1ra-2174/2021 — art. 145 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 27 noiembrie 2020, cauza fiind examinată conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, Saltîcov Alexei a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 7 ani, cu executare în penitenciar de tip închis. S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de către succesorul victimei Repeșciuc Oleg și s-a încasat din contul inculpatului în beneficiul lui Repeșciuc Oleg suma de 200.000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune. În rest, acțiunea civilă privind repararea prejudiciului moral s-a respins ca neîntemeiată. S-a admis cererea procurorului cu privire la încasarea de la inculpat în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare pentru efectuarea: expertizei judiciare nr. 202035A0358 din 22 iulie 2019 (f.d.72-75) în sumă de 1078 lei; raportului de expertiză judiciară nr. 20200500247 din 23 iulie 2020 (f.d.49-53) în suma de 19.740 lei; raportului de expertiză judiciară nr. 202003C1606 din 29 iulie 2020 în sumă de 6526 lei (f.d.29-32).

Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, Saltîcov Alexei pe 06 iulie 2020, aproximativ la ora 23:40, aflându-se în fața scării blocului locativ amplasat pe XXXXX, în rezultatul unui conflict apărut, acționând prin intenție 1 directă privind săvârșirea unui omor, i-a aplicat lui Repesciuc Dmitri câteva lovituri cu cuțitul în regiunea gâtului, capului și abdomenului, provocând, conform raportului de expertiză medico-legală nr: 202003C1606 din 29 iulie 2020, moartea lui Repeșciuc Dmitri care a survenit cu cca. 10-15 ore până a fi efectuată necropsia, din cauza unei hemoragii externe, ca rezultat al cauzării plăgilor înțepat-tăiate în regiunea gâtului, care au lezat vasele magistrale. La examinarea medico-legală a cadavrului s-au depistat: Plăgi înțepat-tăiate (penetrante) în regiunea gâtului, (2) lezarea țesuturilor moi și a vaselor magistrale (vena jugulară și artera carotidă din dreapta), lezarea cartilajului tiroid din stânga cu hemoragii roș-închise în țesuturile moi adiacente, care au fost produse intravital, cu circa 0-30 minute până la deces (conform datelor histologice), prin acțiunea traumatică a unui obiect înțepător-tăietor. Aceste leziuni aveau o legătura cauzală directă cu survenirea decesului și conform criteriului pericolului pentru viața, se calificau ca vătămare corporală gravă, în rezultatul cărora victima a decedat.

Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare, a fost atacată cu apel de către procuror, avocatul Roman Medeleanu în numele inculpatului și de inculpat. 3.1 Procurorul a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței pe motivul blândeții pedepsei, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul să fie condamnat în temeiul art. 145 alin. (1) Cod penal la pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 10 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, în rest de menținut sentința fără modificări. În motivarea apelului procurorul a invocat că inculpatul la stabilirea pedepsei a beneficiat de prevederile art. 3641 alin. (1) Cod de procedură penală, de aceea aplicarea pedepsei minime nu constituia o individualizare corespunzătoare, deoarece fapta lui cu mult depășește limitele aplicării unei pedepse de 7 ani închisoare. Mai mult, în ședința de judecată succesorul victimei a invocat prezența pretențiilor și faptul că nu l-au iertat pe inculpat, astfel încât pedeapsa aplicată victimizează în mod exponențial succesorul victimei, le încalcă acestora dreptul la un proces echitabil și compromite scopul general al pedepsei prevăzut la art. 61 alin. (2) Cod penal de restabilire a echității sociale, cât și prevenire a săvârșirii infracțiunilor atât din partea condamnatului, cât și din partea altor persoane. 3.2 Avocatul Roman Medeleanu în numele inculpatului în apel a solicitat casarea parțială a sentinței în partea stabilirii pedepsei, încasării cheltuielilor de judecată și admiterii parțiale a acțiunii civile, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 6 ani și 8 luni, cu executare în penitenciar de tip închis, cu respingerea cererii procurorului de încasare de la Saltîcov Alexei în folosul statului a sumei cheltuielilor de judecată și admitere parțială a cerinței privind încasarea prejudiciului material cu un volum mai mic. În motivarea cererii de apel avocatul a invocat că, pedeapsa stabilită este una prea aspră în raport cu circumstanțele cauzei, urmând a fi redusă la 6 ani și 8 luni închisoare. Instanța nu a luat în considerare faptul că inculpatul a recunoscut integral vinovăția în comiterea infracțiunii, căința sinceră, intenția inculpatului de a recupera prejudiciul 2 moral succesorului victimei, ultimul însă refuzând de a primi careva mijloace bănești cu titlu de prejudiciu moral. De asemenea nu s-au luat în considerație și alte circumstanțe precum ar fi că inculpatul este angajat în câmpul muncii, este căsătorit, fără persoane la întreținere, la evidența medicului psihiatru și narcolog nu s-a aflat, este caracterizat pozitiv, a recunoscut integral vinovăția în comiterea infracțiunii imputate, cauza fiind examinată în baza art. 3641 Cod de procedură penală și a recuperat prejudiciul material părții vătămate. Cu referire la încasarea în contul statului a cheltuielilor judiciare, apelantul o considera neîntemeiată. Trecerea cheltuielilor judiciare în procesul penal în contul statului își are temeiul în necesitatea desfășurării procesului penal din oficiu, pentru ca nici un infractor să nu rămână nepedepsit. Or, într-o situație contrară, acest principiu nu-și mai are valoare. Cu referire la încasarea de la Saltîcov Alexei în folosul succesorului victimei a sumei de 200.000 lei cu titlu de prejudiciu moral apelantul o aprecia parțial neîntemeiată, considerând că de către succesorul victimei Repeșciuc Oleg nu au fost prezentate probe în susținerea acțiunii civile și întru argumentarea solicitării volumului prejudiciului moral. Astfel, instanța de judecată la aprecierea cuantumului prejudiciului moral neîntemeiat a stabilit suma de 200.000 lei, ceea ce în opinia apărării este unul destul de mare. 3.3 Nefiind de acord cu sentința în cauză, a declarat apel și inculpatul prin care solicita de a-i stabili termenul de pedeapsă de 6 ani și 8 luni, de a micșora suma prejudiciului moral și de a-l elibera de plata cheltuielilor judiciare. În motivarea apelului s-a invocat că de către succesorul părții vătămate Repeșciuc Oleg nu au fost prezentate careva acte confirmative care să demonstreze cuantumul prejudiciului moral solicitat de către acesta. Menționa că are o stare materială precară, dânsul nefiind angajat în câmpul muncii, nu beneficia nici de pensie și nu are nici rude.

Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 14 septembrie 2021, apelul procurorului a fost respins ca nefondat. S-a admis parțial apelul avocatului Roman Medeleanu în numele inculpatului și cel al inculpatului, s-a casat sentința, în partea reducerii pedepsei în baza art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală și s-a pronunțat în această parte o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță. În temeiul articolului 385 alin. (5) Cod de procedură penală, s-a redus pedeapsa stabilită lui Saltîcov Alexei pentru deținerea în condiții inumane în Penitenciarul nr. 13 în calitate de prevenit pentru perioada 10.07.2020- 27.11. 2020 cu 140 zile. S-a inclus în termenul executării pedepsei perioada aflării în stare de arest din momentul reținerii 06. 07. 2020– 14.09.2021. S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței.

În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și de drept, vinovăția inculpatului care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, apreciind fapta săvârșită de acesta, încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat. Cercetarea judecătorească 3 s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale privind administrarea probelor. Instanța de fond a dat o apreciere corectă probelor și circumstanțelor cauzei penale, examinând probele administrate din punct de vedere al utilității și veridicității lor, sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv, călăuzindu-se de Lege, încadrând just acțiunile inculpatului în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, după indicii calificativi – „omorul unei persoane”. În ce privește apelurile declarate de către inculpat și avocatul Roman Medeleanu, instanța de apel a constatat că concluziile primei instanțe cu privire la stabilirea pedepsei, corespund circumstanțelor cauzei și persoanei inculpatului dar mărimea pedepsei poate fi ameliorată prin stabilirea unui termen mai redus de detenție. La stabilirea pedepsei instanța de fond justificat a luat în considerație personalitatea inculpatului, astfel constatând că infracțiunea imputată lui Saltîcov Alexei este una deosebit de gravă care se pedepsește cu închisoare de la 10 la 15 ani, însă acesta beneficiază, conform art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, de reducerea cu 1/3 a limitelor de pedeapsă prevăzute de Lege, astfel i s-a stabilit lui Saltîcov Alexei pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani cu executare în penitenciar de tip închis. Inculpatul a solicitat și constatarea condițiilor de detenție, degradante și inumane în Penitenciarul nr. 13 Chișinău, cu solicitarea de a fi redus din termenul pedepsei, în temeiul art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală. Instanța de apel a conchis că această cerință a apelantului este fondată și urmează a fi admisă. Prin urmare, potrivit informației Penitenciarului nr. 13 Chișinău din 18.08.2021 nr. 7/S-2494/21 Saltîcov Alexei a fost deținut în calitate de prevenit în Penitenciarul nr. 13 Chișinău, în perioada 10.07.2020– 27.11.2020. Astfel, instanța de apel a considerat că dificultățile cu care s-a confruntat condamnatul pe parcursul detenției sale în perioada 10.07.2020– 27.11.2020, au depășit nivelul inevitabil de suferință inerent detenției și au atins pragul de severitate contrar articolului 3 din Convenție, aceste condiții fiind suficiente pentru constatarea încălcărilor admise în penitenciarul vizat și potrivit art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, s-a dispus reducerea pedepsei lui Saltîcov Alexei cu 140 zile, cu includerea în termenul executării pedepsei perioada aflării în stare de arest din momentul reținerii 06.07.2020- 14.09. 2021. Cu referire la încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor de judecată suportate pentru efectuarea expertizelor, s-a indicat că instanța de fond justificat a considerat că solicitarea procurorului este fondată, deoarece materialele cauzei confirmă faptul că în speță au fost înregistrate cheltuieli judiciare în legătură cu efectuarea expertizelor judiciare, pentru emiterea concluziilor cărora au fost alocate sumele respective. Privitor la argumentele precum că instanța de fond nejustificat a dispus admiterea parțială a acțiunii civile înaintate de către succesorul legal al părții vătămate Repeșciuc Oleg și a dispus încasarea în beneficiul acestuia a sumei de 200.000 lei cu titlu de prejudiciu moral, au fost respinse de instanța de apel. În argumentarea s-a indicat că instanța de fond corect a constatat că cuantumul prejudiciului moral solicitat nu este 4 destul de probat, dispunând acordarea cu titlu de prejudiciu moral succesorului victimei suma de 200.000 lei, ce constituie o sumă echivalentă în raport cu cele comise, or fapta ilicită a inculpatului a produs în mod direct succesorului victimei Repeșciuc Oleg un prejudiciu moral, fiind motivat prin starea de anxietate, iritare, depresie, furie, precum și pierderea speranței în viață, provocate de decesul fiului, și care urmează a fi puse nemijlocit pe seama inculpatului.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, inculpatul a atacat-o cu recurs ordinar, fără a invoca prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei, reducerea pedepsei în baza art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, micșorarea prejudiciului moral până la 100.000 lei și încasarea cheltuielilor judiciare din contul statului. Prin urmare să i se stabilească pedeapsa cu închisoare pe termen de 6 ani și 8 luni. În motivare recurentul a indicat că, nu este de acord cu soluția contestată și nu are posibilitatea de a achita prejudiciul moral și cheltuielile de judecată.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului inculpatului, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. Însă, în recursul respectiv, în pofida prevederilor legale enunțate, nu este indicat niciun temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind omisă totalmente specificarea unor concrete erori de drept și argumentarea ilegalității hotărârilor contestate în acest sens. Circumstanțele enunțate denotă că recursul nominalizat nu întrunește condițiile de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al inculpatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica, și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent. Ori, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Având în vedere cele consemnate supra, Colegiul Penal statuează asupra soluției de inadmisibilitate a recursului ordinar declarat de inculpatul Saltîcov Alexei, deoarece acesta nu întrunește condițiile legale de conținut. 5

În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul Penal d e c i d e : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Saltîcov Alexei, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 14 septembrie 2021 în cauza penală privindu-l pe SALTÎCOV Alexei XXXXX, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut prevăzute în art. 429 și 430 Cod de procedură penală. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 17 februarie 2021. Președinte Iurie DIACONU Judecători Liliana CATAN Ion GUZUN 6