1ra-1334/2022 — art. 287 alin. 3 CP

1ra-1334/2022 — art. 287 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1334/2022

1-21127737-01-1ra-29082022

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

07 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Lupea Georgeta în numele inculpatului, prin care solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2022, în cauza penală în privința

lui

Castraveț Andrei Xxxx, xxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

procesul penal în privința lui Castraveț Andrei învinuit de comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal, în baza Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind

amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova.

S-a dispus a încasa de la Castraveț Andrei suma de 448, 00 (patru sute patruzeci și

opt, 00) lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

mai 2019, aproximativ ora 00:30, aflându-se în fața PECO „Petrocub” din satul Cărpineni,

raionul Hâncești, conform art. 131 din Codul Penal, adică într-un loc public, fără temei de

drept, acționând cu intenție, manifestând o neglijare premeditată a conduitei în societate,

dând dovadă de necuviință și neobrăzare, urmărind manifestarea bravurii și a forței

1

grosolane, sub pretextul neînsemnat pentru a se răfui cu victima, atentând la integritatea

corporală și sănătatea persoanei, l-a acostat jignitor pe Pascari Mihail și intenționat, cu o

sticlă i-a aplicat lovituri în regiunea capului, cauzându-i ultimului conform raportului de

expertiza judiciară nr. xxxx din 25 iunie 2019 vătămări corporale neînsemnate.

Prin acțiunile sale, Castraveț Andrei a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 287

alin. (3) Cod penal cu indicii calificativi - huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate

care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, precum și

acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșite

cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale și sănătății.

3.1. Procurorul în Procuratura raionului Hîncești, Ureche Lilia, prin care a solicitat

admiterea apelului și casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Castraveț Andrei

să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod

penal, și a-i stabili o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu încasarea de la Castraveț

Andrei a cheltuielilor suportate la efectuarea expertizelor medico legale în sumă totală de

448 lei în folosul statului, iar în baza art. 2 alin. (1) al Legii privind amnistia în legătură cu

aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, de a-l absolvi

de executarea pedepsei solicitate.

În argumentarea apelului declarat, acuzatorul de stat a invocat următoarele:

Instanța de judecată la aplicarea prevederilor art. 2 al Legii privind amnistia în

legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, nr.

243 din 24 decembrie 2021, nu a ținut cont de prevederile art. 107 alin. (1) din Codul penal.

Aplicarea amnistiei față de inculpat nu constituie temei de reabilitare a persoanei,

fapt care prezumă că inculpatul urmează a fi recunoscut vinovat de comiterea faptei

imputate, sau, ca excepție, a faptei, prejudiciabile elementele căreia au fost identificate de

către instanța de judecata (în sensul recalificării acțiunilor inculpatului în favoarea

acestuia).

Adoptarea unei sentințe de încetare a procesului pe motivul intervenirii amnistiei,

nu se regăsește în conținutul art. 391 din Codul de procedură penală.

Mai mult, emiterea unei hotărâri de încetare a procesului penal pe motivul aplicării

amnistiei este exclusă de următoarele acte normative.

Prevederile art. 396 pct. 4) Cod de procedură penală, stabilește că, în cazul încetării

2

procesului penal, urmează a fi revocate măsurile de asigurare a acțiunii civile și a

eventualei confiscări speciale, fapt care nu poate fi acceptat în cazul aplicării amnistiei, or,

prevederile amnistiei se răsfrâng doar asupra pedepselor și măsurilor de constrângere cu

caracter educativ, nu și asupra bunurilor ce urmează a fi confiscate, acțiunii civile,

măsurilor de siguranță.

Art. 107 alin. (1) din Codul penal, stabilește că amnistia este actul ce are ca efect

înlăturarea pedepsei, astfel, pe caz urmând a fi constată vinovăția persoanei în comiterea

faptei incriminate cu absolvirea de la executarea pedepsei, fapt care nu este posibil în

cazul încetării procesului penal;

3.2. Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, prin apel

suplimentar a solicitat admiterea acestuia, casarea sentinței și a pronunțarea unei hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a-l condamna pe Castraveț

Andrei pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal la 5 ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În argumentarea apelului declarat, acuzatorul de stat a invocat următoarele:

Instanța de fond la aplicarea prevederilor art. 2 al Legii privind amnistia în legătură

cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, nr. 243 din

24.12.2021, a ignorat în totalitate prevederile prezentei legi și nu a analizat conținutul în

special al art. 6 al Legii sus menționate.

Instanța de fond nu a studiat și analizat minuțios materialele cauzei penale, actele

administrate de acuzare, precum și caracteristica personalității incupatului Castraveț

Andrei, or, conform revendicării anexate la f.d. 69 - 71 s-au atestat înscrisuri pe 3 file cu

privire la antecedentele penale ale inculpatului, anterior fiind judecat și pentru infracțiuni

grave. Astfel, conform revendicării sus expuse, s-a stabilit că inculpatul Castraveț Andrei:

- în anul 2013 a fost condamnat pe art. 287 lit. b), e), f) Cod penal, la 5 ani și 6 luni

închisoare, iar la data de 13.04.2018 a fost eliberat după executarea pedepsei;

- la 04.07.2003 a fost condamnat pentru fapta prevăzută de art. 187 alin. (2), art. 186

alin. (2), art. 84, art. 85 Cod penal, la 5 ani și 3 luni închisoare, cu comasarea sentinței din

17.10.2002, termenul total de 6 ani închisoare, iar la 30.12.2005 a fost eliberat motivul:

amnistia Legea nr. 278 din 30.07.2004, încheierea judecătoriei Orhei din 20.12.2005;

- la 30.07.2008 condamnat pe art. 152 alin. (2) lit. e), f), j) Cod penal la 4 ani închisoare,

la 20.07.2012 eliberat după executarea pedepsei din Penitenciarul nr. 4.

Prin urmare, în asemenea circumstanțe, a considerat că inculpatul Castraveț Andrei

a executat anterior o pedeapsă cu închisoarea pentru o infracțiune gravă, fapt confirmat

3

și prin sentința Judecătoriei Hîncești din 04.07.2003 (f.d. 82–83), conform căreia Hîncu

(Castraveț) Andrei a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

187 alin. (2) lit. e) și art. 186 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa, cu

aplicarea art. 84, art. 85 Cod penal, de 6 ani închisoare.

În temeiul acestor constatări, a considerat că instanța de fond urma să țină cont de

interdicțiile prevăzute la art. 6 lit. a1) a Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a

XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, care prevede că prevederile

legii cu privire la amnistie nu se aplică „persoanei inculpate care a fost condamnată anterior

pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni grave..., care a executat în tot sau în parte pedeapsa

cu închisoare”.

De comun cu cele menționate, instanța de fond era obligată să țină cont și de

prevederile art. 6 lit. g) a Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXXa de la

proclamarea independenței Republicii Moldova care prevede că ,,prevederile legii cu privire

la amnistie nu se aplică persoanei inculpate pentru o infracțiune săvârșită cu intenție și absolvită

anterior în tot sau în parte, în temeiul actului de amnistie sau de grațiere, de pedeapsa stabilită

pentru săvârșirea unei infracțiuni”.

Astfel, s-a constatat că în privința inculpatului Castraveț Andrei nu poate fi aplicat

actul de amnistie prin prisma acelor interdicții prevăzute în dispoziția art. 6 lit. a1) și lit.

g) a Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova, fapt în temeiul căruia soluția instanței pe caz este una

eronată și contrară legii.

admise apelurile declarate, sentința casată integral și pronunțată o nouă hotărâre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță prin care:

Castraveț Andrei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (3) Cod penal, și în baza acestei Legi i s-a stabilit pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 4 (patru) ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, analizând

totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și apreciindu-le, respectându-

se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere

al coroborării lor, a constatat următoarele:

Castraveț Andrei la 05 mai 2019 aproximativ ora 00:30, aflându-se în fața PECO „Petrocub”

4

din satul Cărpineni, raionul Hâncești, conform art. 131 din Codul Penal adică într-un loc public,

fără temei de drept, acționând cu intenție, manifestând o neglijare premeditată a conduitei în

societate, dând dovadă de necuviință și neobrăzare, urmărind manifestarea bravurii și a forței

grosolane, sub pretextul neînsemnat pentru a se răfui cu victima, atentând la integritatea corporală

și sănătatea persoanei, l-a acostat jignitor pe Pascari Mihail și intenționat, cu o sticlă i-a aplicat

lovituri în regiunea capului, cauzându-i ultimului conform raportului de expertiza judiciară nr.

xxxx din 25 iunie 2019 vătămări corporale neînsemnate.

Instanța de apel a considerat că vina lui Castraveț Andrei în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, a fost probată cu certitudine, prin următoarea

sistemă de probe analizate și apreciate de instanța de apel prin prisma prevederilor art.

101 Cod de procedură penală, cum ar fi: conținutul declarațiilor părții vătămate Pascari

Mihail și a declarațiilor martorului Bostan Andrei.

De asemenea, vinovăția inculpatului Castraveț Andrei s-a confirmat și prin

următoarele materiale ale cauzei penale: conținutul plângerii lui Pascari Mihail

înregistrată la data de 27 mai 2019 sub nr. xx; conținutul informației telefonice 112;

conținutul procesului-verbal de cercetare a locului, foto-tabelul, acțiune procesuală

efectuată la 27 mai 2019; conținutul raportului de constatare nr. xxxx din 13.05.2019;

conținutul raportului de expertiză judiciară nr. xxxx din 25.06.2019.

Astfel, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor,

instanța de apel a constatat că, inculpatul Castraveț Andrei a comis infracțiune prevăzută

de art. 287 alin. (3) Cod penal, după indicii huliganismul, adică acțiunile intenționate care

încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, precum și acțiunile care,

prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite cu aplicarea altor obiecte

pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății.

Instanța de apel a considerat întemeiate alegațiile acuzatorului de stat invocate în

cererea de apel cu privire la faptul că, instanța de fond la aplicarea prevederilor art. 2 al

Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova, nr. 243 din 24.12.2021, a ignorat prevederile legii și nu

a analizat conținutul art. 6 alin. (1) lit. a1), g) al Legii sus menționate, or în privința

inculpatului Castraveț Andrei, în prezenta cauză nu poate fi aplicat actul amnistiei,

ultimul prin sentința Judecătoriei Hîncești din 04.07.2003, a fost condamnat pentru

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 187 alin.(2) lit. e), art. 186 alin. (2) lit. c) Cod

penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu aplicarea art. 84, art. 85 Cod penal, de 6 ani închisoare,

5

iar la 30.12.2005, prin încheierea Judecătoriei Orhei din 20.12.2005 a fost eliberat de

pedeapsă în privința acestuia fiind aplicată Legea privind amnistia în legătură cu

aniversarea a X-a de la adoptarea Constituției Republicii Moldova nr. 278 din 16.07.2004

(în vigoare din 30.07.2004).

Prin urmare, având în vedere faptul că inculpatul Castraveț Andrei anterior a fost

condamnat pentru comiterea unei infracțiunii grave și în privința acestuia a fost aplicat

actul amnistiei, și ținând con de prevederile art. 6 alin. (1) lit. a1), g) al Legii privind

amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova, nr. 243 din 24.12.2021, instanța de apel a considerat că instanța de fond în

situația din speță neargumentat a încetat procesul penal și a aplicat actul amnistiei în

privința inculpatului.

Astfel, apelul declarat de către procurorul în Procuratura raionului Hîncești, Ureche

Lilia și apelul suplimentar al procurorului în Procuratura de circumscripție Chișinău,

Scutelnic Cătălin, sunt întemeiate, motiv pentru care instanța de apel a admis apelurile

declarate, a casat sentința și a pronunțat o hotărâre de condamnare a lui Castraveț Andrei

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal.

Reieșind din circumstanțele cauzei, ținând cont de faptul că, pedeapsa penală are

drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane, luând

în considerație că inculpatul a fost anterior în conflict cu legea penală a comis o infracțiune

gravă, la evidența medicului psihiatru și narcolog nu se află, nu s-a prezentat în ședință

de judecată, fiind anunțat în căutare, circumstanțe atenuante sau agravante nu s-au

stabilit, instanța de apel a considerat că, corectarea și reeducarea inculpatului Castraveț

Andrei este posibilă doar cu izolarea acestuia de societate, prin stabilirea în privința

acestuia a unei pedepse privative de libertate în limitele prevăzute de sancțiunea art. 287

alin. (3) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Solicitarea părții apărării cu privire la aplicarea în privința inculpatului Castraveț

Andrei a unei pedepse non privative de libertate, deoarece inculpatul a colaborat cu

organul de urmărire penală, a recunoscut vinovăția, vătămările părții vătămate sunt

neînsemnate, partea vătămată nu are careva pretenții de ordin material față de inculpat,

instanța de apel le-a respins ca neîntemeiate, or, pedeapsa aplicată este una echitabilă, în

raport cu fapta comisă și persoana celui vinovat.

Cu referire la cheltuielile de judecată suportate pentru efectuarea raportului de

6

constatare nr. xxxx din 13.05.2019 în sumă de 128 lei (f.d. 38) și raportului de expertiză

judiciară nr. xxxx din 25.06.2019 în sumă de 320 lei (f.d. 41-42), și în total în sumă de 448

lei, instanța de apel a menționat că, acestea urmează a fi încasate de la Castraveț Andrei.

Georgeta în numele inculpatului, care, indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de

art. 427 alin. (1) pct. 4), 5), 6), 10) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei

instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel în alt

complet de judecată sau cu pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatului Castraveț

Andrei, să-i fie aplicată o pedeapsă non privativă de libertate.

5.1. În argumentarea celor solicitate invocă următoarele:

La emiterea deciziei în instanța de apel nu s-a ținut cont de toate circumstanțele reale

și personale, inclusiv în partea individualizării pedepsei, cât și omiterea în apel a se

expune și asupra admiterii sau respingerii cheltuielilor judiciare în sumă de 448 lei, deși

în conținutul deciziei instanța de apel motiveaza necesitatea încasării cheltuielilor

judiciare de la inculpat.

Făcând o analiză a deciziei instanței de apel apărarea deduce că, aceasta nu cuprinde

relevarea considerentelor ce ar fi clare și întemeiate legal asupra concluziilor formate în

rezultatul verificării sentinței, în raport cu motivele invocate de părți și circumstanțele

reale ale cauzei - declarațiile martorului Bostan Andrei care a declarat că partea vătămată

Pascari Mihail l-a lovit pe inculpat cu o sticlă în cap, iar inculpatul avea capul numai în

sânge și maioul îi era murdar de sânge.

Apărarea atrage atenție că în instanța de fond inculpatul nu a fost recunoscut

vinovat și nu i-a fost stabilită pedeapsa penală, ci cauza penală a fost incetată în legătură

cu aplicarea amnistiei.

procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului ordinar declarat de

către avocatul Lupea Georgeta în numele inculpatului, menționând că acesta urmează a

fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței

de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia

7

în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură

penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru

a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă că titularul

acestuia invocă temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 4), 5), 6) și 10) Cod de

procedură penală.

Cu referire la alegațiile apărării privind temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) pct.

4), 5) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri: 4) judecata

a avut loc fără participarea ... inculpatului, precum și ..., când participarea lor era obligatorie

potrivit legii, și când 5) cauza a fost judecată în prima instanță sau în apel fără citarea legală a

unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța

despre această imposibilitate, adică invocând examinarea cauzei penale în lipsa inculpatului

care nu a fost citat legal în instanța de apel, argument nefondat și lipsit de orice suport

juridic din următoarele considerente.

Instanța de apel a dispus examinarea cererilor de apel declarate partea acuzării, în

lipsa inculpatului Castraveț Andrei, fără a fi lezat dreptul la un proces echitabil și la

apărare al acestuia, or, inculpatul a renunțat la exercitarea dreptului său de a apărea în

fața instanței și de a se apăra personal.

Potrivit materialelor dosarului, prin încheierea Judecătoriei Hîncești, sediul Central

din 13.12.2021, inculpatul Castraveț Andrei a fost anunțat în căutare, fapt confirmat prin

informația Inspectoratului de Poliție Hîncești nr. xxxx din 24.12.2021, anexată la

materialele cauzei (f.d. 114-115, vol. I).

Ulterior, fiind citat în ședința de judecată a instanței de apel pentru data de

15.06.2022, citația a fost remisă cu mențiunea „plecat” (f.d. 150, vol. I)

Prin urmare, instanța de apel întemeiat a dispus examinarea cauzei în lipsa

inculpatului, care era anunțat în căutare, conform înștiințării IP Hîncești.

Reieșind din cele expuse mai sus, Colegiul penal conchide că judecarea cauzei în

fond, cât și în apel a avut loc fără careva derogări de la normele procesual-penale, nefiind

atestate careva încălcări ale dreptului la apărare, și respectiv la un proces echitabil.

Cu referire la temeiurile invocate la art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură

8

penală, Colegiul penal atestă că partea apărării susține că, hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, iar pedeapsa aplicată de instanța de apel este prea

aspră, invocând că instanța eronat a stabilit circumstanțele cauzei la individualizează

pedepsei aplicate, solicitând aplicarea unor pedepsei mai blânde non privative de

libertate.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal atestă că

motivele și temeiurile de recurs invocate de către partea apărării, nu și-au găsit

confirmarea în speță, nefiind constatate erorile de drept invocate.

Într-un prim aspect, este relevant de a specifica că, invocând eroarea de drept

prevăzută de art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că

aceste alegații sunt vădit neîntemeiate întrucât, instanța de apel și-a motivat decizia în

conformitate cu prevederile art. 417 alin.(1), pct. 8) Cod de procedură penală și aceasta

cuprinde temeiurile de fapt și de drept ce au dus, la caz, la respingerea apelurilor declarate

de către partea acuzării.

În același context, Colegiul penal menționează că argumentele pe care instanța de

apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă

rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO.

Totodată, Colegiul penal menționează că la caz nu și-a găsit confirmare nici temeiul

pentru recurs prevăzut de pct. 10) alin. (1), art. 427 Cod de procedură penală, deoarece

instanța de apel și-a motivat soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art.

art. 6, 7, 61, 75, 76-77 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea

pedepsei inculpatului, stabilite conform sancțiunii articolului imputat acestuia.

Cu referire la criticele avansate în privința modalității de individualizare a pedepsei,

Colegiul penal menționează, că potrivit art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate

de săvârșirea unei infracțiuni se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea

specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele atenuante și agravante, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie săi fie aplicată

o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară

vinovată.

Totodată, instanța de recurs reține, că categoriile pedepselor aplicate persoanelor

9

fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate: de la cea mai blândă -

amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață.

În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o pedeapsă mai

aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește

numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va

asigura atingerea scopului pedepsei.

Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având deplina

libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile

și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului

pedepsei.

Colegiul penal reține că, analizând gravitatea infracțiunii săvârșite, care potrivit art.

16 alin. (4) Cod penal se atribuie la categoria infracțiunilor grave, motivul acesteia, lipsa

circumstanțelor atenuante și agravante, persoana inculpatului - care potrivit revendicării

F-246 (f.d. 69-71, vol. I), anterior a fost condamnat, instanța de apel corect a stabilit forma

pedepsei – închisoare, pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis, mărimea acesteia încadrându-se în limitele Legii, fiind echitabilă și

proporțională faptei comise.

Învederând existența unor precedente infracționale a personalității inculpatului

Castraveț Andrei, instanța de apel corect a statuat că, realizarea scopului sancționator și

educativ al pedepsei penale, cât și a scopului de prevenire a săvârșirii altor infracțiuni,

este posibil doar prin stabilirea inculpatului a unei pedepsei sub formă de închisoare cu

executare reală.

În această ordine de idei, Colegiul penal respinge ca fiind neîntemeiate argumentele

recurentului, cu privire la stabilirea unei pedepse non privative de libertate și reiterează

că, instanța de apel la stabilirea formei și termenului de pedeapsă în privința inculpatului

Castraveț Andrei a respectat cu strictețe prevederile art. 75 alin. (1) și (2) Cod penal.

Prin urmare, Colegiul penal atestă că alegațiile recurentului privind asprimea

pedepsei aplicate de către instanța de apel, sunt vădit neîntemeiate, or acesta executând

pedeapsa anterior stabilită cu închisoare nu a făcut concluzii necesare că, faptele social

periculoase sunt supuse răspunderii penale și a continuat activitatea infracțională, fapt

care just a fost apreciat de către instanța de apel la stabilirea formei și a termenului de

pedeapsă.

Generalizând cele expuse, instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată

10

prezența în speța examinată a unor erori ce ar servi drept temei de implicare în sensul

casării deciziei contestate în partea stabilirii pedepsei.

Instanța de recurs mai notează și faptul că, din analiza deciziei recurate a stabilit că

argumentele indicate, în esență au fost abordare în decizia instanței de apel, care la

examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de

procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor problemelor

esențiale invocate în speță, cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția, motivare

pe care instanța de recurs ordinar o însușește integral reieșind din temeinicia acesteia,

acțiune ce este conformă practicii CtEDO, expuse inclusiv în pct. 37 a hotărârii Albert c.

România din 16.02.2010.

În acest context, Colegiul penal consideră că, în prezenta speță nu s-au reținut careva

erori de drept, ce ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării

deciziei contestate, motiv din care se impune soluția inadmisibilității recursului ordinar

declarat de către avocatul Lupea Georgeta în numele inculpatului, ca fiind vădit

neîntemeiat.

penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Lupea Georgeta în numele

inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 iunie

2022, în cauza penală în privința lui Castraveț Andrei Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 26 ianuarie 2023.

Președinte: Toma Nadejda

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

11