1ra-1706/2022 — art. 361 alin. 2 lit. b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 361 alin. 2 lit. b CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-1706/2022 — art. 361 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 1ra-1706/2022
1-21102757-01-1ra-19122022
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
27 februarie 2023 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit în următoarea componență:
Președinte – Nadejda Toma,
Judecători – Ion Guzun, Iurie Diaconu, Liliana Catan și Victor Boico,
a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către
procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, prin care se
solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie
2022, în cauza penală în privința lui
Gheorghiță Ion Xxxx, xxxx
Țurcan Adriana Xxxx, xxxx
Termenul examinării cauzei:
Prima instanță: 09.07.2021−22.06.2022;
Instanța de apel: 13.07.2022−19.10.2022;
Instanța de recurs: 19.12.2022−27.02.2023.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă din 22 iunie 2022 a fost
încetat procesul penal în privința lui Gheorghiță Ion și Țurcan Adriana, ambii de
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, conform Legii
nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la
proclamarea independenței Republicii Moldova.
S-a încasat, în mod solidar, de la Gheorghiță Ion și Țurcan Adriana în bugetul
de stat, cheltuielile de judecată în sumă de 2 100 lei.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Gheorghiță Ion
și Țurcan Adriana, fiind pe teritoriul Republicii Moldova, la sfârșitul lunii martie,
anul 2021, data, ora exact nu a fost posibil de stabilit de către organul de urmărire
penală, având intenția de a deține și a folosi un document oficial fals, eliberat de o
autoritate publică, pentru a întruni condițiile de plecare peste hotare, în Ucraina, și
anume având nevoie de certificate medicale care confirmă absența virusului SARS-
CoV-2, Covid-19, cu rezultatul negativ, au recurs la serviciile unei persoane
necunoscute, date despre identitatea acestuia nu a fost posibil de stabilit, care ilegal,
contrar sumei de 2400 lei, le-a confecționat și le-a vândut certificatele medicale nr.
xxxx și xxxx, ambele eliberate la data de 25.03.2021, de către laboratorul medical
„Invitro Diagnostics” SRL, pe numele lor, ce confirmă absența virusului SARS-CoV-
2, Covid-19, fiind testați negativ, document oficial eliberat de o autoritate publică,
care potrivit situației epidemiologice din lume Covid-19, este obligatoriu pentru
toate persoanele, ce pleacă peste hotarele Republicii Moldova.
1
Ulterior, Țurcan Adriana și Gheorghiță Ion, continuându-și acțiunile sale
criminale, deținând și folosind actul în litigiu, document oficial eliberat de o
autoritate publică, ce confirmă absența virusului SARS-CoV-2, Covid-19, despre care
ambii dându-și seama că, este cu indici de falsificare, la data de 26.03.2021, în jurul
orei 10:15 minute, dorind să părăsească teritoriul Republicii Moldova, fiind în
calitate de pasageri în unitatea de transport de rută regulată „Chișinău - Odessa”, cu
numărul de înmatriculare xxxx, s-au prezentat în punctul de trecere „Tudora-2”, pe
direcția ieșire din Republicii Moldova, unde în cadrul controlului de frontieră au
prezentat certificatele medicale sus-indicate, în conținutul cărora s-au depistat indicii
de falsificare.
Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. xx din 18.05.2021, s-a concluzionat
că, raportul de analiză medicală al RM cu numărul xxxx, nr. xxxx, eliberate la data
de 25.03.2021, pe numele Gheorghiță Ion, Țurcan Adriana de către „INVITRO
DIAGNOSTICS”, nu corespunde metodei de confecționare a formularului autentic a
raportului de laborator al RM, eliberat de către „INVITRO DIAGNOSTICS”. Iar
potrivit comunicatului emis de către Laboratorul Medical „Invitro Diagnostics” SRL,
persoanele menționate nu au efectuat la 25.03.2021, testarea la prezența virusului
SARS-CoV-2, Covid-19.
Astfel, prima instanța a ajuns la concluzia că acțiunile inculpaților Gheorghiță
Ion și Țurcan Adriana au fost corect încadrate în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Codul
penal, după indicii calificativi deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă
drepturi sau eliberează de obligații, săvârșit de două sau mai multe persoane.
Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, procurorul, cu respectarea
termenului legal, a declarat apel, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea
cauzei potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță și pronunțarea unei noi decizii
prin care Gheorghiță Ion și Țurcan Adriana să fie recunoscuți culpabili de comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Codul penal, cu stabilirea pedepsei
sub formă de amendă în mărime de 600 unități convenționale, cu absolvirea
inculpaților de la executarea pedepsei stabilite conform Legii nr.243 din 24.12.2021
privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea
independenței Republicii Moldova. A dispune încasarea de la inculpații Gheorghiță
Ion și Țurcan Adriana în mod solidar în bugetul de stat cheltuielile de judecată în
sumă de 2100 lei, avansate pentru efectuarea rapoartelor de expertiză judiciară.
În argumentarea apelului, a invocat că:
- instanța de fond a încetat neîntemeiat procesul penal în privința inculpaților
Gheorghiță Ion și Țurcan Adriana învinuiți de comiterea infracțiunii prevăzute de
art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, conform Legii nr.243 din 24.12.2021 privind
amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței
Republicii Moldova;
- aplicarea amnistiei prezumă recunoașterea culpabilității inculpatului;
- ignorând cazurile de adoptare a sentințelor de achitare, emiterea cărora
poate avea loc chiar și în cazul solicitării aplicării amnistiei de către inculpat,
constată că unica soluție care poate fi adoptată la finalizarea examinării cauzei
2
penale în cazul aplicării prevederilor Legii nr.243, o reprezintă sentința de
condamnare, acest fapt fiind expres prevăzut la art. 389 alin.(4) pct. 2) Cod de
procedură penală - cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de executarea ei în cazul
amnistiei conform art. 107 Codul penal;
- aplicarea amnistiei cu emiterea unei hotărâri de încetare a procesului penal
nu se regăsește în conținutul art. 391 Cod de procedură penală;
- soluția de încetare a procesului penal, în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6), 350
alin. (1) și 332 alin. (5) Cod de procedură penală, nu este acceptabilă, or, acest fapt
contravine normelor procesuale în vigoare;
-adoptând o soluție de încetare a procesului penal, instanța de judecată nu poate
determina și constata din punct de vedere juridic corespunderea exactă între
semnele faptei prejudiciabile săvârșite de către inculpat și semnele componenței
infracțiunii, prevăzute de norma penală, fapt ce contravine prevederilor art. 107 Cod
penal, art. 285 alin. (2), art. 275 pct. 4) Cod de procedură penală și Legii nr. 243;
- în speța dedusă judecății, instanța de judecată a pronunțat o sentință care este
contrară legii, fapt pentru care urmează a fi casată.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie
2022, a fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința.
În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că, instanța de fond a dat o
apreciere corectă circumstanțelor cauzei penale, examinând probele administrate din
punctul de vedere a utilității și veridicității lor, sub toate aspectele, complet și în mod
obiectiv, călăuzindu-se de lege, constatând în mod just ca fiind demonstrată integral
vinovăția inculpaților Gheorghiță Ion și Țurcan Adriana în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Codul penal, individualizată prin „deținerea și
folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații, săvârșit
de două sau mai multe persoane”.
Instanța de apel a considerat că, instanța de fond în mod întemeiat a dispus
încetarea procesului penal în legătură cu aplicarea în privința inculpaților
Gheorghiță Ion și Țurcan Adriana a art. 2 al Legii privind amnistia în legătură cu
aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 243
din 24.12.2021, în vigoare din 31.12.2021. Astfel, s-a constatat că inculpații
Gheorghiță Ion și Țurcan Adriana la data de 28 februarie 2022 au depus o cerere
privind aplicarea în privința lor a Legii nr. 243 din 24.12.2021, cu încetarea
procesului penal, pornit în privința ultimilor în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod
penal, cerere pe care au susținut-o în ședința de judecată.
Totodată, avocatul în interesele inculpatului, în ședința de judecată în instanța de
fond a declarat că, susține poziția inculpaților privind aplicarea art. 2 al Legii privind
amnistia, solicitând încetarea procesului penal, confirmând prin semnătură
solicitarea inclusă în cererea semnată de inculpat, or acesta și-a exprimat în scris
acordul la aplicarea legii respective, întrunind astfel condițiile necesare.
Așadar, instanța de judecată poate dispune încetarea procesului (chiar și în
cadrul ședinței preliminare) din motivul intervenirii amnistiei și această posibilitate
nu contravine prezumției vinovăției dacă persoana care a săvârșit o infracțiune a
3
cărei răspundere penală urmează să fie înlăturată renunță la dreptul său de a-i fi
dovedită vinovăția.
La caz, inculpatul poate renunța la acest drept prin depunerea cererii de aplicare
a amnistiei (ceea ce a și fost realizat în cazul dat). Prin depunerea cererii de aplicare a
amnistiei, inculpatul consimte aplicarea amnistiei prin încetarea procesului penal pe
temei de nereabilitare.
În cazurile în care inculpatul nu manifestă, direct sau indirect, acordul la
aplicarea amnistiei (refuză să manifeste acordul; solicită achitarea sa; solicită
încetarea procesului pe un alt temei decât amnistia; se eschivează de la prezentarea
în ședință și examinarea cauzei are loc în lipsa sa), doar atunci instanța de judecată
urmează să examineze probele cu emiterea unei sentințe. Această sentință poate fi
sentință de achitare, sentință de încetare (pe alt temei decât amnistia) sau sentință de
condamnare cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de executarea pedepsei.
Din cele constatate supra, instanța de apel a reținut că, motivele invocate de către
acuzare în cererea de apel nu și-au găsit confirmare la judecarea cauzei, or instanța
de fond corect a reținut că, inculpații Gheorghiță Ion și Țurcan Adriana doresc
aplicarea în privința lor a prevederilor Legii privind amnistia, cu încetarea
procesului penal pornit pe numele lor și ținând cont de faptul că, legea permite
aplicarea amnistiei, depunând în acest sens o cerere în scris, mai mult ca atât fapta
care i-a fost imputată, a fost săvârșită până la intrarea în vigoare a legii enunțate
supra și anume la sfârșitul lunii martie anul 2021, data, ora exact nu a fost posibil de
stabilit de către organul de urmărire penală, precum și faptul că, pedeapsa principală
prevăzută de sancțiunea infracțiunii imputate acestuia nu depășește 5 ani închisoare,
fiind calificată drept una mai puțin gravă, neexistând vreo restricție în sensul art. 6 al
Legii nr. 243, instanța de fond corect ajungând la concluzia că, procesul penal în
privința lui Gheorghiță Ion și Țurcan Adriana, intentat în baza art. 361 alin. (2) lit. b)
Cod penal urmează a fi încetat în legătură cu aplicarea art. 2 al Legii privind
amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței
Republicii Moldova nr. 243 din 24.12.2021, în vigoare din 31.12.2021.
Astfel, în contextul celor enunțate, instanța de apel a constatat că la cazul dedus
judecății, inculpații Gheorghiță Ion și Țurcan Adriana nu cad sub incidența
restricțiilor formulate în art. 6 din Legea nr. 243, iar în privința ultimilor pot fi
aplicate prevederile actului de clemență.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror, care
solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel
în alt complet de judecată.
În motivarea recursului indică:
- instanța de apel verificând cauza sub aspectul întrunirii de către inculpat a
exigențelor actului de amnistie urma să aprecieze just, dacă acesta poate fi aplicat
ținîndu-se cont nu numai de sancțiunea normei penale imputate inculpatului, ci și de
alte criterii ce țin de practica judiciară în materia aplicării dispozițiilor art 107 Cod
penal, inclusiv și de raționamentele expuse în Legea nr. 243 din 24.12.2021;
4
- aplicarea amnistiei față de inculpat, nu constituie temei de reabilitare a
persoanei, fapt care prezumă că, inculpatul urmează a fi recunoscut vinovat de
comiterea faptei imputate, sau, în cazul încetării procesului penal, de către instanțele
de judecată, în temeiul Legii nr. 243 din 24.12.2021, prevederile «încetarea procesului
penal» nu sunt aplicabile, deoarece hotărârea prin care s-a încetat procesul penal, este
un act procedural de liberare a persoanei de răspunderea penală. Liberarea de
executare a pedepsei are loc în cazul când în privința persoanei a fost adoptată o
hotărâre de condamnare;
- consecințele produse de actul de amnistie, conduc la înlăturarea cu liberarea
inculpatului de răspundere penală, a executării pedepsei sau după caz alte
consecințe ale condamnării, pentru faptele săvîrșite anterior apariției actului de
clemență;
- ignorând cazurile de adoptare a sentințelor de achitare, emiterea cărora poate
avea loc chiar și în cazul solicitării aplicării amnistiei de către inculpat, constată că
una din soluțiile, care poate fi adoptată la finalizarea examinării cauzei penale în
cazul aplicării prevederilor Legii nr. 243 din 24.12.2021, o reprezintă sentința de
condamnare, acest fapt fiind expres prevăzut la art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de
procedură penală - cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de executarea ei în cazul
amnistiei conform art. 107 din Codul penal;
- cât privește adoptarea unei sentințe de încetare a procesului, pe motivul
intervenirii amnistiei, situație masiv întâlnită datorită practicii judiciare existente la
aplicarea legii anterioare cu privire la amnistia, din 29.07.2016, aplicarea amnistiei cu
emiterea unei hotărâri de încetare a procesului penal nu se regăsește în conținutul
art. 391 Cod de procedură penală;
- soluția de moment adoptată de către colegiul penal, privind încetarea
procesului penal în baza actului de amnistie, nu este acceptabilă, or, acest fapt
contravine normelor procesuale în vigoare;
- adoptând o soluție de încetare a procesului penal, instanța de judecată nu
poate determina și constata din punct de vedere juridic corespunderea exactă între
semnele faptei prejudiciabile săvârșite de către inculpat și semnele componenței
infracțiunii, prevăzute de norma penală, fapt ce contravine prevederilor art.107 Cod
penal, 285 alin. (2), 275 pct. 4) Cod de procedură penală și Legii nr.243 din
24.12.2021;
-decizia instanței de apel este motivată inadecvat și pasibilă casării, greșit
interpretând-se aplicarea actului de amnistie;
- reieșind din textul legii se conchide că, pentru aplicarea amnistiei față de
persoanele inculpate/condamnate, acestea urmează să fie liberate/absolvite de
executarea pedepsei, or adoptarea unei soluții de încetare a procesului penal este
contrară situației prevăzute la art. 8 al Legii privind amnistia în legătură cu
aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, care
prevede posibilitatea absolvirii inculpatului de la executarea pedepsei principale,
însă nu și a pedepsei secundare - dacă sancțiunea normei prevede și pedeapsa
5
complimentară care urmează a fi aplicată inculpatului și poate fi făcută doar la
emiterea unei sentințe de condamnare.
În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct.
6) Cod de procedură penală.
Judecând recursul ordinar în raport cu materialele dosarului și motivele
invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis din
următoarele considerente.
Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând
recursul instanța este în drept să admită recursul, cu casarea hotărârii atacate și să
dispună rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată, dacă
constată că eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427
Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de către
recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile
instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.
Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit
reține că este pertinent în speța dată temeiul pentru recurs invocat de recurent și
prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume, că hotărârea
atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.
Potrivit art. 413 alin. (1) Cod de procedură penală, la judecarea apelului se
aplică regulile generale pentru judecarea cauzelor în primă instanță, cu excepțiile
prevăzute în Partea specială titlul II capitolul IV secțiunea 1.
Conform art. 415 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de apel,
judecând cauza în ordine de apel, admite apelul, casând sentința parțial sau total,
inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2), și pronunță o nouă hotărâre, potrivit
modului stabilit, pentru prima instanță.
În corespundere cu art. 414 alin. (1), (2), (5) și (6) Cod de procedură penală,
instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în
baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală,
verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor
în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal și se pronunță asupra
tuturor motivelor invocate în apel. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze
concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în
ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal.
Potrivit art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța
de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în
primă instanță. În corespundere cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,
decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au
dus la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.
Totodată, conform art. 1 alin. (1), art. 7 alin. (1) – (8) Cod de procedură penală,
procesul penal reprezintă activitatea organelor de urmărire penală și a instanțelor
6
judecătorești desfășurată în conformitate cu prevederile prezentului cod, exceptând
doar situațiile când prioritate au reglementările internaționale sau când unele
prevederi legale sunt declarate neconstituționale. Potrivit art. 2 alin. (4) Cod de
procedură penală, normele juridice cu caracter procesual din alte legi naționale pot fi
aplicate numai cu condiția includerii lor în prezentul cod.
Astfel, în corespundere cu art. 107 alin. (1) Cod penal, amnistia este actul ce are
ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei, fie reducerea pedepsei
aplicate sau comutarea ei. Potrivit art. 275 pct. 4) Cod de procedură penală,
urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și
va fi încetată în cazurile în care a intervenit amnistia. Conform art. 285 alin. (2) și (7)
Cod de procedură penală, încetarea urmăririi penale are loc în cazurile de
nereabilitare a persoanei, prevăzute la art. 275 pct. 4)–9) din prezentul cod.
Încetarea urmăririi penale și liberarea persoanei de răspundere penală nu pot
avea loc contrar voinței acesteia. În acest caz, urmărirea penală continuă.
Potrivit art. 350 alin. (1) Cod de procedură penală, dacă în ședința preliminară
s-au constatat temeiurile prevăzute în art. 332, instanța, prin sentință motivată,
încetează procesul penal în cauza respectivă. Conform art. 332 alin. (1) și (5) Cod de
procedură penală, în cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul
din temeiurile prevăzute în art. 285 alin. (2), instanța, prin sentință motivată,
încetează procesul penal în cauza respectivă. În cazul prevăzut la art. 275 pct. 4),
încetarea procesului penal nu se admite fără acordul inculpatului. În acest caz,
procedura continuă în mod obișnuit.
Potrivit art. 384 alin. (1), (3) și (4) Cod de procedură penală, instanța hotărăște
asupra învinuirii înaintate inculpatului prin adoptarea sentinței de condamnare, de
achitare sau de încetare a procesului penal. Sentința instanței de judecată trebuie să
fie legală, întemeiată și motivată. Instanța își întemeiază sentința numai pe probele
care au fost cercetate în ședința de judecată.
Conform art. 389 alin. (1) și (4) pct. 2) Cod de procedură penală, sentința de
condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești,
vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de
probe cercetate de instanța de judecată. Sentința de condamnare se adoptă cu
stabilirea pedepsei și cu liberarea de executarea ei în cazul amnistiei conform art. 107
Cod penal.
Potrivit art. 394 alin. (1) pct. 1), 2) și 5), alin. (4) Cod de procedură penală, partea
descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă: descrierea faptei criminale,
considerată ca fiind dovedită, probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și
motivele pentru care instanța a respins alte probe, încadrarea juridică a acțiunilor
inculpatului.
Partea descriptivă a sentinței de încetare a procesului penal trebuie să conțină
descrierea și motivarea temeiurilor pentru încetarea procesului penal.
Conform art. 395 alin. (1) pct. 2) și 3) Cod de procedură penală, în dispozitivul
sentinței de condamnare trebuie să fie arătate constatarea că inculpatul este vinovat
de săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea penală, categoria și mărimea pedepsei
7
aplicate inculpatului. În caz dacă instanța îl găsește pe inculpat vinovat, dar îl
liberează de pedeapsă pe baza prevederilor respective ale Codului penal, ea este
obligată să menționeze aceasta în dispozitivul sentinței.
Potrivit art. 396 pct. 2) Cod de procedură penală, dispozitivul sentinței de
încetare a procesului penal trebuie să cuprindă dispoziția de încetare a procesului
penal și motivul pe care se întemeiază încetarea procesului.
În corespundere cu art. 1 alin. (4) din Legea nr. 243 privind amnistia în legătură
cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova,
aplicarea amnistiei față de persoanele inculpate se decide de instanța de judecată, la
faza de judecare a cauzei.
Art. 2 alin. (1) și (4) prescriu că, procesele penale în privința infracțiunilor
săvârșite până la adoptarea prezentei legi, pentru care Codul penal nr.985/2002
prevede drept pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa
cu închisoare pe un termen de 7 ani, încetează la faza de judecare a cauzei, cu
excepțiile prevăzute de prezenta lege.
În privința persoanei care refuză încetarea procesului penal, conform alin. (1)
din prezentul articol, instanța de judecată, la pronunțarea sentinței, poate hotărî
încetarea procesului penal dacă, în urma cercetării judecătorești, vinovăția
inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată, inculpatul întrunește
criteriile stabilite la art. 1 și nu cade sub incidența art. 6.
Însă, instanțele de fond, nu au respectat prescripțiile de drept nominalizate,
deoarece, judecând cauza, instanța de apel a menținut sentința, potrivit căreia s-a
dispus: ”Se încetează procesul penal în privința lui Gheorghiță Ion și Țurcan Adriana, ambii
de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, conform Legii nr.
243 sin 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea
independenței Republicii Moldova”, fără a verifica respectarea procedurii de aplicare a
actului de amnistie prevăzută de normele Codului de procedură penală, enunțate
supra.
Astfel, consecutivitatea prescripțiilor din art. 1 alin. (1), 7 alin. (1) – (8) , 2 alin.
(4), 275 pct. 4), 285 alin. (2) și (7), 350 alin. (1), 332 alin. (1) și (5), 384 alin. (1), (3) și (4),
389 alin. (1) și (4) pct. 2), 394 alin. (1) pct. 1), 2) și 5), 395 alin. (1) pct. 2) și 3) Cod de
procedură penală, atestă clar și concludent că încetarea procesului penal în cazul
amnistiei poate fi dispusă doar de instanța de fond, și doar la faza ședinței preliminare,
când inculpatul consimte (art. 350 alin. (1), 332 alin. (1) Cod de procedură penală).
Ulterior însă, dat fiind că procedura continuă în mod obișnuit (art. 332 alin. (5)
Cod de procedură penală), instanțele de fond și de apel (art. 413 alin. (1), art. 415 alin.
(1) pct. 2), 419 Cod de procedură penală), hotărăsc asupra învinuirii înaintate
inculpatului și aplicarea actului de amnistie doar prin adoptarea sentinței sau deciziei,
de condamnare, când vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată
prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată, iar în dispozitiv - cu
constatarea că inculpatul este vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea
penală, cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de executarea ei (art. 384, 389 alin. (1) și
(4) pct. 2), 394, 395 Cod de procedură penală).
8
În același timp, legiuitorul în prevederile art. 391 Cod de procedură penală
(sentința de încetare a procesului penal), nu a statuat că, după ce procedura continuă în
mod obișnuit și instanța hotărăște asupra învinuirii înaintate inculpatului, ea va
adopta o sentință de încetare a procesului penal în cazul aplicării actului amnistiei,
cât, de altfel, și a prescripției.
Or, aceste două cazuri de nereabilitare a persoanei, spre deosebire de celelalte
situații similare, regăsite în art. 391 Cod de procedură penală, sunt soluționate, după
faza ședinței preliminare (art. 332 alin. (5), 384 Cod de procedură penală), doar în cadrul
adoptării unei sentințe sau decizii (instanței de apel) de condamnare, în virtutea
esenței sale procedurale și a specificului de a hotărî asupra învinuirii formulate
inculpatului în condițiile prescrise la art. 389, 394 alin. (1) și (2) și 395 Cod de
procedură penală, spre deosebire de cele prevăzute în art. 394 alin. (4) și 396 Cod de
procedură penală, adică cele proprii unei sentințe de încetare.
Mai mult, prevederile de drept enunțate nu sunt declarate neconstituționale și
nici nu contravin reglementărilor internaționale, pentru a fi exceptate și omise, deci
urmează a fi aplicate întocmai (art. 1 alin. (1), art. 7 alin. (1) – (8) Cod de procedură
penală).
Lecturând decizia instanței de apel, Colegiul penal lărgit notează că instanța nu
s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apelul de pe rol.
Astfel, împrejurările enunțate relevă, în mod clar și evident, că instanța de apel
nu a judecat apelul în conformitate cu rigorile prevăzute de lege, deoarece a
menținuit sentința, adoptând o hotărâre ce nu cuprinde motive legale pe care se
întemeiază soluția și nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de
recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța
de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de
recurs.
Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către
instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune
soluția admiterii recursului ordinar, casării totale a deciziei și dispunerea rejudecării
cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile
art. 436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și
limitele acesteia, să se pronunțe corespunzător și în strictă conformitate cu
prevederile legii penale și procesual-penale asupra tuturor circumstanțelor de fapt și
de drept ale cauzei și să țină seama de cele invocate în prezenta decizie și nemijlocit
de motivele casării acesteia, să înlăture omisiunile admise și să pronunțe o hotărâre
legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.
În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de
procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
9
Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de
circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, casează total decizia Colegiului penal al Curții
de Apel Chișinău din 19 octombrie 2022, în cauza penală în privința lui Gheorghiță
Ion Xxxxx și Țurcan Adriana Xxxxx, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași
instanță de apel, în alt complet de judecată.
Decizia nu este susceptibilă căilor de atac.
Decizia motivată semnată la 28 februarie 2023 și pronunțată integral la 13 aprilie
2023.
Președinte Nadejda Toma
Judecători Ion Guzun
Iurie Diaconu
Liliana Catan
Victor Boico
10