1ra-1334/2022 — Art. 287 alin. 3 CP

Prin sentința Judecătoriei Hâncești, sediul Central din 07 aprilie 2022, a fost încetat procesul penal în privința lui Castraveț Andrei învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal, în baza Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. S-a dispus a încasa de la Castraveț Andrei suma de 448, 00 (patru sute patruzeci și opt, 00) lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că, Castraveț Andrei la data 05 mai 2019, aproximativ ora 00:30, aflându-se în fața PECO „Petrocub” din satul Cărpineni, raionul Hâncești, conform art. 131 din Codul Penal, adică într-un loc public, fără temei de drept, acționând cu intenție, manifestând o neglijare premeditată a conduitei în societate, dând dovadă de necuviință și neobrăzare, urmărind manifestarea bravurii și a forței 1 grosolane, sub pretextul neînsemnat pentru a se răfui cu victima, atentând la integritatea corporală și sănătatea persoanei, l-a acostat jignitor pe Pascari Mihail și intenționat, cu o sticlă i-a aplicat lovituri în regiunea capului, cauzându-i ultimului conform raportului de expertiza judiciară nr. xxxx din 25 iunie 2019 vătămări corporale neînsemnate. Prin acțiunile sale, Castraveț Andrei a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal cu indicii calificativi - huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșite cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale și sănătății.

Împotriva sentinței au declarat apeluri: 3.1. Procurorul în Procuratura raionului Hîncești, Ureche Lilia, prin care a solicitat admiterea apelului și casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Castraveț Andrei să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, și a-i stabili o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu încasarea de la Castraveț Andrei a cheltuielilor suportate la efectuarea expertizelor medico legale în sumă totală de 448 lei în folosul statului, iar în baza art. 2 alin. (1) al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, de a-l absolvi de executarea pedepsei solicitate. În argumentarea apelului declarat, acuzatorul de stat a invocat următoarele: Instanța de judecată la aplicarea prevederilor art. 2 al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, nr. 243 din 24 decembrie 2021, nu a ținut cont de prevederile art. 107 alin. (1) din Codul penal. Aplicarea amnistiei față de inculpat nu constituie temei de reabilitare a persoanei, fapt care prezumă că inculpatul urmează a fi recunoscut vinovat de comiterea faptei imputate, sau, ca excepție, a faptei, prejudiciabile elementele căreia au fost identificate de către instanța de judecata (în sensul recalificării acțiunilor inculpatului în favoarea acestuia). Adoptarea unei sentințe de încetare a procesului pe motivul intervenirii amnistiei, nu se regăsește în conținutul art. 391 din Codul de procedură penală. Mai mult, emiterea unei hotărâri de încetare a procesului penal pe motivul aplicării amnistiei este exclusă de următoarele acte normative. Prevederile art. 396 pct. 4) Cod de procedură penală, stabilește că, în cazul încetării 2 procesului penal, urmează a fi revocate măsurile de asigurare a acțiunii civile și a eventualei confiscări speciale, fapt care nu poate fi acceptat în cazul aplicării amnistiei, or, prevederile amnistiei se răsfrâng doar asupra pedepselor și măsurilor de constrângere cu caracter educativ, nu și asupra bunurilor ce urmează a fi confiscate, acțiunii civile, măsurilor de siguranță. Art. 107 alin. (1) din Codul penal, stabilește că amnistia este actul ce are ca efect înlăturarea pedepsei, astfel, pe caz urmând a fi constată vinovăția persoanei în comiterea faptei incriminate cu absolvirea de la executarea pedepsei, fapt care nu este posibil în cazul încetării procesului penal; 3.2. Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, prin apel suplimentar a solicitat admiterea acestuia, casarea sentinței și a pronunțarea unei hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a-l condamna pe Castraveț Andrei pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal la 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În argumentarea apelului declarat, acuzatorul de stat a invocat următoarele: Instanța de fond la aplicarea prevederilor art. 2 al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, nr. 243 din 24.12.2021, a ignorat în totalitate prevederile prezentei legi și nu a analizat conținutul în special al art. 6 al Legii sus menționate. Instanța de fond nu a studiat și analizat minuțios materialele cauzei penale, actele administrate de acuzare, precum și caracteristica personalității incupatului Castraveț Andrei, or, conform revendicării anexate la f.d. 69 - 71 s-au atestat înscrisuri pe 3 file cu privire la antecedentele penale ale inculpatului, anterior fiind judecat și pentru infracțiuni grave. Astfel, conform revendicării sus expuse, s-a stabilit că inculpatul Castraveț Andrei: - în anul 2013 a fost condamnat pe art. 287 lit. b), e), f) Cod penal, la 5 ani și 6 luni închisoare, iar la data de 13.04.2018 a fost eliberat după executarea pedepsei; - la 04.07.2003 a fost condamnat pentru fapta prevăzută de art. 187 alin. (2), art. 186 alin. (2), art. 84, art. 85 Cod penal, la 5 ani și 3 luni închisoare, cu comasarea sentinței din 17.10.2002, termenul total de 6 ani închisoare, iar la 30.12.2005 a fost eliberat motivul: amnistia Legea nr. 278 din 30.07.2004, încheierea judecătoriei Orhei din 20.12.2005; - la 30.07.2008 condamnat pe art. 152 alin. (2) lit. e), f), j) Cod penal la 4 ani închisoare, la 20.07.2012 eliberat după executarea pedepsei din Penitenciarul nr.

Prin urmare, în asemenea circumstanțe, a considerat că inculpatul Castraveț Andrei a executat anterior o pedeapsă cu închisoarea pentru o infracțiune gravă, fapt confirmat 3 și prin sentința Judecătoriei Hîncești din 04.07.2003 (f.d. 82–83), conform căreia Hîncu (Castraveț) Andrei a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e) și art. 186 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa, cu aplicarea art. 84, art. 85 Cod penal, de 6 ani închisoare. În temeiul acestor constatări, a considerat că instanța de fond urma să țină cont de interdicțiile prevăzute la art. 6 lit. a1) a Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, care prevede că prevederile legii cu privire la amnistie nu se aplică „persoanei inculpate care a fost condamnată anterior pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni grave..., care a executat în tot sau în parte pedeapsa cu închisoare”. De comun cu cele menționate, instanța de fond era obligată să țină cont și de prevederile art. 6 lit. g) a Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXXa de la proclamarea independenței Republicii Moldova care prevede că ,,prevederile legii cu privire la amnistie nu se aplică persoanei inculpate pentru o infracțiune săvârșită cu intenție și absolvită anterior în tot sau în parte, în temeiul actului de amnistie sau de grațiere, de pedeapsa stabilită pentru săvârșirea unei infracțiuni”. Astfel, s-a constatat că în privința inculpatului Castraveț Andrei nu poate fi aplicat actul de amnistie prin prisma acelor interdicții prevăzute în dispoziția art. 6 lit. a1) și lit. g) a Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, fapt în temeiul căruia soluția instanței pe caz este una eronată și contrară legii. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2022, au fost admise apelurile declarate, sentința casată integral și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: Castraveț Andrei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, și în baza acestei Legi i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, analizând totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și apreciindu-le, respectându- se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, a constatat următoarele: Castraveț Andrei la 05 mai 2019 aproximativ ora 00:30, aflându-se în fața PECO „Petrocub” 4 din satul Cărpineni, raionul Hâncești, conform art. 131 din Codul Penal adică într-un loc public, fără temei de drept, acționând cu intenție, manifestând o neglijare premeditată a conduitei în societate, dând dovadă de necuviință și neobrăzare, urmărind manifestarea bravurii și a forței grosolane, sub pretextul neînsemnat pentru a se răfui cu victima, atentând la integritatea corporală și sănătatea persoanei, l-a acostat jignitor pe Pascari Mihail și intenționat, cu o sticlă i-a aplicat lovituri în regiunea capului, cauzându-i ultimului conform raportului de expertiza judiciară nr. xxxx din 25 iunie 2019 vătămări corporale neînsemnate. Instanța de apel a considerat că vina lui Castraveț Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, a fost probată cu certitudine, prin următoarea sistemă de probe analizate și apreciate de instanța de apel prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, cum ar fi: conținutul declarațiilor părții vătămate Pascari Mihail și a declarațiilor martorului Bostan Andrei. De asemenea, vinovăția inculpatului Castraveț Andrei s-a confirmat și prin următoarele materiale ale cauzei penale: conținutul plângerii lui Pascari Mihail înregistrată la data de 27 mai 2019 sub nr. xx; conținutul informației telefonice 112; conținutul procesului-verbal de cercetare a locului, foto-tabelul, acțiune procesuală efectuată la 27 mai 2019; conținutul raportului de constatare nr. xxxx din 13.05.2019; conținutul raportului de expertiză judiciară nr. xxxx din 25.06.2019. Astfel, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, instanța de apel a constatat că, inculpatul Castraveț Andrei a comis infracțiune prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal, după indicii huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății. Instanța de apel a considerat întemeiate alegațiile acuzatorului de stat invocate în cererea de apel cu privire la faptul că, instanța de fond la aplicarea prevederilor art. 2 al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, nr. 243 din 24.12.2021, a ignorat prevederile legii și nu a analizat conținutul art. 6 alin. (1) lit. a1), g) al Legii sus menționate, or în privința inculpatului Castraveț Andrei, în prezenta cauză nu poate fi aplicat actul amnistiei, ultimul prin sentința Judecătoriei Hîncești din 04.07.2003, a fost condamnat pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 187 alin.(2) lit. e), art. 186 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu aplicarea art. 84, art. 85 Cod penal, de 6 ani închisoare, 5 iar la 30.12.2005, prin încheierea Judecătoriei Orhei din 20.12.2005 a fost eliberat de pedeapsă în privința acestuia fiind aplicată Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a X-a de la adoptarea Constituției Republicii Moldova nr. 278 din 16.07.2004 (în vigoare din 30.07.2004). Prin urmare, având în vedere faptul că inculpatul Castraveț Andrei anterior a fost condamnat pentru comiterea unei infracțiunii grave și în privința acestuia a fost aplicat actul amnistiei, și ținând con de prevederile art. 6 alin. (1) lit. a1), g) al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, nr. 243 din 24.12.2021, instanța de apel a considerat că instanța de fond în situația din speță neargumentat a încetat procesul penal și a aplicat actul amnistiei în privința inculpatului. Astfel, apelul declarat de către procurorul în Procuratura raionului Hîncești, Ureche Lilia și apelul suplimentar al procurorului în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, sunt întemeiate, motiv pentru care instanța de apel a admis apelurile declarate, a casat sentința și a pronunțat o hotărâre de condamnare a lui Castraveț Andrei de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal. Reieșind din circumstanțele cauzei, ținând cont de faptul că, pedeapsa penală are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane, luând în considerație că inculpatul a fost anterior în conflict cu legea penală a comis o infracțiune gravă, la evidența medicului psihiatru și narcolog nu se află, nu s-a prezentat în ședință de judecată, fiind anunțat în căutare, circumstanțe atenuante sau agravante nu s-au stabilit, instanța de apel a considerat că, corectarea și reeducarea inculpatului Castraveț Andrei este posibilă doar cu izolarea acestuia de societate, prin stabilirea în privința acestuia a unei pedepse privative de libertate în limitele prevăzute de sancțiunea art. 287 alin. (3) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Solicitarea părții apărării cu privire la aplicarea în privința inculpatului Castraveț Andrei a unei pedepse non privative de libertate, deoarece inculpatul a colaborat cu organul de urmărire penală, a recunoscut vinovăția, vătămările părții vătămate sunt neînsemnate, partea vătămată nu are careva pretenții de ordin material față de inculpat, instanța de apel le-a respins ca neîntemeiate, or, pedeapsa aplicată este una echitabilă, în raport cu fapta comisă și persoana celui vinovat. Cu referire la cheltuielile de judecată suportate pentru efectuarea raportului de 6 constatare nr. xxxx din 13.05.2019 în sumă de 128 lei (f.d. 38) și raportului de expertiză judiciară nr. xxxx din 25.06.2019 în sumă de 320 lei (f.d. 41-42), și în total în sumă de 448 lei, instanța de apel a menționat că, acestea urmează a fi încasate de la Castraveț Andrei.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Lupea Georgeta în numele inculpatului, care, indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 4), 5), 6), 10) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel în alt complet de judecată sau cu pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatului Castraveț Andrei, să-i fie aplicată o pedeapsă non privativă de libertate. 5.1. În argumentarea celor solicitate invocă următoarele: La emiterea deciziei în instanța de apel nu s-a ținut cont de toate circumstanțele reale și personale, inclusiv în partea individualizării pedepsei, cât și omiterea în apel a se expune și asupra admiterii sau respingerii cheltuielilor judiciare în sumă de 448 lei, deși în conținutul deciziei instanța de apel motiveaza necesitatea încasării cheltuielilor judiciare de la inculpat. Făcând o analiză a deciziei instanței de apel apărarea deduce că, aceasta nu cuprinde relevarea considerentelor ce ar fi clare și întemeiate legal asupra concluziilor formate în rezultatul verificării sentinței, în raport cu motivele invocate de părți și circumstanțele reale ale cauzei - declarațiile martorului Bostan Andrei care a declarat că partea vătămată Pascari Mihail l-a lovit pe inculpat cu o sticlă în cap, iar inculpatul avea capul numai în sânge și maioul îi era murdar de sânge. Apărarea atrage atenție că în instanța de fond inculpatul nu a fost recunoscut vinovat și nu i-a fost stabilită pedeapsa penală, ci cauza penală a fost incetată în legătură cu aplicarea amnistiei.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului ordinar declarat de către avocatul Lupea Georgeta în numele inculpatului, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia 7 în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă că titularul acestuia invocă temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 4), 5), 6) și 10) Cod de procedură penală. Cu referire la alegațiile apărării privind temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 4), 5) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri: 4) judecata a avut loc fără participarea ... inculpatului, precum și ..., când participarea lor era obligatorie potrivit legii, și când 5) cauza a fost judecată în prima instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate, adică invocând examinarea cauzei penale în lipsa inculpatului care nu a fost citat legal în instanța de apel, argument nefondat și lipsit de orice suport juridic din următoarele considerente. Instanța de apel a dispus examinarea cererilor de apel declarate partea acuzării, în lipsa inculpatului Castraveț Andrei, fără a fi lezat dreptul la un proces echitabil și la apărare al acestuia, or, inculpatul a renunțat la exercitarea dreptului său de a apărea în fața instanței și de a se apăra personal. Potrivit materialelor dosarului, prin încheierea Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 13.12.2021, inculpatul Castraveț Andrei a fost anunțat în căutare, fapt confirmat prin informația Inspectoratului de Poliție Hîncești nr. xxxx din 24.12.2021, anexată la materialele cauzei (f.d. 114-115, vol. I). Ulterior, fiind citat în ședința de judecată a instanței de apel pentru data de 15.06.2022, citația a fost remisă cu mențiunea „plecat” (f.d. 150, vol. I) Prin urmare, instanța de apel întemeiat a dispus examinarea cauzei în lipsa inculpatului, care era anunțat în căutare, conform înștiințării IP Hîncești. Reieșind din cele expuse mai sus, Colegiul penal conchide că judecarea cauzei în fond, cât și în apel a avut loc fără careva derogări de la normele procesual-penale, nefiind atestate careva încălcări ale dreptului la apărare, și respectiv la un proces echitabil. Cu referire la temeiurile invocate la art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură 8 penală, Colegiul penal atestă că partea apărării susține că, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar pedeapsa aplicată de instanța de apel este prea aspră, invocând că instanța eronat a stabilit circumstanțele cauzei la individualizează pedepsei aplicate, solicitând aplicarea unor pedepsei mai blânde non privative de libertate. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal atestă că motivele și temeiurile de recurs invocate de către partea apărării, nu și-au găsit confirmarea în speță, nefiind constatate erorile de drept invocate. Într-un prim aspect, este relevant de a specifica că, invocând eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că aceste alegații sunt vădit neîntemeiate întrucât, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin.(1), pct. 8) Cod de procedură penală și aceasta cuprinde temeiurile de fapt și de drept ce au dus, la caz, la respingerea apelurilor declarate de către partea acuzării. În același context, Colegiul penal menționează că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO. Totodată, Colegiul penal menționează că la caz nu și-a găsit confirmare nici temeiul pentru recurs prevăzut de pct. 10) alin. (1), art. 427 Cod de procedură penală, deoarece instanța de apel și-a motivat soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75, 76-77 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei inculpatului, stabilite conform sancțiunii articolului imputat acestuia. Cu referire la criticele avansate în privința modalității de individualizare a pedepsei, Colegiul penal menționează, că potrivit art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele atenuante și agravante, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie săi fie aplicată o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Totodată, instanța de recurs reține, că categoriile pedepselor aplicate persoanelor 9 fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate: de la cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață. În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Colegiul penal reține că, analizând gravitatea infracțiunii săvârșite, care potrivit art. 16 alin. (4) Cod penal se atribuie la categoria infracțiunilor grave, motivul acesteia, lipsa circumstanțelor atenuante și agravante, persoana inculpatului - care potrivit revendicării F-246 (f.d. 69-71, vol. I), anterior a fost condamnat, instanța de apel corect a stabilit forma pedepsei – închisoare, pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, mărimea acesteia încadrându-se în limitele Legii, fiind echitabilă și proporțională faptei comise. Învederând existența unor precedente infracționale a personalității inculpatului Castraveț Andrei, instanța de apel corect a statuat că, realizarea scopului sancționator și educativ al pedepsei penale, cât și a scopului de prevenire a săvârșirii altor infracțiuni, este posibil doar prin stabilirea inculpatului a unei pedepsei sub formă de închisoare cu executare reală. În această ordine de idei, Colegiul penal respinge ca fiind neîntemeiate argumentele recurentului, cu privire la stabilirea unei pedepse non privative de libertate și reiterează că, instanța de apel la stabilirea formei și termenului de pedeapsă în privința inculpatului Castraveț Andrei a respectat cu strictețe prevederile art. 75 alin. (1) și (2) Cod penal. Prin urmare, Colegiul penal atestă că alegațiile recurentului privind asprimea pedepsei aplicate de către instanța de apel, sunt vădit neîntemeiate, or acesta executând pedeapsa anterior stabilită cu închisoare nu a făcut concluzii necesare că, faptele social periculoase sunt supuse răspunderii penale și a continuat activitatea infracțională, fapt care just a fost apreciat de către instanța de apel la stabilirea formei și a termenului de pedeapsă. Generalizând cele expuse, instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată 10 prezența în speța examinată a unor erori ce ar servi drept temei de implicare în sensul casării deciziei contestate în partea stabilirii pedepsei. Instanța de recurs mai notează și faptul că, din analiza deciziei recurate a stabilit că argumentele indicate, în esență au fost abordare în decizia instanței de apel, care la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor problemelor esențiale invocate în speță, cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția, motivare pe care instanța de recurs ordinar o însușește integral reieșind din temeinicia acesteia, acțiune ce este conformă practicii CtEDO, expuse inclusiv în pct. 37 a hotărârii Albert c. România din 16.02.2010. În acest context, Colegiul penal consideră că, în prezenta speță nu s-au reținut careva erori de drept, ce ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate, motiv din care se impune soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat de către avocatul Lupea Georgeta în numele inculpatului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Lupea Georgeta în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2022, în cauza penală în privința lui Castraveț Andrei Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată integral la 26 ianuarie 2023. Președinte: Toma Nadejda Judecători: Guzun Ion Catan Liliana 11