1ra-51/2020 — art.362/1 alin.2 lit. c CP

1ra-51/2020 — art.362/1 alin.2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-51/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

04 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Vladimir Timofti

Judecători – Anatolie Țurcan, Nadejda Toma, Elena Cobzac și Victor Boico,

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de avocatul Coptu

Sergiu în numele inculpatului, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei

Chișinău sediul Centru din 22 noiembrie 2018 și deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 05 martie 2019, în cauza penală în privința lui

Bădănău Gavril xxx, născut la xxx, originar și

domiciliat în xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 28.06.2012 - 22.11.2018;

Instanță de apel: 14.01.2019 - 05.03.2019;

Instanță de recurs: 10.06.2019 - 04.02.2020.

A C O N S T A T A T :

Bădănău Gavril a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art.3621 alin.(2) lit. c) Cod penal, cu liberarea de pedeapsă penală în legătură cu

expirarea termenului de prescripție.

Acțiunea civilă înaintată de Cărpală Nadejda și susținută în fața instanței de

acuzatorul de stat a fost respinsă ca neîntemeiată.

Gavril, în perioada lunii iulie-august 2008, acționând împreună de comun acord cu

cetățeni ai Ucrainei în privința cărora cauza penală a fost disjunsă la etapa urmăririi

penale și alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, urmărind

scopul obținerii direct pentru ceilalți coparticipanți și indirect pentru sine a unui

folos financiar în mărime de 4 000 euro, au organizat intrarea, tranzitarea și

șederea ilegală pe teritoriul Marii Britanii a cetățencei Republicii Moldova Cîrpală

Nadejda, care nu este cetățeană și nici rezidentă a acestui stat.

Astfel, în perioada lunii iulie 2008, cetățeanul Ucrainei în privința căruia

cauza penală a fost disjunsă, acționând întru realizarea scopului său infracțional,

împreună și prin înțelegere prealabilă cu Bădănău Gavril, cetățeanul Ucrainei, în

1

privința căruia la fel cauza penală a fost disjunsă și alte persoane nestabilite de

către organul de urmărire penală, în scopul obținerii directe a unui folos financiar

prin organizarea intrării și șederii ilegale pe teritoriul Marii Britanii, a contactat-o

telefonic pe Cîrpală Nadejda. În cadrul convorbirii telefonice avute cu Cîrpală

Nadejda, a convenit să primească de la aceasta suma de 4 000 euro, pentru

organizarea plecării acesteia în Marea Britanie cu scopul de a migra. Totodată, în

cadrul aceleiași discuții și întru realizarea intențiilor sale infracționale, cetățeanul

Ucrainei în privința căruia cauza penală a fost disjunsă, a solicitat de la Cîrpală

Nadejda copia buletinului de identitate, a pașaportului și o fotografie pe CD.

Aproximativ la 09 august 2008, Bădănău Gavril, care acționa împreună și

prin înțelegere prealabilă cu cetățeni ai Ucrainei în privința cărora cauza penală a

fost disjunsă la etapa urmăririi penale și alte persoane nestabilite de către organul

de urmărire penală, întru realizarea intenției de organizare a migrației ilegale a

Nadejdei Cîrpală în Marea Britanie, primind indicații de la persoana în privința

căreia cauza penală a fost disjunsă, s-a întâlnit cu Cîrpală Nadejda în apropierea

magazinului „Unic" din mun. Chișinău, în cadrul întâlnirii menționate, Bădănău

Gavril, a primit de la Cîrpală Nadejda un CD cu fotografiile acesteia și copiile

buletinului de identitate și a pașaportului ei național, anterior solicitate de către

persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă.

Tot atunci, Bădănău Gavril, care acționa împreună și prin înțelegere

prealabilă cu cetățeni Ucrainei, în privința cărora cauza penală a fost disjunsă la

etapa urmăririi penale și alte persoane nestabilite de către organul de urmărire

penală, întru atingerea scopului infracțional, a instruit-o pe Cîrpală Nadejda că

preventiv este necesară intrarea pe teritoriul Ucrainei, iar ulterior de pe teritoriul

Ucrainei îi va fi organizată intrarea și șederea ilegală pe teritoriul Marii Britanii.

În continuare, Bădănău Gavril, acționând împreună și prin înțelegere

prealabilă cu cetățeni Ucrainei în privința cărora cauza penală a fost disjunsă la

etapa urmăririi penale și alte persoane nestabilite de către organul de urmărire

penală, întru realizarea intențiilor sale infracționale, a transmis acestora CD-ul cu

fotografiile Nadejdei Cîrpală și copiile buletinului de identitate și a pașaportului

național a acesteia, pentru confecționarea în continuare de către aceștia a

pașaportului fals a cetățeanului României pe numele ei, necesar pentru intrarea și

șederea ilegală pe teritoriul Marii Britanii.

La 12 august 2008, persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă și

Bădănău Gavril, care acționau împreună și prin înțelegere prealabilă cu o altă

persoană în privința căreia cauza penală a fost disjunsă cât și alte persoane

nestabilite de către organul de urmărire penală, acționând întru realizarea intenției

de organizare a migrației legale a cetățencei Republicii Moldova în Marea Britanie,

prin darea de sfaturi și călăuzire, a organizat intrarea pe teritoriul Republica

Ucraina, or. Odessa a Nadejdei Cîrpală, ceea ce a constituit prima etapă de

organizare a migrației ilegale.

2

Ajungând în or. Odessa, Cîrpală Nadejda, acționând conform instrucțiunilor

dinainte primite de la persoanele în privința cărora cauza penală a fost disjunsă la

etapa urmăririi penale, care acționau împreună și prin înțelegere prealabilă cu

Bădănău și alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, 1-a

contactat telefonic pe persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă, care

a continuat realizarea intențiilor infracționale.

Astfel, persoanele în privința cărora cauza penală a fost disjunsă la etapa

urmăririi penale, care acționau împreună și prin înțelegere prealabilă cu Bădănău

Gavril și alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, a călăuzit-o

prin indicații telefonice pe Nadejda Cîrpală până în orașul Kiev, Ucraina.

Ulterior la 13 august 2008, Cîrpală Nadejda, ajungând în or. Kiev, Ucraina a

fost întâlnită de către persoanele în privința cărora cauza penală a fost disjunsă la

etapa urmăririi penale, care acționau împreună și prin înțelegere prealabilă cu

Bădănău Gavril, și alte persoane, care au continuat acțiunile de realizare a

intențiilor infracționale și anume de organizare a migrațiunii ilegale.

Tot atunci, persoanele în privința cărora cauza penală a fost disjunsă la etapa

urmăririi penale, care acționau împreună și prin înțelegere prealabilă cu Bădănău

Gavril și alte persoane, întru atingerea scopului său infracțional, a cazat-o temporar

pe Cîrpală Nadejda într-un apartament din or. Kiev, urmând a-i fi organizată în

continuare intrarea și șederea ei ilegală pe teritoriul Marii Britanii.

Tot în perioada menționată de timp, persoanele în privința cărora cauza

penală a fost disjunsă la etapa urmăririi penale și alte persoane nestabilite de către

organul de urmărire penală, care acționau împreună și prin înțelegere prealabilă cu

Bădănău Gavril și alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală,

utilizând CD-urile cu fotografii și copiile actelor menționate pe numele Nadejdei

Cîrpală, primite de la Bădănău Gavril, în circumstanțe nestabilite, au confecționat

pașaport fals al cetățenilor Republicii România pe numele Cîrpală Nadejda, în care

era aplicată fotografia ultimei.

La 15 august 2008, persoanele în privința cărora cauza penală a fost disjunsă

la etapa urmăririi penale, care acționau împreună și prin înțelegere prealabilă cu,

Bădănău Gavril și alte persoane, întru realizarea intenției de organizare a migrației

ilegale în Marea Britanie, s-au întâlnit cu Cîrpală Nadejda în apartamentul în care

era cazată și i-a prezentat pașaportul fals a cetățeanului României pe numele ei în

care era aplicată fotografia acesteia.

Tot la aceiași întâlnire, persoanele în privința cărora cauza penală a fost

disjunsă la etapa urmăririi penale, care acționau împreună și prin înțelegere

prealabilă cu Bădănău Gavril și alte persoane, au instruit-o pe Cîrpală Nadejda, cu

privire la ruta de plecare și anume că aceasta urmează să se deplaseze în or.

Odessa, unde persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă îi va înmâna

bilete avia la ruta Odessa-Antalya, iar din Antalya îi va fi procurat bilet avia pentru

o țară din spațiul Schengen, de pe teritoriul căruia ea va avea acces liber pe

3

teritoriul Marii Britanii.

În aceiași zi, persoanele în privința cărora cauza penală a fost disjunsă la

etapa urmăririi penale, care acționau împreună și prin înțelegere prealabilă cu

Bădănău Gavril și alte persoane, în scopul organizării migrației ilegale a Nadejdei

Cîrpală, ia organizat ultimei transportarea în or. Odessa, procurându-i bilet la tren

cu ruta Kiev - Odessa, pentru data de 16.08.2008, comunicându-i că în continuare

acțiunile de organizare a migrației în Marea Britanie vor fi preluate de persoana în

privința căreia cauza penală a fost disjunsă.

Ulterior, persoanele în privința cărora cauza penală a fost disjunsă la etapa

urmăririi penale, care acționau împreună și prin înțelegere prealabilă cu Bădănău

Gavril și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, pentru redarea

unui caracter legal deplasării Nadejdei Cîrpală, pe teritoriul Turciei, ducând în

eroare administrația agenției turistice „Tez Tur" cu privire la scopul real de intrare

a numitei pe teritoriul Turciei a solicitat să fie acordate servicii turistice Nadejdei

Cîrpală, declarând fals, precum că persoanele respective intenționează de a se

deplasa la odihnă în or. Antalya, Turcia.

La 16 august 2008, Cîrpală Nadejda, acționând conform instrucțiunilor

dinainte primite de la persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă, s-a

deplasat cu trenul cu ruta Kiev - Odessa în or. Odessa, împreună cu persoana în

privința căreia cauza penală a fost disjunsă la etapa urmăririi penale, care acționa

împreună și prin înțelegere prealabilă cu persoana în privința căreia cauza penală la

fel a fost disjunsă și alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală.

Ajungând în or. Odessa, persoanele în privința cărora cauza penală a fost

disjunsă la etapa urmăririi penale, care acționau împreună și prin înțelegere

prealabilă cu, Bădănău Gavril și alte persoane nestabilite de către organul de

urmărire penală, întru realizarea scopului infracțional, a transportat-o pe Cîrpală

Nadejda, până la Aeroportul din or. Odessa. În cadrul deplasării, persoana în

privință căreia cauza penală a fost disjunsă, a instruit-o pe aceasta cu privire la

acțiunile de organizare a migrației de mai departe și anume că se va deplasa în

Turcia în calitate de turistă, unde în avion îi va fi înmânat pașaportul cetățeanului

României cu care aceasta se va deplasa în țara de destinație.

Astfel, la 16 august 2008, Cîrpală Nadejda, acționând conform

instrucțiunilor primite de la personale în privința cărora cauza penală a fost

disjunsă la etapa urmăririi penale, care acționau împreună și prin înțelegere

prealabilă cu alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, aflându-

se în Aeroportul din or. Odessa, au fost întâlnite de către un reprezentat al agenției

„Tez Tur", care fără a cunoaște despre intențiile persoanelor în privința cărora

cauza penală a fost disjunsă la etapa urmăririi penale cât și altor persoane, a

transmis Nadejdei Cîrpală pachetul turistic necesar pentru intrarea și șederea pe

teritoriul Turciei.

La 17 august 2008, Cîrpală Nadejda, acționând conform instrucțiunilor

4

dinainte date de către persoanele în privința cărora cauza penală a fost disjunsă la

etapa urmăririi penale, care acționa împreună și prin înțelegere prealabilă cu

Bădănău Gavril și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, s-a

deplasat în or. Antalya, Turcia, sub pretext fictiv de plecare la odihnă.

Fiind în avionul cu ruta Odessa - Antalya, persoana în privința căreia cauza

penală a fost disjunsă, ce acționa împreună și Bădănău Gavril și alte persoane întru

realizarea intențiilor sale infracționale, a transmis Nadejdei Cîrpală, în schimbul

pașaportului cetățeanului Republicii Moldova, pașaportul fals a cetățeanului

României pe numele său și în care era aplicată fotografia ei.

Tot în aceiași zi, Cîrpală Nadejda, ajungând în aeroportul din or. Antalya,

Turcia, acționând în continuare conform instrucțiunilor dinainte date de către

persoanele în privința cărora cauza penală a fost disjunsă la etapa urmăririi penale,

care acționau împreună și prin înțelegere prealabilă cu Bădănău Gavril și alte

persoane nestabilite de organul de urmărire penală, cu scopul organizării

migrațiunii ilegale a ei, 1-a trecerea controlului de frontieră a prezentat pașaportul

fals al cetățeanului României pus la dispoziția ei anterior, de către persoana în

privința căreia cauza penală a fost disjunsă. Ca rezultat, în cadrul controlului de

acte Cîrpală Nadejda a fost reținută de către reprezentanții organelor de drept ale

Turciei, pe motivul deținerii actelor de identitate false.

sentința, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Bădănău Gavril să fie

achitat din motiv că lipsesc în acțiunile acestuia elementele componenței de

infracțiune incriminată.

În motivarea cerințelor sale, asupra ilegalității acțiunilor de urmărire penală

privind recunoașterea după fotografie a inculpatului, apărarea invocând drept

motiv faptul, că ultimul nu s-a eschivat de a se prezenta în fața organului de

urmărire penală pentru o asemenea acțiune de urmărire penală.

De asemenea, apărarea a invocat că indicarea cet. Cîrpală Nadejda la

Bădănău Gavril ca la acea persoană pe nume "Vova", este una neîntemeiată,

deoarece aceste declarații nu au suport probatoriu.

Totodată, în argumentarea poziției, precum că în acțiunile inculpatului

lipsesc elementele componenței infracțiunii incriminate, apărarea indică că organul

de urmărire penală și-a întemeiat concluzia sa pe anumite declarații pretins a fi

corecte: a cet. Cîrpală Nadejda prin care ea a indicat la cet. Bădănău Gavril ca fiind

acea persoana pe nume Vova, telefonul căreia i-a fost transmis ei de către cet.

Ucrainei Cucereavîi Igor și prietenul ei Duminică Ion; la procesul-verbal de

recunoaștere după fotografie de către cet. Cîrpală Nadejda a cet. Bădănău Gavril,

în situația când acesta nu se ascunde de la organul de urmărire penală și putea să se

prezinte în fața organului de urmărire penală; precum și procesul-verbal a unei

confruntări dintre cet. Cîrpală Nadejda și Bădănău Gavril.

5

La fel, partea apărării a criticat și rezultatele comisiei rogatorii expediate de

organul de urmărire penală în Ucraina cu privire la efectuarea anumitor acțiuni de

urmărire penală și constatarea anumitor circumstanțe de fapt, care în opinia sa, nu

indică direct prin nimic la participarea cet. Bădănău Gavril la comiterea faptei

prejudiciabile incriminate dânsului de organizare a migrației ilegale. Fiind audiat

cet. Cucereavîi Igor nu a indicat prin nimic la cet. Bădănău Gavril. Suplimentar, a

invocat faptul ne audierii cet. Duminică Ion, care a dorit să organizeze venirea din

RM a prietenei sale Cîrpală Nadejda în Marea Britanie la el, prin intermediul

cunoștințelor sale 1-a identificat pe cet. Ucrainei Cucereavîi Igor din or. Kiev, cu

care el s-a înțeles să organizeze plecarea din RM în Marea Britanie a cet. Cîrpală

Nadejda, partea apărării menționează că astfel instanța de fond nu a respectat

principiul egalității armelor.

Prin urmare, bazându-se pe hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție a

RM, nr.5 din 19.05.2006, jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului,

apelantul a indicat că efectuând o analiză minuțioasă, detaliată și obiectivă a

tuturor circumstanțelor de fapt și de drept ale celor întâmplate, precum și a

probelor administrate în cadrul acestui proces penal, consideră că este necesar de

emis o sentință de achitare a inculpatului Bădănău Gavril în comiterea infracțiunii

incriminate din motivul lipsei elementelor infracțiunii, or organul de urmărire

penală s-a limitat numai la o simplă trimitere la anumite aspecte ce țin de

declarațiile cet. Cîrpală Nadeida în cadrul urmăririi penale, inclusiv în cadrul

confruntării dintre ea și cet. Bădănău Gavril, fără a face o analiză a celor constatate

în urma comisiei rogatorii expediate în Ucraina, deoarece fiind audiat cet.

Cucereavîi Igor nu a indicat prin nimic la cet. Bădănău Gavril ca o persoana care a

fost rugată de el să o întâlnească pe cet. Cîrpală Nadejda și să i-a de la ea un CD cu

fotografiile ei, precum și să primească copiile buletinului de identitate și a

pașaportului național.

2019, a fost respins ca nefondat apelul, cu menținerea sentinței.

4.1. În motivarea soluției pronunțate, instanța de apel a indicat că, instanța

de fond pe deplin a constatat starea de fapt și de drept a acțiunilor săvârșite de

inculpatul Bădănău Gavril, iar probelor examinate, în conformitate cu prevederile

art.101 din Codul de procedură penală, au fost apreciate din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, inclusiv în ansamblu - din

punct de vedere al coroborării lor. Prin urmare, instanța de apel a reținut ca fiind

întemeiate constatările primei instanțe care a evidențiat în acțiunile făptuitorului în

speță prezența elementelor constitutive ale infracțiunii imputate lui Bădănău

Gavril.

Instanța de apel a constatat cu certitudine, că Bădănău Gavril Xxx a comis

infracțiunea imputată lui și că acțiunile inculpatului au fost corect calificate de

către instanța de fond în baza art.3621 alin.(2) lit. c) Cod penal.

6

Astfel, instanța de apel este de acord cu concluzia primei instanțe și reține în

acest sens, că obiectul juridic special al infracțiunii imputate lui Bădănău Gavril,

deduse judecății, îl formează relațiile sociale cu privire la desfășurarea în condiții

de legalitate a organizării intrării, șederii sau tranzitării teritoriului statului sau a

ieșirii de pe acest teritoriu a persoanei care nu este cetățean nici rezident al

acestuia. Victimă a infracțiunii de organizare a migrației ilegale este

emigrantul/imigrantul ilegal.

Prin urmare, s-a reținut că prin acțiunile sale, inculpatul Bădănău Gavril a

atentat la relațiile sociale cu privire la desfășurarea în condiții de legalitate a

organizării intrării, șederii sau tranzitării teritoriului statului or, prin probatoriul

relevat supra s-a dovedit că Bădănău Gavril, în perioada lunii iulie-august 2008,

acționând împreună de comun acord cu cetățeni ai Ucrainei în privința cărora

cauza penală a fost disjunsă la etapa urmăririi penale și alte persoane neidentificate

de către organul de urmărire penală, urmărind scopul obținerii direct pentru ceilalți

coparticipanți și indirect pentru sine a unui folos financiar în mărime de 4 000

euro, au organizat intrarea, tranzitarea și șederea ilegală pe teritoriul altei țări a

cetățencei Republicii Moldova Cîrpală Nadejda, care nu este cetățeană și nici

rezidentă a acestui stat.

În acest context, instanța de apel a stabilit că latura obiectivă a infracțiunii

incriminate lui Bădănău Gavril s-a realizat prin faptul întâlnirii și primirii de la

partea vătămată Cîrpală Nadejda în apropierea magazinului „Unic" din mun.

Chișinău, a unui CD cu fotografiile acesteia și copiile buletinului de identitate și a

pașaportului ei național, anterior solicitate de către persoana în privința căreia

cauza penală a fost disjunsă și care a acționat împreună și prin înțelegere prealabilă

cu inculpatul Bădănău Gavril.

A remarcat că, latura subiectivă a infracțiuni de organizare a migrației

ilegale se caracterizează prin intenție directă, deoarece făptuitorul înțelege că prin

acțiunile sale organizează intrarea, șederea sau tranzitarea ilegală a teritoriului RM

sau a altui stat sau ieșirea de pe acest teritoriu a persoanei care nu este nici

cetățean, nici rezident al acestui stat, și dorește săvârșirea acestor acțiuni. De regulă

motivul acestei infracțiuni îl constituie interesul material, un semn obligatoriu al

laturii subiective al infracțiunii deduse judecății este scopul obținerii direct sau

indirect, a unui folos financiar sau material. Aceasta presupune ca făptuitorul să

obțină de la victimă sau de la o altă persoană o remunerație sub formă de bani alte

bunuri alte foloase sau avantaje patrimoniale.

Ulterior, instanța de apel a menționat că în cadrul cercetării judecătorești s-a

constatat ca fiind dovedită și prezența laturii subiective a infracțiunii, manifestată

prin vinovăție sub formă de intenție directă, or Bădănău Gavril înțelegea că prin

acțiunile sale organizează intrarea, șederea sau tranzitarea ilegală a teritoriului altui

stat, în speță a Marii Britanii, a părții vătămate Cîrpală Nadejda, care nu este nici

cetățean, nici rezident al acestui stat, inclusiv și-a dorit săvârșirea acestor acțiuni,

7

având drept scop obținerea direct pentru complicii săi și indirect pentru sine a unui

folos financiar.

În aceeași ordine de idei, instanța de apel a relevat că este de acord cu

concluzia primei instanțe pe care și-a însușit-o precum, că alegațiile părții apărării

privind lipsa componenței de infracțiune în acțiunile inculpatului și că fapta nu a

fost săvârșită de inculpat, prin lipsa probatoriului, sunt declarative, având drept

scop eschivarea de la răspundere penală a inculpatului, or acestea au fost

combătute de partea acuzării prin probatoriul administrat și supus cercetării în

ședința de judecată.

Totodată, instanța de apel a apreciat ca fiind justă concluzia primei instanțe

privind excluderea din învinuirea lui Bădănău Gavril a calificativului agravant

prevăzut la lit. b) al alin.(2) art.3621 Cod penal, fapta săvârșită asupra a două sau

mai multor persoane" or, corect s-a remarcat, că în ordonanța de punere sub

învinuire acuzatorul de stat face trimitere exclusivă doar la existența unei singure

părți vătămate, iar pe parcursul examinării cauzei partea acuzării nu a administrat

careva probe ce ar susține semnul calificativ reținut la încadrarea faptei care se

impută inculpatului.

În concluzia celor stabilite, instanța de apel a respins ca neplauzibile

alegațiile apelantului care în esență invocă ca fiind insuficiente probele

administrate de către organul de urmărire penală, și anume declarațiile părții

vătămate, procesul verbal de confruntare dintre partea vătămată și inculpat, cât și

rezultatele comisiei rogatorii expediate în Ucraina, iar în acest sens se remarcă că

declarațiile părții vătămate Cîrpală Nadejda, nu sunt unicele probe care indică

culpabilitatea inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, vinovăția acestuia

fiind confirmată și de alte acte anexate de organul de urmărire penală, și anume

prin: proces-verbal de examinare a obiectului din data de 23 martie 2011, din care

rezultă că obiect al examinării l-a constituit descifrările convorbirilor telefonice

efectuate de la posturile telefonice +380676484161 și al doilea post

+380964622058, perioada de timp 01 iulie 2008 până la 30 septembrie 2008, fiind

examinate descifrările telefonice ale abonatului „Kievstar" cu numărul

+380676484161, de care s-a folosit persoana în privința căreia cauza penală a fost

disjunsă prin care s-a stabilit că, în perioada de timp începând cu data de la 01 iulie

2008 perioada în care a fost autorizată ridicarea descifrărilor telefonice, până la

data de 30 septembrie 2008 a fost stabilit că numărul +380676484161 a întreținut

legături telefonice cu numărul +37379060380 de care se folosea Bădănău (f.d.35-

36, vol.II); proces-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din data de

02 iulie 2009 prin care Cîrpală Nadejda a recunoscut persoana din fotografia

numărul 5 ce s-a dovedit a fi Bădănău Gavril Xxx (f.d. 147-148, vol. I); proces-

verbal de recunoaștere după fotografie din 24 martie 2011 prin care partea

vătămată Cîrpală Nadejda a recunoscut persoana din fotografia nr. 1 ca fiind

persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă (f.d. 149-150, vol. I);

8

procesul-verbal de ridicare din data de 08 decembrie 2011, prin care de la

Duminică Ivan a fost ridicat o filă cu anumite manuscrisuri de mână în care sunt

înscrise numere de telefoane (f.d. 157, vol. I); procesul-verbal de examinare a

obiectului din 08 decembrie 2011, obiect al examinării 1-a constituit o filă de

hârtie care are formă dreptunghiulară ce are dimensiunile de 14,5/ 20,5 cm. Pe

această filă este notat cu manuscris de mână anumite numere de telefon și nume de

persoane, astfel sunt notate numerele de telefon 038050557968 - Igor,

0380967279025 - Ig., 00380508283763 - Ig., Slava - 068006091 și Vova

079060380 (f.d. 159, vol. I), care sunt în corelație cu depozițiile părții vătămate,

care a fost preîntâmpinată de răspundere penală, declarațiile cărora instanța nu le

supune căror va dubii, or partea vătămată a indicat direct asupra persoanei

inculpatului.

Mai mult, instanța de apel a remarcat ca fiind nefondate criticile aduse

sentinței contestate în partea în care invocă o aprecierea neobiectivă a declarațiilor

inculpatului Bădănău Gavril care chipurile ar fi confirmate de către declarațiile

martorilor audiați în prezenta cauză, or din textul sentinței se atestă că în cadrul

ședinței de judecată a fost audiat martorul Gîrnaja Irina, declarații care au fost

apreciate critic de către instanța de fond, constatându-se că contrariul acestor

declarații se dovedește prin proces-verbal de examinare a obiectului din 05 iulie

2009, obiect al examinării l-a constituit 2 file de format A-4, pe care se află cu

privire la descifrările convorbirilor telefonice ale posturilor telefonice cu nr.

78029557 și 79060380 pe perioada de timp începând cu 17.01.2009 până la

03.04.2009 (f.d. 181, vol. I).

În aceeași ordine de idei, instanța de apel a reținut ca fiind nefondate și fără

suport probator și invocările, precum că prin faptul ne audierii martorului

Duminică Ivan se pretinde că instanța de fond a încălcat principiul egalității

armelor, or din materialele cauzei în lista probelor acuzării nu figurează asemenea

martor, iar din procesul verbal al ședinței de judecată, nu rezultă că partea apărării

ar fi înaintat asemenea demers de audierea a unui asemenea martor, astfel pentru

cercetarea acestei probe nu se atestă solicitarea căruiva suport, nici în instanța de

fond și nici în instanța de apel, iar potrivit alin.(2) al art.26 Cod de procedură

penală, judecătorul judecă materialele și cauzele penale conform legii și propriei

convingeri bazate pe probele cercetate în procedura judiciară respectivă.

Cu referire la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis, că

instanța de fond la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, corect a aplicat

prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art.7, 75 Cod penal, a ținut

cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea,

precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Totodată, instanța de apel a evidențiat că prima instanță corect a luat în

considerare prevederile art.60 alin.(1) lit. b), (2) Cod penal, conform cărora,

9

persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au

expirat următoarele termene: au expirat 5 ani de la săvârșirea unei infracțiuni mai

puțin gravă. Prescripția curge din ziua săvârșirii infracțiunii și până la data

rămânerii definitive a hotărârii instanței de judecată. Astfel, prima instanță, ținând

cont de faptul că fapta imputată inculpatului Bădănău Gavril a avut loc în perioada

lunii august 2008 conform ordonanței de începere a urmăririi penale (f.d. 1, vol. I),

moment din care au trecut mai mult de 5 ani, just a concluzionat că ultimul

urmează să fie liberat de răspundere penală, din motivul expirării termenului de

prescripție, cu încetarea procesului penal.

alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar hotărârile

adoptate, solicitând casarea acestora cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatul Bădănău Gavril să fie achitat în comiterea infracțiunii incriminate din

motivul lipsei în acțiunile lui a elementelor componenței de infracțiune

incriminată.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, în calitatea sa avocat, apărător a

inculpatului a menționat la începutul ședinței de judecată în ordine de apel și a

solicitat instanței de apel, că nu este posibilă examinarea cauzei penale în ordine de

apel în absența unei părți a procesului penal - pretinsa parte vătămată și civilă cet.

Cîrpală Nadejda, a menționat instanței de apel faptul că participarea acestei părți a

procesului penal este necesară având în vedere apelul depus de partea apărării,

faptul că se solicită rejudecarea cauzei penale de către instanța de apel potrivit

ordinii stabilite pentru prima instanță, am menționat instanței de apel faptul că

partea apărării are anumite întrebări față de această pretinsă parte vătămată și civilă

Cîrpală Nadejda, precum și față de martorul Duminică I., la anumite circumstanțe

de fapt și de drept, deoarece aceste persoane, ca probe a acuzării, nu au fost audiate

în instanța de fond pe motiv că partea acuzării nu le-a asigurat prezența lor în

ședința de judecată pe parcursul unei perioade îndelungate de timp.

Însă, instanța de apel a dispus respingerea acestei cereri privind participarea

în ședința instanței de apel a părții vătămate și a martorului Duminica I. motivând

cu faptul că chipurile această parte a procesului penal nu este apelantă și nu a

contestat sentința instanței de fond.

Consideră că, aceste omisiuni admise de instanța de apel constituie prin sine

încălcări de procedură esențiale și erori de drept conform art.427 alin.(1) pct.4) și

6) Cod de procedură penală, care pot servi drept temei pentru a fi casată decizia

instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei penale de către instanța de apel în

scopul de a fi reparate aceste erori de drept care nu pot fi reparate de către instanța

de recurs.

A indicat că, instanța de fond și instanța de apel în mod incorect a apreciat

critic declarațiile inculpatului Bădănău G. și în mod neîntemeiat și absolut fără

careva temei legal instanța de fond a concluzionat că prin aceste declarații

10

inculpatul se eschivează de la răspunderea penală, deoarece în viziunea sa,

declarațiile inculpatului depuse în ședința de judecată corespund cu declarațiile și

poziția lui inițială din cadrul urmăririi penale, și coroborează cu celelalte mijloace

de probă administrate în cadrul cercetării judecătorești și aceste declarații nu

constituie și nu pot constitui prin sine o eschivare de la răspunderea penală.

A remarcat că, instanța de apel practic a preluat aceleași concluzii invocate

de instanța de fond în sprijinul soluției sale din sentința contestată fără a argumenta

detaliat motivele de fapt și de drept expuse de mine ca apărător în apel si fără a

motiva din care cauză respinge fiecare motiv invocat în parte sau fiecare argument

invocat în parte de mine ca apărător.

A enunțat că, partea acuzării a menționat în concluziile de învinuire faptul că

inculpatul Bădănău Gavril a comis această infracțiune, iar instanța de fond pur și

simplu a preluat aceste concluzii de învinuire în sentința sa indicându-le la

compartimentul demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii

incriminate, fără a da o analiză detaliată, a argumentelor invocate de partea apărării

în sprijinul poziției sale și fără a le combate în principiu prin careva analiză

juridică si prin trimitere la mijloace de probe concrete, care se combate cu poziția

părții apărării, și ca consecință, în viziunea apărării, a emis o sentință ilegală și

neîntemeiată. În așa mod instanța de apel a reținut generic, că situația de fapt și de

drept expusă în rechizitoriu în privința inculpatului corespunde realității, fără a

evalua în concret motivele invocate în apel și fără a analiza probele care conduc la

aflarea adevărului.

Astfel, opinează că instanța de apel nu s-a expus detaliat în privința tuturor

motivelor invocate în apelul depus, și consideră că prin aceasta a încălcat dreptul

inculpatului Bădănău Gavril la un proces echitabil.

Consideră că, la examinarea cauzei penale în fond și în ordine de apel au fost

încălcate prevederile art. 6 al CEDO referitor la toate garanțiile unui proces

echitabil, începând cu lipsa exercitării eficiente a dreptului la apărare și terminând

cu pronunțarea unei hotărâri total nemotivate.

pronunțat pentru inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece,

instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor apelantului și motivarea

soluției corespunde dispozitivului hotărârii contestate.

motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi respins,

din următoarele considerente.

Potrivit art.434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

În conformitate cu prevederile art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură

11

penală, judecând recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu

menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu este

întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea

atacată este legală, întemeiată și motivată.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal constată că

titularul acestuia invocă temeiurile pentru recurs pct.4), 6) și 8) alin.(1) art.427 Cod

de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

când judecata a avut loc fără participarea procurorului, inculpatului, precum și a

apărătorului, interpretului și traducătorului, când participarea lor era obligatorie

potrivit legii; instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; nu au fost

întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare

pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu

excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde;

Raportând materialele dosarului la criticele recurentului, Colegiul penal

lărgit conchide că temeiurile semnalate nu sunt prezente la caz, iar pentru a statua

astfel s-a rezultat din raționamentele ce urmează.

În primul rând, cu privire la argumentele avocatului precum că, în cadrul

ședinței de judecată a instanței de apel a solicitat audierea părții vătămate Cîrpală

Nadejda și a martorului Duminică I, Colegiul penal reține că, argumentele

formulate în acest sens nu și-au găsit confirmare. Or, reieșind din conținutul

procesului verbal al ședinței de judecată în respectiva cauza penală în procedura de

apel (f.d. 140-145), avocatul Coptu Sergiu nu a solicitat să fie audiată partea

vătămată Cîrpală Nadejda și nici nu a înaintat careva obiecții la procesul verbal al

ședinței de judecată. La fel, nu a solicitat nici citarea și audierea martorului

Duminica I. în ședința instanței de apel.

Pe de altă parte, Colegiul penal remarcă că instanța de apel s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul declarat de partea apărării,

motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii atacate, dispozitivul fiind

expus clar și instanța de apel nu a admis nici o eroare gravă de drept.

Colegiul constată că, temeiul prevăzut la pct.6) alin.(1) art.427 Cod

procedură penală la care se referă autorul recursului nu persistă în cauză, deoarece

din decizia instanței de apel rezultă că probele administrate au fost analizate

obiectiv și a fost dat răspuns la toate argumentele apărării expuse în apel.

Reieșind din esența criticelor invocate în recurs, Colegiul penal lărgit reține

că, acestea se referă în mare parte doar la chestiunea de apreciere a probelor.

Sub acest aspect, însă, se impune precizarea că aprecierea probelor este unul

din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de

12

muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și

de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei

activități. Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se

bazeze pe prevederile legale, iar convingerea intimă se întemeiază pe examinarea

tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea

stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinență, concludență,

veridicitate și utilitatea acestora și toate în ansamblul lor sunt apreciate din punct

de vedere al coroborării acestora.

Colegiul penal lărgit reține că, instanța de apel, în baza probelor cercetate și

verificate în ședința de judecată cu respectarea prevederilor art.100 alin.(4) Cod de

procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art.101, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu

certitudine toate aspectele de fapt și de drept, în mod argumentat concluzionând că

fapta comisă de către Bădănău Gavril, întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin.(2) lit. c) Cod penal.

Totodată, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate

fi invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele

de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin.(1) art.427

Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul

casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu

analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului

probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de

fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective.

Astfel, Colegiul penal lărgit conchide, că instanța de apel n-a comis eroarea

de drept invocată de către recurent deoarece eroarea gravă de fapt constă în

stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în

considerație a probelor sau prin denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă de

fapt nu reprezintă o altă apreciere a probelor decât cea dorită de părți și ea trebuie

să rezulte din situația dosarului, privită ca o stare de fapt.

Suplimentar, analizând textul deciziei atacate ( f.d.147-162 Vol. IV) în

coraport cu motivele invocate de recurent, Colegiul penal atestă că, instanța de apel

s-a expus argumentat și motivat, bazându-și just soluția din decizie, iar instanța de

recurs ordinar, în virtutea corectitudinii acestei motivări, pentru a evita repetări

inutile, o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența

CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010,

statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile,

acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare

argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.61), cu toate acestea

noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

13

Colegiul penal respinge argumentele apărării precum că, ,, … de către

instanțele de fond au fost pronunțate hotărâri nemotivate, deoarece nu se conține

răspuns la toate obiecțiile și argumentele invocate”. Așadar, instanța de apel a dat

răspuns la argumentele întemeiate și plauzibile invocate în apel. Or, avocatul

generic invocă motive care sun apreciate ca fiind neîntemeiate.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond nu au

comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea

contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că în

privința inculpatului Bădănău Gavril, corect a fost constatată vinovăția.

În consecință, Colegiul penal lărgit nu a constatat prezența erorilor de drept

invocate de avocatul Coptu Sergiu ce acționează în numele inculpatului Bădănău

Gavril, ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub aspectele contestate,

deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată,

recursul ordinar urmând a fi respins ca inadmisibil.

Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de avocatul Coptu Sergiu

în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 05 martie 2019, în cauza penală în privința lui Bădănău Gavril xxx cu

menținerea hotărârii contestate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 19 martie 2020.

Președinte /semnătura/ Vladimir Timofti

Judecători /semnătura/ Anatolie Țurcan

/semnătura/ Nadejda Toma

Elena Cobzac

Victor Boico

14