe fondul căreia s-a adoptat sentința instanței din

21.12.2017, ulterior cauza parcurgând judecata în ordine de apel și recurs

ordinar. Tentativa acuzării de a pune, a modela o acuzație nouă lui Gheras

Corneliu s-a efectuat după cercetarea probelor în instanța de apel la care aceeași

parte a făcut referire în susținerea acuzației inițiale.

Cert este faptul că modificarea învinuirii inculpatului într-o cauză penală,

21

care a parcurs de mai multe ori jurisdicția instanțelor de apel și recurs, este în

detrimentul garanției inculpatului la un proces echitabil. Astfel că nu se admite

ingerința acuzatorului în măsura în care se atentează la respectarea unui proces

echitabil. Modelarea unei noi învinuiri în maniera de a se obține o potențială

acuzație probată, prin lichidarea unor lacune formate din culpa organului de

urmărire penală, constituie o intervenție contrarie garanțiilor procesuale a

inculpatului.

În sensul dat, Colegiul notează că potrivit practicii CEDO acuzatul trebuie

să fie informat în mod corespunzător și pe deplin cu privire la orice modificare

a acuzației, inclusiv modificările care au legătură cu „cauza” acesteia, și trebuie

să dispună de timpul și înlesnirile necesare pentru a reacționa la aceste

modificări și pentru a-și organiza apărarea pe baza oricărei noi informații sau

afirmații. (cauza Mattoccia împotriva Italiei; cauza Bäckström și Andersson împotriva

Suediei)

Informațiile referitoare la acuzațiile aduse, inclusiv încadrarea juridică

care ar putea fi reținută de instanță în materie, trebuie să fie furnizată fie înainte

de proces, în actul de inculpare, fie cel puțin în cursul procesului, prin alte

mijloace, precum extinderea formală sau implicită a acuzațiilor. Simpla

menționare a posibilității teoretice ca instanța să ajungă la o concluzie diferită de

cea a parchetului în ceea ce privește încadrarea infracțiunii este, în mod evident,

insuficientă. (cauza I.H. și alții împotriva Austriei)

Totodată, verificând și analizând per ansamblu decizia instanței de apel,

raportată la criticile procurorului privind neglijarea în cadrul procedurii de

rejudecare a cauzei penale, a constatărilor și indicațiilor Curți Supreme de

Justiție prin decizia din 19.05.2020, Colegiul constată că instanța de apel la

adoptarea soluției a respectat întocmai prevederile legale prevăzute la art. 436

alin. (2) Cod de procedură penală, astfel că rejudecând cauza s-a conformat

constatărilor instanței de recurs.

Principala critică a procurorului se referă la faptul că argumentând lipsa

în acțiunile inculpatului Gheras Corneliu a elementelor constitutive ale

infracțiunii imputate acestuia, instanța de apel a făcut referire ”voalat” inclusiv

și la imposibilitatea reîncadrării acțiunilor acestuia în baza art. 315 Cod

contravențional sau în temeiul unui alt articol din codul penal, fără ca într-un

final să se expună vis-a-vis de încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului.

În sensul dat, acuzarea și notificarea corespunzătoare a inculpatului

asupra limitelor și profunzimii acesteia, în mod special are relevanță pentru

realizarea principiului contradictorialității.

Instanța de recurs reține, având în vedere consecințele pe care le poate

avea schimbarea încadrării juridice, că modelarea unei noi învinuiri după ce

cauza penală a parcurs de mai multe ori jurisdicția instanțelor de apel și recurs,

în maniera de a se obține o potențială acuzație probantă, constituie o intervenție

22

contrarie garanțiilor procesuale a inculpatului.

Reîncadrarea juridică a faptei în baza unei alte norme penale de

incriminare, care conține doar o parte din cele reținute în actul de învinuire,

precum infracțiunea de sustragere menționată în recursul procurorului,

presupune o acuzație necunoscută inculpatului, asta deoarece el a fost trimis în

judecată imputându-i-se corupere pasivă, fapte care nu se înscriu în norma

legală amintită.

Contrar alegațiilor procurorului precum că modificarea învinuirii în

instanța de apel nu a agravează situația inculpatului, Colegiul constată că

concretizarea actului de învinuire prin înlăturarea omisiunilor sau lacunelor

organului de urmărire penală, în a doua rundă, poate duce la răsturnarea soluției

de achitare prin ce nemijlocit se agravează situația inculpatului.

Contradictorie și neclară este poziția procurorului referitor la neexpunerea

apelului asupra afirmațiilor de acționare prin provocare din partea lui Stasiiciuc

Alexandr, or provocarea reieșind din prevederile art. 94 alin. (1) pct. 11) Cod de

procedură penală, reprezintă circumstanța care condiționează inadmisibilitatea

totală a probelor și reprezintă prin sine încă un argument în favoarea achitării

inculpatului. Mai mult ca atât, la caz nu a fost constatată provocarea drept temei

de achitare a acestuia de comiterea infracțiunii imputate, temei pentru achitarea

lui Gheras Corneliu constituind faptul că în acțiunile inculpatului lipsește

realizarea laturii obiective și subiective a infracțiunii prevăzute de art. 324 alin.

(3) lit. a) Cod penal.

Totodată, Colegiul conchide că motivele esențiale care au fost expuse de

către procuror în cererea de recurs, au primit aprecierea instanței de apel în

contextul prevederilor art. 8, art. 6 CEDO, astfel invocările recurentului privind

faptul că decizia nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sunt

neîntemeiate.

Colegiul penal consideră că, instanța de apel a reverificat sub toate

aspectele, complet și obiectiv probele la care a avut acces și care au fost

prezentate de părți, apreciindu-le cu respectarea prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală, fapt ce a determinat instanța de a concluziona că din probele

administrate la materialele cauzei, în acțiunile inculpatului Gheras Corneliu nu

s-au confirmat elementele constitutive ale infracțiunii de corupere pasivă, sau

învinuirea formulată nu deslușește clar care sunt acțiunile ilegale ale

inculpatului întreprinse în vederea obținerii mijloacelor bănești ce nu i se cuvin

de la Stasiiciuc Alexandr.

Instanța de recurs respinge alegațiile recurentului precum că instanța de

apel nu a depus efort pentru aprecierea și evaluarea probelor prezente la

materialele cauzei penale, or, instanța de apel a examinat toate probele din dosar

și nu a dat prioritate celor în favoarea achitării inculpatului, așa cum susține

recurentul, fiind analizate în ansamblul toate probele, din punct de vedere al

coroborării acestora, corect ajungând la concluzia că ele nu sunt suficiente pentru

23

a fundamenta o acuzație penală în privința inculpatului Gheras Corneliu.

Rejudecând cauza penală, instanța de apel a audiat suplimentar inculpatul

Gheras Corneliu f.d. 90 vol. V, precum și martorii acuzării solicitați de părți:

Stasiiciuc Alexandr (f.d. 23 vol. V), Cocier Denis (f.d. 38 vol. V), Razlog

Alexandru (f.d. 4 vol. V), Ciumac Natalia (f.d. 51 vol. V), declarațiile lor fiind

analizate în coroborare cu restul probelor.

Totodată, Colegiul penal atestă că, instanța de apel a respectat și

prevederile art. 414 Cod de procedură penală, expunându-se asupra tuturor

motivelor invocate în apel și prin hotărârea sa a oferit răspunsuri complete și

argumentate asupra acestora, în coraport cu circumstanțele stabilite în prezenta

speță, ce au fost verificate în ședință de judecată, fiind oferite răspunsuri la

argumentele esențiale.

Din conținutul deciziei atacate, nu poate fi desprinsă concluzia privind

examinarea unilaterală a probatoriului administrat în această cauză, odată ce

instanța a respectat procedura de cercetare a probelor per ansamblu, atât cele

din partea acuzării, cât și cele ale apărării.

Rezumând cele expuse, Colegiul penal statuează că criticele expuse în

recursul declarat, nu constituie erori în sensul art. 427 din Codul de procedură

penală, deoarece instanța de apel a analizat obiectiv circumstanțele cauzei și a

dat răspuns la toate chestiunile de fapt și de drept, fiind expuse în coraport cu

poziția părților și a argumentelor de motivare a soluției emise de prima instanță,

astfel fiind atestat că decizia instanței de apel corespunde normelor procesual-

penale, este legală și întemeiată.

La fel, Colegiul penal stabilește, că în speță, nu a fost comisă careva eroare

de drept, așa precum se susține de către recurent, or, pentru a constitui caz de

casare, eroarea de fapt trebuie pe de o parte, să fi influențat asupra soluției

cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică.

Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, dar

discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin

ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei

soluții decât cea pe care materialul probator o susține.

În cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată de către

instanța de recurs.

Față de lucrul judecat de instanța de apel, Colegiul penal constată

motivarea amplă și temeinică a hotărârii pronunțate prin prisma procesului de

evaluare și apreciere a probelor prezentate de părți în raport cu faptele reținute

în sarcina inculpatului Gheras Corneliu, astfel Colegiul penal conchide asupra

faptului că hotărârea atacată este în corespundere cu exigențele art. 6 din

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În esență, Colegiul penal observă că, instanța de apel a dat o apreciere clară

circumstanțelor cauzei, adoptând concluzii motivate, concluzii pe care instanța

de recurs și le însușește, din motivul temeiniciei acestora, fiind inoportună

24

repetarea acestora, fapt ce este în corespundere și cu practica constantă a CtEDO,

expusă în pct. 37 din hotărârea Albert vs România din 16.02.2010, potrivit cărei

art. 6 §1 deși obligă instanțele să-și motiveze deciziile, nu poate fi interpretat ca

impunere de a da un răspuns detaliat pentru fiecare argument (cauza Van de Hurk

vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil

necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță

inferioară, fie printr-un alt mod, să examineze chestiunile esențiale supuse

atenției sale.

În ansamblul circumstanțelor constatate, din motiv că argumentele

recursului ordinar declarat de către procuror nu și-au găsit confirmare, iar la

examinarea recursului nu s-au depistat erori de drept, care ar impune necesitatea

casării deciziei instanței de apel, Colegiul penal asupra respingerii recursului, ca

fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 2) Cod de procedură penală,

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Bălți, Andrei Formusatii, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 iunie 2021, în cauza penală în

privința lui Gheras Corneliu xxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată este pronunțată la 24 martie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Țurcan Anatolie

25