ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 03.09.2020

1ra-1093/2020 — art. 324 al. 1 CP

HOTĂRÂRE
03.09.2020
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 324 al. 1 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-1093/2020 — art. 324 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1093/2020

Curtea Supremă de Justiție

11 august 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Craiu Nicolae și Pitic Mariana,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Pasat Liliana, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 decembrie 2019, în cauza

penală privindu-l pe

Lîsîi Bronislav Xxxxx, născut la xxxxx, originar

din r-nul Xxxxx, s. Xxxxx, domiciliat în Xxxxx,

str. Xxxxx, ap. xx.

Termenul de examinare a cauzei:

17.08.2017 – 11.12.2019;

25.02.2020 – 11.08.2020.

Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

achitat de sub învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (1) Cod

penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Acțiunea civilă înaintată de către Centrul Național Anticorupție în temeiul art. 387

alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, a fost lăsat fără soluționare.

activând în baza ordinului nr. 705 „p” din 28.03.2013 a Directorului secției Naționale

pentru Siguranța Alimentelor a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare al RM,

în funcția de șef-adjunct subdiviziune teritorială în cadrul Direcției raionale pentru

Siguranța Alimentelor Edineț, fiind persoană publică și având în virtutea acestei funcții

permanent drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice,

1

acceptând benevol restricțiile impuse de actele normative pentru a nu fi comise acțiuni

ce pot conduce la folosirea situației de serviciu și a autorității sale în interese materiale

și personale, contrar obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția deținută, ar fi comis

infracțiunea de corupere pasivă în următoarele circumstanțe:

La 17 septembrie 2014 Lîsîi Bronislav, aflându-se la sediul Direcției raionale pentru

Siguranța Alimentelor Edineț str. Xxxxx, or. Xxxxx în biroul de serviciu, în cadrul

discuției cu reprezentantul întreprinderii SRL "Imobex-Grup", Arama Igor, ar fi pretins

de la ultimul mijloace bănești în sumă de 600 lei, pentru eliberarea fiecărui certificat

fitosanitar, necesar la exportul produselor vegetale (fructe), pentru confirmarea lipsei

dăunătorilor de carantină.

La data de 30 septembrie 2014, Lîsîi Bronislav, aflându-se la sediul Direcției indicate

din or. Edineț, ar fi primit de la Arama Igor, setul de documente și suma de bani anterior

stabilită, în mărime de 600 lei, unde fără efectuarea controlului și testelor necesare, a

eliberat certificatul fitosanitar cu nr. xxxx din 30.09.2014, în vederea confirmării

corespunderii calității unei cantități de 18200 kg. de mere, ce urmau a fi exportate în

Ukraina.

La 16.10.2014, Lîsîi Bronislav, aflându-se în or. Edineț pe adresa indicată, ar fi primit

de la Arama Igor setul de documente și suma de bani în mărime de 600 lei, unde fără a

efectua controlul și testele necesare, a eliberat certificatul fitosanitar cu nr. 0261839 din

aceiași dată, pentru confirmarea corespunderii calității unei cantități de 19200 kg. de

mere, ce urmau a fi exportate în Ukraina. Iar la data de 21.10.2014 Lîsîi Bronislav, în

aceleași circumstanțe, aflându-se la sediul Direcției nominalizate, ar fi primit de la

Arama Igor documentele necesare și suma de bani în mărime de 2400 lei pentru

eliberarea a patru certificate, unde fără efectuarea controlului și testelor necesare, a

eliberat certificatele fitosanitare cu nr. xxxx, nr. xxxx, nr. xxxx, nr. xxxx din aceiași dată,

pentru certificarea corespunderii calității produselor vegetale (mere), ce urmau a fi

exportate în Ukraina.

După aceasta, la 01.11.2014, Lîsîi Bronislav, ar fi convenit telefonic cu Arama Igor să-

i elibereze întreprinderii SRL „Imobex-Grup” un certificat fitosanitar pentru certificarea

calității unei cantități de 19000 kg, struguri de poamă, ce urma a fi exportată în Ukraina,

iar setul de documente și banii în sumă de 600 lei urmând a fi prezentați ulterior, fapt

pentru care Lîsîi Bronislav ar fi eliberat și expediat lui Arama Igor fără a efectua controlul

produselor, certificatul fitosanitar cu nr. xxxx din 01.11.2014.

La 20.11.2014 Lîsîi Bronislav, aflându-se în biroul de serviciu din cadrul direcției

indicate, ar fi primit de la Arama Igor setul de documente pentru eliberarea a . două

certificate fitosanitare, unde Lîsîi Bronislav, i-ar fi indicat acestuia ca suma de bani

necesară să o transmită fiului Lîsîi Mihail după ce va ieși din birou, moment care fară a

2

fi efectuat controlul necesar, ar fi eliberat certificatele sanitare cu nr. 0262371 și nr.

0262372 din 20.11.2012.

Ulterior, Arama Igor ieșind din biroul menționat și în coridorul sediului Direcției

raionale pentru Siguranța Alimentelor Edineț, a transmis lui Lîsîi Mihail suma de 1800

lei, dintre care 1200 lei ar fi fost transmiși pentru eliberarea a două certificate fitosanitare

din 20.11.2014, iar suma de 600 lei pentru certificatul fitosanitar eliberat la 01.11.2014,

bani care, potrivit învinuirii urmau a fi transmiși Iui Lîsîi Bronislav pentru serviciile

acordate.

La fel, potrivit învinuirii aduse lui Lîsîi Bronislav, Ultimul, în perioada 29.09.2014 -

20.11.2014, ar fi eliberat certificate fitosanitare întreprinderilor SRL „Zalina-Prim”, SRL

„Bona-Frucf, SRL „Gotix Prim”, SRL „Protecția Plantelor”, SRL ,Taix-Prim”, pentru care

ar primit personal bani ce nu i se cuvin, în mărime de 600 lei pentru fiecare certificat, în

vederea îndeplinirii atribuțiilor de serviciu.

În asemenea circumstanțe, acțiunile inculpatului Lîsîi Bronislav au fost calificate de

către organul de urmărire penală în baza prevederilor art. 324 alin. (l) Cod penal, după

indicii - pretinderea, acceptarea și primirea, personal și prin mijlocitor de către o persoană publică

de bani, pentru sine, pentru a îndeplini sau nu ori pentru a întârzia sau a grăbi îndeplinirea unei

acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia.

Anticorupție, Dumbravan Marcel, care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței,

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Lîsîi Bronislav să fie

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (1) Cod penal cu

stabilirea pedepsei sub formă de amendă în mărime de 5000 unități convenționale,

închisoare pe un termen de 4 ani în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de funcții

în Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a Ministerului Agriculturii și

Industriei Alimentare al RM și Subdiviziunile acesteia pe termen de 3 (trei) ani.

Acțiunea civilă înaintată de Centru National Anticorupție în sumă de 2900 lei (banii

care nu au fost depistați în cadrul acțiunilor de urmărire penală ca rezultat al transmiterii

acestora lui Lîsîi Bronislav în câteva tranșe) - a-i încasa de la Lîsîi Bronislav la contul

„Cheltuieli speciale” ale Centrului National Anticorupție.

În motivarea apelului a invocat:

- vinovăția lui Lîsîi Bronislav în comiterea infracțiunii incriminate a fost dovedită

prin totalitatea de probe administrate în cadrul urmăririi penale și examinate în ședința

de judecată;

- instanța de judecată în mod eronat a neglijat valoarea probantă a probelor

prezentate de către acuzare, fiind totodată dusă în eroare de declarațiile inculpatului care

nu și-a recunoscut vina și care poartă un caracter de apărare, scopul primordial fiind

eschivarea de la răspunderea penală;

3

- în scopul argumentării sentinței de achitare instanța de judecată în mod nejustificat

a redus valoarea probantă a probelor cercetate în ședință: declarațiile martorilor,

corpurilor delicte, înregistrările audio și video a interceptărilor comunicărilor, acțiunilor

de urmărire penală, inclusiv a altor probe materiale;

- martorul Arama Igor cu lux de amănunte a relatat instanței de judecată

circumstanțele cazului privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (l) Cod

penal de către inculpatul Lîsîi Bronislav, a faptelor de pretindere și primire a mijloacelor

bănești de către inculpat, declarații care colaborează cu celelalte probe pe caz și pe care

instanța de judecată neîntemeiat le-a respins și le-a apreciat critic, constatând că acesta a

acționat în calitate de instigator sub acoperirea colaboratorilor CNA pentru al determina

pe Lîsîi Bronislav de a ocoli unele proceduri legale cu privire la eliberarea certificatelor

fitosanitare și de a primi bani;

- în cazul în speță instanța a reținut o provocare la comiterea unei infracțiuni de

corupție din partea martorului provocător Arama Igor față de inculpatul Lîsîi Bronislav;

- la compartimentul vizat acuzarea neagă totalmente faptul că probele acumulate și

cercetate în ședința de judecată au fost dobândite prin acțiuni de provocare, iar analizând

materialele acumulate la efectuarea măsurilor speciale de investigație și anume procesul-

verbal de interceptare a comunicărilor telefonice din 26.11.2014 a postului de telefon

069209854 al companiei de telefonie mobilă „Orange” utilizat de Lîsîi Bronislav (vol. II,

f.d. 9-138), procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor și

imaginilor dintre Lîsîi Bronislav și Aramă Igor (vol. II, f.d. 151-161) și procesul-verbal

privind controlul transmiterii banilor din 25.11.2014 (vol. II, f.d. 172-174), în cadrul cărora

Lîsîi Bronislav a acceptat și a primit banii în sumă totală de 5400 lei, precum și declarațiile

făcute de către martorul Arama Igor, se conchide că materialul probatoriu rezultat în

urma petrecerii măsurilor speciale de investigații autorizate, nu au fost dobândite prin

acțiuni de provocare. La fel, imixtiunea ofițerilor de investigații a urmărit un scop legitim

la înfăptuirea controlului transmiterii banilor fiind proporțională scopului legitim

scontat;

- suspiciunea de comitere a infracțiunii prevăzute la art. 324 alin. (l) Cod penal a

apărut anterior transmiterii mijloacelor bănești inculpatului Lîsîi Bronislav, bănuiala

rezonabilă fiind fundamentată pe actul de sesizare depus de martorul Arama Igor;

- în coraport cu condiția invocată anterior, Arama Igor nu a avut calitatea de

investigator sub acoperire în cadrul prezentului proces penal;

- investigația penală l-a vizat pe Lîsîi Bronislav ca persoană care a comis o infracțiune

concretă și nu a vizat orice alt funcționar public din cadrul Direcției raionale pentru

Siguranța Alimentelor Edineț, susceptibil de a pretinde, accepta și a primi bani pentru a

îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale (a se vedea cauza Khudobin c. Federației

Ruse din 26 octombrie 2006);

4

- instanța la adoptarea sentinței de achitare urma a stabili care a fost gradul de

implicare al organelor de drept la acumularea probelor și investigarea faptei;

- în prezentul proces penal o astfel de încălcare nu a avut loc, fapt ce reiese din

materialele cauzei penale, astfel rolul ofițerilor de investigații în cauză s-a referit nu la

instigarea inculpatului de a comite coruperea pasivă în special de a pretinde, accepta sau

primi bani de la Arama Igor, ci la efectuarea unei măsuri speciale de investigații

prevăzute în mod legal de către normele procesual penale;

- rolul organului de investigație a fost de a acumula informații în limitele autorizației

eliberate de procuror și judecătorul de instrucție, totodată măsurile speciale de

investigații efectuate în prezenta cauză penală au fost autorizate în modul prevăzut de

lege prin încheierile devenite irevocabile a judecătorului de instrucție;

- pretinderea banilor de către inculpat a avut loc anterior implicării autorităților

oficiale ale statului în investigarea cazului dat, adică anterior pornirii procesului penal.

Apărarea a avut acces la toate probele administrate atât la faza de urmărire penală cât și

la faza de examinare în instanța de judecată, a dispus de toate informațiile pertinente

pentru a-și pregăti o poziție legală;

- în speță acuzarea nu a intenționat de a ascunde probe și de a nu a le prezenta

apărării și instanței de judecată;

- - dreptul la un proces echitabil nu a fost încălcat, cu atât mai mult nu a fost încălcat

principiul contradictorialității procesului penal;

- referitor la presiunea martorului instigator de către reprezentanții CNA care a

acționat la instrucțiunea acestora asupra persoanei care a primit mita indică, că asupra

acestor condiții Curtea a reținut faptul că există o provocare atunci când ofițerii implicați

- fie membri ai forțelor de securitate, fie persoane acționând în baza instrucțiunilor date

de către aceștia - nu se limitează la investigarea activităților infracționale într-o maniera

pasivă, ci exercită presiuni asupra persoanei în cauza în sensul determinării către

comiterea unei infracțiuni, care in mod normal nu ar fi fost comisa, cu scopul obținerii

de probe și acuzații (a se vedea cauzele Texeira de Castro c.Portugaliei hotărârea din 09

iunie 1988 și Ramanauskas c. Lituanie/ hotărîrea din februarie 2008);

- potrivit materialelor cauzei penale martorul Arama Igor nu l-a instigat pe Lîsii

Bronislav ca ultimul să pretindă bani, ci inițiativa a aparținut inculpatului, care după

cum a spus martorul Aramă Igor primar i-a scris pe o foiță că este necesară pentru fiecare

certificat fitosanitar suma de 600 lei și ulterior i-a și comunicat faptul dat verbal „dar

foarte încet să fie auzit doar de martorul Aramă Igor”;

- inexistența unei presiuni în sensul stabilit de Curte se confirmă și prin materialele

audio-video rezultate din măsurile speciale de investigații autorizate în cadrul cauzei

penale, care indică direct că la momentul primirii banilor inculpatul nu s-a opus actului

de corupție, mai mult comportamentul acestuia în momentul primirii banilor denotă

5

faptul că inculpatul era predispus de a comite actul de corupție și personal a pretins

banii;

- depistarea unora din mijloacele bănești primite de inculpat la domiciliul său indică

direct că acesta nu doar că nu intenționa să se opună acceptării banilor, ci și a premeditat

momentul primirii acestora și a depozitării acestora sau de folosire a acestora în scopuri

personale;

- organele de drept nu au intervenit activ în realizarea etapelor infracționale, iar

efectuarea măsurilor speciale de investigații în vederea documentării și fixării Lîsîi

Bronislav nu poate fi percepută ca o provocare, or la momentul efectuării acestei măsuri

organul de urmărire penală dispunea de informații referitoare la comiterea unei

infracțiuni de către inculpat;

- circumstanțele descrise indică asupra faptului că infracțiunea comisă de Lîsîi

Bronislav nu a fost comisă sub imperiul provocării din partea martorului Aramă Igor

sau a colaboratorilor CNA și respectiv argumentele instanței de judecată privind

provocarea inculpatului Lîsîi Bronislav la comiterea infracțiunii sunt nefondate, or în

cadrul prezentului proces penal dreptul inculpatului la un proces echitabil nu a fost

încălcat;

- conform procesului-verbal de interceptare a comunicărilor și a imaginilor între Lîsîi

Bronislav și Arama Igor se identifică cert faptul pretinderii și primirii mijloacelor bănești

de către Lîsîi Bronislav pentru eliberarea certificatelor fitosanitare, fară a exista pe caz

careva conversații provocătoare din partea martorului Aramă Igor sau rugăminți din

partea acestuia la primirea de către Lîsîi Bronislav a mijloacelor bănești, fapt confirmat

și prin discuțiile stenografiate la procesul verbal și anume petrecute la data de 16.10.2014,

21.10.2014 și 20.11.2014 (vol. II, f.d. 151 -161);

- în cadrul discuțiilor din 21.10.2014 și 20.11.2014 cert se observă că, Lîsîi Bronislav

acceptă următoarele sume în mărime de 2400 lei și respectiv 1800 lei, fară careva presiuni

sau insistență din partea martorului Aramă Igor, fiind socotit inclusiv pentru câte mașini

au fost eliberate certificate fitosanitare și care sunt sumele ce urmează a fi transmise ca

rezultat al eliberării certificatelor fitosanitare;

- mai mult ca atât în discuția din 20.11.2014 Lîsîi Bronislav î-i indică martorului

Arama Igor de a se lămuri cu sumele pretinsă cu feciorul său Mihail, fapt care și î-1

execută Arama Igor, care după transmiterea banilor lui Mihail, se reîntoarce în biroul lui

Lîsîi Bronislav și î-i comunică că i-a lăsat mijloacele bănești ultimului și pentru data

trecută și pentru data actuală pentru certificatele fitosanitare, unde nu a primit nici un

refuz din partea acestuia, Lîsîi Bronislav neopunându-se nici într-un mod actului de

corupție comis;

- drept probă de vinovăție a comiterii infracțiunii de către Lîsîi Bronislav a fost

invocat de către acuzare și procesul-verbal de examinare din 20.01.2015 (vol. VII, f.d.

6

113), prin care s-a stabilit că unele mijloace bănești indicate în procesul-verbal privind

controlul transmiterii banilor din 25.11.2014, coincid cu seriile și numerele mijloacelor

bănești ridicate de la domiciliul lui Lîsîi Bronislav în cadrul percheziției, ulterior

examinate conform procesului-verbal de examinare din 02.12.2014 și anume: bancnota

cu valoarea nominală de 500 lei MDL cu seria și numărul xxxx, anul emisiei 1992 și

bancnota cu valoarea nominală de 200 lei MDL cu seria și numărul xxxx, anul emisiei

2007;

- la compartimentul vizat instanța de judecată a menționat faptul că procesul-verbal

al percheziției domiciliului lui Lîsîi Bronislav a fost întocmit cu încălcări a normelor de

procedură penală, deoarece mijloacele bănești și documentele ridicate nu au fost

examinate la fața locului dar au fost împachetate și supuse examinării ulterior, unde a

fost întocmit suplimentar un proces-verbal de examinare început la data de 10.12.2014

orele 14:15 min. si finisat la 20.01.2015 orele 15:40 la care inculpatul Lîsîi Bronislav si

avocatul acestuia au formulat obiecții;

- de la domiciliul lui Lîsîi Bronislav au fost ridicate mijloace bănești în mărime de

12300 dolari, 18090 euro și de peste 10000 mii lei, care pe motivul volumului urmau a

necesita o examinare suplimentară în scopul depistării mijloacelor bănești primite

anterior după serie și număr indicat în actele de expertizare a bancnotelor. Astfel pentru

examinarea mijloacelor bănești se necesita de un timp mai îndelungat, fapt pentru care

acestea au fost ridicate, împachetate și sigilate de ofițerul de urmărire penală și ulterior

examinate în sediul organului de urmărire penală. în cazul vizat nu au fost comise careva

derogări a legislației, mai mult ca atât, participanții la percheziție nu au făcut careva

obiecții la aceasta și nici la procesul-verbal de percheziție a domiciliului lui Lîsîi

Bronislav întocmit pe caz;

- deja la procesul-verbal de examinare a obiectelor și mijloacelor bănești ridicate de

la domiciliul lui Lîsîi Bronislav, întocmit începând cu 10.12.2014 orele 14.15 și finisat la

20.01.2015 orele 15.40, inculpatul Lîsîi Bronislav și avocatul acestuia au formulat obiecții

invocând încălcări a legislației, însă care le vor menționa intr-o plângere suplimentară,

care așa și nu a fost depusă de nominalizații;

- conform prevederilor art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, „dacă, în cursul

urmăririi penale sau judecării cauzei, s-au constatat încălcări ale drepturilor

inculpatului, precum și s-a stabilit din vina cui au fost comise aceste încălcări, instanța

examinează posibilitatea reducerii pedepsei inculpatului drept recompensă pentru

aceste încălcări”, dar nu achită persoana integral. Fapt care în cazul vizat, după cum

consideră instanța de judecată că s-a comis o încălcare a drepturilor inculpatului la

întocmirea procesului verbal de percheziției a domiciliului, urma a reduce pedeapsa

acestuia dar nu a declara nulitatea tuturor probelor ce se relevă din percheziția

domiciliului și deopotrivă cu , instituția provocării de a achita integral persoana;

7

- atât avocații, cât și inculpatul Lîsîi Bronislav, în cadrul urmăririi penale și la

prezentarea materialelor nu au utilizat procedura separată prevăzută de Codul de

procedură penală, pentru cazurile invocate de ilegalitate a probelor, astfel, partea

apărării având drepturi egale cu ceilalți participanți la proces nu a avut careva pretenții

la probele acumulate în cadrul urmăririi penale, cu excepția procesul-verbal de

examinare a obiectelor și mijloacelor bănești ridicate de la domiciliul lui Lîsîi Bronislav

(unde plângere motivată sau obiecție motivată așa și nu a fost depusă);

- la fel, instanța de judecată la pronunțarea sentinței de achitare în ce privește capătul

de acuzare privind primirea în perioada 29.09.2014 - 20.11.2014, de către Lîsîi Bronislav,

a banilor ce nu i se cuvin, în mărime de 600 lei pentru fiecare certificat fitosanitar eliberat

întreprinderilor SRL „Zalina-Prim”, SRL „Bona- Fruct”, SRL „Gotix Prim”, SRL

„Protecția Plantelor”, SRL „Taix-Prim”, a neglijat valoarea probantă a procesul-verbal de

interceptare a comunicărilor telefonice din 26.11.2014, conform căruia au fost

interceptate și înregistrate comunicările telefonice de la postul de telefon al companiei

de telefonie mobilă „Orange”, numărul xxxx, utilizat de Lîsîi Bronsilav, prin care nu doar

se confirmă primirea de către Lîsîi Bronislav a mijloacelor bănești în mod sistematic de

la SRL „Imobex-Grup”, pentru eliberarea certificatelor fitosanitare, dar și implicarea lui

Mihail Lîsîi schema menționată de primire a banilor pentru eliberarea certificatelor

fitosanitare; din stenogramele discuțiilor se observă faptul că controalele de facto a mărfii

agricole nu se efectua, certificatele fitosanitare se eliberau în lipsa preluării mostrelor de

marfa, documentele pe mărfuri se prezentau ulterior de agenții economici prin diferite

surse de expediere (poștă electronică, rutiere, personal, etc.);

- vina lui Lîsîi Bronislav în comiterea epizodului ce ține de primirea banilor ce eu i

se cuvin în mărime de 600 lei pentru certificatele se confirmă prin următoarele probe:

- procesul-verbal de ridicare din 10.12.2014, prin care a fost ridicat registrul

certificatelor eliberate de către Lîsîi Bronislav în perioada anului 2014 și prin care se

confirmă că de către acesta, în perioada septembrie - noiembrie 2014, au fost eliberate

certificate fitosanitare întreprinderilor vizate (vol. VI, f.d. 25-150, vol. VII f.d. 1-70);

- procesul-verbal de percheziție în biroul de serviciu al lui Lîsîi Bronislav din

20.11.2014, prin care au fost ridicate documente ce confirmă primirea mijloacelor bănești

de Lîsîi Bronislav de la diferiți agenți economici pentru eliberarea certificatelor

fitosanitare, precum și mijloacele bănești transmise de Arama Igor lui Lîsîi Mihail (vol.

III, f.d. 19-21);

- procesul-verbal de cercetare a documentelor din biroul lui Lîsîi Bronslav din

02.12.2014, prin care au fost constatate documente ce confirmă primirea mijloacelor

bănești de către Lîsîi Bronislav de la diferiți agenți economici pentru eliberarea

certificatelor fitosanitare (vol. III, f.d. 22-38);

8

- proces-verbal de percheziție la domiciliului lui Lîsîi Bronislav din 20.11.2014, prin

care au fost ridicate mijloace bănești și care se confirmă faptul că de la domiciliul Lîsîi

Bronislav au fost depistați bani, transmiși anterior de către agenții economici pentru

eliberarea certificatelor fitosanitare, fiind depistate inclusiv bancnote transmise anterior

de către Arama Igor (vol. III, f.d. 13-14);

- proces-verbal de cercetare a bunurilor de la domiciliu din 10.12.2014, prin care au

fost constatate documente ce confirmă primirea mijloacelor bănești de către Lîsîi

Bronislav de la diferiți agenți economici pentru eliberarea certificatelor fitosanitare și

mijloace bănești (vol. VI, f.d. 1-9);

- reieșind din probele acumulate la urmărirea penală și cercetate în instanța de

judecată, urma a fi pronunțată o sentință de condamnare.

declarat de către procuror a fost admis, sentința casată parțial și pronunțată o nouă

hotărâre, după cum urmează:

S-a dispus achitarea lui Lîsîi Bronislav de sub învinuirea în baza art. 324 alin. (1) Cod

penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

4.1. În motivarea soluției date instanța de apel a menționat că, instanța de fond corect

a ajuns la concluzia de a-l achita pe inculpatul Lîsîi Bronislav, însă motivul pe care urma

a se întemeia achitarea în cauza penală vizată, este cel prescris la art. 390 alin. (l) pct. l)

Cod de procedură penală care prevede, că sentința de achitare se adoptă dacă nu s-a

constat existența faptei infracțiunii.

În respectarea acestor prevederi procedurale și în îndeplinirea indicațiilor instanței

ierarhic superioare, instanța de apel a admis demersul părții acuzării privind reluarea

cercetării judecătorești potrivit modului stabilit pentru prima instanță, dispunând

audierea nemijlocită în ședința instanței de apel a martorului acuzării Aramă Igor,

martorului ocular al apărării Bortă Oleg, a inculpatului Lîsîi Bronislav și prezentarea

bazei probante scrise care părțile au considerat-o pertinentă, concludentă și utilă pentru

justa soluționare a cauzei.

După îndeplinirea respectivelor prevederi legale, analizând ansamblul probant în

conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, instanța de apel a

considerat, că instanța de fond dispunând achitarea lui Lîsîi Bronislav de sub învinuirea

formulată pe art. 324 alin. (1) Cod penal, a pronunțat o sentință absolut legală.

La fel, la demersul părții acuzării în instanța de apel, au fost desigilate, cercetate și

vizionate: Plicul în care se conține DVD de model ”Barges”, nr. de inventar al DAO a

CNA xxxx cu înregistrările audio și video dintre Lîsîi Bronislav și Aramă Igor

(septembrie 2014-noiembrie 2014); Plicul în care se conține caseta video de model

”Panasonic” cu nr. de inventar al DAO a CNA xxxx, cu înregistrarea percheziției biroului

de serviciu a lui Lîsîi Bronislav; Plicul în care se conțin discurile cu convorbirile telefonice

9

pentru perioada 29.09.2014 - 26.11.2014 de la postul de telefon al operatorului de

telefonie mobilă "Orange”, cu nr. xxxx, utilizat de către cet. Lîsîi Bronislav; Plicul a fost

desigilat la ședințele precedente. Discul DVD de model ”Barges”, nr. de inventar al DAO

a CNA xxxx cu înregistrările audio și video dintre Lîsîi Bronislav și Aramă Igor

(septembrie-noiembrie 2014), acest disc a fost vizionat în ședința precedentă.

Referitor la audierea martorului acuzării Aramă Igor, procurorul și-a retras demersul

referitor la audiere, dat fiind faptul că acesta a fost de negăsit.

În ședința instanței de apel la solicitarea procurorului participant la fel au fost

cercetate și probele conținute în materialelor cauzei penale, și anume: procesul-verbal de

primire a plângerii din 19.09.2014; procesul-verbal de audiere a martorului din

24.09.2014; extrasul din ordinal nr. 3 din 03.09.2014 de angajare a lui Aramă Igor la SRL

,,Imobex-Grup” în funcția de manager achiziție; procesul-verbal de interceptarea și

înregistrarea comunicărilor din 16.11.2014; procesul-verbal de interceptarea și

înregistrarea comunicărilor din 26.11.2014, cu anexe;ordonanță de pertinență din

27.11.2014; încheierea din 27.11.2014; procesul-verbal de interceptarea și înregistrarea

comunicărilor din 26.11.2014 a lui Lîsîi Bronislav, cu anexe; procesul-verbal privind

controlul transmiterii banilor din 25.11.2014; raportul de expertiză tehnică nr. xxxx din

30.09.2014 a documentelor pe materialele cauzei penale nr. xxxx cu planșa fotografică;

procesul- verbal de examinare a mijloacelor bănești din 30.09.2014; raportul de expertiză

din 16.10.2014; procesul-verbal de examinare a mijloacelor bănești din 16.10.2014;

procesul-verbal de examinare a mijloacelor bănești din 17.10.2014; actul de expertiză din

21.10.2014 cu planșa fotografică a banilor; procesul-verbal de examinare din 21.10.2014;

raportul de expertiză din 20.11.2014 cu planșă fotografică a banilor; procesul-verbal de

examinare a mijloacelor bănești din 20.11.2014; procesul-verbal de cercetare a

documentelor din 02.12.2014; documente ridicate din biroul lui Lîsîi Bronislav; cereri

privind eliberarea certificatelor fitosanitare; seturile de documente necesare pentru

eliberarea certificatelor fitosanitare, premise fitosanitare, acte de control fiscal, act de

prestare a serviciilor; procesul-verbal de cercetare a documentelor din 10.12.2014;

calcule, ordin de eliberare a numerarului; ordonanță de recunoaștere și anexare la dosar

a corpurilor delicte din 02.12.2014; ordonanță de ridicare din 09.12.2014; procesul-verbal

de ridicare a registrului de la ANSA din 10.12.14 registrului privind eliberarea

certificatelor fitosanitare; registru certificatelor fitosanitare; procesul-verbal de cercetare

a documentelor din 17.01.2015; ordonanță de recunoaștere în calitate de document ca

mijloc material de probă din 17.01.2015; procesul-verbal de cercetare a documentelor din

21.01.2015; ordonanță de recunoaștere în calitate de document ca mijloc material de

probă din 21.01.2015; procesul-verbal de cercetare a documentelor din 22.01.2015;

ordonanță de recunoaștere și anexare la dosar a corpurilor delicte din 22.01.2015;

procesul-verbal de audiere a martorului din 04.11.2014; procesul-verbal suplimentar a

10

martorului din 20.11.2014; ordonanță de ridicare din 20.11.2014; procesul-verbal de

ridicare din 10.11.2014; ordonanță de ridicare din 04.11.2014; procesul-verbal de ridicare

din 04.11.2014; procesul-verbal de cercetare a documentelor din 27.11.2014; ordin din

28.03.2013; fișa postului nr. 351; ordonanță de ridicare din 26.01.2015; ordonanță de

ridicare din 26.01.2015; cerere din 22.01.2015; ordonanță de recunoaștere în calitate de

parte civilă din 22.01.2015; explicațiile martorului Lungu Svetlana; declarațiile

martorului Bortă Oleg; expliațiile martorului Aramă Igor; declarațiile martorului Aramă

lgor.

Avocatul Tănase Constantin în ședința instanței de apel a făcut și el trimitere la unele

probe care în opinia sa demonstrează contrariul: declarațiile martorului Bortă Oleg;

informația serviciului—vamal din 23.10.2015; adeverința nr. xxxx din 22.10.2015;

explicațiile martorului Baciu Alexandru.

Astfel, reieșind din materialele cauzei penale, instanța de apel a reținut că, potrivit

sentinței Judecătoriei Edineț din 30 ianuarie 2016, inculpatul a fost achitat de sub

învinuirea de comiterea infracțiunii incriminate, pe motiv că fapta inculpatului nu

întrunește elementele consecutive ale infracțiunii. Rejudecând cauza în ordine de apel,

instanța de apel, prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 15 februarie

2017, a casat sentința, din alte motive decât cele invocate de către procuror, și a

pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

inculpatul a fost achitat de sub învinuirea de comiterea infracțiunii incriminate, pe motiv

că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Instanța de apel a constatat că, prima

instanță a apreciat corect probele și circumstanțele cauzei, și corect a dispus achitarea

inculpaților, greșind doar în partea temeiului pus la baza achitării.

În context, instanța de apel a reținut, că apelantul invocă în principal două aspecte,

primul - dezacordul său față de desființarea, în baza art. 94 alin. (l) pct. 2), 4), 8), 1321

alin. (2), 1325 alin. (l) pct. l), 3), 4), 5), 1366 alin.(l), 1329 alin. (9) Cod de procedură penală,

a unor probe esențiale și al doilea - dezacordul față de calificarea acțiunilor organului de

urmărire penală drept provocare la comiterea infracțiunii.

Cu referire la cel dintâi aspect, instanța de apel a constatat că, contrar pretențiilor

apelantului, încălcarea rigorilor procedurale, prevăzute de normele pre-citate, la

efectuarea urmăririi penale, inclusiv activitatea specială de investigație, precum și

administrarea probelor în rezultatul acestor proceduri, este indubitabilă, decizia

instanței de apel fiind una corectă, impusă atât de aceste norme, dar și de principiile

internaționale asumate de Republica Moldova prin aderarea la instrumentele privind

drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Or, în cazul acceptării unor astfel de

probe și condamnarea persoanei în baza lor, ar duce inevitabil la o nouă condamnare a

Republicii Moldova de către CtEDO.

11

Respectiv, calitatea probelor puse la baza învinuirii ține în exclusivitate de

competența organului de urmărire penală, iar cercetarea, aprecierea lor și adoptarea

ulterioară a soluțiilor este de competența instanțelor de judecată.

Cu referire la cel de-al doilea aspect, instanța de apel a menționat că,potrivit art. 94

alin. (l) pct. 11) Cod de procedură penală, în procesul penal nu pot fi admise ca probe și

prin urmare, se exclud din dosar, nu pot fi prezentate în instanța de judecată și nu pot fi

puse la baza sentinței sau a altor hotărâri judecătorești datele care au fost obținute prin

provocarea, facilitarea sau încurajarea persoanei la savârșirea infracțiunii.

În speță, instanța de apel a reținut, că la constatarea faptelor infracționale incriminate

inculpatului, implicarea organului de urmărire penală a fost decisivă, având în vedere

că acesta nu s-a limitat la asistarea și înregistrarea acțiunilor de urmărire penală, dar a

participat activ pe tot parcursul procesului, prin întreprinderea acțiunilor de provocare

la săvârșirea infracțiunii și până la realizarea acesteia. Or, din circumstanțele în care au

fost comise faptele incriminate, reținute de către organul de urmărire penală și a

prezenței active a persoanelor care au acționat conform rolurilor atribuite de către

organul de urmărire penală, cum ar fi Aramă Igor în lanțul evenimentelor comiterii

acestei infracțiuni, nu se conturează certitudinea că inculpatul ar fi săvârșit infracțiunile

incriminate fără implicarea organului de urmărire penală.

Instanța de apel a considerat că o reiterare a alegațiilor instanței de apel este inutilă,

din moment ce, fiind de acord cu ele, le însușește pe deplin, fapt ce este în deplină

concordanță cu jurisprudența și practica Curții Europene a Drepturile Omului, care în

cauza Albert vs România din 16.02.2010, a statuat în pct. 37 că art. 6§l CEDO, deși obligă

instanțele să-și motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns

detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19.04.1994, pct.61). Cu toate

acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile

esențiale supuse atenției sale.

Cu referire la argumentele apelantului privind proba cu martorul Aramă Igor

dezacordul cu alegațiile instanței, precum că i-ar fi oferit acuzatorului posibilitatea să

prezinte această probă, doar că procurorul a susținut că nu poate să asigure prezența

martorului, acesta fiind plecat peste hotare, cu alegațiile instanței precum, că la etapa

judecării cauzei în instanța de apel, procurorul a făcut referire și a pledat pentru

cercetarea acelorași declarații și probe scrise, care au servit obiectul examinării și analizei

în prima instanță, care a pronunțat o sentință de achitare a inculpatului , instanța de pael

a menționat că acestea nu sunt întemeiate, fiind reținute următoarele.

Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 15.03.2018, acuzatorul de stat a

solicitat citarea repetată a martoruluiAramă Igor, ședința de judecată fiind amânată

pentru data de 04.05.2018. Respectiva ședință a fost amânată pentru data de 15.06.2018.

12

Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 15.06.2018, procurorul

participant iarăși a solicitat amânarea examinării cauzei din motiv că nu a fost prezent

martorul Aramă Igor, ședința fiind amânată pentru data de 03.08.2018.

Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 09.11.2018, procurorului i s-a

acordat ultimul termen pentru a putea prezenta în ședință martorul Aramă Igor, fiind

anunțată întrerupere pentru data de 14.12.2018. La data de 14.12.2018 ședința de judecată

nu a avut loc, cauza fiind amânată pentru data de 25.01.2019.

Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 25.01.2019, procurorul a anunțat

imposibilitatea asigurării prezenței martorului Aramă Igor și menționând că renunță la

respectiva probă, dat fiind faptul că este imposibilă stabilirii locului aflării acestuia.

Prin urmare, s-a constatat că instanța de apel mai bine de jumătate de an i-a oferit

posibilitate procurorului să asigure prezența martorului Aramă Igor amănând sau

întrerupând ședințele de judecată.

Instanța de apel a reiterat că, în virtutea art. 51 alin. (l) și (4) Cod de procedură penală,

anume procurorul este învestit de către stat cu atribuții în vederea înaintării învinuirii și

prezentării probelor în acest sens.

Imposibilitatea acestuia de a prezenta o probă sau alta se egalează cu lipsa ei.

În speță, instanța de apel i-a acordat procurorului suficient termen pentru asigurarea

prezenței martorului, iar amânarea/întreruperea ședințelor de judecată nu puteau

continua la nesfârșit și prin urmare, astfel instanței de apel nu-i poate fi imputat faptul

că nu i-a dat posibilitate acuzării să prezinte proba cu martorul Aramă Igor.

Având în vedere cele evidențiate supra și examinând criticile apelului declarat prin

prisma materialelor cauzei și a legislației procesuale pertinente, instanța de apel a

conchis, că instanța de fond a dat apreciere corectă probelor administrate și

circumstanțelor cauzei, examinându-le conform art. 101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în

ansamblu -din punct de vedere al coroborării lor și corect a ajuns la concluzia privind

nevinovăția inculpatului. Precum și că, acuzarea nu a prezentat probe pertinente,

concludente și utile, carear proba vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii

imputate.

Astfel, instanța de apel în urma cercetării probelor solicitate nu a constatat existența

faptei infracțiunii în acțiunile inculpatului, motiv pentru care inculpatul se achită în

temeiul art. 390 alin. (l) pct. l) Cod de procedură penală.

Potrivit legislației în vigoare, vinovăția persoanei în săvârșirea faptei se consideră

dovedită numai în cazul când instanța de judecată a dat răspuns la toate chestiunile

prevăzute de art. 385 Cod de procedură penală, călăuzindu-se de principiul prezumției

nevinovăției, cercetând nemijlocit toate probele prezentate, iar îndoielile, care nu pot fi

înlăturate, fiind interpretate în favoarea inculpatului și în urma unei procedura legale.

13

Instanța de fond a ținut cont de aceste prevederi legale, precum și de principiul că

toate îndoielile apărute și care nu pot fi înlăturate, se tratează în favoarea inculpatului și

a adoptat soluția de achitare a inculpatului întemeiat.

indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală,

solicită casarea deciziei atacate, cu dispunerea rejudecării cauzei penale în aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea cererii de recurs recurentul indică următoarele motive:

- urmărirea penală a fost efectuată cu respectarea normelor procesual penale, la

finalizarea ei au fost prezente părțile, au luat cunoștință cu materialele cauzei penale,

însă nici în timpul urmăririi penale, nici în timpul luării cunoștinței cu materialele

dosarului și nici în cadrul cercetării judecătorești, nici apărărătorul nici inculpatul, n-au

contestat nici un act procesual;

- probele acumulate legal în cadrul urmăririi penale și examinate în instanța de

judecată dovedesc integral vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate;

- în ședința de judecată vinovăția lui Lîsîi Bronislav în comiterea infracțiunii

incriminate a fost dovedită prin totalitatea de probe administrate în cadrul urmăririi

penale și examinate în ședința de judecată;

- în pofida acestor argumente instanțele de judecată în mod eronat a neglijat

valoarea probantă a probelor examinate în cadrul ședinței de judecată prezentate de

către acuzare, totodată fiind dusă în eroare de declarațiile inculpatului care nu și-a

recunoscut vina și care poartă un caracter de apărare, scopul principal fiind eschivarea

de la răspunderea penală;

- în scopul argumentării sentinței de achitare instanța de judecată în mod

nejustificat a redus valoarea probantă a probelor cercetate în ședință: declarațiile

martorilor, corpurilor delicte, înregistrările audio și video a interceptărilor

comunicărilor, acțiunilor de urmărire penală, inclusiv a altor probe materiale.

Astfel, martorul Aramă Igor, cu lux de amănunte a relatat instanței de judecată

circumstanțele cazului privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (1) Cod

penal de către inculpatul Lîsîi Bronislav, a faptelor de pretindere și primire a mijloacelor

bănești de către inculpatul Lîsîi Bronislav și care colaborează cu celelalte probe pe caz,

declarații pe care instanța de judecată neîntemeiat le-a respins și le-a apreciat critic,

constatând că acesta a acționat în calitate de instigator sub acoperirea colaboratorilor

CNA pentru al determina pe inculpatul Lîsîi Bronislav de a ocoli unele proceduri legale

cu privire la eliberarea certificatelor fitosanitare și de a primi bani. Astfel, în cazul în

speță instanța a reținut o provocare la comiterea unei infracțiuni de corupție din partea

martorului provocator Aramă Igor față de inculpatul Lîsîi Bronislav.

14

La compartimentul vizat, acuzarea neagă totalmente faptul că probele acumulate și

cercetate în ședința de judecată au fost dobândite prin acțiuni de provocare;

- analizând materialele acumulate la efectuarea măsurilor speciale de investigație,

și anume procesul-verbal de interceptare a comunicărilor telefonice din 26.11.2014 a

postului de telefon 069209854 al companiei de telefonie mobilă „Orange” , utilizat de cet.

Lîsîi Bronislav; procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor și

imaginilor dintre Lîsîi Bronislav și Aramă Igor și procesul-verbal privind controlul

transmiterii banilor din 25.11.2014, în cadrul cărora Lîsîi Bronislav a acceptat și a primit

banii în sumă totală de 5400 lei, precum și declarațiile făcute de către martorul Arama

Igor, se conchide că materialul probatoriu rezultat în urma petrecerii măsurilor speciale

de investigații autorizate, nu au fost dobândite prin acțiuni de provocare. La fel,

imixtiunea ofițerilor de investigații a urmărit un scop legitim la înfăptuirea controlului

transmiterii banilor, fiind proporțională scopului legitim scontat, astfel Lîsîi Bronislav

nu a fost adus într-o stare de surescitare favorabilă la comiterea infracțiunii de către cet.

Aramă Igor;

- suspiciunea de comitere a infracțiunii prevăzute la art. 324 alin. (1) Cod penal a

apărut anterior transmiterii mijloacelor bănești inculpatului Lîsîi Bronislav, bănuiala

rezonabilă fiind fundamentată pe actul de sesizare depus de martorul Arama Igor;

- în coraport cu condiția invocată anterior, acuzarea subliniază că Aramă Igor nu au

avut calitatea de investigator sub acoperire în cadrul prezentului proces penal. În speță

mai remarcăm faptul că investigația penală l-a vizat pe Lîsîi Bronislav ca persoană care

a comis o infracțiune concretă și nu a vizat orice alt funcționar public din cadrul Direcției

raionale pentru Siguranța Alimentelor Edineț, susceptibil de a pretinde, accepta și primi

bani pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale;

- în prezentul proces penal o astfel de încălcare nu a avut loc, fapt ce reiese din

materialele cauzei penale. Astfel, rolul ofițerilor de investigații în cauză sa referit nu la

instigarea inculpatului de a comite coruperea pasivă în special de a pretinde, accepta sau

primi bani de la Arama Igor, ci la efectuarea unei măsuri speciale de investigații

prevăzute în mod legal de către normele procesual penale;

- pretinderea banilor de către inculpat a avut loc anterior implicării autorităților

oficiale ale statului în investigarea cazului dat, adică anterior pornirii procesului penal.

Apărarea a avut acces la toate materialele cauzei penale, la toate probele administrate

atît la faza de urmărire penală cît și la faza de examinare în instanța de judecată. Mai

mult apărarea a dispus de toate informațiile pertinente pentru a-și pregăti o poziție

legală.

În concluzie acuzarea consideră că dreptul la un proces echitabil nu a fost încălcat,

cu atît mai mult nu a fost încălcat principiul contradictorialității procesului penal;

15

- potrivit materialelor cauzei penale martorul, Arama Igor, nu l-a instigat pe Lîsîi

Bronislav ca ultimul să pretindă bani, și inițiativa a aparținut inculpatului, care după

cum a spus martorul Aramă Igor primar i-a scris pe o foiță că este necesară pentru fiecare

certificat fitosanitar suma de „600 lei” și ulterior i-a și comunicat faptul dat verbal „dar

foarte încet să fie auzit doar de martorul Aramă Igor”;

- inexistența unei presiuni în sensul stabilit de Curte se confirmă și prin materialele

audio-video rezultate din măsurile speciale de investigații autorizate în cadrul cauzei

penale, care indică direct că la momentul primirii banilor inculpatul nu s-a opus actului

de corupție, mai mult comportamentul acestuia în momentul primirii banilor denotă

faptul că inculpatul era predispus de a comite actul de corupție și personal a pretins

banii;

- astfel, organele de drept nu au intervenit activ în realizarea etapelor infracționale,

iar efectuarea măsurilor speciale de investigații în vederea documentării și fixării cet.

Lîsîi Bronislav nu poate fi percepută ca o provocare, or la momentul efectuării acestei

măsuri organul de urmărire penală dispunea de informații referitoare la comiterea unei

infracțiuni de către inculpat;

Circumstanțele descrise indică asupra faptului că infracțiunea comisă de Lîsîi

Bronislav nu a fost comisă sub imperiul provocării din partea martorului Aramă Igor

sau a colaboratorilor CNA și respectiv argumentele instanței de judecată privind

provocarea inculpatului Lîsîi Bronislav la comiterea infracțiunii sunt nefondate, or în

cadrul prezentului proces penal dreptul inculpatului la un proces echitabil nu a fost

încălcat;

- totodată, conform procesului-verbal de interceptare a comunicărilor și a

imaginilor între cet. Lîsîi Bronislav și cet. Aramă Igor se identifică cert faptul pretinderii

și primirii mijloacelor bănești de către Lîsîi Bronislav pentru eliberarea certificatelor

fitosanitare, fară a exista pe caz careva conversații provocătoare din partea martorului

Aramă Igor sau rugăminți din partea acestuia la primirea de către Lîsîi Bronislav a

mijloacelor bănești, fapt confirmat și prin discuțiile stenografiate la procesul-verbal și

anume petrecute la data de 16.10.2014, 21.10.2014 și 20.11.2014.

Astfel în cadrul discuțiilor din 21.10.2014 și 20.11.2014 cert se observă că, Lîsîi

Bronislav acceptă următoarele sume în mărime de 2400 lei și respectiv 1800 lei, fără

careva presiuni sau insistență din partea martorului Aramă Igor, fiind socotit inclusiv

pentru cîte mașini au fost eliberate certificate fitosanitare și care sunt sumele ce urmează

a fi transmise ca rezultat al eliberării certificatelor fitosanitare.

Mai mult ca atât în discuția din 20.11.2014 Lîsîi Bronislav î-i indică martorului

Aramă Igor de a se lămuri cu sumele pretinsă cu feciorul său Mihail, fapt care și î-1

execută Aramă Igor, care după transmiterea banilor lui Mihail, se reîntoarce în biroul lui

Lîsîi Bronislav și î-i comunică că i-a lăsat mijloacele bănești ultimului și pentru data

16

trecută și pentru data actuală pentru certificatele fitosanitare, unde nu a primit nici un

refuz din partea acestuia, Lîsîi Bronislav neopunându-se nici într-un mod actului de

corupție comis. Fapt care și denotă comiterea ultimului episod de corupere pasivă de

către Lîsîi Bronislav prin intermediul mijlocitorului, care în cazul vizat este însăși feciorul

acestuia Lîsîi Mihail;

- drept probă de vinovăție a comiterii infracțiunii de către Lîsîi Bronislav a fost

invocat de către acuzare și procesul-verbal de examinare din 20.01.2015, prin care s-a

stabilit că unele mijloace bănești indicate în procesul-verbal privind controlul

transmiterii banilor din 25.11.2014, coincid cu seriile și numerele mijloacelor bănești

ridicate de la domiciliul lui Lîsîi Bronislav în cadrul percheziției, ulterior examinate

conform procesului-verbal de examinare din 02.12.2014 și anume: bancnota ț cu valoarea

nominală de 500 lei MDL cu seria și numărul xxxx, anul emisiei 1992 și bancnota cu

valoarea nominală de 200 lei MDL cu seria și numărul xxxx, anul emisiei 2007;

- la fel, instanța de judecată la pronunțarea sentinței de achitare în ce privește

capătul de acuzare privind primirea în perioada 29.09.2014 - 20.11.2014, de către Lîsîi

Bronislav, a banilor ce nu i se cuvin, în mărime de 600 lei pentru fiecare certificat

fitosanitar eliberat întreprinderilor SRL „Zalina-Prim”, SRL „Bona-Fruct”, SRL „Gotix

Prim”, SRL „Protecția Plantelor”, SRL „Taix-Prim”, a neglijat valoarea probantă a

procesul-verbal de interceptare a comunicărilor telefonice din 26.11.2014, conform căruia

au fost interceptate și înregistrate comunicările telefonice de la postul de telefon al

companiei de telefonie mobilă „Orange”, numărul xxxx, utilizat de cet. Lîsîi Bronsilav,

prin care nu doar se confirmă primirea de către cet. Lîsîi Bronislav a J mijloacelor bănești

în mod sistematic de la SRL „Imobex-Grup”, pentru eliberarea certificatelor fitosanitare,

dar și implicarea lui Mihail Lîsîi în schema menționată de primire a banilor pentru

eliberarea certificatelor fitosanitare de la alte întreprinderi precum SRL „Zalina-Prim”,

SRL „Bona-Fruct”, SRL „Gotix Prim”, SRL „Protecția Plantelor”, SRL „Taix-Prim”. Astfel

din stenogramele discuțiilor, se observă faptul că controalele de facto a mărfii agricole

nu se efectua, certificatele fitosanitare se eliberau în lipsa preluării mostrelor de marfă,

documentele pe mărfuri se prezentau ulterior de agenții economici prin diferite surse de

expediere (poștă electronică, rutiere, personal, etc.);

- totodată, în cadrul percheziției biroului lui Lîsîi Bronislav au fost depistate diferite

înscrisuri (ciorne) care dovedesc primirea banilor de către acesta de la diferiți agenți

economici, unde sunt calcule a banilor de la diferiți agenți economici, la fel, unde la fel

sunt niște calcule a sumelor de bani;

-inclusiv vina lui Lîsîi Bronislav în comiterea episodului ce ține de primirea banilor

ce nu i se cuvin, în mărime de 600 lei pentru certificatele fitosanitare eliberate

întreprinderilor SRL „Zalina-Prim”, SRL „Bona-Fruct”, SRL „Gotix Prim”, SRL

„Protecția Plantelor”, SRL „Taix-Prim”, se confirmă prin următoarele probe: Procesul-

17

verbal privind controlul transmiterii banilor din 25.11.2014, prin care se confirmă

primirea mijloacelor bănești de către Lîsîi Bronislav de la Aramă Igor; Procesul-verbal

de examinare a discurilor CDr și DVDr din 22.01.2015, pe care sunt înregistrate

comunicările telefonice, comunicările audio și imaginile video ale întîlnirilor dintre cet.

Igor Arama și Lîsîi Bronislav, eliberarea certificatelor fitosanitare de către Lîsîi Bronislav

SRL „Imobex-Grup” contra mijloacelor bănești; Procesul-verbal de ridicare din

04.11.2014, prin care au fost ridicate de la reprezentantul SRL „Imobex-Grup”,

certificatele fitosanitare eliberate de către Lîsîi Bronislav în perioada 30.09.2014-

01.11.2014; Procesul-verbal de ridicare din 20.11.2014, prin care au fost ridicate de la

reprezentantul SRL „Imobex-Grup”, certificatele fitosanitare eliberate de Lîsîi Bronislav

la 20.11.2014; Procesul-verbal de examinare din 27.11.2014, prin care au fost examinate

certifoicatele fitosanitare eliberate SRL „Imobex-Grup” și prin cares-a constatat că Lîsîi

Bronislav, în perioada septembrie - noiembrie 2014, a eliberat certificate fitosanitare SRL

reprezentatntului „Imobex-Grup”, Igor Aramă; Procesul-verbal de ridicare din

10.12.2014, prin care a fost ridicat registrul certificatelor eliberate de către cet. Lîsîi

Bronsliav în perioada anului 2014 și prin care se confirmă că de către acesta, în perioada

septembrie - noiembrie 2014, au fost eliberate certificate fitosanitare SRL „Imobex-

Grup”; Procesul-verbal de examinare din 17.01.2015 , prin care a fost examinat registrul

privind eliberarea certificatelor fitosanitare și prin care se constată că cet. Lîsîi Bronislav,

în perioada septembrie -noiembrie 2014, a eliberat certificate fitosanitare SRL „Imobex-

Grup”; Procesul-verbal de examinare din 20.01.2015, prin cares-a stabilit că mijloacele

bănești din procesul-verbal privind controlul transmiterii banilor din 25.11.2014, coincid

cu seriile și numerele mijloacelor bănești ridicate de la domiciliul lui Lîsîi Bronislav,

examinate conform procesului-verbal de examinare din 02.12.2014; Procesul-verbal de

percheziție în biroul de serviciu al cet. Lîsîi Bronislav din 20.11.2014, prin care au fost

ridicate documente ce confirmă primirea mijloacelor bănești de Lîsîi Bronislav de la

diferiți agenți economici pentru eliberarea certificatelor fitosanitare, precum și mijloacele

bănești transmise de cet. Aramă Igor lui Lîsîi Mihail; Procesul-verbal de cercetare a

documentelor din biroul Lîsîi Bronslav din 02.12.2014, prin care au fost constatate

documente ce confirmă primirea mijloacelor bănești de către Lîsîi Bronislav de la diferiți

agenți economici pentru eliberarea certificatelor fitosanitare; Procesul-verbal de

examinare din 21.01.2015 , prin careau fost examinate informațiile priviind identificarea

abonaților companiilor de telefonie mobilă „Orange” SA și „Moldcell” SRL; Raportul de

expertiză nr. xxx din 30.09.2014, în baza căruia s-a stabilit că mijloacele bănești în sumă

de 600 lei MDL sunt autentice; Raportul de expertiză nr. xxx din 16.10.2014, în baza

căruia s-a stabilit că mijloacele bănești în sumă de 1200 lei MDL sunt autentice; Raportul

de expertiză nr. xxx din 21.10.2014, în baza căruia s-a stabilit că mijloacele bănești în

18

sumă de 2400 lei MDL sunt autentice; Raportul de expertiză nr. xxx și xxx din 20.11.2014,

în baza căruia s-a stabilit că mijloacele bănești în sumă de 600 lei MDL sunt autentice.

- astfel, reieșind din probele acumulate la urmărirea penală și cercetate în instanța

de judecată, aceasta urma a pronunța o sentință de condamnare, prin care Lîsîi Bronislav

Mihail urma să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324

alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită acestuia o pedeapsă penală conform discursului

procurorului;

- aprecierea tendențioasă a probelor de către instanță a dus la pronunțarea unei

sentințe de achitare a Lîsîi Bronislav pe art. 324 alin. (1) Cod penal. Instanța de apel a

lăsat fără apreciere faptul că inculpatul Lîsîi Bronislav a comis o infracțiune gravă din

compartimentul „infracțiuni contra bunei desfășurări a activității în sfera publică”, fiind

în funcția de șef-adjunct a subdiviziunii teritoriale în cadrul Direcției raionale pentru

Siguranța Alimentelor Edineț, fiind persoană publică și având în virtutea acestei funcții

permanent drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice,

acceptând benevol restricțiile impuse de actele normative pentru a nu fi comise acțiuni

ce pot conduce la folosirea situației de serviciu și a autorității sale în interese materiale

și personale, contrar obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția deținută, a comis

infracțiunea de corupere pasivă, denigrînd prin acțiunile sale încrederea cetățenilor

referitor la activitatea organelor de stat;

- nici instanța de fond și nici instanța de apel nu au analizat și nu au dat nici o

apreciere faptului că, la comiterea infracțiunilor de corupere pasivă, Lîsîi Bronislav, l-a

folosit și pe fiul său Lîsîi Mihail (care nu știa despre acțiunile ilegale ale tatălui său).

Astfel la 20.11.2014, Lîsîi Bronislav acționând din intenție directă, aflându-se în

biroul de serviciu din cadrul direcției indicate, a primit de la Aramă Igor setul de

documente pentru eliberarea a două certificate fitosanitare, unde Lîsîi Bronislav, i-a

indicat acestuia ca suma de bani necesară să o transmită fiului Lîsîi Mihail după ce vor

ieși din birou, moment în care fără a fi efectuat controlul necesar, a eliberat certificatele

sanitare cu nr. xxxx și nr. xxxx din 20.11.2012.

Ulterior, Arama Igor a ieșit din biroul menționat și în coridorul sediului Direcției

raionale pentru Siguranța Alimentelor Edineț, a transmis lui Lîsîi Mihail (care este fiul

inculpatului) suma de 1800 lei pentru a fi transmisă tatălui său, dintre care 1200 lei fiind

transmiși pentru eliberarea a două certificate fitosanitare din 20.11.2014, iar suma de 600

lei pentru certificatul fitosanitar eliberat la 01.11.2014.

La 23.11.2014 Lîsîi Mihail a fost pus sub învinuire conform prevederilor art. 42 alin.

(5), art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal.

Ulterior, după efectuarea acțiunilor de urmărire penală, și a altor acțiuni procesuale

în cadrul cauzei penale, la 31.01.2015 Lîsîi Mihail a fost scos de sub urmărire penală,

deoarece n-a fost stabilită complicitatea lui la comiterea acțiunilor de corupere pasivă pe

19

acest episod, însă urmărirea penală n-a fost încetetă sau clasată în privința lui Lîsîi

Bronislav.

Această ordonanță din 31.01.2015 n-a fost contestată nici de Lîsîi Mihail, nici de

invinuitul (la acel timp) Lîsîi Bronislav.

Nu putem fi de acord cu catalogarea de către instanța de fond și instanța de apel a

martorului Aramă Igor, ca provocator la comiterea acțiunilor de corupere pasivă comisă

de Lîsîi Bronislav.

Astfel, din declarațiile lui Igor Aramă reiese că de fiecare dată când a fost să

primească și să perfecteze certificate fitosanitare, acestea au fost perfectate în prezențalui

Lîsîi Brosnilav, care personal îi le transmitea acestuia.

La fel a fost și în situațiile din 30.09.2014, 16.10.2014, 21.10.2014, când i-a transmis

mijloace bănești pentru perfectarea certificatelor fitosanitare, acestea fiind transmise lui

Lîsîi Brosnilav, doar la 20.11.2014 după ce Lîsîi Brosnilav i-a eliberat certificatele

fitosanitare, i-a indicat ca banii săi transmită lui Mihail Lîsîi, ultimul formal i-a transmis

acestuia mijloacele bănești, totodată toate discuțiile purtate referitor la perfectarea și

eliberarea certificatelor fitosanitare au fost duse cu Lîsîi Bronislav.

Lîsîi Bronislav urma să respecte procedura de eliberare a certificatelor fitosanitare

fiind reglementată de Legea nr. 228 din 23.09.2010 și Standartului internațional pentru

măsuri fitosanitare nr. 12.

referință privitor la opinia sa asupra recursului procurorului a depus avocatul Tănase C.

în numele inculpatului, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind

vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

concluzionează că acesta este în măsură să desființeze hotărârea recurată și întemeiază

dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, din

următoarele considerente:

Prevederile art. 414 Cod de procedură penală stipulează că instanța de apel,

judecând apelul, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel,

ele constituind fondul apelului și acestea trebuie examinate printr-o analiză obiectivă,

completă și sub toate aspectele de fapt și de drept, fiind confruntate cu întreg materialul

probator al cauzei. Or, declanșând o continuare a judecării cauzei în fond, apelul este o

cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat, produce un efect

devolutiv complet, în sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept,

în privința persoanelor ce a fost declarat.

Chestiunile de fapt pe care le poate soluționa instanța de apel sânt: dacă fapta

reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu; dacă fapta a fost comisă de către

inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă; în ce constă participația, contribuția

20

materială a fiecărui participant; dacă există circumstanțe atenuante și agravante; dacă

probele au fost corect apreciate; dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima

instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu prevederile

art. 101 Cod de procedură penală.

Chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel sânt: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal

ori civil au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele

invocate.

Relevant este de specificat în acest context și că, hotărârea instanței de apel, potrivit

art. 417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, și temeiurile de fapt

și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și

motivele adoptării soluției date.

Deci, instanța de apel fiind investită cu o situație de fapt, ca urmare a efectuării

cercetării judecătorești, urmează să expună în hotărârea adoptată la situația de fapt

reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze niște concluzii temeinice, cu

suport probator, privitor la vinovăție sau nevinovăție, încadrarea juridică a faptei

săvârșite sau temeiul achitării, prevăzut de normele procesual penale.

În speță, din conținutul recursului deferit judecății se constată că titularul acestuia,

întemeindu-și cererea pe temeiul de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, critică decizia instanței de apel în partea dispunerii achitării lui Lîsîi

Bronislav în baza art. 324 alin. (1) Cod penal.

Colegiul penal lărgit lecturând hotărârile instanțelor de fond constată că, atât prima

instanță, cât și instanța de apel la descrierea faptei conform rechizitoriului omit să se

expună asupra unui capăt de acuzare, și anume:

La fel, potrivit învinuirii aduse lui Lîsîi Bronislav, Ultimul, în perioada 29.09.2014 -

20.11.2014, ar fi eliberat certificate fitosanitare întreprinderilor SRL „Zalina-Prim”, SRL

„Bona-Frucf, SRL „Gotix Prim”, SRL „Protecția Plantelor”, SRL ,Taix-Prim”, pentru care ar

primit personal bani ce nu i se cuvin, în mărime de 600 lei pentru fiecare certificat, în vederea

îndeplinirii atribuțiilor de serviciu.”

În acest context, Colegiul penal lărgit reține că, una din condițiile adoptării unei

sentințe legale este corespunderea părții descriptive a ei cu circumstanțele constatate în

ședința de judecată. La întocmirea sentinței de achitare, instanța trebuie să îndeplinească

cerințele art. 394 alin. (3) Cod de procedură penală, potrivit cărora partea descriptă a

sentinței de achitare trebuie să cuprindă învinuirea pe baza căreia cauza în privința

învinuitului a fost trimisă în judecată, descrierea circumstanțelor cauzei constatate de

instanța de judecată și enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului, cu indicarea

motivelor pentru care instanța respinge probele aduse în sprijinul acuzării. Nu se admite

21

întroducerea în sentința de achitare a unor formulări ce ar pune la îndoială nevinovăția

celui achitat.

În continuare, Colegiul constată că, procurorul atacând cu apel sentința, printr-un

demers a solicitat reluarea cercetării judecătorești potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, cu dispunerea audierii în ședința instanței de apel a martorului acuzării Aramă

Igor, a martorului ocular al apărării Bortă Oleg, a inculpatului Lîsîi Brobilav și

prezentarea bazei probante scrise care părțile au considerat-o pertinentă, concludentă și

utilă pemtru justa soluționare a cauzei.

Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 25 ianuarie 2019 (f.d. 55, vol.

X), partea acuzării a indicat că ,,Eu am dispus aducerea silită a martorului Aramă Igor, este

și raportul ofițerului de sector Ivan Gurduz, care a pus spre executare de pe adresa xxxx, ap. xx,

mun. Xxxxx, precum că în urma controlului cu deplasarea pe adresa sus indicată s-a stabilit că

în ap. xx din această stradă locuiesc soții Siucoi Sergiu și Ciucoi Irina. Acețtia au comunicat că

sunt proprietarii apartamentului menționat din 2003. La fel au comunicat că Aramă Igor nu

locuiește pe adresa indicată aproximativ din anul 1998, careva date de contact sau locul aflării

ultimului nu cunosc și nu a fost posibilă executarea aducerii silite. Deasemnea de pe adresa Xxxx,

este raportul și procesul-verbal privind actele de constatare unde a fost audiată martorul

Cliucunova Clava de pe str. Xxxxx, mun. Xxxxx și a indicat că locuiește pe adresa indicată, este

proprietara casei, care a comunicat că Aramă Igor nu locuiește aici și nici nu a locuit pe adresa

indicată și nici nu cunoaște locul aflării acestuia și roagă să nu mai fie deranjată pe cazul dat.

Astfel, nu a fost posibilă executarea aducerii silite. Având în vedere că nu a posibil locul

aflării lui Aramă Igor, renunță la audierea acestuia în instanța de apel.”

În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel indică că ,,Referitor la audierea

martorului acuzării Aramă Igor, procurorul și-a retras demersul referitor la audiere, dat

fiind faptul că acesta a fost de negăsit.” (f.d. 110, vol. X), ca ulterior să menționeze că

,,Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 25.01.2019, procurorul a anunțat

imposibilitatea asigurării prezenței martorului Aramă Igor și menționând că renunță la

respectiva probă, dat fiind faptul că este imposibilă stabilirea locului aflării acestuia.”

(f.d. 117, vol. X).

În urma celor menționate, Colegiul constată că, concluziile instanței de apel precum

că partea acuzării a renunțat la respectiva probă (declarațiile martorului Aramă Igor),

sunt neîntemeiate, or conform celor menționate supra, partea acuzării a renunțat la

audierea martorului Aramă Igor în instanța de apel, din motiv că nu a fost posibil locul

aflării lui, ci nu a renunțat la declarațiile acestuia, ca probă.

Mai mult ca atât, martorul Aramă Igor fiind audiat în prima instanță, declarațiile

acestuia urmau a fi examinate de către instanța de apel în conformitate cu prevederile

art. 101 Cod de procedură penală, și să se expună asupra admisibilității sau

inadmisibilității acestora. Verificarea probelor este o activitate a instanței privind

22

constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le

conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor strânse,

coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a probelor. Verificarea

probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de Codul

de procedură penală și se efectuează la toate fazele procesului penal. Sunt supuse

verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au fost obținute. Probele

se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de prezentul cod, cât și

printr-o analiză logică a conținutului probei, a coroborării lor.

Un alt aspect important de menționat este faptul că, instanța de apel în dispozitivul

deciziei indică că ,, Apelul procurorului în Serviciul Nord al Procuraturii Anticorupție

Dumbravan Marcel declarat împotriva sentinței judecătoriei Edinet din 30.01.2015 se admite

din alte motive decât cele invocate, dipunând casarea parțială a respectivei sentinței și

pronunțarea unei noi hotătîri după cum urmează:

Lîsîi Bronislav Mihail de sub învinuirea formulată pe art.324 alin.(1) CP se achită din

motiv că nu s-a constat existența faptei infracțiunii.

Acțiunea civilă înaintată de Centrul Național Anticorupție se respinge.

În rest se mențin dispozițiile sentinței instanței de fond.”

Sub acest aspect, Colegiul reține că, instanța de apel dispunând ,,casarea parțială a

sentinței”, nu este clar în care parte a fost casată sentința, or atât prima instanță, cât și

instanța de apel au pronunțat o sentință de achitare.

În consecință, instanța de apel a pronunțat o hotărâre cu o motivare contradictorie

și contrară prevederilor art. 6 al Convenției europene a drepturilor omului.

În acest sens, Colegiul penal lărgit face referire la jurisprudența CtEDO prin care

Curtea de la Strasbourg a indicat că ,,Judecătorii trebuie să indice cu suficientă claritate

motivele pe care-și întemeiază deciziile, căci numai astfel, de exemplu, un acuzat poate

exercita căile de atac prevăzute de legislația națională” cauza Hadjianastassiou vs

Grecia, 16 decembrie 1992.

Situația descrisă mai sus, nu poate fi corectată în instanța de recurs, deoarece

instanța de apel nu a soluționat fondul cauzei. Eroarea comisă nu oferă posibilitatea

instanței de recurs de a concluziona asupra corectitudinii aprecierii probelor și

încadrării juridice a acțiunilor inculpatului de către instanță, or conform art. 419 Cod de

procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit

regulilor pentru examinarea cauzelor în primă instanță.

În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit constatând temeiul prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, consideră că decizia instanței de apel urmează

a fi casată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și, ținând

23

cont de motivele expuse în recursul ordinar și constatările din prezenta decizie, să se

pronunțe argumentat și în strictă conformitate cu prevederile legii penale și procesual-

penale asupra tuturor circumstanțelor de fapt și de drept ale cauzei, să se expună

motivat asupra tuturor argumentelor invocate de procuror în apel, să se pronunțe

asupra corespunderii sentinței cu rigorile legale privind conținutul acesteia, să aprecieze

separat și ulterior în coroborare, în strictă conformitate cu prevederile legale, fiecare

probă administrată la dosar, să judece cauza în limitele învinuirii formulate și, în cazul

constatării vinovăției inculpatului, să se expună argumentat asupra încadrării juridice a

acțiunilor acestuia, să înlăture omisiunile admise și reflectate în prezenta decizie și, în

ansamblu, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile

art. 417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit,

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Pasat Liliana, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 11 decembrie 2019, în cauza penală, în privința lui Lîsîi Bronislav Xxxxx, și

dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Pronunțarea integrală la 03 septembrie 2020.

Președinte: Diaconu Iurie

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

Craiu Nicolae

Pitic Mariana

24

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2023-08-21
0,96
1ra-971/2022 — art. 324 alin.1 CP
Dosarul nr.1ra-971/2022 1-15046608-01-1ra-05072022 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 04 iulie 2023 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Țurcan Anatolie, Jude
CSJ 2020-06-26
0,95
1ra-905/2020 — art. 324 alin. 3 lit. a CP
Dosarul nr. 1ra-905/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 19 mai 2020 mun. Chişinău Colegiul Penal lărgit în componenţa: preşedinte Iurie Diaconu judecători Liliana Catan Ion Guzun Victor Burduh Nicolae Craiu a ju
CSJ 2020-03-19
0,95
1ra-438/2020 — art. 186 al. 2 lit. d CP
Dosarul nr. 1ra-438/2020 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 19 februarie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Diaconu Iurie, Judecători – Guzun Ion şi Catan Liliana, a examinat admisibilitatea în principi
CSJ 2019-05-31
0,95
1ra-527/2019 — art. 171 alin. 3 lit. a, b CP
Dosarul nr.1ra-527/2019 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 16 aprilie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte: Țurcan Anatolie, Judecători: Cobzac Elena, Boico Victor, Ghervas M
CSJ 2020-03-03
0,94
1ra-390/2020 — art. 352-1 al. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-390/2020 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 03 martie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Victor Burduh, Nic
Sursă