1ra-905/2020 — art. 324 alin. 3 lit. a CP

Prin sentința Judecătoriei Edineț sediul Briceni din 21.12.2017 Gheras Corneliu a fost achitat de învinuirea adusă în baza art. 324 alin. (3) lit. a) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Acțiunea civilă înaintată de Centrul Național Anticorupție a fost respinsă. Sechestrul aplicat prin încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 29.03.2017 întru asigurarea executării pedepsei cu amendă și recuperarea prejudiciului cauzat, pe mijloacele bănești în sumă de 16900 euro, ridicați în cadrul percheziției de la domiciliul lui Gheras Corneliu din 21.03.2017, și 580 euro depistați și ridicați în urma efectuării percheziției corporale a lui Gheras Corneliu din 21.03.2017, care se află la păstrare la Judecătoria Edineț sediul Briceni, a fost ridicat, cu restituirea în proprietatea lui Gheras Corneliu a banillor în sumă totală de 17480 euro. Corpurile delicte și mijloacele de probă: 1 - documentele din „Dosarul de control” al procuraturii raionului Edineț pe cauza penală nr. 2016140378, de a păstra în continuare la materialele prezentei cauze penale (f.d. 205-242, vol. I); - documentele cauzei penale nr. 2016140378, ridicate la 21.03.2017 din cadrul Inspectoratului de Poliție Edineț IGP MAI, de a păstra în continuare la materialele prezentei cauze penale (f.d. 5-78, vol. II); - ordonanța de încetare a urmăririi penale din 04.01.2017, emisă de către procurorul în procuratura raionului Edineț, Gheras Corneliu pe cauza penală nr. 2016140378, ridicată la 21.03.2017 de la Stasiiciuc Alexandr, de a păstra în continuare la materialele prezentei cauze penale (f.d. 83, vol. II); - mijloacele bănești care au fost eliberați lui Stasiiciuc Alexandr pentru transmiterea lui Gheras Comeliu, ce se confirmă prin procesul-verbal privind controlul transmiterii banilor din 22.03.2017 și anume: 5000 lei, care au fost ridicați în urma efectuării percheziției corporale a lui Gheras Corneliu și 5000, care au fost ridicați în urma efectuării percheziției a automobilului cu n/î XXXXX, care se află la păstrare la judecătoria Edineț, sediul Briceni, de a-i transmite Centrului Național Anticorupție; - blocul de sistem cu numărul de inventar 1303230, ridicat din biroul de serviciu a procurorului Gheras Corneliu, care se află la păstrare la judecătoria Edineț, sediul Briceni în plicul nr. 1, de a păstra în continuare la materialele cauzei penale; - legitimația nr. XXXXX, eliberată DE Procurorul General la 22.09.2015 pe numele lui Gheras Corneliu – procuror în procuratura raionului Edineț, care este valabilă pînă la 22.09.2020, care se păstrează la judecătoria Edineț, sediul Briceni în plicul nr. 2, de a transmite în adresa Porcuraturii Generale; - cartele SIM cu nr. XXXXX „Orange Abonament” cu PIN XXXXX, care se păstrează la judecătoria Edineț, sediul Briceni în plicul nr. 2, de a restitui lui Gheras Corneliu; - 10 suporturi electronice pe care sunt înregistrate rezulatatele măsurilor speciale de investigațiee și acțiuni d eurmărire penală și anume: nr. C5-184-17 (882/17), C5-183-17 (880/17), C5-183-17 (881/17), 894/17, 895/17, 1947, 1948, 1960, 1961, 1962, care se păstrează la materialele cauzei penale, de a le păstra în continuare la materialele prezentei cauze penale. Pentru a se pronunța cu sentința, instanța de fond a reținut că, Gheras Corneliu se învinuiește în aceea, că activând în baza ordinului nr. 929-p din 18 septembrie 1998 în funcția de ajutor interimar al procurorului raionului Edineț, reconfirmat în temeiul ordinului Procurorului General interimar nr. 1185-p din 12.08.2016 în funcție de procuror în 2 Procuratura raionului Edineț, fiind în temeiul art. 123 alin. (3) Cod penal, art. 2 al Legii nr. 3 din 25.02.2016 cu privire la Procuratură persoană cu funcție de demnitate publică, căreia, într-o instituție de stat, i-au fost acordate permanent, prin stipularea legii și prin numire, drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, contrar prevederilor art. 22 alin. (1) lit. a), b), d), f), g) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, nr. 158-XVI din 04.07.2008, conform cărora funcționarul public este obligat să respecte Constituția RM, legislația în vigoare, să respecte cu strictețe drepturile și libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate și promptitudine în spirit de inițiativă și colegialitate toate atribuțiile de serviciu, să respecte normele de conduită profesională prevăzută de lege, să respecte regulamentul intern, prevederilor art. 6 alin. (3) lit. lit. a), b), c), d), h), i) al Legii nr.3 din 25.02.2016 cu privire la Procuratură, conform căruia procurorul este obligat să-și îndeplinească obligațiile de serviciu în conformitate cu Constituția, legislația Republicii Moldova și cu tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte, să respecte prevederile actelor cu caracter normativ adoptate în cadrul Procuraturii, să asigure respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului în exercitarea atribuțiilor sale, să respecte regulile deontologice ale procurorilor și să se abțină de la fapte, care ar discredita imaginea Procuraturii sau ar afecta prestigiul profesiei de procuror, să informeze procurorul ierarhic superior despre indicațiile sau solicitările efectuate cu încălcarea legii, precum și despre un conflict de interese existent sau un conflict de interese ce poate să apară, să declare actele de corupție, actele conexe actelor de corupție și faptele de comportament corupțional, care i-au devenit cunoscute, pct. 6.3.2. al Codului de etică al Procurorilor, aprobat prin Hotărârea Adunării Generale a Procurorilor nr. 4 din 27.06.2016, a comis coruperea pasivă săvârșită de o persoană cu funcție de demnitate public în următoarele circumstanțe: Astfel, Gheras Corneliu, efectuând conducerea urmăririi penale în cauza penală nr. 2016140378, pornită la 18 august 2016 de către organul de urmărire penală al Inspectoratului de Poliție Edineț al IGP MAI, la 18 august 2016 conform elementelor componenței de infracțiune prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, în luna decembrie 2016 a pretins de la Alexandr Stasiiciuc mijloace bănești ce nu і se cuvin, în mărime de 20.000 lei întru adoptarea unei hotărâri favorabile pe marginea cauzei penale din gestiune. În continuare Gheras Corneliu întru a realiza intenția de a primi mijloace bănești ce nu і se cuvin, la 23 februarie 2017 în jurul orei 11:20, aflându-se în biroul de serviciu nr. 4, amplasat în or. Edineț, str. O. Cirimpei 38, a primit de la Alexandr Stasiiciuc suma de 10000 3 lei, prima tranșă din suma pretinsă în mărime de 20000 lei, convenind cu petiționarul ca restul sumei să fie transmis în perioada 14-15 martie 2017, banii fiind predestinați pentru încetarea urmăririi penale în cauza penală nr. 2016140378, în care petiționarul avea statut de învinuit. Tot el, Gheras Corneliu la 15 martie 2017 în jurul orei 11:40, s-a întâlnit cu Alexandr Stasiiciuc în preajma marketului „Fourchett”, amplasat pe str. Independenței 90, din or. Edineț. Tot atunci, Gheras Corneliu împreună cu Alexandr Stasiiciuc s-au urcat în automobilul de model „Opel Insignia” cu n/î XXXXX la volanul căreia a fost Gheras Corneliu. Gheras Corneliu, fiind la volanul automobilului menționat, deplasându-se pe str. Independenței spre str. Karl Marx din or. Edineț, în jurul orei 11:50 a primit de la Alexandr Stasiiciuc a doua tranșă în mărime de 5000 lei din suma pretinsă de 20000 lei, convenind cu petiționarul, că pe luni, marți, adică pe data 20 sau 21 martie 2017 Stasiiciuc Alexandr să-i aducă ultima tranșă în mărime de 5.000,00 lei MD și el în schimb îi va elibera copia hotărârii în cauza penală nr. 2016140378. Pe data de 21 martie 2017, Gheras Corneliu la orele 10:26, aflându-se în biroul său de serviciu, amplasat în incinta Procuraturii r. Edineț de pe str. O. Cirimpei 38, or. Edineț, a primit de la Alexandr Stasiiciuc ultima tranșă în mărime de 5000 lei din suma pretinsă de 20000 lei, eliberând în schimb petiționarului copia ordonanței de încetare a urmăririi penale din 04 ianuarie 2017 în cauza penală nr. 2016140378, pe motiv de împăcare a părților. Imediat după primirea mijloacelor bănești menționate, Gheras Corneliu a fost reținut, fiind predate de către el benevol mijloacele bănești în mărime de 5000 lei primite de la Stasiiciuc Alexandr. De către organul de urmărire penală Gheras Corneliu a fost învinuit pe art. 324 alin. (3) lit. a) CP – pretinderea, acceptarea, primirea personal de bunuri, ce nu i se cuvin, pentru sine, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, săvârșite de o persoană cu funcție de demnitate publică. În motivarea soluției sale, instanța de fond a indicat, că: - vina inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, nu a fost confirmată și că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii; - în acțiunile lui Gheras Corneliu lipsește realizarea laturii obiective și subiective a infracțiunii incriminate; - inculpatul la 04.01.2017 a realizat în mod complet obligațiunile sale procesuale de procuror și ordonanța de încetarea a procesului penal, în legătură cu împăcarea părților, a 4 fost adusă la cunoștință lui Stasiiciuc Alexandr, fiind semnată de către ultimul (f.d. 241-241, vol. I și f.d. 78, vol. II). La 10.02.2017 dosarul era expediat și arhivat la Inspectoratului de Poliție Edineț (f.d. 3-4, 5, vol. II). Eliberarea copiilor ordonanței după examinarea cauzelor sunt competențele lucrătorilor Cancelariei Procuraturii, dar nu a procurorului pe caz; - inculpatul a declarat, că după încetarea urmăririi penale, a fost telefonat de Stasiiciuc Alexandru, fapt confirmat de Stasiiciuc Alexandru și de descifrările telefonice (f.d. 68-135, vol. III); - la materialele cauzei nu există un ansamblu de probe, care să coroboreze și care să confirme faptul, că Gheras Corneliu ar fi pretins, acceptat și primit bani de la Stasiiciuc Alexandr până la 04.01.2017, dată când a fost adoptată și semnată ordonanța finală pe caz și i-a fost eliberată lui Stasiiciuc Alexandr copia ordonanței respective; - afirmația că Gheras Corneliu, efectuând conducerea urmăririi penale, în luna decembrie 2016 a pretins de la Stasiiciuc Alexandr mijloace bănești ce nu і se cuvin, în mărime de 20000 lei întru adoptarea unei hotărâri favorabile pe marginea cauzei penale din gestiune, nu au fost confirmate nici prin materialele cauzei și nici în ședința de judecată. Pentru emiterea ordonanței de încetare a urmăririi penale cu clasarea cauzei penale a fost necesar acordul atât a reprezentantului legal al părții vătămate Iacuboi Eduard, cât și a învinuitului Stasiiciuc Alexandr. Dovezi precum, că procurorul Gheras Corneliu într-un mod oarecare a influențat asupra reprezentantului legal al părții vătămate Iacuboi Eduard de a se împăca cu învinuitul Stasiiciuc Alexandr, nu au fost prezentate. Organul de urmărire penală pe dosar nu au administrat nici o probă, care ar demonstra intenția lui Gheras Corneliu de a extorca sau de a primi bani pentru a efectua careva acțiuni de urmărire penală în folosul lui Stasiiciuc Alexandr. Martorul Stasiiciuc Alexandr a confirmat că s-a întâlnit cu reprezentantul legal al părții vătămate Iacuboi Eduard în or. Edineț și i-a transmis lui în contul recuperării prejudiciului material suma de 1200 lei și prejudiciul moral în sumă de 120 euro, apoi împreună au mers la procurorul Gheras Corneliu, care a tipărit niște hârtii și ei le-au semnat, apoi a înțeles, că a fost emisă ordonanța de încetare a cauzei penale; - declarațiile martorului Stasiiciuc Alexandr precum, că peste 2 ore după audierea sa la procuratura raionului Edineț de către procurorul Gheras Corneliu, ultimul la telefonat și i-a comunicat să se prezinte la procuratură, au fost combătute prin informația ÎM „Orange Moldova” (f.d. 68-135, vol. III); - discuția de predare a banilor lui Gheras Corneliu în scopul achitării amenzii și anexării bonului de plată la materialele dosarului a fost înscrisă la 17.02.2017, pe dictofonul 5 telefonului mobil al lui Stasiiciuc Alexandr, a avut loc după adoptarea deciziei finale (f.d. 3, 8, 9, vol. I); - coroborarea circumstanțelor cauzei cu probele administrate indică faptul, că Gheras Corneliu după ce a adoptat, semnat și înmânat lui Stasiiciuc Alexandr copia ordonanței de încetare a urmăririi penale din 04.01.2017 a pretins, a acceptat și a primit personal de la acesta în trei tranșe bani în sumă de 20000 lei, ce nu i se cuvin, însă, la primirea banilor n-a fost realizat scopul de a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, așa cum asemenea acțiuni la momentul primirii banilor erau deja executate, excluzându-se infracțiunea prevăzută la art. 324 alin. (3) lit. a) Cod penal. Fapta dată nu poate fi reîncadrată la altă componență de infracțiune, dacă organul de urmăririi penale consideră, că au fost administrate suficiente probe precum, că banii au fost ceruți și primiți de către Gheras Corneliu, acțiunile lui urmează să fie calificate ca infracțiuni de sustragere (capitolul VI Cod penal) dar nicidecum ca corupere pasivă.

Procurorul în Serviciul Nord al Procuraturii Anticorupție, Pripa Ion, în termen, a atacat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Gheras Corneliu să fie recunoscut vinovat conform art. 324 alin. (3) lit. a) CP și condamnat la 10 (zece) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar închis, cu amendă în mărime de 10000 (zece mii) unități convenționale cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de natura aceleia de care s-a folosit la săvârșirea infracțiunii pe un termen de 10 (zece) ani. Mijloacele bănești în sumă de 5000 lei predați benevol de Gheras Corneliu în cadrul reținerii sale din 21.03.2017, în temeiul art. 106 Cod penal, au fost confiscați și transmiși cu titlu gratuit în folosința statului. Mijloacele bănești în sumă de 5000 lei depistați și ridicați ca urmare a percheziției efectuate automobilului de model „Opel Insignia” cu n/î XXXXX din 21 martie 2017, ce este utilizat de către Gheras Corneliu, în temeiul art. 106 Cod penal, au fost confiscați și transmiși cu titlu gratuit în folosința statului. Sechestrul asupra mijloacelor bănești în sumă de 580 și 16900 euro, a fost menținut. Acțiunea civilă a fost admis, dispunându-se încasarea, din contul lui Gheras Corneliu în folosul Centrului Național Anticorupție, a 10000 lei. În motivarea apelului declarat s-a invocat că: - acțiunile inculpatului pe deplin se încadrează în prevederile art. 324 alin. (3) lit. a) Cod penal; 6 - vinovăția lui Gheras Corneliu a fost dovedită integral prin totalitatea de probe administrate în cadrul urmăririi penale, prezentate de acuzatorul de stat și examinate în ședința de judecată, și anume, declarațiile martorilor: Stasiiciuc Alexandr Victor, Cocier Denis Anatolie, Razlog Alexandru și probele scrise prezentate de către partea acuzării; - instanța de fond, în mod eronat, a neglijat valoarea probantă a tuturor probelor examinate, fiind dusă în eroare de declarațiile inculpatului întru susținerea poziției de apărare, care nu și-a recunoscut vina și care poartă un caracter de apărare și declarativ, scopul primordial fiind eschivarea de la răspunderea penală; - nu au fost supuse analizei comunicările interceptate și înregistrate între Stasiiciuc Alexandr și Gheras Corneliu din care clar se observă o pretindere și acceptare din partea lui Gheras Corneliu, care a avut loc înainte de data înregistrărilor efectuate. Însăși, Gheras Corneliu confirmă faptul discuțiilor anterior purtate cu Stasiiciuc Alexandru și neeliberării copiei de pe ordonanța emisă în cadrul cauzei penale nr. 2016140378; - discuția cu privire la pretinderea, acceptarea și transmiterea mijloacelor bănești a fost în momentul când procurorul Gheras Corneliu gestiona cauza penală menționată, fiind în conducerea urmăririi penale. Pretinderea și acceptarea sumei menționate a fost consumată în acțiunile inculpatului în luna decembrie 2017 și anume că martorul nu a primit copia ordonanței emise de Gheras Corneliu și fiind singur cu procurorul, ultimul i-a dat să semneze unele acte care nu îi erau clare, mai mult ca atât actele menționate fiind întocmite în limba de stat, însă martorul este vorbitor de limba rusă, actele menționate nefiind explicate de către procuror și în lipsa traducătorului, obligație nemijlocită și atribuție a procurorului, fapt care arată asupra prezenței laturii obiective în acțiunile inculpatului; - declarațiile martorului Iacuboi Eduard au rămas fără apreciere; - instanța nu a dat posibilitatea acuzării de stat să audieze martorul Iacuboi Eduard, or acuzarea de stat nu s-a refuzat de martorul menționat, ci doar a prezentat informații că Iacuboi Eduard se afla peste hotarele Republicii Moldova.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 noiembrie 2019 a fost admis apelul, casată sentința, rejudecată cauza și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Gheras Corneliu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 324 alin. (3) lit. a) Cod penal la 7 (șapte) ani închisoare, cu amendă în mărime de 8000 (opt mii) unități convenționale, echivalentul a 400000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele procuraturii pe un termen de 10 (zece) ani, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip închis. În baza art. 106 Cod penal, mijloacele bănești în sumă de: 7 - 5000 lei ce constituie obiectul infracțiunii, predați benevol de către Gheras Corneliu, au fost confiscați și transmiși cu titlu gratuit în folosul statului; - 5000 lei depistați și ridicați în urma percheziției au fost confiscați și transmiși cu titlu gratuit în folosul statului. A fost menținut sechestrul asupra mijloacelor bănești în sumă de 580 și 16900 Euro pentru garantarea executării pedepsei cu amenda. Acțiunea civilă înaintată a fost admisă integral, dispunându-se încasarea din contul lui Gheras Corneliu în folosul statului 10000 lei. A fost menținută soluționarea chestiunilor legate de soarta corpurilor delicte. Instanța de apel a statuat că, la cercetarea cauzei, instanța de fond nu a ținut cont, în plină măsură, de prevederile art. 27, 99-101 Cod procedură penală, nu a cercetat sub toate aspectele probele administrate de părți, fără a le verifica minuțios și fără a le da o apreciere justă, prin prisma pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, constatând că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, iar concluzia privind achitarea inculpatului nu se racordă cu probele cercetate, probele nefiind apreciate la justa valoare. Adoptând sentința de achitare, prima instanță nu a dat apreciere faptului că, inculpatul era persoană cu funcție de demnitate publică, reieșind prevederile art. 123 alin. (3) Cod penal. O condiție obligatorie a existenței componenței de infracțiune de corupere pasivă este faptul că banii să nu i se cuvină persoanei cu funcție demnitate publică. În acest context, precum și reieșind din prevederile actelor normative – Codul penal, Legea cu privire la prevenirea și combaterea corupției, Legea cu privire la procuratură, Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, persoana cu funcție demnitate publică – să nu fie îndreptățită a pretinde primi sau accepta asemenea foloase ce nu i se cuvin. Această condiție este prezentă și în cazul supus examinării. Inculpatul, reieșind din reglementările normative nominalizate supra, a activității sale și fiind persoană cu funcție de demnitate publică, nu era îndreptățit a pretinde, primi sau accepta bani, iar aceasta este realizarea laturii obiective a infracțiunii de corupere pasivă. În fapt, instanța de apel a constatat că inculpatul Gheras Corneliu, activând în baza ordinului nr. 929-p din 18 septembrie 1998 în funcția de ajutor interimar al procurorului raionului Edineț, reconfirmat în temeiul ordinului Procurorului General interimar nr. 1185-p din 12.08.2016 în funcție de procuror în Procuratura raionului Edineț, fiind în temeiul art. 123 alin. (3) Cod penal, art. 2 al Legii nr. 3 din 25.02.2016 cu privire la Procuratură 8 persoană cu funcție de demnitate publică, căreia, într-o instituție de stat, i-au fost acordate permanent, prin stipularea legii și prin numire, drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, contrar prevederilor art. 22 alin. (1) lit. a), b), d), f), g) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, nr. 158-XVI din 04.07.2008, conform cărora funcționarul public este obligat să respecte Constituția RM, legislația în vigoare, să respecte cu strictețe drepturile și libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate și promptitudine în spirit de inițiativă și colegialitate toate atribuțiile de serviciu, să respecte normele de conduită profesională prevăzută de lege, să respecte regulamentul intern, prevederilor art. 6 alin. (3) lit. lit. a), b), c), d), h), i) al Legii nr. 3 din 25.02.2016 cu privire la Procuratură, conform căruia procurorul este obligat să-și îndeplinească obligațiile de serviciu în conformitate cu Constituția, legislația Republicii Moldova și cu tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte, să respecte prevederile actelor cu caracter normativ adoptate în cadrul Procuraturii, să asigure respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului în exercitarea atribuțiilor sale, să respecte regulile deontologice ale procurorilor și să se abțină de la fapte, care ar discredita imaginea Procuraturii sau ar afecta prestigiul profesiei de procuror, să informeze procurorul ierarhic superior despre indicațiile sau solicitările efectuate cu încălcarea legii, precum și despre un conflict de interese existent sau un conflict de interese ce poate să apară, să declare actele de corupție, actele conexe actelor de corupție și faptele de comportament corupțional, care i-au devenit cunoscute, pct. 6.3.2. al Codului de etică al Procurorilor, aprobat prin Hotărârea Adunării Generale a Procurorilor nr. 4 din 27.06.2016, a comis coruperea pasivă săvârșită de o persoană cu funcție de demnitate public în următoarele circumstanțe: Astfel, Gheras Corneliu, efectuând conducerea urmăririi penale în cauza penală nr. 2016140378, pornită la 18 august 2016 de către organul de urmărire penală al Inspectoratului de Poliție Edineț al IGP MAI, la 18 august 2016 conform elementelor componenței de infracțiune prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, în luna decembrie 2016 a pretins de la Alexandr Stasiiciuc mijloace bănești ce nu і se cuvin, în mărime de 20000 lei întru adoptarea unei hotărâri favorabile pe marginea cauzei penale din gestiune. În continuare Gheras Corneliu întru a realiza intenția de a primi mijloace bănești ce nu і se cuvin, la 23 februarie 2017 în jurul orei 11:20, aflându-se în biroul de serviciu nr. 4, amplasat în or. Edineț, str. O. Cirimpei 38, a primit de la Alexandr Stasiiciuc 10000 lei, prima tranșă din suma pretinsă în mărime de 20000 leii, convenind cu petiționarul ca restul 9 sumei să fie transmis în perioada 14-15 martie 2017, banii fiind predestinați pentru încetarea urmăririi penale în cauza penală nr. 2016140378, în care petiționarul avea statut de învinuit. Tot el, Gheras Corneliu la 15 martie 2017 în jurul orei 11:40, s-a întâlnit cu Alexandr Stasiiciuc în preajma marketului „Fourchett”, amplasat pe str. Independenței 90, din or. Edineț. Tot atunci, Gheras Corneliu împreună cu Alexandr Stasiiciuc s-au urcat în automobilul de model „Opel Insignia” cu n/î XXXXX la volanul căreia a fost Gheras Corneliu. Gheras Corneliu, fiind la volanul automobilului menționat, deplasându-se pe str. Independenței spre str. Karl Marx din or. Edineț, în jurul orei 11:50 a primit de la Alexandr Stasiiciuc a doua tranșă în mărime de 5000 lei din suma pretinsă de 20000 lei, convenind cu petiționarul, că pe luni, marți, adică pe data 20 sau 21 martie 2017 Stasiiciuc Alexandr să-i aducă ultima tranșă în mărime de 5000 lei și el în schimb îi va elibera copia hotărârii în cauza penală nr. 2016140378. Pe data de 21 martie 2017, Gheras Corneliu la orele 10:26, aflându-se în biroul său de serviciu, amplasat în incinta Procuraturii r. Edineț de pe str. O. Cirimpei 38, or. Edineț, a primit de la Alexandr Stasiiciuc ultima tranșă în mărime de 5000 lei din suma pretinsă de 20000 lei, eliberând în schimb petiționarului copia ordonanței de încetare a urmăririi penale din 04 ianuarie 2017 în cauza penală nr. 2016140378, pe motiv de împăcare a părților. Imediat după primirea mijloacelor bănești menționate, Gheras Corneliu a fost reținut, fiind predate de către el benevol mijloacele bănești în mărime de 5000 lei primite de la Stasiiciuc Alexandr. În drept, instanța de apel, a încadrat acțiunile lui Gheras Corneliu în baza art. 324 alin. (3) lit. a) Cod penal – pretinderea, acceptarea, primirea personal de bunuri, ce nu i se cuvin, pentru sine, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, săvârșite de o persoană cu funcție de demnitate publică. Concluzia de condamnare, instanța de apel și-a întemeiat-o pe declarațiile martorilor Stasiiciuc Alexandr, Răzlog Alexandru, Cocier Denis, procesul-verbal de denunț din 20.02.2017 (f.d. 3, vol. I), procesul-verbal de ridicare din 20.02.2017 (f.d. 8, vol. I), procesul-verbal de examinare a CD-R de model “Freestyle” (f.d. 9, vol. I), procesul-verbal privind efectuarea măsurii speciale de investigații din 23.03.2017 (f.d. 39-42, vol. I), procesul-verbal privind efectuarea măsurii speciale de investigații din 23.03.2017 (f.d. 53- 55, vol. I), procesul-verbal din 27.02.2017 privind documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice (f.d. 67-79, vol. I), procesul-verbal din 17.03.2017 privind documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice (f.d. 81-96, vol. I), procesul- 10 verbal de consemnare a interceptării și înregistrării comunicărilor cu înregistrarea de imagini din 23.03.2017 (f.d. 106-115, vol. I), procesul-verbal privind documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice din 27 februarie 2017, procesul-verbal privind documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice din 17 martie 2017, procesul- verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor petrecute între Stasiiciuc Alexandr și Gheras Corneliu cu înregistrarea de imagini din 23 martie 2017, informația nr. 12/721 din 21.02.2017 privind examinarea bancnotelor nominalizate în scopul aprecierii acestora de a fi folosite în circuitul bancar pe teritoriul RM și autenticității acestora (f.d. 120-160), procesul-verbal privind controlul transmiterii banilor din 22.03.2017 (f.d. 161- 163), procesul-verbal de percheziție din 21.03.2017 (f.d. 174-175, vol. I), procesele-verbale de percheziție din 21.03.2017 (f.d. 180-182, 186-187, 196, vol. I), procesele-verbale de examinare din 24.03.2017 (f.d. 203-204, 205-242, vol. I și f.d. 3-4, 5-78, vol. II), procesul- verbal de ridicare din 21.08.2017 (f.d. 81, vol. II), procesele-verbale de examinare din 27.03.2017 (f.d. 82, 85-86, 89-90, vol. II), procesul-verbal de sechestru din 30.03.2017 (f.d. 97-98, vol. II), procesul-verbal de examinare din 28.03.2017 (f.d. 100-104, vol. II), ordinul nr. 929-p din 18 septembrie 1998 (f.d. 114, vol. II), ordinul Procurorului General interimar nr. 1185-p din 12.08.2016 în funcție de procuror în Procuratura r. Edineț (f.d. 117, vol. II). Ca urmare a cercetării judecătorești, a fost dovedit pe deplin faptul că banii necuveniți, au fost pretinși și primiți de către Gheras Corneliu personal de la martorul Stasiiciuc Alexandr și ei au constituit un contraechivalent al conduitei prin care inculpatul s-a angajat să o aibă, adică să-și îndeplinească obligațiile sale de serviciu, ce ține de adoptarea unei hotărâri favorabile pe marginea cauzei penale din gestiune pornită în privința lui Stasiiciuc Alexandr, iar concluzia privind provocarea nu are nici un suport faptic sau juridic. Declarațiile inculpatului precum că nu a pretins bani de la Stasiiciuc Alexandr și nu a primit bani în circumstanțele invocate de acuzare, nu și-au găsit confirmare și au fost apreciate critic, ele infirmându-se prin declarațiile martorului Stasiiciuc Alexandr, care a declarat despre pretinderea de către Gheras Corneliu a sumei de 20000 lei, acțiuni care au avut loc la sfârșitul lunii decembrie 2016 și anume în ziua de 29.12.2016, când de către Gheras Corneliu a fost chemat pentru prima dată la procuratură pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală (punerea sub învinuire și informarea despre finisarea urmăririi penale), cât și materialele cauzei penale nr. 2016140378 aflate la acel moment în conducerea urmăririi penale a inculpatului Gheras Corneliu, conform cărora se confirmă că la 29.12.2016 cauza penală deja se afla pe masa procurorului Gheras Corneliu, fiind remisă la 28.12.2016 de către organul de urmărire penală cu propunerea de înaintare a învinuirii și 11 finisare a urmăririi penale. Acțiuni de pretindere a inculpatului fiind din momentul citării lui Stasiiciuc Alexandru pentru efectuarea acțiunilor procesuale cu participarea martorului. Aceste declarații nu pot fi puse la îndoială, sunt consecvente, logice și consecutive pe tot parcursul procesului penal și nu a fost stabilit, ca Stasiiciuc Alexandr să fie cointeresat în a-l învinovăți pe nedrept pe Gheras Corneliu. Pe lângă aceasta Stasiiciuc Alexandru nu este vorbitor în limba de stat, dar este vorbitor în limba rusă, ordonanța invocată de inculpat este întocmită în limba de stat fără a fi respectat dreptul la traducere a persoanei. Temei de neadmitere a declarațiilor martorului nu s-a stabilit, declarațiile lui se confirmă prin rezultatele măsurilor speciale de investigație și anume interceptarea și înregistrarea comunicărilor cu înregistrarea de imagini, cât și înregistrarea discuțiilor prezentate de către martorul Stasiiciuc Alexandr. În cadrul discuțiilor purtate care au fost prezentate de către Stasiiciuc Alexandr, clar se observă o pretindere și acceptare din partea lui Corneliu Gheras, care a avut loc înainte de data înregistrărilor efectuate. Însăși, Gheras Corneliu prin discuțiile purtate confirmă faptul discuțiilor anterior purtate cu Stasiiciuc Alexandru și neeliberării copiei de pe ordonanța emisă în cadrul cauzei penale nr. 2016140378. Astfel, conform discuțiilor obținute în urma înfăptuirii măsurilor speciale de investigație din 23 februarie 2017, 15.03.2017 și respectiv 21.03.2017, se observă că discuția cu privire la pretinderea, acceptarea și transmiterea mijloacelor bănești a fost în momentul când procurorul Gheras Corneliu gestiona cauza penală menționată, fiind în conducerea urmăririi penale. Pe lângă aceasta rezultatele măsurilor speciale de investigație și declarațiile martorului Stasiiciuc Alexandr se probează și prin declarațiile martorului Iacuboi Eduard, care a declarat că după ce au fost prezenți la procurorul Gheras Corneliu și a înaintat procurorului cererea de împăcare, Iacuboi Eduard a plecat și Alexandru Stasiiciuc a rămas singur în birou cu procurorul Corneliu Gheras. În baza probatoriului administrat în cauză, s-a constatat întrunirea laturii subiective a coruperii pasive, care include vinovăția lui Gheras Corneliu sub formă de intenție directă, adică făptuitorul își dădea seama și dorea să comită pretinderea, acceptarea și primirea personală de mijloace bănește pentru a îndeplini acțiuni în vederea exercitării funcției sale și anume emiterea ordonanței din 04 ianuarie 2017 privind încetarea urmăririi penale în legătură cu împăcarea părților și eliberarea copiei ordonanței în schimbul mijloacelor bănești pretinși în mărime de 20000 lei de la Stasiiciuc Alexandr. 12 Discuțiile purtate între Stasiiciuc Alexandr și Gheras Corneliu în esență încă o dată confirmă declarațiile martorului , or inculpatul a pretins anterior de la Stasiiciuc Alexandr mijloace bănești și cunoștea de suma pretinsă și la prima transmitere a sumei de 10000 lei l- a întrebat pe martor când vor fi ceilalți bani. Declarațiile martorului Stasiiciuc Alexandr și rezultatele măsurilor speciale de investigație efectuate, indică direct că pretinderea și acceptarea sumei menționate a fost consumată în acțiunile inculpatului în luna decembrie 2016 și anume că martorul nu a primit copia ordonanței emise de Gheras Corneliu și fiind singur cu procurorul, ultimul i-a dat să semneze unele acte care nu îi erau clare. Nu a fost luat în considerație că la acțiunile de urmărire penală nu a fost prezent avocatul, Stasiiciuc Alexandru fiind vorbitor de limba rusă și nu cunoaște limba de stat, actele procesuale fiindu-i prezentate în limba de stat, acțiunile de urmărire penală fiind efectuate în lipsa traducătorului. Toate măsurile speciale de investigații și acțiunile de urmărire penală au fost dispuse și efectuate în strictă conformitate cu prevederile legale ale Codului de procedură penală. Mai mult, documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, cât și percheziția efectuată în biroul de serviciu nr. 4 al inculpatului, au fost declarate legale de către judecătorul de instrucție. În situația dată, nu poate exista nici un dubiu rezonabil privind legalitatea acțiunilor întreprinse de organul de urmărire penală, iar concluzia instanței de fond privind provocarea, nu au nici un suport faptic sau juridic. În cadrul urmăririi penale inculpatul a fost informat de către procuror despre faptul că a fost supus măsurii speciale de investigație. Acesta a fost informat și despre faptul că este în drept să facă cunoștință cu aceste rezultate, precum și cu ordonanța procurorului prin care au fost legalizate aceste rezultate, însă inculpatul nu a contestat actele menționate. Invocând prezența de efecte de compromitere a probelor în legătură cu acele acțiuni procedurale efectuate în faza urmăririi penale, avocatul, precum și inculpatul nu au fost lipsiți de posibilitatea de a acționa în conformitate cu prevederile art. 313 Cod de procedură penală, adică să conteste hotărârile și acțiunile organelor de urmărire penală, care ar fi afectat drepturile prevăzute de lege a inculpatului. Acțiunile infracționale a inculpatului au fost începute, atunci când inculpatul avea în gestiune cauza penală și când încă nu a fost adoptată ordonanța de încetare a procesului penal, adică la 29.12.2016, când au fost pretinși banii. Faptele date se confirmă și prin declarațiile lui Gheras Corneliu date suplimentar în calitate de învinuit, în prezența apărătorului, la 23.03.2017. (f.d. 161-162, vol. II), unde acesta indică la direct că: „În cadrul efectuării conducerii urmăririi penale a observat că Stasiiciuc Alexandru a achitat 13 prejudiciul material părții vătămate de 13000 lei și văzând că el dispune de bani, nu i-a comunicat că hotărârea este adoptată și întru a primi mijloace bănești, i-a comunicat că urmează să achite amenda...”. Aceste declarații confirmă că intenția inculpatului de a pretinde bani de la denunțător a apărut și s-a materializat deja la 29.12.2016, când părțile pe cauza penală de furt au fost la inculpat și au dat declarații, pe când ordonanța de încetare a urmăririi penale în privința lui Stasiiciuc Alexandru a fost adoptată la 04.01.2017. La individualizarea pedepsei, s-a ținut cont de prevederile art. 7, 61 și 75 Cod penal, instanța apreciind că scopurile pedepsei penale vor fi atinse doar prin aplicarea pedepsei cu închisoare și izolarea lui Gheras Corneliu de societate, or inculpatului nu a recunoscut vina în săvîrșirea faptelor incriminate, nu a conștientizat urmările prejudiciabile cauzate imaginii organelor procuraturii și fapta comisă are un pericol social sotri, ea atribuindu-se la categoria celor care implică funcția publică și aduce atingere gravă imaginii procuraturii.

Recursuri ordinare, împotriva hotărârii instanței de apel, au declarat: avocatul Odobescu Ghenadie, în numele inculpatului Gheras Corneliu, și avocatul Nicoară Vasile în comun cu inculpatul Gheras Corneliu. 4.1. Prin recursul declarat de avocatul Odobescu Ghenadie, în numele inculpatului, se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 noiembrie 2019 cu adoptarea unei noi hotărâri prin care Gheras Corneliu să fie achitat de învinuirea adusă pe motiv că în acțiunile acestuia lipsesc elementele infracțiunii incriminate. În motivarea recursului s-a invocat că: - greșit a fost reținut semnul calificativ „pretinderea”, fapt ce rezultă din descifrările convorbirilor telefonice avute loc între inculpat și martorul denunțător, ultimul fiind cel ce contacta insistent pe primul; - învinuirea adusă nu corespunde rigorilor art. 296 Cod de procedură penală, ea neconținând informații cu privire la data comiterii infracțiunii și a acțiunilor pe care urma să le întreprindă inculpatul după obținerea banilor pretinși. În textul hotărârii de condamnare, instanța de apel a indicat că la „29 decembrie 2016 inculpatul a pretins bani de la denunțător”, însă cele constatate contravin învinuirii potrivit căreia „Gheras Corneliu a pretins bani la finele lunii decembrie 2016 ” (acuzare neindicând data concretă) și declarațiilor martorului denunțător care la nici o etapă a procesului penal nu a putut concretiza când au fost pretinși bani de la el de către inculpat. De asemenea în învinuire nu se specifică pentru care anume acțiuni inculpatul a primit banii de la denunțător, indicându- se doar „întru adoptarea unei hotărâri favorabile pe marginea cauzei penale din gestiune”; 14 - la 04 ianuarie 2017 urmărirea penală în privința lui Stasiiciuc Alexandr a fost încetată, fișa statistică semnată și dosarul arhivat, iar toate acțiunile urmărire penală au fost aduse la cunoștință persoanei vizate. Prin urmare, la 23 februarie 2017, 15 martie 2017 și 21 martie 2017 nu existau premise de a pretinde de la denunțător bani pentru a efectua acțiuni de urmărire penală în favoare sau defavoare, or urmărirea penală era, deja, încetată; - declarațiile făcute de Gheras Corneliu la urmărirea penală nu pot fi puse la baza unei hotărâri de condamnare, or el a revenit asupra conținutului acestora și a indiciat că declarațiile autoincriminatoare au fost făcute sub amenințarea arestului; - instanța urma să declare inadmisibile datele obținute în urma audierii discuției înregistrată audio pe un telefon ce nu a fost obiect de studiu la urmărirea penală sau în instanțele de judecată; - martorul denunțător a acționat sub dirijarea Centrului Național Anticorupție și nu din propria inițiativă, iar probele obținute cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice sunt nule, fiind obținute prin provocare; - datele din procesul-verbal privind documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice din 27 februarie 2017 contravin celor din procesul-verbal de consemnare a interceptării și înregistrării comunicărilor cu înregistrarea de imagini; - instanța de apel a pus la baza hotărârii de condamnare declarațiile martorilor Răzlog Alexandru, Cocier Denis și Iacuboi Eduard fără a audia acești martori și fără măcar a da citire la conținutul acestor declarații, făcându-se referire doar la fila dosarului. În drept, recursul se întemeiază în baza art. 427 Cod de procedură penală. 4.2. Avocatul Nicoară Vasile și inculpatul în recursul ordinar comun invocă că: - la speță, urma a fi aplicată direct practica CtEDO (hotărârile Sandu, Pareniuc, Morari toate versus Republica Moldova și Romanauskas versus Lituania) și interpretarea art. 135 alin. (3) Cod de procedură penală făcută de Curtea Constituțională în decizia nr. 39 din 08 iulie 2016; - instanța de apel nu a examinat și nu a comentat constatările primei instanțe și printr-o frază de ordin general a respins versiunea provocării, fără a efectua o analiză minuțioasă a neconcordanței dintre versiunea evenimentelor descrise de denunțător și probele obiective (ordonanța de încetare a procesului penal din 04 ianuarie 2017) și a modului în care a reacționat organul de urmărire penală; - lipsește „scopul special” care este elementul componenței de infracțiune și reprezentă scopul remunerării ilicite; 15 - folosirea măsurilor speciale de investigație a depășit limita cercetării pasive, or până la pornirea procesului penal, organul de urmărire penală nu deținea informații cu referire la un comportament ilicit al lui Gheras Corneliu și, ulterior, nu a efectuat o verificare detaliată a veridicității plângerii și a motivelor inerente ei; - au fost interpretate și aplicate eronat prevederile art. 324 alin. (3) lit. a) Cod penal în coroborare cu prevederile art. 94 alin. (1) p. 11) Cod de procedură penală; - au fost stabilite eronat faptele, neluându-se în considerație probele ce le confirmă și denaturându-se conținutul probelor; - prima instanță a indicat greșit temeiul de achitare a inculpatului, corect fiind temeiul prevăzut de art. 390 alin. (1) p. 1) Cod de procedură penal; - având în vedere art. 16 din Constituție se impune adoptarea soluției identice cu cea pronunțată prin decizia Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție din 19 aprilie 2016 cu nr. 1ra-516/16. Drept urmare, prin întemeierea recursului în baza art. 427 alin. (1) p. 6), 8), 15) și 16) Cod de procedură penală, se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 noiembrie 2019 și dispunerea achitării lui Gheras Corneliu în raport cu învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. a9 Cod penal, din motiv că nu s-a constata existenta faptei infracțiunii.

La recursurile ordinare declarate, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, pledând pentru inadmisibilitatea acestora, din motiv că sunt vădit neîntemeiate, și argumentând că instanța de apel, s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, just a constatat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii contestate, corect a încadrat acțiunile făptuitorului, și a apreciat fiecare probă prin prisma art. 101 Cod de procedură penală. Mai mult, din conținutul recursului se evidențiază că recurentul își motivează contestația prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă acestea nu reprezintă temeiuri de recurs, prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Colegiul Penal constată că recursurile ordinare au fost depuse în termen legal, pronunțarea integrală a deciziei având loc la 04 decembrie 2019, iar recursurile datează cu 06 și 18 decembrie 2019. De asemenea, recursurile apărării, nu sunt în mod vădit nefondate în sensul articolului 432 Cod de procedură penală, fiind admisibile, or din conținutul acestora se constată că ele 16 îndeplinesc cerințele de formă și conținut, iar temeiurile invocate se încadrează în cele prescrise de lege.

Judecând recursurile ordinare în raport cu materialele cauzei, Colegiul Penal lărgit concluzionează că acestea sunt în măsură să desființeze hotărârea recurată și întemeiază dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, din următoarele considerente: Prevederile art. 414 Cod de procedură penală stipulează că instanța de apel, judecând apelul, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, ele constituind fondul apelului și acestea trebuie examinate printr-o analiză obiectivă, completă și sub toate aspectele de fapt și de drept, fiind confruntate cu întreg materialul probator al cauzei. Or, declanșând o continuare a judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat, produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept, în privința persoanelor ce a fost declarat. Chestiunile de fapt pe care le poate soluționa instanța de apel sânt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu; dacă fapta a fost comisă de către inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă; în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant; dacă există circumstanțe atenuante și agravante; dacă probele au fost corect apreciate; dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală. Chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel sânt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal ori civil au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. Relevant este de specificat în acest context și că, hotărârea instanței de apel, potrivit art. 417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, și temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Deci, instanța de apel fiind investită cu o situație de fapt, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, urmează să expună în hotărârea adoptată la situația de fapt reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze niște concluzii temeinice, cu suport probator, privitor la vinovăție sau nevinovăție, încadrarea juridică a faptei săvârșite sau temeiul achitării, prevăzut de normele procesual penale. 17 Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea hotărârii atacate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Din interpretarea normelor expuse supra, rezultă că instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, care au dus la adoptarea unei hotărâri ilegale. În lumina practicii constante a CtEDO și a instanțelor naționale, în cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, de vreme ce viciul fundamental admis în cadrul unei proceduri precedente, care afectează hotărârea pronunțată, este o ignorare esențială a drepturilor și libertăților garantate de CoEDO, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale, instanțele de recurs fiind obligate de a rectifica eroarea de procedură comisă de instanțele ierarhic inferioare, în caz contrar, art. 6 CoEDO este încălcat, or se afectează echitatea procedurii (hotărârea CtEDO Leoni versus Italia). Sub acest aspect, la caz, se atestă că instanța de fond și de apel au comis erori de drept, ce nu permit preluarea concluziilor primei instanțe (sentința conținând o motivare contradictorie) sau a instanței de apel (soluția adoptată nu este motivată) și care nu pot fi înlăturate de instanța de recurs. Colegiul ține să consemneze că găsește întemeiate criticele titularilor de recurs și consideră relevant de a puncta că dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă susținerile parților sunt examinate de către instanță, aceasta având obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și elementelor de proba sau cel puțin de a le aprecia (hotărârea CtEDO Achina versus Romania). Singura garanție că instanță a analizat susținerile părților, argumentele și probele administrate o reprezintă motivarea hotărârii judecătorești (hotărârea CtEDO Fomin versus Republica Moldova). Motivarea soluției pronunțate de instanța de judecată constituie o îndatorire care înlătură orice aspect discreționar în realizarea justiției, ea trebuie înțeleasă ca un silogism logic, de natură a explica inteligibil hotărârea luată, fapt ce presupune, o expunere a argumentelor fundamentale, care, prin conținutul lor sunt susceptibile să influențeze soluția, să fie clară și precisă, să se refere la probele administrate în cauză și să fie în concordanță cu acestea, să răspundă în fapt și în drept la toate aspectele incidente în cauză, să conducă în 18 mod logic și convingător la soluția din dispozitiv. Considerentele hotărârii, reprezentând explicitarea soluției din dispozitiv, sprijinul necesar al acestuia, fac corp comun cu dispozitivul și intră deopotrivă în autoritate de lucru judecat, raportat la părțile din dosar și obiectul cauzei. Hotărârea instanței trebuie să cuprindă, ca o garanție a caracterului echitabil al procedurii judiciare și al respectării dreptului la apărare al părților, motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile/apărările părților (hotărârea CtEDO Perez versus Franța), iar constatările instanței ierarhic-inferioare trebuie să fie contrazise de constatările instanței judecătorești superioare, în caz contrar, ele trebuie considerate ca fapte stabilite (hotărârea CtEDO Grădinar versus Republica Moldova). Art. 6 CoEDO garantează dreptul la un proces echitabil pentru a decide asupra … temeiniciei oricărei acuzații penale aduse. În jurisprudența sa, CtEDO a menționat că, deși art. 6 § 1 CoEDO garantează dreptul la un proces echitabil, acesta nu stabilește reguli privind admisibilitatea probelor, problemă care trebuie să fie reglementată în primul rând de dreptul național (hotărârea Lhermitte versus Belgia). Potrivit legislației naționale, aflarea adevărului în orice cauză penală, e posibilă, doar, în baza unei aprecieri libere a probelor conform propriei convingeri de către autoritatea judiciară ce înfăptuiește justiția (art. 101 alin. (2) Cod de procedură penală). Astfel, la judecarea unui caz judecătorul își asumă responsabilitatea de a determina admisibilitatea probelor prin aplicarea dispozițiilor pertinente din Codul de procedură penală într-un mod care să corespundă și jurisprudenței CtEDO. În acest context, este necesar a menționa că fiecare probă urmează a fi apreciată sub toate aspectele din punctul de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei și în mod obiectiv, iar toate probele în ansamblu – din punctul de vedere al coroborării lor. În contextul celor menționate supra, se reține că o sentință de condamnare trebuie să se bazeze pe probe exacte, când toate versiunile au fost verificate, iar divergențele apărute au fost înlăturate și apreciate în modul corespunzător, și aceasta se adoptă numai în condiția în care în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată incontestabil prin ansamblul de probe cercetate în instanța de judecată. Dacă instanța de apel admite apelul declarat, partea descriptivă a deciziei trebuie să cuprindă analiza probelor pe care s-a bazat pronunțând hotărârea respectivă, să indice din ce motive ele urmează a fi reapreciate, admise ori respinse ca probe, totodată la adoptarea hotărârii e 19 rezonabilă expunerea circumstanțelor faptelor comise, luându-se în considerație cronologia evenimentelor și probele ce susțin concluziile instanței privind vinovăția sau nevinovăția și aprecierea juridică a faptei. În acest caz, după aprecierea probelor și încadrarea juridică a acțiunilor vinovatului instanța la motivarea deciziei trebuie să argumenteze concluzia generală privind volumul învinuirii dovedite în privința inculpatului și privind încadrarea juridică a acțiunilor lui. Art. 8 Cod de procedură penală, prevede ca principiu general al procesului penal – prezumția nevinovăției. Conform acestuia, vinovăția persoanei trebuie să fie dovedită în modul prevăzut de Codul de procedură penală, într-un proces judiciar public, iar dubiile și presupunerile se interpretează în favoarea inculpatului. În speță, prin sentința instanței de fond Gheras Corneliu a fost achitat de sub învinuirea înaintată în baza art. 324 alin. (3) lit. a) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Ulterior, instanța de apel prin admiterea apelului procurorului, a dispus recunoașterea vinovăției și condamnarea lui Gheras Corneliu în baza art. 324 alin. (3) lit. a) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 7 ani, cu amendă în mărime de 8000 unități convenționale și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele procuraturii pe u termen de 10 ani. În primul rând, constatând starea de fapt, a fost preluată învinuirea adusă lui Gheras Corneliu fără indicarea dacă aceasta corespunde prevederilor art. 281 alin. (2) Cod de procedură penală, adică dacă ea este clară, concretă și nu dă loc de interpretări prin frazele de ordin general pe care le conține și anume „întru adoptarea unei hotărâri favorabile pe marginea cauzei penale din gestiune”, fără specificarea acțiunilor pe care trebuia sau le-a întreprins făptuitorul primind bani de la denunțător. Nu au fost infirmate alegațiile reținute în hotărârea de achitare potrivit cărora lipsește scopul special al infracțiunii, or la 04 ianuarie 2017 urmărirea penală a fost încetată în privința denunțătorului, ultimului fiindu-i adusă la cunoștință și înmânată contra semnătură copia ordonanței de încetare a urmăririi penale. S-a constatat că „acțiunile infracționale au început atunci când inculpatul avea în gestiune cauza penală și când încă nu a fost dispusă încetarea urmăririi penale, adică la 29 decembrie 2016”, afirmație bazată de declarțiile făcute de Gheras Corneliu date suplimentar în calitate de învinuit, în prezența apărătorului, la 23.03.2017. (f.d. 161-162, vol. II), unde acesta indică că: „În cadrul efectuării conducerii urmăririi penale a observat că Stasiiciuc Alexandru a achitat prejudiciul material părții vătămate de 13000 lei și văzând că el 20 dispune de bani, nu i-a comunicat că hotărârea este adoptată și întru a primi mijloace bănești, i-a comunicat că urmează să achite amenda...”. Această constatare însă este lipsită de suport probatoriu, or cele declarate suplimentar în calitate de învinuit nu confirmă cele indicate de instanță în motivarea soluției. Mai mult probe în susținerea acestei afirmații nu au fost cunoscute nici organului de urmărire penală, de vreme ce din lecturarea învinuirii rezultă că „Gheras Corneliu … în luna decembrie 2016 a pretins de la Alexandr Stasiiciuc mijloace bănești ce nu і se cuvin, în mărime de 20.000 lei întru adoptarea unei hotărâri favorabile pe marginea cauzei penale din gestiune.” și despre necunoașterea datei concrete indică și Stasiiciuc Alexandr în actul de sesizare și primele declarații. Instanța de fond în susținerea soluției adoptate a făcut referire la constatarea acțiunilor de provocare din partea lui Stasiiciuc Alexandr. Ulterior, instanța de apel, pronunțând o hotărâre de condamnare, nu s-a expus în nici un mod referitor la afirmațiile de acționare sub provocarea lui Stasiiciuc Alexandr sub dirijarea Centrului Național Anticorupție, nulitatea probelor obținute în urma efectuării măsurii speciale de investigație – documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice și asupra probelor administrate de apărare potrivit cărora inculpatul nu a telefonat pe denunțător, pe când ultimul insistent efectua apeluri telefonice către primul. În al doilea rând, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) și (6) Cod de procedură penală instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, nefiind în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal, or, atunci când unei instanțe ierarhic superioare i se cere să examineze o cauză atât în fapt, cât și în drept și să facă o evaluare deplină a chestiunii vinovăției sau nevinovăției acuzatului, ea nu poate, ca o chestiune ce ține de un proces echitabil, să determine, în mod corespunzător, acele chestiuni fără o evaluare directă a probelor oferite (hotărârea CtEDO Popovici versus Republica Moldova). Din materialele cauzei rezultă că, în cadrul examinării apelului, au fost audiați inculpatul, martorul Stasiiciuc Alexandr și reprezentantul părții civile. Cu referire la declarațiile inculpatului se menționează că chiar dacă acesta a fost audiat în instanța de apel și a depus declarații, conținutul acestora nu este reflectat în textul hotărârii de condamnare, instanța de apel descriind doar declarațiile făcute la instanța de fond. 21 La baza hotărârii de condamnare, instanța de apel a pus declarațiile martorului Stasiiciuc Alexandr făcute în cadrul audierii în instanța de apel, omițând a le da apreciere, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, în ansamblu cu întregul material probator, Mai mult ca atât, fiind sesizată de apărare (ultimul cuvânt a inculpatului f.d. 116 verso, vol. IV) despre depunerea de declarații divergente de către martorul- denunțător la urmărirea penală, instanța de fond și cea de apel, instanță de apel nu a contrapus aceste declarații și nu s-a expus pe care le prea ca veridice, pertinente, utile și concludente justei soluționări a cauzei și procesului de stabilire a adevărului: pe cele de la urmărirea penală, din instanța de fond sau ce a de apel. Se constată și că, audiind martorul în cauză, nu s-a pus în discuție dacă este sau nu necesară prestarea serviciilor unui interpret, or Stasiiciuc Alexandr este vorbitor de limbă rusă și „nu înțelege toate cuvintele” în limba de stat, fapt constatat de instanța de apel și pus la baza condamnării lui Gheras Corneliu. De asemenea, audierea lui Stasiicic Alexandr, în instanța de apel a început cu darea citirii la declarațiile făcute anterior de martor, ceea ce contravine procedurii procesual- penale, or martorul trebuie să fie lăsat să declare tot ceea ce știe în legătură cu faptele sau împrejurările de fapt pentru dovedirea cărora a fost propus, apoi i se pot adresa întrebări și la cerere se pot da citire la declarațiile făcute anterior în cadrul unui proces penal. Din contrapunerea conținutului declarațiilor făcute de martorul Stasiiciuc Alexandr la instanța de apel (f.d. 24-31, vol. IV) cu cele indicate în hotărârea de condamnare se reliefează împrejurarea că cele declarate de martor în fața instanței de apel nu se conțin în textul hotărârii judecătorești, în ultima indicându-se doar mențiunea că „și-a susținut declarațiile date în judecată” în continuare descriindu-se declarațiile din instanța de fond și lipsind cele declarate de martor în instanța de apel. Instanța de apel a conchis și că vinovăția lui Gheras Corneliu rezultă și din declarațiile martorilor Cocier Denis și Răzlog Alexandru făcute în instanța de fond, însă martorii nu au fost citați și audiați din nou, așa cum prescriu prevederile art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală. Mai mult ca atât, din conținutul acestor declarații rezultă că martorii în cauză doar au confirmat faptul că în privința lui Stasiiciuc Alexandr a fost intentată acțiune penală și că Gheras Corneliu a fost numit procuror coordonator pe cauza penală, iar instanța de apel reținându-le în confirmarea vinovăției nu a indicat în ce măsură aceste declarații dovedesc învinuirea de săvârșire a infracțiunii de corupere pasivă. Procurorii au solicitat ca în cadrul cercetării judecătorești, în instanța de apel să fie audiați doar martorii Stasiiciuc Alexandr și Iacuboi Eduard (f.d. 32, verso, vol. IV), iar 22 ulterior doar au făcut referire la f.d. 193-205, vol. III enunțând denumirea probelor – declarațiile martorilor Cocier Denis și Răzlog Alexandru – fără a reda conținutul acestora și fără a indica în ce măsură aceste probe confirmă vinovăția lui Gheras Corneliu în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. a) Cod penal (f.d. 70, vol. IV). Întru confirmarea învinuirii acuzarea a invocat declarațiile martorului Iacuboi Eduard, iar instanța a preluat această probă și a indicat că prin ea se confirmă învinuirea adusă lui Gheras Corneliu. Din conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată rezultă că acuzarea a solicitat audierea martorului și că a întreprins măsuri în vederea asigurării prezenței acestuia, dar audierea acestuia nu a fost posibilă. Drept urmare, acuzarea a solicitat citirea declarațiilor acestuia de la urmărirea penală (f.d. 72, vol. IV), cerere admisă de instanță sub motivarea că ulterior se va expune asupra admisibilității sau inadmisibilității acestei probe, ce cea ce nu s- a mai făcut, în textul hotărârii recurate neconținându-se o motivare în sensul admisibilității sau inadmisibilității probei, instanța preluând pur și simplu declarațiile martorului făcute în cadrul urmăririi penale, fapt ce contravine prevederilor art. 371 alin. (1) pct. 1) și 2) Cod de procedură penală, or în speță, martorul nu a fost audiat în prezența părții apărării, în instanța de fond sau la judecătorul de instrucție. Astfel, instanța de apel, rejudecând cauza și stabilind vinovăția lui Gheras Corneliu după o sentință de achitare, fără audierea martorilor, la care face referire în decizia sa, a pronunțat o hotărâre de condamnare, soluție care conține o eroare de drept, deoarece o motivare a unei atare soluții trebuie să rezulte și dintr-o administrare legală a probelor, în special atunci când se pronunță o nouă hotărâre, după regulile pentru judecarea în primă instanță. În altă ordine de idei, Colegiul menționează că potrivit art. 24 alin. (3), 101 alin. (1), (4), 314, 315, 336 alin. (3) pct. 6), 384 alin. (3), (4), 419 Cod de procedură penală rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță; procesul-verbal al ședinței de judecată trebuie să cuprindă consemnarea tuturor acțiunilor instanței în ordinea în care ele s-au desfășurat, documentele și alte probe care au fost cercetate în ședința de judecată; instanța de judecată este obligată, în cursul judecării cauzei, să cerceteze nemijlocit, sub toate aspectele, probele administrate; părțile participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind învestite de legea procesuală penală cu posibilități egale pentru susținerea pozițiilor lor, instanța de judecată pune la baza sentinței numai acele probe la cercetarea cărora părțile au avut acces în egală măsură; sentința instanței de judecată trebuie să fie legală; instanța își întemeiază 23 sentința numai pe probele care au fost cercetate în ședința de judecată; fiecare probă urmează să fie apreciată din punctul de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu – din punctul de vedere al coroborării lor. Lecturând textul deciziei recurate, se constată că instanța de apel după redarea declarațiilor inculpatului și a martorilor Stasiiciuc Alexandr, Răzlog Alexandru și Cocier Denis, făcute în instanța de fond, a menționat: „Vina inculpatului se confirmă prin materialele cauzei, examinate în ședința instanței de apel:” Ulterior, instanța face doar o transcriere a probelor indicate în textul sentinței de achitare , unele din ele nefiind obiect de studiu în instanța de apel (f.d. 3 și 120-160, vol. I; f.d. 81, 100-104 și 117, vol. II) și indică și probele examinate la 15 iunie 2018 (f.d. 35-39, vol. I), și printr-o frază generală a conchis că „Probele indicate supra confirmă că acțiunile lui Gheras Corneliu Ion pe deplin se încadrează corect în baza art. 324 alin. (3) lit. a) Cod penal…”. Se constată și că, instanța de apel a argumentat la general faptul că probele respective confirmă vinovăția lui Gheras Corneliu, fără să aprecieze fiecare probă în parte și să-și expună punctul său de vedere asupra fiecăreia și asupra admisibilității sau inadmisibilității acestora, contrar prevederilor art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală care stipulează că fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. La baza condamnării lui Gheras Corneliu, instanța de apel pune și materialele cauzei penale 2016140378 însă aceste materiale nu au fost obiect de studiu în ședința de judecată și după cum rezultă din procesul-verbal al ședinței de judecată acestea doar au fost anexate la cauza penală, la cererea procurorului Pripa Ion (f.d. 70, vol. IV). Se statuează și că procurorul Pripa Ion suplimentar a solicitat anexarea la materialele cauzei ordonanța de refuz în urmărirea penală cu clasarea procesului penal din 17 aprilie 2017 în privința lui Stasiiciuc Alexandr (f.d. 74, vol. IV), cererea fiind admisă, însă asupra probei suplimentare a acuzării instanța de apel nu s-a expus în nici un mod și nu i-a dat nici o apreciere. De asemenea, din conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată (f.d. 74 și verso acesteia, vol. IV) se reliefează faptul că susținerile verbale ale procurorului Pripa Ion și a avocatului Odobescu Ghenadie au fost anexate, însă din cercetarea materialelor se constată că asemenea acte nu se conțin. 24 Colegiul a audiat CD cu înregistrarea audio a ședinței de judecată din 05 iunie 2019 și în urma audierii conchide că apărarea nu a dat citire la susținerile verbale, solicitând doar anexarea acestora la procesul-verbal al ședinței de judecată, iar în lipsa susținerilor verbale ale apărării nu poate fi stabilită poziția și argumentele invocate de apărare la judecarea apelului acuzării. În al treilea rând, potrivit art. 385 alin. (1) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează următoarele chestiuni în următoarea consecutivitate …. pct. 10) dacă trebuie admisă acțiunea civilă, în folosul cui și în ce sumă … pct. 12) dacă urmează să fie ridicat sechestrul asupra bunurilor. Prevederile art. 394 alin. (5) Cod de procedură penală stipulează că, partea descriptivă a sentințelor de condamnare … trebuie să conțină motivele pe care este întemeiată hotărârea instanței cu privire la acțiunea civilă. La capitolul acțiune civilă și soluționarea chestiunii cu privire la corpurile delicte, instanța de fond a hotărât: „Acțiunea civilă înaintată de Centrul Național Anticorupție privind repararea prejudiciul material în sumă totală de 10000 lei se respinge. Se ridică sechestrul aplicat prin încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 29.03.2017 întru asigurarea executării pedepsei cu amendă și recuperarea prejudiciului cauzat, pe mijloacele bănești în sumă de 16900 euro, ridicați în cadrul percheziției de la domiciliul lui Gheras Corneliu din 21.03.2017, și 580 euro depistați și ridicați în urma efectuării percheziției corporale a lui Gheras Corneliu din 21.03.2017, care se află la păstrare la Judecătoria Edineț sediul Briceni, cu restituirea în proprietatea lui Gheras Corneliu banilor în sumă totală de 17480 euro. Corpurile delicte și mijloacele de probă: - documentele din „Dosarul de control” al procuraturii raionului Edineț pe cauza penală nr. 2016140378, de a păstra în continuare la materialele prezentei cauze penale (f.d. 205-242, vol. I); - documentele cauzei penale nr. 2016140378, ridicate la 21.03.2017 din cadrul Inspectoratului de Poliție Edineț IGP MAI, de a păstra în continuare la materialele prezentei cauze penale (f.d. 5-78, vol. II); - ordonanța de încetare a urmăririi penale din 04.01.2017, emisă de către procurorul în procuratura raionului Edineț, Gheras Corneliu pe cauza penală nr. 2016140378, ridicată la 21.03.2017 de la Stasiiciuc Alexandr, de a păstra în continuare la materialele prezentei cauze penale (f.d. 83, vol. II); 25 - mijloacele bănești care au fost eliberați lui Stasiiciuc Alexandr pentru transmiterea lui Gheras Comeliu, ce se confirmă prin procesul-verbal privind controlul transmiterii banilor din 22.03.2017 și anume: 5000 lei, care au fost ridicați în urma efectuării percheziției corporale a lui Gheras Corneliu și 5000, care au fost ridicați în urma efectuării percheziției a automobilului cu n/î XXXXX, care se află la păstrare la judecătoria Edineț, sediul Briceni, de a-i transmite Centrului Național Anticorupție; - blocul de sistem cu numărul de inventar 1303230, ridicat din biroul de serviciu a procurorului Gheras Corneliu, care se află la păstrare la judecătoria Edineț, sediul Briceni în plicul nr. 1, de a păstra în continuare la materialele cauzei penale; - legitimația nr. XXXXX, eliberată Procurorul General la 22.09.2015 pe numele lui Gheras Corneliu – procuror în procuratura raionului Edineț, care este valabilă pînă la 22.09.2020, care se păstrează la judecătoria Edineț, sediul Briceni în plicul nr. 2, de a transmite în adresa Procuraturii Generale; - cartele SIM cu nr. 069877771 „Orange Abonament” cu PIN 1111, care se păstrează la judecătoria Edineț, sediul Briceni în plicul nr. 2, de a restitui lui Gheras Corneliu; - 10 suporturi electronice pe care sunt înregistrate rezulatatele măsurilor speciale de investigațiee și acțiuni de urmărire penală și anume: nr. C5-184-17 (882/17), C5-183-17 (880/17), C5-183-17 (881/17), 894/17, 895/17, 1947, 1948, 1960, 1961, 1962, care se păstrează la materialele cauzei penale, de a le păstra în continuare la materialele prezentei cauze penale.” Prin dispozitivul hotărârii recurate cu referire la acțiunea civilă și soluționarea chestiunii cu privire la corpurile delicte, s-a decis: „În baza art. 106 CP, mijloacele bănești în sumă de 5000 lei ce constituie obiectul infracțiunii, predați benevol de către Gheras Corneliu, se confiscă și se transmit cu titlu gratuit în folosul statului. În baza art. 106 CP, mijloacele bănești în sumă de 5000 lei depistați și ridicați în urma percheziției se confiscă și se transmit cu titlu gratuit în folosul statului. Se menține sechestrul asupra mijloacelor bănești în sumă de 580 și 16900 Euro pentru garantarea executării pedepsei cu amenda. Se admite integral acțiunea civilă înaintată de Centrul Național Anticorupție și se dispune încasarea de la Gheras Corneliu Ion în folosul statului a sumei de 10000 lei. În latura corpurilor delicte se mențin dispozițiile instanței de fond.” Din materialele cauzei penale rezultă că Centrul Național Anticorupție a fost recunoscut în calitate de parte civă (f.d. 146, vol. III) și că reprezentantul acestuia a depus 26 acțiune civilă prin care a solicitat încasarea prejudiciului material în mărime de 10000 lei din contul inculpatului în beneficuiul Centrului Național Anticorupție (f.d. 140, vol. III). În instanța de fond reprezentantul părții civile nu s-a prezentat și a depus cerere de examinare în lipsă (f.d. 142, vol. III). Instnața de apel a audiat reprezentantul părții civile (f.d. 77, vol. IV), însă declarațiile acestuia nu au fost indicate în partea descriptivă a hotărârii judecătorești. De asemenea, instanța de apel, admițând acțiunea civilă nu și-a motivat în nici un mod soluția adoptată, o motivare în acest sens negăsindu-și reflectarea în textul hotărârii recurate. Mai mult ca atât, prin acțiunea civilă s-a solicitat încasarea a 10000 lei în beneficiul Centrului Național Anticorupție, iar instanța de apel a dispus încasarea prejudiciului material în contul statului. Se menționează și că instanța de apel în dispozitivul hotărârii a indicat că „În latura corpurilor delicte se mențin dispozițiile instanței de fond.” și tot în dispozitiv se indică că „În baza art. 106 Cod penal, mijloacele bănești în sumă de 5000 lei ce constituie obiectul infracțiunii, predați benevol de către Gheras Corneliu, și 5000 lei depistați și ridicați în urma percheziției, se confiscă și se transmit cu titlu gratuit în folosul statului.” Din analiza celor, decise de instanța de apel, rezultă că dispozitivul hotărârii conține dispoziții contradictorii, or instanța de fond a indicat la transmiterea a 10000 lei în contul Centrul Național Anticorupție, iar instanța ierarhic superioară a modificat această soluție, pronunțându-se pentru confiscarea acestei sumei în contul statului, făcă a arăta în baza căror argumente aceste concluzii se întemeiază. În atare situație, se consideră, că decizia instanței de apel contravine prevederilor art. 414 ,417, 419 Cod de procedură penală deoarece nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar erorile procesuale nu pot fi reparate în prezenta procedură, impunându-se rejudecarea cauzei de către instanța de apel, or instanța de recurs nu poate substitui instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesual penale. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apel, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate lui Gheras Corneliu, să analizeze 27 la modul cuvenit prezența sau lipsa vinovăției acestuia în comiterea infracțiunii imputate, ținând cont de motivele expuse în prezenta decizie și de motivele invocate în recursurile declarate, iar ca urmare să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

Reieșind din faptul că decizia instanței de apel este desființată și că prin sentință, inculpatului nu i-a fost aplicată măsură preventivă, se dispune eliberarea lui Gheras Corneliu din arest preventiv, or, din oficiu, nu pot fi invocate motive pentru a deține persoana în continuare în arest preventiv.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul Penal lărgit d e c i d e : Admite recursurile ordinare declarate de avocatul Odobescu Ghenadie, în numele inculpatului Gheras Corneliu, și avocatul Nicoară Vasile în comun cu inculpatul Gheras Corneliu, casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 noiembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Gheras Corneliu XXXXX, cu dispunerea rejudecării cauzei, în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Gheras Corneliu XXXXX urmează a fi eliberat imediat din penitenciar dacă a fost reținut în baza deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 noiembrie 2019 și dacă în privința acestuia nu este aplicată măsură preventivă sub formă de arest sau acesta nu execută pedeapsă penală în baza altor hotărâri judecătorești. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia pronunțată integral la 26 iunie 2020. Președinte Iurie Diaconu Judecător Liliana Catan Judecător Ion Guzun Judecător Victor Burduh Judecător Nicolae Craiu 28