1ra1067/2021 — art. 190 alin. 5 CP

Dosarul nr. 1ra-1067/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

28 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Iurie DIACONU

judecători Liliana CATAN

Victor BOICO

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de avocatul

Miroslav Cauș în numele inculpatului, prin care se solicită casarea sentinței

Judecătoriei Bălți, sediul Central din 13 noiembrie 2018 și deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Bălți din 27 martie 2019, în cauza penală privindu-l pe

STARCIUC Mihail XXXXX, născut la

XXXXX, originar și locuitor al XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 22.01.2016– 13.11.2018;

Instanța de apel: 06.12.2018 – 27.03.2019;

Instanța de recurs: 03.03.2021 – 28.04.2021.

c o n s t a t ă:

Starciuc Mihail a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

190 alin. (5) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu închisoare pe termen de 9 ani,

cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții

legate de gestionarea mijloacelor bănești pe un termen de 3 ani.

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Guțu

Clementina și s-a dispus încasarea de la Starciuc Mihail a prejudiciului material în

mărime de 316.535 lei, cheltuielile de asistență juridică în mărime de 1500 lei și

prejudiciul moral în mărime de 10.000 lei.

În rest cerințele părții vătămate Guțu Clementina privind încasarea de la Starciuc

Mihail a prejudiciului moral s-au respins ca fiind neîntemeiate.

Mihail la data de 07.08.2015, acționând cu intenția îndreptată spre dobândirea ilicită

a bunurilor altei persoane, prin inducerea în eroare a lui Guțu Clementina, cu care era

în relații de prietenie și care este o fire credibilă, prin prezentarea ca adevărată a unei

fapte mincinoase în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului precum că

1

v-a lua pentru Guțu Clementina un împrumut de bani în sumă de 1500 euro, în schimb

a determinat-o pe ultima de a-i elibera pe numele său o procură pe apartamentul ce-i

aparținea numitei Guțu Clementina cu drept de proprietate, care este amplasat pe

XXXXX, ca ulterior Starciuc Mihail să poată primi împrumutul sus menționat și

promis lui Guțu Clementina, cu gajarea apartamentului nominalizat.

Ulterior, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase în privința naturii,

calităților substanțiale ale obiectului, folosind procura eliberată de Guțu Clementina,

Starciuc Mihail prin comportamentul său viclean și dolosiv a gajat apartamentul

nominalizat la Organizația de Microfinanțare „Cerere Credit”, care este amplasată în

XXXXX, și a primit un împrumut în loc de suma convenită de 1500 de euro sumă de

10.000 euro, care conform cursului valutar al BNM constituia suma de 209.979,00

lei, pe care nu le-a restituit părții vătămate Guțu Clementina.

În scopul achitării împrumutului dobândit de către Starciuc Mihail, Organizației

de Microfinanțare „Cere Credit”, pentru a nu pierde dreptul de proprietate asupra

apartamentului în cauză, i-a fost achitată suma de 14.500 euro, echivalent a

304,469,55 lei. Astfel, părții vătămate Guțu Clementina i-a fost cauzat un prejudiciu

în proporții deosebit de mari.

către avocatul Florea Iuri în numele inculpatului, care a solicitat casarea sentinței, cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care Starciuc Mihail să fie achitat.

Avocatul a indicat că, instanța de fond nu a motivat în sentința vis-a-vis de

calificativul de înșelăciune în acțiunile lui Starciuc Mihail față de Guțu Clemantina și

nu a reținut argumentele apărării în sensul combaterii acestui calificativ al infracțiunii

imputate lui Starciuc Mihail în situația în care însăși Guțu Clemantina l-a rugat să ia

un împrumut, mergând împreună atât la notar cât și la Organizația dc Microfinanțare

“Cerere Credit” unde a depus o declarație în lipsa lui Starciuc.

De asemenea, instanța nu s-a expus asupra declarațiilor martorului Timofei Igor

care a declarat că personal de câteva ori a transmis bani lui Gutu Clemantina din partea

lui Starciuc Mihail.

Apelantul a considerat că instanța de fond a analizat unilateral cumulul de probe

și eronat a adoptat o sentință de condamnare a inculpatului în comiterea infracțiunii

prevăzute la art.190 alin. (5) Cod Penal.

avocatului Florea Iuri în interesele inculpatului a fost respins ca nefondat, cu

menținerea sentinței fără modificări.

fond a verificat complet sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei

și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,

concludentei, utilității și veridicității lor, corect ajungând la concluzia privind

vinovăția inculpatului care s-a confirmat prin probele acumulate pe dosar, cercetate

2

în instanța de fond și de apel, acțiunile inculpatului fiind corect calificate de către

instanța de fond conform art. 190 alin. (5) Cod penal.

Argumentele invocate în apel referitor la faptul că instanța nu s-a expus asupra

declarațiilor martorului Timofei Igor care a menționat că personal de câteva ori a

transmis bani lui Guțu Clemantina din partea lui Starciuc Mihail și acțiunile acestuia

nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii incriminate precum și faptul că

între inculpat și partea vătămată existau relații litigioase de natură juridică civilă, au

fost apreciate de instanța de apel ca declarative și lipsite de careva temei,

considerîndu-le ca fiind un mijloc de apărare.

Instanța de apel a constatat că instanța de fond a stabilit cert vina inculpatului în

faptele incriminate rezultând din ansamblul probelor prezentate în instanță, inclusiv

plângerea depusă de către Guțu Clemantina în adresa IP Bălți(Vol.I, f.d.5); plângerea

depusă de către Guțu Clemantina în adresa Procuraturii (Vol.I, f.d.10); Certificatul

eliberat de Î.S.,,Cadastru” (Vol.I,f.d.12); Raportul de evaluare nr.1339 (Vol.I,f.d.13-

14); Procura eliberată de notarul Agachi Aliona (Vol.I, f.d.15-16); contractul de

ipotecă (Vol.I,f.d.19-27); ordonanță de ridicare (Vol.I,f.d.57); procesul-verbal de

ridicare (Vol.I, f.d.58-61); copia convorbirii pe rețeaua telefonică (Vol.I, f.d.62-63);

recalcularea la data de 09.12.2015 pe numele lui Starciuc Mihail (Vol.I, f.d.64);

ordonanță de recunoaștere și de anexarea a corpurilor delicte (Vol.I,f.d.65); ordonanță

de recunoaștere în calitate de parte civilă (Vol.I, f.d.66); ordonanță de ridicare (Vol.I,

f.d.68); procesul-verbal de ridicare (Vol.I, f.d.69); Certificatul eliberat de Auto

Lombard (Vol.I, f.d.70); Cazierul contravențional în privința lui Starciuc Mihail

(Vol.I, f.d.75-76); Caracteristică eliberată de secratarul Primăriei s. Borosenii Noi, în

privința lui Starciuc Mihail (Vol.I, f.d.79); declarațiile părții vătămate Guțu

Clemantina (Vol.I, f.d.139-146); acțiunea civilă înaintată de Guțu Clemantina (Vol.I,

f.d.149-150); certificatul eliberat de Auto Lombard (Vol.I, f.d.151-155); declarațiile

martorului Guțu Iulian (Vol.I, f.d.158-160); declarațiile martorului Ghilețchi Roman

(Vol.I, f.d.161-166), probe care incontestabil au demonstrat vinovăția inculpatului și

care au fost prezentate de partea acuzării în cadrul ședinței instanței de apel în

respingerea argumentelor din apelul avocatului și al inculpatului.

numele inculpatului a atacat-o cu recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin.

(1) pct. 8, 12 Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei și dispunerea

rejudecării în instanța de apel în alt complet de judecată.

În motivare recurentul solicită repunerea în termenul de recurs, emis pe motiv că

inculpatul se află peste hotare din 13.09.2017 până în prezent, fapt ce dovedește că

ultimul nu a luat cunoștințe cu decizia instanței de apel, și că apărătorul inculpatului

nu a fost prezent la pronunțarea deciziei instanței de apel.

Recurentul menționează că, inculpatul a aflat în luna decembrie 2020 de la

organul de executare despre existența sentinței definitive de condamnare, după care a

3

angajat un alt avocat prin care a luat cunoștință cu deciziile instanței de fond și de

apel.

Recurentul este de părere că probele prezentate nu confirmă întrunirea

elementelor infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal. Instanța a soluționat

eronat acțiunea civilă neținând cont de recipisa părții vătămate, care confirmă datoria

față de inculpat.

Din declarațiile inculpatului, dosarul penal a fost instrumentat de colegii fratelui

părții vătămate care activează în organele de poliție, iar procurorul care a gestionat

dosarul penal este verișorul părții vătămate.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului,

menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind declarat peste termen.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează

că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este declarat peste

termen.

Din actele cauzei se constată că avocatul Miroslav Cauș, la 15.02.2021, a

transmis recursul ordinar, aceasta fiind recepționat cu numărul de intrare 734 din

15.02.2021.

Una din cerințele obligatorii la depunerea recursului se referă la respectarea

termenului de declarare a acestuia de către titularii cererii respective. În corespundere

cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de declarare a recursului

este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei instanței de apel. Ca atare, termenul

de recurs are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul

de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se

consideră ca tardiv, deoarece legea procesual-penală nu prevede posibilitatea de

repunere în termen a recursului.

Potrivit dispozițiilor art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală: „în cazul în care

pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen,

nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului

efectuat peste termen.”

Din actele cauzei se constată că în cadrul examinării cauzei penale în instanța de

fond, inculpatul a fost prezent la ședința din 26.12.2016 și a făcut declarații (vol.-I,

f.d. 170-180) după care, din motive necunoscute instanței nu s-a mai prezentat la

ședințele de judecată, și la 02.03.2018 s-a dispus aplicarea măsurii preventive sub

formă de arest preventiv și s-a anunțat în căutare Starciuc Mihail (vol.-I, f.d. 225-

227). Pronunțarea dispozitivului în instanța de apel a avut loc la 27.03.2019 (vol.-II,

4

f.d. 56-57), în prezența avocatului Florea Iuri, în aceeași ședință fiind anunțată data

pronunțării deciziei motivate la 24.04.2019 (vol.-II, f.d 53). La pronunțarea deciziei

motivate, apărătorul din motive necunoscute nu s-a prezentat, iar inculpatul era

anunțat în căutare (vol.-I, f.d. 58). Conform scrisorii de expediere din 16.05.2019, în

adresa apărătorului a fost expediată copia deciziei (vol.-II, f,d, 64).

Potrivit art. 319 alin. (2) Cod de procedură penală, partea prezentă la un termen

de judecată nu mai este citată pentru termenele ulterioare, chiar dacă va lipsi la

vreunul dintre aceste termene. Din conținutul acestei norme, se desprinde faptul că,

dacă partea, cunoscând despre data următoarei ședințe, nu se prezintă la aceasta,

consecințele neprezentării îi sunt imputabile, iar despre rezultatele ședinței partea

urmează să se documenteze individual. Or, cele consemnate supra sunt subsecvente

și speței date, adică faptul că inculpatul nu s-a prezentat la ședința de judecată la care

a fost pronunțat dispozitivul și decizia integrală a instanței de apel, nu îl absolvă

dreptul de a declara în termen recursul ordinar.

În același context, este important de a menționa că, la pronunțarea hotărârii

integrale legea nu solicită obligatoriu prezența părților, iar pentru părțile care nu s-au

prezentat la pronunțarea sentinței, se consideră că au luat cunoștință de conținutul

hotărârii motivate la data pronunțării, cu atât mai mult că, hotărârile se plasează pe

portalul web al instanței de judecată, astfel devenind publice pentru toți. Călăuzitoare

în acest sens este și practica judiciară națională, potrivit căreia s-a statuat că

neprezentarea părților, care au fost legal citate la ședința de judecată, dar s-au eschivat

de a se prezenta, termenul de atac și pentru acestea oricum se calculează din momentul

pronunțării hotărârii integrale.

Totodată urmează de menționat și practica CEDO, cauza Kattan versus România

(decizia din 21 ianuarie 2014), prin care s-a statuat că nu va fi încălcat art. 6 din

CEDO, în cazul când inculpatul contribuie la crearea unei situații, în care în mod

rezonabil a putut prevedea consecințele comportamentului său - examinarea cauzei în

lipsa sa. În cazul când inculpatul a cunoscut despre desfășurarea judecății și nu s-a

prezentat în fața instanțelor, este vorba despre o condiție procesuală culpabilă a

inculpatului.

La caz, instanța de fond a reținut că, nu poate fi pus la îndoială faptul că

inculpatul a cunoscut despre existența dosarului penal și examinării acestuia de către

instanța de judecată, or, la nenumăratele citații acesta nu s-a prezentat în fața instanței,

iar procedurile de aducere silită nu au putut fi executate, pe motivul imposibilității

stabilirii locului aflării inculpatului, iar măsurile întreprinse în vederea căutării

ultimului în baza dosarului de căutare conform informațiilor (vol.-I, f.d. 225-226,

vol-II, f.d. 52 ) nu au avut rezultate pozitive.

Pe cale de consecință, având în vedere cele consemnate supra, Colegiul reține

că, în cauza deferită judecății, termenul de declarare a recursului a fost omis de către

recurent, respectiv argumentele aduse de acesta în cererea de recurs nu vor fi preluate

pentru examinare, partea fiind decăzută din dreptul de a exercita această cale de atac.

5

În această ordine de idei, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție consideră,

că recursul ordinar declarat de avocatul inculpatului, este inadmisibil, ca fiind declarat

peste termen.

Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Miroslav Cauș în

numele inculpatului, împotriva sentinței Judecătoriei Bălți, sediul Central din 13

noiembrie 2018 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 27 martie 2019,

în cauza penală privindu-l pe STARCIUC Mihail XXXXX, ca fiind declarat peste

termen.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 28 mai 2021.

Președinte Iurie DIACONU

Judecător Liliana CATAN

Judecător Victor BOICO

6