1ra-890/2022 — art. 186 alin. 2 lit. c, d CP

Prin sentința Judecătoriei Drochia din 28 ianuarie 2022, a fost încetat procesul penal în privința lui Carazanu Nicoleta, învinuită de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, în temeiul art. 2 din Legea nr. 243 din data de 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

Instanța de fond a constatat că inculpata Carazanu Nicoleta, la data de 14 mai 2021, orele 20:00, acționând cu intenție directă, din interes material, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane și însușirea lor ulterioară, a sustras din timp cheia de la ușă și în aceeași zi a pătruns în domiciliu Victoriei Lisnic, a.n. XXX, domiciliată în s. XXX, r-nul XXX, de unde a sustras pe ascuns: o rochie de seară de culoare roșie, la prețul de 4.000 lei, un 1 palton de primăvară, pentru dame, de culoare bej cu inscripția „Galleri”, la prețul de 1.000 lei, o scurtă de primăvară de culoare albastră, cu inscripția „JIALI-MY”, la prețul de 600 lei, o scurtă fără mânici de culoare roz cu negru cu inscripția „Nova”, la prețul de 400 lei, o scurtă pentru dame cu inscripția „Dunnes” la prețul de 500 lei, o pereche de pantaloni în carouri de culoare negru cu roz, la prețul de 200 lei, o pereche de pantaloni de culoare neagră cu linii roșii laterale, cu inscripția „Kyodan”, la prețul de 700 lei, un pulover pentru dame cu inscripția „Dunnes”, nou, la prețul de 400 lei, un pulover pentru dame cu inscripția „LK Wikike”, la prețul de 350 lei, un sacou pentru dame cu inscripția „MLK”, la prețul de 300 lei, o bluză de culoare sură pentru dame cu inscripția „Dunnes”, la prețul de 300 lei, o bluză de culoare sură pentru dame, la prețul de 300 lei, o pereche de pantaloni de culoare sură pentru dame, cu inscripția „Dunnes”, la prețul de 700 lei, o bluză pentru dame, de culoare sură combinată, cu inscripția „Dunnes”, la prețul de 300 lei, o bluză pentru dame, de culoare sură combinat, cu inscripția „Seven”, la prețul de 140 lei, o rochie de culoare albă, la prețul de 400 lei, un maiou pentru dame de culoare combinată cu inscripția „Maternity” la prețul de 200 lei, o pereche de pantaloni de culoare verde cu buline negri, pentru dame, cu inscripția „Iuvas, la prețul de 250 lei, o pereche de pantaloni scurți pentru dame cu inscripția „Dunnes”, la prețul de 100 lei, o pereche de pantaloni scurți pentru dame, de culoare suri, cu inscripția „Dunnes”, la prețul de 300 lei, o bluză pentru dame, de culoare cafenie, cu inscripția „Dunnes”, la prețul de 120 lei, o pereche de pantaloni scurți pentru dame, de culoare verde în cu linii laterale albe, cu inscripția „Primark”, la prețul de 100 lei, o pereche de pantaloni scurți pentru dame, de culoare albă, cu inscripția „Prymark”, la prețul de 100 lei, o pereche de pantaloni scurți pentru dame, de culoare sură, cu inscripția „Dunnes”, la prețul de 300 lei o scurtă pentru dame cu inscripția „Betty Kay” la prețul de 450 lei. o bluză pentru dame, de culoare combinată, cu inscripția „Iuvas”, la prețul de 250 lei, o bluză pentru dame, de culoare sură, cu inscripția „Warehouse”, nouă, la prețul de 300 lei, o pereche de pantaloni scurți pentru dame, cu inscripția „Dunnes”, la prețul de 100 lei, o cămașă la preț de 100 lei; o rochie de culoare albă, cu inscripția „Jasmine” la prețul de 400 lei, o pereche de pantaloni de culoare neagră, cu inscripția „S/N”, la prețul de 350 lei, un fular pentru dame cu inscripția „BUTE”, la prețul de 320 lei, un chipiu pentru bărbați de culoare albastră cu inscripția „Red-Bull” la prețul de 100 lei, un chipiu pentru bărbați cu inscripția „New Look” la prețul de 400 lei, o pereche de mănuși, de culoare verde la prețul de 300 lei, o pereche de pantaloni din piele de culoare neagră, cu inscripția „Barrats”, la prețul de 1000 lei, o pereche de sandale la prețul de 500 lei, 10 perechi de chiloți la prețul de 100 lei fiecare în total 1000 lei, un maiou pentru dame de culoare combinată cu inscripția „Loos” la prețul de 150 lei, 3 perechi de sutieni la prețul de 100 lei fiecare în total 300 lei, un maiou pentru dame de culoare cafenie cu inscripția „Atmosphere” la prețul de 100 lei, un maiou pentru dame cu 5 inscripția „hot tuna” la prețuire 100 lei, un maiou pentru dame de culoare albă la prețul de 250 lei, un maiou pentru dame de culoare albă cu inscripția „Dunne” la prețul de 100 lei, un maiou pentru dame de culoare portocalie cu inscripția „Primark” la prețul de 160 lei, un maiou pentru bărbați la prețul de 100 lei, un maiou pentru dame de culoare albă cu inscripția „Maicom” la prețul de 180 lei, o vestă lungă din lână de culoare sură la prețul de 600 lei, 2 perechi de ciupici de cameră a cîte 200 lei perechea în total 400 lei, o pereche de pantaloni de la costum de noapte la prețul de 2 450 lei, un costum de dame de culoare violet la prețul de 600 lei, o bluză verde cu buline negre la prețul de 440 lei, un parfum de marca „J adore” la prețul de 1600 lei, un parfum de marca „Si” la prețul de 1200 lei, 2 perechi de șlapi albi și bej din piele la preț de 300 lei fiecare în total 600 lei, un maiou cu mînecă la prețul de 160 lei, un sacou în carouri, lung, la prețul de 650 lei, o pereche de ghete roșii cu buline albe la prețul de 380 lei, o pereche de sandale cu toc negri cu paete la prețul de 950 lei, o rochie de culoare verde deschis la prețul de 640 lei, o pereche de adidași negru cu alb la prețul de 1.100 lei, 2 perechi de ciupici roz la prețul de 100 lei și culoare bordo la prețul de 120 lei, un pulover de culoare albastru cu alb și roșu, pentru bărbați, la prețul de 400 lei, o pereche de adidași la prețul de 1650 lei, 2 fețe de pernă la preț de 100 lei fiecare în total 200 lei, o pereche de sandale de culoare roșie la prețul de 420 lei, un sacou de culoare sură la prețul de 650 lei, un pulover de culoare roză cu bant la prețul de 480 lei, un set de lingerie pentru pat la prețul de 400 lei, o pereche de adidas de culoare neagră cu alb cu inscripția „Supreme” la prețul de 400 lei, cauzându-i părții vătămate o daună materială în proporții considerabilă în valoare totală de 33.660 lei. Instanța a reținut că inculpata a recunoscut integral vinovăția și a solicitat încetarea procesului penal, în legătură cu amnistia. În temeiul probelor administrate, instanța i-a încadrat acțiunile în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, ca sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. La fel, instanța a statuat că, la data de 24 decembrie 2021 a fost adoptată Legea nr. 243 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Potrivit art. 2 alin. (1) din legea menționată, procesul penal încetează la faza de urmărire penală sau la cea de judecare a cauzei referitor la infracțiunea săvârșită până la adoptarea prezentei legi pentru care Codul penal nr. 985-XV din 18 aprilie 2002 prevede drept pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani. Infracțiunea a fost comisă până la adoptarea legii menționate, iar sancțiunea art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal prevede pedeapsa maximă cu închisoarea pentru un termen de 4 ani. Prin urmare, atât fapta comisă, cât și persoana inculpatei cad sub incidența Legii nr. 243 din data de 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, instanța nu a stabilit anumite temeiuri care ar împiedica aplicarea actului de amnistie respectiv, procesul în cauză urmând a fi încetat.

Procurorul în Procuratura raionului XXX, Livia Donos a declarat apel, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpata să fie condamnată în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal la 2 ani închisoare, cu liberarea ei de executarea pedepsei, în legătură cu Legea nr. 243 privind amnistia adoptată la 24 decembrie 2021. Apelanta a invocat că temeiul prevăzut de art. 391 alin. (6) Cod de procedură penală nu poate fi aplicat în cazul în speță, deoarece în conformitate cu prevederile art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală, de către instanță, urma să fie adoptată sentința de condamnare, cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de executarea ei în cazul 3 amnistiei, conform art. 107 Cod penal, care prevede că amnistia este actul ce are ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei, fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei.

Potrivit deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Bălți din 06 aprilie 2022, apelul a fost respins, ca nefondat. Instanța de apel a statuat că interpretarea și aplicarea corectă în speță a dispozițiilor art. 350 alin. (1) Cod de procedură penală, potrivit căror, dacă în ședința preliminară s-au constatat temeiurile prevăzute la art. 332 Cod de procedură penală, instanța, prin sentința motivată, încetează procesul penal în cauza dată. Conform art. 332 alin. (5) Cod de procedură penală, în cazul prevăzut de art. 275 pct. 4) Cod de procedură penală, ce se referă la intervenirea amnistiei, încetarea procesului nu se admite fără acordul inculpatului. Totodată, potrivit art. 2 alin. (1) a Legii RM nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, procesul penal în privința infracțiunilor săvârșite până la adoptarea prezentei legi pentru care Cod penal nr. 985/2002 prevede pedeapsa cu închisoare pe un termen de șapte ani, încetează la faza de urmărire penală sau la faza de judecare a cauzei, în baza cererii depuse de ei conform alin. (3) art. 2 a legii. Potrivit art. 107 alin. (1) Cod penal, amnistia este actul care are ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei (...). În corespundere cu art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, sentința de încetare a procesului se adoptă dacă există alte circumstanțe, prevăzute de lege care exclud (...) tragerea la răspunderea penală. Astfel, potrivit lucrărilor cauzei, inculpata la ședința preliminară, prin cererea formulată a recunoscut integral fapta comisă și încadrarea ei juridică, solicitând liberarea de răspunderea penală în temeiul amnistiei. Drept urmare, instanța prin sentința adoptată în ședința preliminară, conform art. 350 Cod de procedură penală, corect i-a reținut ca fiind dovedită fapta prejudiciabilă comisă, reieșind din probatoriul administrat pe caz, neobiectat de apărare, cu încadrarea ei la art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, ca sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzare de daune în proporții considerabile, restituind către proprietar bunurile sustrase, recunoscute pe caz drept corpuri delicte. În consecință, la adoptarea sentinței, instanța a respectat prevederile art. 354-385 Cod de procedură penală, expunându-se motivat asupra împrejurărilor speței, pe care urma să le verifice în respectiva procedură. Respectiv, ținând cont de solicitarea inculpatei referitor la aplicarea Legii amnistiei, în lipsa a careva impedimente prevăzute de lege, instanța, corect a dispus în temeiul art. (2) alin. (1), (3) a Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova și art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, încetarea procesului penal pe motivul existenței circumstanțelor, prevăzute de lege, care exclud atragerea la răspunderea penală.

Procurorul-șef în Procuratura de circumscripție Bălți, Tatiana Ioniță declară recurs ordinar, solicitând casarea deciziei menționate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. 4 Recurenta invocă că temeiul la care fac referire instanțele inferioare nu este prevăzut de art. 391 Cod de procedură penală, inclusiv pct. 6, nu include liberarea de pedeapsă în legătură cu amnistia și încetarea procesului penal, or, temeiurile care exclud efectuarea urmăririi penale sunt prevăzute în art. 275 Cod de procedură penală, printre acestea și existența altor circumstanțe prevăzute de lege care condiționează excluderea sau, după caz, exclud urmărirea penală. Pct. 9) repetă conținutul pct. 6) al art. 391 alin. (1) Cod de procedură penală, însă cu o importantă concretizare și anume că alte circumstanțe care exclud sau condiționează efectuarea urmăririi penale, trebuie să fie prevăzute de lege. Prin urmare, în cazul aplicării prevederilor Legii nr. 243, este necesară adoptarea unei sentințe de condamnare, acest fapt fiind expres prevăzut la art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală. Astfel, instanța de apel urma să verifice probele și să stabilească vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii imputate, să stabilească măsura de pedeapsă în corespundere cu criteriile de individualizare a pedepsei, iar în rezultat să libereze inculpata de pedeapsă, fără să înceteze procesul penal. În drept, recursul este bazat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar nominalizat pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul Penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanțelor de fond și de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în care, de altfel, lipsește cu desăvârșire critica privind procedura de încetare a procesului penal în cadrul ședinței preliminare, pe motivul amnistiei, invocate în descriptivul deciziei instanței de apel, în special (pct. 5. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2., 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de fond și apel au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală. Ori soluția instanțelor privind încetarea procesului penal în cadrul ședinței preliminare, pe motivul amnistiei, coroborează și cu următoarele împrejurări. Conform art. 1 alin. (1), art. 7 alin. (1) – (8) Cod de procedură penală, procesul penal reprezintă activitatea organelor de urmărire penală și a instanțelor judecătorești 5 desfășurată în conformitate cu prevederile prezentului cod, exceptând doar situațiile când prioritate au reglementările internaționale sau când unele prevederi legale sunt declarate neconstituționale. Potrivit art. 2 alin. (4) Cod de procedură penală, normele juridice cu caracter procesual din alte legi naționale pot fi aplicate numai cu condiția includerii lor în prezentul cod. Astfel, în corespundere cu art. 107 alin. (1) Cod penal, amnistia este actul ce are ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei, fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei. Potrivit art. 275 pct. 4) Cod de procedură penală, urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și va fi încetată în cazurile în care a intervenit amnistia. Conform art. 285 alin. (2) și (7) Cod de procedură penală, încetarea urmăririi penale are loc în cazurile de nereabilitare a persoanei, prevăzute la art. 275 pct. 4)–9) din prezentul cod. Încetarea urmăririi penale și liberarea persoanei de răspundere penală nu pot avea loc contrar voinței acesteia. În acest caz, urmărirea penală continuă. Potrivit art. 350 alin. (1) Cod de procedură penală, dacă în ședința preliminară s-au constatat temeiurile prevăzute în art. 332, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă. Conform art. 332 alin. (1) și (5) Cod de procedură penală, în cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art. 285 alin. (2), instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă. În cazul prevăzut la art. 275 pct. 4), încetarea procesului penal nu se admite fără acordul inculpatului. În acest caz, procedura continuă în mod obișnuit. Potrivit art. 384 alin. (1), (3) și (4) Cod de procedură penală, instanța hotărăște asupra învinuirii înaintate inculpatului prin adoptarea sentinței de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal. Sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Instanța își întemeiază sentința numai pe probele care au fost cercetate în ședința de judecată. Conform art. 389 alin. (1) și (4) pct. 2) Cod de procedură penală, sentința de condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată. Sentința de condamnare se adoptă cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de executarea ei în cazul amnistiei conform art. 107 din Codul penal. Potrivit art. 394 alin. (1) pct. 1), 2) și 5), alin. (4) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele pentru care instanța a respins alte probe, încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului. Partea descriptivă a sentinței de încetare a procesului penal trebuie să conțină descrierea și motivarea temeiurilor pentru încetarea procesului penal. Conform art. 395 alin. (1) pct. 2) și 3) Cod de procedură penală, în dispozitivul sentinței de condamnare trebuie să fie arătate constatarea că inculpatul este vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea penală, categoria și mărimea pedepsei aplicate inculpatului. În caz dacă instanța îl găsește pe inculpat vinovat, dar îl liberează de pedeapsă pe baza prevederilor respective ale Codului penal, ea este datoare să menționeze aceasta în dispozitivul sentinței. Potrivit art. 396 pct. 2) Cod de procedură penală, dispozitivul sentinței de încetare a procesului penal trebuie să cuprindă dispoziția de încetare a procesului penal și motivul pe care se întemeiază încetarea procesului. 6 Potrivit jurisprudenței naționale, apelul este o cale de atac ordinară, pentru ca pricina să fie supusă unei noi judecăți, în vederea reformării hotărârii nedefinitive. Apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat, provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept. Apelul este și o cale de reformare a hotărârii. În cazul admiterii lui, hotărârea atacată este desființată integral sau în parte, iar cauza va primi o nouă rezolvare în instanța de apel. În baza apelului se face o nouă judecată în fond a cauzei, apreciindu-se probele din dosar, utilizându-se și posibilitatea administrării de noi probe (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 - Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel, pct. 1.). În corespundere cu art. 1 alin. (4) din Legea nr. 243 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, aplicarea amnistiei față de persoanele inculpate se decide de instanța de judecată, la faza de judecare a cauzei. Art. 2 alin. (1) și (4) prescriu că, procesele penale în privința infracțiunilor săvârșite până la adoptarea prezentei legi, pentru care Codul penal nr. 985/2002 prevede drept pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani, încetează la faza de judecare a cauzei, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege. În privința persoanei care refuză încetarea procesului penal, conform alin. (1) din prezentul articol, instanța de judecată, la pronunțarea sentinței, poate hotărî încetarea procesului penal dacă, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată, inculpatul întrunește criteriile stabilite la art.1 și nu cade sub incidența art. 6. Prin urmare, normele cu caracter procesual din respectiva Lege cu privire la amnistie, sunt aplicabile doar în măsura în care nu contravin Codului de procedură penală. Astfel, consecutivitatea prescripțiilor din art. 1 alin. (1), 7 alin. (1) – (8) , 2 alin. (4), 275 pct. 4), 285 alin. (2) și (7), 350 alin. (1), 332 alin. (1) și (5), 384 alin. (1), (3) și (4), 389 alin. (1) și (4) pct. 2), 394 alin. (1) pct. 1), 2) și 5), 395 alin. (1) pct. 2) și 3) Cod de procedură penală, atestă clar și concludent că încetarea procesului penal în cazul amnistiei poate fi dispusă de instanța de fond la faza ședinței preliminare, când inculpatul consimte, pronunțând o sentință de încetare motivată (art. 332 al. (1) și (5), 350 al. (1) CPP), partea descriptivă a cărei trebuie să conțină descrierea și motivarea temeiurilor pentru încetarea procesului penal (art. 394 al. (4) CPP), iar dispozitivul trebuie să cuprindă dispoziția de încetare a procesului penal și motivul pe care se întemeiază încetarea procesului (art. 396 pct. 2) CPP). Ulterior însă, dat fiind că procedura continuă în mod obișnuit (art. 332 alin. (5) CPP), instanțele de fond și de apel (art. 413 al. (1), art. 415 al. (1) pct. 2), 419 CPP), hotărăsc asupra învinuirii înaintate inculpatului și aplicarea actului de amnistie doar prin adoptarea sentinței sau deciziei, de condamnare, când vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată, iar în dispozitiv - cu constatarea că inculpata este vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea penală, cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de executarea ei (art. 384, 389 alin. (1) și (4) pct. 2), 394, 395 CPP). În același timp, art. 391 Cod de procedură penală ( ), Sentința de încetare a procesului penal nu prevede că, după ce procedura continuă în mod obișnuit și instanța hotărăște 7 asupra învinuirii înaintate inculpatului, ea va adopta o sentință de încetare a procesului penal în cazul aplicării actului amnistiei, cât, de altfel, și a prescripției. Ori, aceste două cazuri de nereabilitare a persoanei, spre deosebire de celelalte situații similare, regăsite în art. 391 Cod de procedură penală, sunt soluționate, după faza ședinței preliminare (art. 332 al. (5), 384 CPP), doar în cadrul adoptării unei sentințe sau deciziei (instanței de apel) de condamnare, în virtutea esenței sale procedurale și a specificului de a hotărî asupra învinuirii formulate inculpatului în condițiile prescrise la art. 389, 394 alin. (1) și (2) și 395 Cod de procedură penală, spre deosebire de cele prevăzute în art. 394 alin. (4) și 396 Cod de procedură penală, adică cele proprii unei sentințe de încetare. Mai mult, prevederile de drept enunțate nu sunt declarate neconstituționale și nici nu contravin reglementărilor internaționale, pentru a fi exceptate și omise, deci urmează a fi aplicate întocmai (art. 1 al. (1), art. 7 al. (1) – (8) CPP); Împrejurările enunțate denotă în mod concludent, că instanțele de fond și de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurentă, că hotărârile contestate conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că motivarea soluției nu contrazice dispozitivul hotărârii, că acesta este expus clar, că instanța nu a admis vre-o eroare gravă de fapt, care să-i fi afectat soluția instanței și că recursul ordinar este vădit neîntemeiat. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintate în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Astfel, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul Penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul-șef în Procuratura de circumscripție Bălți, Tatiana Ioniță, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Bălți din 06 aprilie 2022, în privința inculpatei Carazanu Nicoleta XXXX, pe motiv că este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 26 august 2022. Președinte Nadejda Toma Judecători Iurie Diaconu Victor Boico 8 9