1ra-51/2020 — art.362/1 alin.2 lit. c CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 22 noiembrie 2018, Bădănău Gavril a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.3621 alin.(2) lit. c) Cod penal, cu liberarea de pedeapsă penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție. Acțiunea civilă înaintată de Cărpală Nadejda și susținută în fața instanței de acuzatorul de stat a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt că, Bădănău Gavril, în perioada lunii iulie-august 2008, acționând împreună de comun acord cu cetățeni ai Ucrainei în privința cărora cauza penală a fost disjunsă la etapa urmăririi penale și alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, urmărind scopul obținerii direct pentru ceilalți coparticipanți și indirect pentru sine a unui folos financiar în mărime de 4 000 euro, au organizat intrarea, tranzitarea și șederea ilegală pe teritoriul Marii Britanii a cetățencei Republicii Moldova Cîrpală Nadejda, care nu este cetățeană și nici rezidentă a acestui stat. Astfel, în perioada lunii iulie 2008, cetățeanul Ucrainei în privința căruia cauza penală a fost disjunsă, acționând întru realizarea scopului său infracțional, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Bădănău Gavril, cetățeanul Ucrainei, în 1 privința căruia la fel cauza penală a fost disjunsă și alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, în scopul obținerii directe a unui folos financiar prin organizarea intrării și șederii ilegale pe teritoriul Marii Britanii, a contactat-o telefonic pe Cîrpală Nadejda. În cadrul convorbirii telefonice avute cu Cîrpală Nadejda, a convenit să primească de la aceasta suma de 4 000 euro, pentru organizarea plecării acesteia în Marea Britanie cu scopul de a migra. Totodată, în cadrul aceleiași discuții și întru realizarea intențiilor sale infracționale, cetățeanul Ucrainei în privința căruia cauza penală a fost disjunsă, a solicitat de la Cîrpală Nadejda copia buletinului de identitate, a pașaportului și o fotografie pe CD. Aproximativ la 09 august 2008, Bădănău Gavril, care acționa împreună și prin înțelegere prealabilă cu cetățeni ai Ucrainei în privința cărora cauza penală a fost disjunsă la etapa urmăririi penale și alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, întru realizarea intenției de organizare a migrației ilegale a Nadejdei Cîrpală în Marea Britanie, primind indicații de la persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă, s-a întâlnit cu Cîrpală Nadejda în apropierea magazinului „Unic" din mun. Chișinău, în cadrul întâlnirii menționate, Bădănău Gavril, a primit de la Cîrpală Nadejda un CD cu fotografiile acesteia și copiile buletinului de identitate și a pașaportului ei național, anterior solicitate de către persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă. Tot atunci, Bădănău Gavril, care acționa împreună și prin înțelegere prealabilă cu cetățeni Ucrainei, în privința cărora cauza penală a fost disjunsă la etapa urmăririi penale și alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, întru atingerea scopului infracțional, a instruit-o pe Cîrpală Nadejda că preventiv este necesară intrarea pe teritoriul Ucrainei, iar ulterior de pe teritoriul Ucrainei îi va fi organizată intrarea și șederea ilegală pe teritoriul Marii Britanii. În continuare, Bădănău Gavril, acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu cetățeni Ucrainei în privința cărora cauza penală a fost disjunsă la etapa urmăririi penale și alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, întru realizarea intențiilor sale infracționale, a transmis acestora CD-ul cu fotografiile Nadejdei Cîrpală și copiile buletinului de identitate și a pașaportului național a acesteia, pentru confecționarea în continuare de către aceștia a pașaportului fals a cetățeanului României pe numele ei, necesar pentru intrarea și șederea ilegală pe teritoriul Marii Britanii. La 12 august 2008, persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă și Bădănău Gavril, care acționau împreună și prin înțelegere prealabilă cu o altă persoană în privința căreia cauza penală a fost disjunsă cât și alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, acționând întru realizarea intenției de organizare a migrației legale a cetățencei Republicii Moldova în Marea Britanie, prin darea de sfaturi și călăuzire, a organizat intrarea pe teritoriul Republica Ucraina, or. Odessa a Nadejdei Cîrpală, ceea ce a constituit prima etapă de organizare a migrației ilegale. 2 Ajungând în or. Odessa, Cîrpală Nadejda, acționând conform instrucțiunilor dinainte primite de la persoanele în privința cărora cauza penală a fost disjunsă la etapa urmăririi penale, care acționau împreună și prin înțelegere prealabilă cu Bădănău și alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, 1-a contactat telefonic pe persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă, care a continuat realizarea intențiilor infracționale. Astfel, persoanele în privința cărora cauza penală a fost disjunsă la etapa urmăririi penale, care acționau împreună și prin înțelegere prealabilă cu Bădănău Gavril și alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, a călăuzit-o prin indicații telefonice pe Nadejda Cîrpală până în orașul Kiev, Ucraina. Ulterior la 13 august 2008, Cîrpală Nadejda, ajungând în or. Kiev, Ucraina a fost întâlnită de către persoanele în privința cărora cauza penală a fost disjunsă la etapa urmăririi penale, care acționau împreună și prin înțelegere prealabilă cu Bădănău Gavril, și alte persoane, care au continuat acțiunile de realizare a intențiilor infracționale și anume de organizare a migrațiunii ilegale. Tot atunci, persoanele în privința cărora cauza penală a fost disjunsă la etapa urmăririi penale, care acționau împreună și prin înțelegere prealabilă cu Bădănău Gavril și alte persoane, întru atingerea scopului său infracțional, a cazat-o temporar pe Cîrpală Nadejda într-un apartament din or. Kiev, urmând a-i fi organizată în continuare intrarea și șederea ei ilegală pe teritoriul Marii Britanii. Tot în perioada menționată de timp, persoanele în privința cărora cauza penală a fost disjunsă la etapa urmăririi penale și alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, care acționau împreună și prin înțelegere prealabilă cu Bădănău Gavril și alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, utilizând CD-urile cu fotografii și copiile actelor menționate pe numele Nadejdei Cîrpală, primite de la Bădănău Gavril, în circumstanțe nestabilite, au confecționat pașaport fals al cetățenilor Republicii România pe numele Cîrpală Nadejda, în care era aplicată fotografia ultimei. La 15 august 2008, persoanele în privința cărora cauza penală a fost disjunsă la etapa urmăririi penale, care acționau împreună și prin înțelegere prealabilă cu, Bădănău Gavril și alte persoane, întru realizarea intenției de organizare a migrației ilegale în Marea Britanie, s-au întâlnit cu Cîrpală Nadejda în apartamentul în care era cazată și i-a prezentat pașaportul fals a cetățeanului României pe numele ei în care era aplicată fotografia acesteia. Tot la aceiași întâlnire, persoanele în privința cărora cauza penală a fost disjunsă la etapa urmăririi penale, care acționau împreună și prin înțelegere prealabilă cu Bădănău Gavril și alte persoane, au instruit-o pe Cîrpală Nadejda, cu privire la ruta de plecare și anume că aceasta urmează să se deplaseze în or. Odessa, unde persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă îi va înmâna bilete avia la ruta Odessa-Antalya, iar din Antalya îi va fi procurat bilet avia pentru o țară din spațiul Schengen, de pe teritoriul căruia ea va avea acces liber pe 3 teritoriul Marii Britanii. În aceiași zi, persoanele în privința cărora cauza penală a fost disjunsă la etapa urmăririi penale, care acționau împreună și prin înțelegere prealabilă cu Bădănău Gavril și alte persoane, în scopul organizării migrației ilegale a Nadejdei Cîrpală, ia organizat ultimei transportarea în or. Odessa, procurându-i bilet la tren cu ruta Kiev - Odessa, pentru data de 16.08.2008, comunicându-i că în continuare acțiunile de organizare a migrației în Marea Britanie vor fi preluate de persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă. Ulterior, persoanele în privința cărora cauza penală a fost disjunsă la etapa urmăririi penale, care acționau împreună și prin înțelegere prealabilă cu Bădănău Gavril și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, pentru redarea unui caracter legal deplasării Nadejdei Cîrpală, pe teritoriul Turciei, ducând în eroare administrația agenției turistice „Tez Tur" cu privire la scopul real de intrare a numitei pe teritoriul Turciei a solicitat să fie acordate servicii turistice Nadejdei Cîrpală, declarând fals, precum că persoanele respective intenționează de a se deplasa la odihnă în or. Antalya, Turcia. La 16 august 2008, Cîrpală Nadejda, acționând conform instrucțiunilor dinainte primite de la persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă, s-a deplasat cu trenul cu ruta Kiev - Odessa în or. Odessa, împreună cu persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă la etapa urmăririi penale, care acționa împreună și prin înțelegere prealabilă cu persoana în privința căreia cauza penală la fel a fost disjunsă și alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală. Ajungând în or. Odessa, persoanele în privința cărora cauza penală a fost disjunsă la etapa urmăririi penale, care acționau împreună și prin înțelegere prealabilă cu, Bădănău Gavril și alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, întru realizarea scopului infracțional, a transportat-o pe Cîrpală Nadejda, până la Aeroportul din or. Odessa. În cadrul deplasării, persoana în privință căreia cauza penală a fost disjunsă, a instruit-o pe aceasta cu privire la acțiunile de organizare a migrației de mai departe și anume că se va deplasa în Turcia în calitate de turistă, unde în avion îi va fi înmânat pașaportul cetățeanului României cu care aceasta se va deplasa în țara de destinație. Astfel, la 16 august 2008, Cîrpală Nadejda, acționând conform instrucțiunilor primite de la personale în privința cărora cauza penală a fost disjunsă la etapa urmăririi penale, care acționau împreună și prin înțelegere prealabilă cu alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, aflându- se în Aeroportul din or. Odessa, au fost întâlnite de către un reprezentat al agenției „Tez Tur", care fără a cunoaște despre intențiile persoanelor în privința cărora cauza penală a fost disjunsă la etapa urmăririi penale cât și altor persoane, a transmis Nadejdei Cîrpală pachetul turistic necesar pentru intrarea și șederea pe teritoriul Turciei. La 17 august 2008, Cîrpală Nadejda, acționând conform instrucțiunilor 4 dinainte date de către persoanele în privința cărora cauza penală a fost disjunsă la etapa urmăririi penale, care acționa împreună și prin înțelegere prealabilă cu Bădănău Gavril și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, s-a deplasat în or. Antalya, Turcia, sub pretext fictiv de plecare la odihnă. Fiind în avionul cu ruta Odessa - Antalya, persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă, ce acționa împreună și Bădănău Gavril și alte persoane întru realizarea intențiilor sale infracționale, a transmis Nadejdei Cîrpală, în schimbul pașaportului cetățeanului Republicii Moldova, pașaportul fals a cetățeanului României pe numele său și în care era aplicată fotografia ei. Tot în aceiași zi, Cîrpală Nadejda, ajungând în aeroportul din or. Antalya, Turcia, acționând în continuare conform instrucțiunilor dinainte date de către persoanele în privința cărora cauza penală a fost disjunsă la etapa urmăririi penale, care acționau împreună și prin înțelegere prealabilă cu Bădănău Gavril și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, cu scopul organizării migrațiunii ilegale a ei, 1-a trecerea controlului de frontieră a prezentat pașaportul fals al cetățeanului României pus la dispoziția ei anterior, de către persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă. Ca rezultat, în cadrul controlului de acte Cîrpală Nadejda a fost reținută de către reprezentanții organelor de drept ale Turciei, pe motivul deținerii actelor de identitate false.

Avocatul Coptu Sergiu în numele inculpatului a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Bădănău Gavril să fie achitat din motiv că lipsesc în acțiunile acestuia elementele componenței de infracțiune incriminată. În motivarea cerințelor sale, asupra ilegalității acțiunilor de urmărire penală privind recunoașterea după fotografie a inculpatului, apărarea invocând drept motiv faptul, că ultimul nu s-a eschivat de a se prezenta în fața organului de urmărire penală pentru o asemenea acțiune de urmărire penală. De asemenea, apărarea a invocat că indicarea cet. Cîrpală Nadejda la Bădănău Gavril ca la acea persoană pe nume "Vova", este una neîntemeiată, deoarece aceste declarații nu au suport probatoriu. Totodată, în argumentarea poziției, precum că în acțiunile inculpatului lipsesc elementele componenței infracțiunii incriminate, apărarea indică că organul de urmărire penală și-a întemeiat concluzia sa pe anumite declarații pretins a fi corecte: a cet. Cîrpală Nadejda prin care ea a indicat la cet. Bădănău Gavril ca fiind acea persoana pe nume Vova, telefonul căreia i-a fost transmis ei de către cet. Ucrainei Cucereavîi Igor și prietenul ei Duminică Ion; la procesul-verbal de recunoaștere după fotografie de către cet. Cîrpală Nadejda a cet. Bădănău Gavril, în situația când acesta nu se ascunde de la organul de urmărire penală și putea să se prezinte în fața organului de urmărire penală; precum și procesul-verbal a unei confruntări dintre cet. Cîrpală Nadejda și Bădănău Gavril. 5 La fel, partea apărării a criticat și rezultatele comisiei rogatorii expediate de organul de urmărire penală în Ucraina cu privire la efectuarea anumitor acțiuni de urmărire penală și constatarea anumitor circumstanțe de fapt, care în opinia sa, nu indică direct prin nimic la participarea cet. Bădănău Gavril la comiterea faptei prejudiciabile incriminate dânsului de organizare a migrației ilegale. Fiind audiat cet. Cucereavîi Igor nu a indicat prin nimic la cet. Bădănău Gavril. Suplimentar, a invocat faptul ne audierii cet. Duminică Ion, care a dorit să organizeze venirea din RM a prietenei sale Cîrpală Nadejda în Marea Britanie la el, prin intermediul cunoștințelor sale 1-a identificat pe cet. Ucrainei Cucereavîi Igor din or. Kiev, cu care el s-a înțeles să organizeze plecarea din RM în Marea Britanie a cet. Cîrpală Nadejda, partea apărării menționează că astfel instanța de fond nu a respectat principiul egalității armelor. Prin urmare, bazându-se pe hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție a RM, nr.5 din 19.05.2006, jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului, apelantul a indicat că efectuând o analiză minuțioasă, detaliată și obiectivă a tuturor circumstanțelor de fapt și de drept ale celor întâmplate, precum și a probelor administrate în cadrul acestui proces penal, consideră că este necesar de emis o sentință de achitare a inculpatului Bădănău Gavril în comiterea infracțiunii incriminate din motivul lipsei elementelor infracțiunii, or organul de urmărire penală s-a limitat numai la o simplă trimitere la anumite aspecte ce țin de declarațiile cet. Cîrpală Nadeida în cadrul urmăririi penale, inclusiv în cadrul confruntării dintre ea și cet. Bădănău Gavril, fără a face o analiză a celor constatate în urma comisiei rogatorii expediate în Ucraina, deoarece fiind audiat cet. Cucereavîi Igor nu a indicat prin nimic la cet. Bădănău Gavril ca o persoana care a fost rugată de el să o întâlnească pe cet. Cîrpală Nadejda și să i-a de la ea un CD cu fotografiile ei, precum și să primească copiile buletinului de identitate și a pașaportului național.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 martie 2019, a fost respins ca nefondat apelul, cu menținerea sentinței. 4.1. În motivarea soluției pronunțate, instanța de apel a indicat că, instanța de fond pe deplin a constatat starea de fapt și de drept a acțiunilor săvârșite de inculpatul Bădănău Gavril, iar probelor examinate, în conformitate cu prevederile art.101 din Codul de procedură penală, au fost apreciate din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, inclusiv în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Prin urmare, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiate constatările primei instanțe care a evidențiat în acțiunile făptuitorului în speță prezența elementelor constitutive ale infracțiunii imputate lui Bădănău Gavril. Instanța de apel a constatat cu certitudine, că Bădănău Gavril Xxx a comis infracțiunea imputată lui și că acțiunile inculpatului au fost corect calificate de către instanța de fond în baza art.3621 alin.(2) lit. c) Cod penal. 6 Astfel, instanța de apel este de acord cu concluzia primei instanțe și reține în acest sens, că obiectul juridic special al infracțiunii imputate lui Bădănău Gavril, deduse judecății, îl formează relațiile sociale cu privire la desfășurarea în condiții de legalitate a organizării intrării, șederii sau tranzitării teritoriului statului sau a ieșirii de pe acest teritoriu a persoanei care nu este cetățean nici rezident al acestuia. Victimă a infracțiunii de organizare a migrației ilegale este emigrantul/imigrantul ilegal. Prin urmare, s-a reținut că prin acțiunile sale, inculpatul Bădănău Gavril a atentat la relațiile sociale cu privire la desfășurarea în condiții de legalitate a organizării intrării, șederii sau tranzitării teritoriului statului or, prin probatoriul relevat supra s-a dovedit că Bădănău Gavril, în perioada lunii iulie-august 2008, acționând împreună de comun acord cu cetățeni ai Ucrainei în privința cărora cauza penală a fost disjunsă la etapa urmăririi penale și alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, urmărind scopul obținerii direct pentru ceilalți coparticipanți și indirect pentru sine a unui folos financiar în mărime de 4 000 euro, au organizat intrarea, tranzitarea și șederea ilegală pe teritoriul altei țări a cetățencei Republicii Moldova Cîrpală Nadejda, care nu este cetățeană și nici rezidentă a acestui stat. În acest context, instanța de apel a stabilit că latura obiectivă a infracțiunii incriminate lui Bădănău Gavril s-a realizat prin faptul întâlnirii și primirii de la partea vătămată Cîrpală Nadejda în apropierea magazinului „Unic" din mun. Chișinău, a unui CD cu fotografiile acesteia și copiile buletinului de identitate și a pașaportului ei național, anterior solicitate de către persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă și care a acționat împreună și prin înțelegere prealabilă cu inculpatul Bădănău Gavril. A remarcat că, latura subiectivă a infracțiuni de organizare a migrației ilegale se caracterizează prin intenție directă, deoarece făptuitorul înțelege că prin acțiunile sale organizează intrarea, șederea sau tranzitarea ilegală a teritoriului RM sau a altui stat sau ieșirea de pe acest teritoriu a persoanei care nu este nici cetățean, nici rezident al acestui stat, și dorește săvârșirea acestor acțiuni. De regulă motivul acestei infracțiuni îl constituie interesul material, un semn obligatoriu al laturii subiective al infracțiunii deduse judecății este scopul obținerii direct sau indirect, a unui folos financiar sau material. Aceasta presupune ca făptuitorul să obțină de la victimă sau de la o altă persoană o remunerație sub formă de bani alte bunuri alte foloase sau avantaje patrimoniale. Ulterior, instanța de apel a menționat că în cadrul cercetării judecătorești s-a constatat ca fiind dovedită și prezența laturii subiective a infracțiunii, manifestată prin vinovăție sub formă de intenție directă, or Bădănău Gavril înțelegea că prin acțiunile sale organizează intrarea, șederea sau tranzitarea ilegală a teritoriului altui stat, în speță a Marii Britanii, a părții vătămate Cîrpală Nadejda, care nu este nici cetățean, nici rezident al acestui stat, inclusiv și-a dorit săvârșirea acestor acțiuni, 7 având drept scop obținerea direct pentru complicii săi și indirect pentru sine a unui folos financiar. În aceeași ordine de idei, instanța de apel a relevat că este de acord cu concluzia primei instanțe pe care și-a însușit-o precum, că alegațiile părții apărării privind lipsa componenței de infracțiune în acțiunile inculpatului și că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, prin lipsa probatoriului, sunt declarative, având drept scop eschivarea de la răspundere penală a inculpatului, or acestea au fost combătute de partea acuzării prin probatoriul administrat și supus cercetării în ședința de judecată. Totodată, instanța de apel a apreciat ca fiind justă concluzia primei instanțe privind excluderea din învinuirea lui Bădănău Gavril a calificativului agravant prevăzut la lit. b) al alin.(2) art.3621 Cod penal, fapta săvârșită asupra a două sau mai multor persoane" or, corect s-a remarcat, că în ordonanța de punere sub învinuire acuzatorul de stat face trimitere exclusivă doar la existența unei singure părți vătămate, iar pe parcursul examinării cauzei partea acuzării nu a administrat careva probe ce ar susține semnul calificativ reținut la încadrarea faptei care se impută inculpatului. În concluzia celor stabilite, instanța de apel a respins ca neplauzibile alegațiile apelantului care în esență invocă ca fiind insuficiente probele administrate de către organul de urmărire penală, și anume declarațiile părții vătămate, procesul verbal de confruntare dintre partea vătămată și inculpat, cât și rezultatele comisiei rogatorii expediate în Ucraina, iar în acest sens se remarcă că declarațiile părții vătămate Cîrpală Nadejda, nu sunt unicele probe care indică culpabilitatea inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, vinovăția acestuia fiind confirmată și de alte acte anexate de organul de urmărire penală, și anume prin: proces-verbal de examinare a obiectului din data de 23 martie 2011, din care rezultă că obiect al examinării l-a constituit descifrările convorbirilor telefonice efectuate de la posturile telefonice +380676484161 și al doilea post +380964622058, perioada de timp 01 iulie 2008 până la 30 septembrie 2008, fiind examinate descifrările telefonice ale abonatului „Kievstar" cu numărul +380676484161, de care s-a folosit persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă prin care s-a stabilit că, în perioada de timp începând cu data de la 01 iulie 2008 perioada în care a fost autorizată ridicarea descifrărilor telefonice, până la data de 30 septembrie 2008 a fost stabilit că numărul +380676484161 a întreținut legături telefonice cu numărul +37379060380 de care se folosea Bădănău (f.d.35- 36, vol.II); proces-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din data de 02 iulie 2009 prin care Cîrpală Nadejda a recunoscut persoana din fotografia numărul 5 ce s-a dovedit a fi Bădănău Gavril Xxx (f.d. 147-148, vol. I); proces- verbal de recunoaștere după fotografie din 24 martie 2011 prin care partea vătămată Cîrpală Nadejda a recunoscut persoana din fotografia nr. 1 ca fiind persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă (f.d. 149-150, vol. I); 8 procesul-verbal de ridicare din data de 08 decembrie 2011, prin care de la Duminică Ivan a fost ridicat o filă cu anumite manuscrisuri de mână în care sunt înscrise numere de telefoane (f.d. 157, vol. I); procesul-verbal de examinare a obiectului din 08 decembrie 2011, obiect al examinării 1-a constituit o filă de hârtie care are formă dreptunghiulară ce are dimensiunile de 14,5/ 20,5 cm. Pe această filă este notat cu manuscris de mână anumite numere de telefon și nume de persoane, astfel sunt notate numerele de telefon 038050557968 - Igor, 0380967279025 - Ig., 00380508283763 - Ig., Slava - 068006091 și Vova 079060380 (f.d. 159, vol. I), care sunt în corelație cu depozițiile părții vătămate, care a fost preîntâmpinată de răspundere penală, declarațiile cărora instanța nu le supune căror va dubii, or partea vătămată a indicat direct asupra persoanei inculpatului. Mai mult, instanța de apel a remarcat ca fiind nefondate criticile aduse sentinței contestate în partea în care invocă o aprecierea neobiectivă a declarațiilor inculpatului Bădănău Gavril care chipurile ar fi confirmate de către declarațiile martorilor audiați în prezenta cauză, or din textul sentinței se atestă că în cadrul ședinței de judecată a fost audiat martorul Gîrnaja Irina, declarații care au fost apreciate critic de către instanța de fond, constatându-se că contrariul acestor declarații se dovedește prin proces-verbal de examinare a obiectului din 05 iulie 2009, obiect al examinării l-a constituit 2 file de format A-4, pe care se află cu privire la descifrările convorbirilor telefonice ale posturilor telefonice cu nr. 78029557 și 79060380 pe perioada de timp începând cu 17.01.2009 până la 03.04.2009 (f.d. 181, vol. I). În aceeași ordine de idei, instanța de apel a reținut ca fiind nefondate și fără suport probator și invocările, precum că prin faptul ne audierii martorului Duminică Ivan se pretinde că instanța de fond a încălcat principiul egalității armelor, or din materialele cauzei în lista probelor acuzării nu figurează asemenea martor, iar din procesul verbal al ședinței de judecată, nu rezultă că partea apărării ar fi înaintat asemenea demers de audierea a unui asemenea martor, astfel pentru cercetarea acestei probe nu se atestă solicitarea căruiva suport, nici în instanța de fond și nici în instanța de apel, iar potrivit alin.(2) al art.26 Cod de procedură penală, judecătorul judecă materialele și cauzele penale conform legii și propriei convingeri bazate pe probele cercetate în procedura judiciară respectivă. Cu referire la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis, că instanța de fond la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art.7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Totodată, instanța de apel a evidențiat că prima instanță corect a luat în considerare prevederile art.60 alin.(1) lit. b), (2) Cod penal, conform cărora, 9 persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat următoarele termene: au expirat 5 ani de la săvârșirea unei infracțiuni mai puțin gravă. Prescripția curge din ziua săvârșirii infracțiunii și până la data rămânerii definitive a hotărârii instanței de judecată. Astfel, prima instanță, ținând cont de faptul că fapta imputată inculpatului Bădănău Gavril a avut loc în perioada lunii august 2008 conform ordonanței de începere a urmăririi penale (f.d. 1, vol. I), moment din care au trecut mai mult de 5 ani, just a concluzionat că ultimul urmează să fie liberat de răspundere penală, din motivul expirării termenului de prescripție, cu încetarea procesului penal.

Avocatul Coptu Sergiu în numele inculpatului, în temeiul pct.4), 6) și 8) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar hotărârile adoptate, solicitând casarea acestora cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Bădănău Gavril să fie achitat în comiterea infracțiunii incriminate din motivul lipsei în acțiunile lui a elementelor componenței de infracțiune incriminată. În motivarea cerințelor sale a invocat că, în calitatea sa avocat, apărător a inculpatului a menționat la începutul ședinței de judecată în ordine de apel și a solicitat instanței de apel, că nu este posibilă examinarea cauzei penale în ordine de apel în absența unei părți a procesului penal - pretinsa parte vătămată și civilă cet. Cîrpală Nadejda, a menționat instanței de apel faptul că participarea acestei părți a procesului penal este necesară având în vedere apelul depus de partea apărării, faptul că se solicită rejudecarea cauzei penale de către instanța de apel potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță, am menționat instanței de apel faptul că partea apărării are anumite întrebări față de această pretinsă parte vătămată și civilă Cîrpală Nadejda, precum și față de martorul Duminică I., la anumite circumstanțe de fapt și de drept, deoarece aceste persoane, ca probe a acuzării, nu au fost audiate în instanța de fond pe motiv că partea acuzării nu le-a asigurat prezența lor în ședința de judecată pe parcursul unei perioade îndelungate de timp. Însă, instanța de apel a dispus respingerea acestei cereri privind participarea în ședința instanței de apel a părții vătămate și a martorului Duminica I. motivând cu faptul că chipurile această parte a procesului penal nu este apelantă și nu a contestat sentința instanței de fond. Consideră că, aceste omisiuni admise de instanța de apel constituie prin sine încălcări de procedură esențiale și erori de drept conform art.427 alin.(1) pct.4) și 6) Cod de procedură penală, care pot servi drept temei pentru a fi casată decizia instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei penale de către instanța de apel în scopul de a fi reparate aceste erori de drept care nu pot fi reparate de către instanța de recurs. A indicat că, instanța de fond și instanța de apel în mod incorect a apreciat critic declarațiile inculpatului Bădănău G. și în mod neîntemeiat și absolut fără careva temei legal instanța de fond a concluzionat că prin aceste declarații 10 inculpatul se eschivează de la răspunderea penală, deoarece în viziunea sa, declarațiile inculpatului depuse în ședința de judecată corespund cu declarațiile și poziția lui inițială din cadrul urmăririi penale, și coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cadrul cercetării judecătorești și aceste declarații nu constituie și nu pot constitui prin sine o eschivare de la răspunderea penală. A remarcat că, instanța de apel practic a preluat aceleași concluzii invocate de instanța de fond în sprijinul soluției sale din sentința contestată fără a argumenta detaliat motivele de fapt și de drept expuse de mine ca apărător în apel si fără a motiva din care cauză respinge fiecare motiv invocat în parte sau fiecare argument invocat în parte de mine ca apărător. A enunțat că, partea acuzării a menționat în concluziile de învinuire faptul că inculpatul Bădănău Gavril a comis această infracțiune, iar instanța de fond pur și simplu a preluat aceste concluzii de învinuire în sentința sa indicându-le la compartimentul demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, fără a da o analiză detaliată, a argumentelor invocate de partea apărării în sprijinul poziției sale și fără a le combate în principiu prin careva analiză juridică si prin trimitere la mijloace de probe concrete, care se combate cu poziția părții apărării, și ca consecință, în viziunea apărării, a emis o sentință ilegală și neîntemeiată. În așa mod instanța de apel a reținut generic, că situația de fapt și de drept expusă în rechizitoriu în privința inculpatului corespunde realității, fără a evalua în concret motivele invocate în apel și fără a analiza probele care conduc la aflarea adevărului. Astfel, opinează că instanța de apel nu s-a expus detaliat în privința tuturor motivelor invocate în apelul depus, și consideră că prin aceasta a încălcat dreptul inculpatului Bădănău Gavril la un proces echitabil. Consideră că, la examinarea cauzei penale în fond și în ordine de apel au fost încălcate prevederile art. 6 al CEDO referitor la toate garanțiile unui proces echitabil, începând cu lipsa exercitării eficiente a dreptului la apărare și terminând cu pronunțarea unei hotărâri total nemotivate.

Asupra recursului declarat a prezentat referință procurorul, care s-a pronunțat pentru inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor apelantului și motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii contestate.

Judecând recursul declarat în baza materialelor dosarului și în raport cu motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi respins, din următoarele considerente. Potrivit art.434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. În conformitate cu prevederile art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură 11 penală, judecând recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal constată că titularul acestuia invocă temeiurile pentru recurs pct.4), 6) și 8) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când judecata a avut loc fără participarea procurorului, inculpatului, precum și a apărătorului, interpretului și traducătorului, când participarea lor era obligatorie potrivit legii; instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde; Raportând materialele dosarului la criticele recurentului, Colegiul penal lărgit conchide că temeiurile semnalate nu sunt prezente la caz, iar pentru a statua astfel s-a rezultat din raționamentele ce urmează. În primul rând, cu privire la argumentele avocatului precum că, în cadrul ședinței de judecată a instanței de apel a solicitat audierea părții vătămate Cîrpală Nadejda și a martorului Duminică I, Colegiul penal reține că, argumentele formulate în acest sens nu și-au găsit confirmare. Or, reieșind din conținutul procesului verbal al ședinței de judecată în respectiva cauza penală în procedura de apel (f.d. 140-145), avocatul Coptu Sergiu nu a solicitat să fie audiată partea vătămată Cîrpală Nadejda și nici nu a înaintat careva obiecții la procesul verbal al ședinței de judecată. La fel, nu a solicitat nici citarea și audierea martorului Duminica I. în ședința instanței de apel. Pe de altă parte, Colegiul penal remarcă că instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul declarat de partea apărării, motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii atacate, dispozitivul fiind expus clar și instanța de apel nu a admis nici o eroare gravă de drept. Colegiul constată că, temeiul prevăzut la pct.6) alin.(1) art.427 Cod procedură penală la care se referă autorul recursului nu persistă în cauză, deoarece din decizia instanței de apel rezultă că probele administrate au fost analizate obiectiv și a fost dat răspuns la toate argumentele apărării expuse în apel. Reieșind din esența criticelor invocate în recurs, Colegiul penal lărgit reține că, acestea se referă în mare parte doar la chestiunea de apreciere a probelor. Sub acest aspect, însă, se impune precizarea că aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de 12 muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, iar convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinență, concludență, veridicitate și utilitatea acestora și toate în ansamblul lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora. Colegiul penal lărgit reține că, instanța de apel, în baza probelor cercetate și verificate în ședința de judecată cu respectarea prevederilor art.100 alin.(4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art.101, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, în mod argumentat concluzionând că fapta comisă de către Bădănău Gavril, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin.(2) lit. c) Cod penal. Totodată, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective. Astfel, Colegiul penal lărgit conchide, că instanța de apel n-a comis eroarea de drept invocată de către recurent deoarece eroarea gravă de fapt constă în stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerație a probelor sau prin denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă de fapt nu reprezintă o altă apreciere a probelor decât cea dorită de părți și ea trebuie să rezulte din situația dosarului, privită ca o stare de fapt. Suplimentar, analizând textul deciziei atacate ( f.d.147-162 Vol. IV) în coraport cu motivele invocate de recurent, Colegiul penal atestă că, instanța de apel s-a expus argumentat și motivat, bazându-și just soluția din decizie, iar instanța de recurs ordinar, în virtutea corectitudinii acestei motivări, pentru a evita repetări inutile, o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. 13 Colegiul penal respinge argumentele apărării precum că, ,, … de către instanțele de fond au fost pronunțate hotărâri nemotivate, deoarece nu se conține răspuns la toate obiecțiile și argumentele invocate”. Așadar, instanța de apel a dat răspuns la argumentele întemeiate și plauzibile invocate în apel. Or, avocatul generic invocă motive care sun apreciate ca fiind neîntemeiate. Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că în privința inculpatului Bădănău Gavril, corect a fost constatată vinovăția. În consecință, Colegiul penal lărgit nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de avocatul Coptu Sergiu ce acționează în numele inculpatului Bădănău Gavril, ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, recursul ordinar urmând a fi respins ca inadmisibil.

În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de avocatul Coptu Sergiu în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 martie 2019, în cauza penală în privința lui Bădănău Gavril xxx cu menținerea hotărârii contestate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 19 martie 2020. Președinte /semnătura/ Vladimir Timofti Judecători /semnătura/ Anatolie Țurcan /semnătura/ Nadejda Toma Elena Cobzac Victor Boico 14