1ra-1698/21 — art. 264-1 alin. 4 CP

1ra-1698/21 — art. 264-1 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

-Dosarul nr. 1ra-1698/21

1-20002567-01-1ra-27072021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

24 ianuarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion, Boico Victor,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul

ordinar declarat de către avocatul Rusev Serghei în numele inculpatului

Starciuc Pavel, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din

18 mai 2021 și sentinței Judecătoriei Cahul (sediul Cantemir) din

20 ianuarie 2021, în cauza penală în privința lui

Starciuc Pavel xxxxxx, născut la

xxxxxx, originar și domiciliat în .

xxxxxx

Termenul de examinare:

Prima instanță: 10.01.2020 – 20.01.2021;

Instanța de apel: 30.03.2021 – 18.05.2021;

Instanța de recurs: 27.07.2021 – 24.01.2022.

A C O N S T A T A T :

20 ianuarie 2021, Starciuc Pavel a fost recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) luni, cu

executarea în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite lui Starciuc

Pavel, a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 1 (un) an.

Starciuc Pavel, la data de 25 mai 2019 aproximativ ora 03:15, deținând

permisul de conducere categoria „B” nr. xxxxxx, dar fiind privat de dreptul de

a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani prin sentința

Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 04 august 2017, a condus

automobilul de model „xxxxxx”, cu numărul de înmatriculare „xxxxxx”, pe

traseul R-34 sensul giratoriu din or. Cantemir, în stare de ebrietate alcoolică

cu grad avansat, prin ce a încălcat cerințele art. 14 lit. a) al Regulamentului

1

Circulației Rutiere potrivit căruia: „conducătorului de vehicul îi este interzis:

să conducă vehiculul în stare de ebrietate, ...”, ca ulterior după ce a fost stopat

de către colaboratorii poliției pe traseul nominalizat, existând temeiuri

suficiente de a presupune că dânsul se află în stare de ebrietate inadmisibilă

produsă de alcool, prin metoda testului alcoolscopic cu aparatul de model

DRAGER ALCOTEST 6810, testarea cu nr. 2614 din 25 mai 2019 s-a constatat

că concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat constituie 0,30 mg/l,

rezultat cu care Starciuc Pavel nu a fost de acord, contestându-l prin

examinarea medicală cu recoltarea probelor de sânge, și în rezultat conform

procesului-verbal nr. 29 al examinării medicale de constatare a faptului de

consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei din 25 mai 2019, în

proba de sânge a lui Starciuc Pavel concentrația alcoolului etilic constituie

0,66 g/l, rezultat care conform prevederilor art. 13412 Cod penal corespunde

stării de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Astfel, acțiunile inculpatului Starciuc Pavel au fost încadrate în baza

art. 2641 alin. (4) Cod penal, conducerea mijlocului de transport în stare de

ebrietate alcoolică cu grad avansat, acțiuni săvârșite de către o persoană care

este privată de dreptul de a conduce mijloace de transport.

contestat sentința cu apel, solicitând casarea totală a acesteia, rejudecarea

cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță prin care Starciuc Pavel să fie achitat de săvârșirea infracțiunii

incriminate, în legătură cu faptul că în acțiunile lui nu există fapta infracțiunii.

3.1. În motivarea cererii de apel, sub aspectul încălcărilor procedurale

care în opinia apărării duc la nulitatea probelor acumulate, a evidențiat

prevederile pct. 4 lit. a), pct. 11 lit. f), pct. 13, pct. 28, pct. 35 din Regulamentul

privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru

stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, aprobat prin hotărârea Guvernului

nr. 296 din 16 aprilie 2009. Starciuc Pavel, nefiind de acord cu rezultatele

testării alcoolscopice a contestat-o, solicitând să-i fie prelevate probe de

sânge.

A indicat apărarea, că la 22 august 2019 odată cu aducerea la cunoștință

inculpatului a rezultatelor probei de sânge și a procesului-verbal de

examinare medicală de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării

de ebrietate și naturii ei din 25 mai 2019, acestea au fost contestate, deoarece

inculpatul Starciuc Pavel nu a fost de acord cu rezultatul precum că ar fi avut

în sânge o concentrație de alcool de 0,66 g/l. Contestația în cauză a fost

formulată în prezența apărătorului printr-o cerere scrisă adresată

procurorului în vederea dispunerii efectuării unei examinări medicale

repetate.

La fel, a indicat apărarea, că procurorul nu a examinat cererea de

contestare a probei biologice și nu s-a expus asupra acesteia, fapt prin care i-a

afectat inculpatului dreptul la un proces echitabil și la contestarea rezultatelor

de laborator potrivit pct. 35 din Regulamentul privind modul de testare

2

alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și

naturii ei. Mai mult, procurorul a remis cererea de contestare a probei

biologice către organul de urmărire penală al Inspectoratului de Poliției

Cantemir cu recomandarea ca asupra acesteia urmează să se expună ofițerul

de urmărire penală în gestiunea căruia se afla cauza penală. Ultimul, la data de

03 septembrie 2019 a înaintat Centrului de Medicină Legală un demers prin

care a solicitat să fie informat dacă proba biologică din eprubeta nr. 2 se mai

păstrează la Dispensarul Republican de Narcologie.

A menționat că, în speță a fost evitată respectarea procedurii stabilite de

legiuitor pentru contestarea rezultatelor de laborator, și practic nu s-a dat

curs cererii de contestare, fiind expediate demersuri fictive către o altă

instituție medicală decât cea care a efectuat examinarea probelor biologice.

Astfel, a fost omisă solicitarea efectuării repetate a examinării celei de-a doua

probe de sânge, fiind încălcate prevederile pct. 35 din Regulamentul privind

modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării

de ebrietate și naturii ei.

Subsidiar, a indicat că, la demersul fictiv din 06 septembrie 2019,

Centrul de Medicină Legală a furnizat răspunsul cu nr. 201901709566, prin

care a informat că nu dispune de informații despre proba biologică examinată

într-o altă instituție medicală.

Astfel, apărarea a invocat că, atât procurorul, cât și organul de urmărire

penală au restrâns drepturile inculpatului în vederea contestării concluziei

examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate.

A evidențiat faptul că prima probă biologică a fost examinată de către

Dispensarul Republican de Narcologie la 10 iunie 2019, iar aducerea la

cunoștință lui Starciuc Pavel a rezultatelor acestei examinări s-a tergiversat

până la 22 august 2019, ca ulterior să se invoce în mod formal depășirea

termenelor de păstrare a celei de a doua probe de sânge, fără a se face o

solicitare de examinare repetată a celei de-a doua probe de sânge în legătură

cu contestația depusă de Starciuc Pavel.

Apărarea a concluzionat că, lui Straciuc Pavel i-a fost încălcat dreptul de

a contesta rezultatele examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate,

iar rezultatele de laborator cu nr. 01-12/874 din 02 august 2019 nu pot fi

apreciate ca probe valabile confirmării învinuirii înaintate. Or, rezultatele de

laborator care au stabilit existența în sângele lui Starciuc Pavel a unei

concentrații de alcool de 0,66 g/l, au fost contestate în temeiul legii și nu pot

sta la baza unei învinuiri, iar o a doua examinare care să confirme rezultatele

primei concluzii nu a fost executată.

La fel, apărarea a menționat că prima instanță eronat s-a expus asupra

imposibilității examinării celei de-a doua probe de sânge din considerentul

scurgerii unui termen îndelungat și faptului că acea probă nu a fost păstrată.

Or, în procesul de administrare și examinare a probelor, instanța nu trebuie să

ia partea acuzării cu privire la justificarea nerespectării a unei proceduri sau a

unui drept al inculpatului.

3

A menționat că procedural este prevăzut dreptul subiectului de

examinare și contestare a concluziei examinării medicale pentru stabilirea

stării de ebrietate, însă acesta nu a fost respectat și drept consecință a fost

încălcată procedura de acumulare a probelor de constatare a stării de

ebrietate.

Prin urmare, apărarea a criticat veridicitatea rezultatelor raportului de

determinare a alcoolemiei cu nr. 01-12/874 din 02 august 2019 emis de

Dispensarul Republican de Narcologie prin care ar fi stabilit existența în

sângele lui Starciuc Pavel a unei concentrații de alcool de 0,66 g/l. Or,

Dispensarul Republican de Narcologie a primit pentru examinare medicală

probele de sânge a cet. Stanciuc Pavel a.n. xxxxxx, iar starea de ebrietate este

incriminată lui Starciuc Pavel, fapt ce contravine legii și procedurilor stabilite.

Astfel, apărarea consideră, inadmisibil faptul că la baza unei învinuiri se

află probe acumulate contrar procedurii, fără o certitudine că analizele făcute

pe numele lui Stanciuc Pavel ar aparține inculpatului Starciuc Pavel.

Cu referire la argumentele primei instanțe precum că vinovăția lui

Starciuc Pavel ar fi confirmată prin procesul-verbal de constatare a faptului de

conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică din

25 mai 2019 și din conținutul „Tichetului Drager Alcotest 6810”, test nr. 2614

din 25 mai 2019 potrivit căruia la Starciuc Pavel s-ar fi constatat o

concentrație de alcool în aerul expirat de 0,30 mg/l, apărarea a menționat că

acestea reprezintă constatări greșite.

A evidențiat apărarea, că pct. 4 lit. a) al Regulamentului privind modul

de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de

ebrietate și naturii ei aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 296 din

16 aprilie 2009, pct. 16 capitolul VIII al Procedurii de Măsurare Legală PNL

5-02:2015 „Măsurarea concentrației de alcool în aerul expirat de persoanele

testate, cu analizatorul de tip alcotest 6810”, aprobată prin Ordinul

Ministerului Economiei cu nr. 104 din 08 iunie 2015, prevede că la stabilirea

concentrației de alcool în aerul expirat de persoanele testate, cu utilizarea

analizatorului, se va ține cont de eroarea tolerată a analizatorului, care

constituie ± 0,02 mg/l și se tratează în favoarea persoanei testate. Astfel, în

cazul în care concentrația de alcool în aerul expirat măsurată este de 0,15

mg/l, iar eroarea tolerată a analizatorului este ± 0,02 mg/l, atunci rezultatul

final al măsurării va fi 0,15 mg/l - 0,02 mg/l = 0,13 mg/l.

Prin urmare, apărarea a concluzionat lipsa faptei infracționale

prevăzute de art. 264/1 alin. (4) Cod penal, deoarece inculpatul nu s-a aflat în

stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, după cum a reținut prima

instanță. Or, concentrația de alcool în aerul expirat de 0,28 mg/l, la o persoană

care conduce mijlocul de transport nu reprezintă o faptă penală, din care

considerente, procesul penal urma, în cel mai rău caz, să fie încetat în privința

lui Starciuc Pavel, deoarece fapta acestuia reprezintă o contravenție.

4

18 mai 2021, a fost respins apelul declarat de către avocatul Rusev Serghei în

numele inculpatului Starciuc Pavel și menținută hotărârea primei instanțe.

4.1. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a indicat că,

fapta incriminată inculpatului Starciuc Pavel, corect a fost reținută și încadrată

juridic de prima instanță potrivit art. 264/1 alin. (4) Cod penal, după indicii:

conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de

ebrietate alcoolică cu grad avansat, acțiuni săvârșite de către o persoană care

este privată de dreptul de a conduce mijloace de transport.

Instanța de apel, a concluzionat că, vinovăția inculpatului Starciuc Pavel

a fost demonstrată în afara oricărui dubiu rezonabil, prin următoarele probe

apreciate drept pertinente, concludente, utile și veridice, precum:

- declarațiile martorului Moloșniuc Remus (f.d.165);

- declarațiile martorului Miron Ilie (f.d. 166);

- declarațiile inculpatului Starciuc Pavel (f.d.167-168);

- procesul-verbal privind depistarea infracțiunii ori constatarea

bănuielii rezonabile privitor la o infracțiune săvârșită din 23.07.2019 (f.d. 9);

- tichetul „Drager Alcotest 6810”, test nr. 2614 din 25.05.2019 prin care

s-a constatat că în aerul expirat de Starciuc Pavel la data de 25.05.2019, ora

03:16 min. s-a stabilit concentrația de alcool de 0,30 mg/l (f.d.10);

- procesul-verbal nr. 29 al examinării medicale de constatare a faptului

de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei din 25.05.2019,

potrivit căruia în proba de sânge a inculpatului Starciuc Pavel, născut la .

xxxxxx, la data de 25 mai 2019, ora 04:45, concentrația alcoolului etilic

constituie 0,66 g/l, (f.d.15-16);

- raportul privind determinarea alcoolemiei din 02 august 2019

nr. 01- 12/874, potrivit căruia ÎMSP Dispensarul Republican de Narcologie, a

remis rezultatul de alcoolemie a persoanei Starciuc Pavel, a.n. xxxxxx , în

proba biologică (sânge) prelevată de la Starciuc Pavel, la data de 25 mai 2019,

ora 04:45, concentrația alcoolului etilic reprezintă 0,66 g/l (f.d.22);

- răspunsul Centrului de Medicină Legală din 06 septembrie 2019 cu

nr. 20190ev09566, prin care organul de urmărire penală a fost informat că

informație despre proba biologică examinată de o altă instituție nu poate fi

comunicată, totodată fiind furnizată informația că proba biologică recoltată

neutilizată, după determinarea alcoolemiei se păstrează 35 de zile, în condiții

stricte de conservare la frigider (f.d.51);

- procesul-verbal de ridicare din 18 septembrie 2019 a copiilor xerox a

filelor din Registrul de înregistrare a proceselor-verbale ale examinării

medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de

ebrietate și naturii ei și Registru de evidență a prelevării sângelui care au fost

ridicate în cadrul cauzei penale nr. 2019430231 ce au referință la procesul de

documentare a cet. Starciuc Pavel, xxxxxx (f.d.54);

- extrasul autentificat de pe Registru evidența prelevării sângelui ținut

de IMSP „Spitalul Raional Cantemir”, conform căruia de la Starciuc (de fapt

5

indicat Stanciuc) Pavel, au fost prelevate 2 eprubete de sânge (f.d.56-58);

- extrasul autentificat din Registru de înregistrare a proceselor-verbale

ale examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului,

stării de ebrietate și naturii ei, ținut de IMSP „Spitalul raional Cantemir”,

potrivit căruia, la 25 mai 2019, de la Starciuc (de fapt indicat Stanciuc) Pavel,

născut la . xxxxxx, domiciliat în . xxxxxx, la data 25.05.2019, ora 04:45 au fost

prelevate probe biologice (sânge) în două eprubete, a câte 10 ml de sânge

(f.d.59-62);

- răspunsul Biroului de Probațiune Cantemir nr. 1129 din

19 septembrie 2019, potrivit căruia Starciuc Pavel se află la evidența biroului

din 04 septembrie 2017, fiind condamnat prin sentința nr. 1-630/17 din

04 august 2017, adoptată de Judecătoria Chișinău (sediul Centru) prin în baza

art. 264/1 alin.(1) Cod penal, la amendă în mărime de 29 000 lei, cu privarea

de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani (f.d. 65);

- sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 04 august 2017,

potrivit căreia lui Starciuc Pavel pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 264/1 alin. (1) Cod Penal, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de amendă

în mărime 580 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 3 ani (f.d. 66-69);

În opinia instanței de apel, prima instanță corect a constatat și faptul că,

inculpatul Starciuc Pavel a săvârșit infracțiunea fiind privat prin sentința

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 04 august 2017 de dreptul de a

conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani.

Instanța de apel a reținut că, inculpatul Starciuc Pavel a săvârșit

infracțiunea, potrivit art. 13412 alin. (3) Cod penal, în stare de ebrietate

alcoolică cu grad avansat, care potrivit probelor administrare de acuzare, a

fost constatată prin:

- rezultatul testului alcoolscopic cu aparatul de model „DRAGER

ALCOTEST 6810” potrivit căruia s-a constatat o concentrație a vaporilor de

alcool în aerul expirat de 0,30 mg/l;

- rezultatul examinării de laborator a probelor biologice (sânge),

prelevate de la inculpatul Starciuc Pavel la data de 25 mai 2019, potrivit

căruia s-a constatat o concentrație a alcoolului etilic de 0,66 g/l;

- procesul-verbal nr. 29 al examinării medicale de constatare a faptului

de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei din 25.05.2019.

4.2. În vederea respingerii argumentelor expuse de către apărare

privind nerespectarea procedurii de testare cu „Alcotestul Drager 6810”,

instanța de apel a menționat că, testarea alcoolscopică se efectuează de către

persoanele abilitate cu un asemenea drept, iar conducătorii mijloacelor de

transport au obligația de a se supune indicațiilor agentului de circulație și nu

dispun de dreptul legal de a solicita personal să utilizeze acest mijloc de

măsurare. Mai mult, în procesul-verbal privind constatarea faptului de

conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică din

25 mai 2019, inculpatul Starciuc Pavel, a indicat drept obiecții că nu este de

6

acord cu rezultatul aparatului „Drager”, rugând să-i fie colectat sânge, fără a

menționa încălcări admise de inspectorul de patrulare în procesul de testare

(f.d.9, verso).

Instanța de apel a respins ca neîntemeiate argumentele apărării privind

încălcarea dreptului la un proces echitabil prin faptul că organul de urmărire

penală nu a soluționat cererea privind contestarea rezultatelor de laborator, a

tergiversat intenționat ridicarea rezultatelor și a încălcat dreptul inculpatului

de a contesta rezultatele examinării medicale.

Astfel, instanța de apel a accentuat că, organul de urmărire penală nu a

încălcat drepturile invocate de apărare, deoarece la data pornirii urmăririi

penale, cât și la depunerea cererii de numire a unei expertize repetate în baza

celei de-a doua probă biologică prelevată de la inculpatul Starciuc Pavel,

termenul pentru păstrarea probei biologice (sânge) era depășit, respectiv nu a

fost posibil de a dispune, din punct de vedere legal, numirea unei expertize

reperate așa cum a solicitat apărarea.

De asemenea, argumentele apărării privind imposibilitatea reținerii

concentrației alcoolului etilic de 0,66 g/l în proba biologică prelevată de la

inculpat deoarece acest rezultat a fost contestat, instanța de apel le-a

considerat neîntemeiate. Or, în ședința de judecată Starciuc Pavel a negat

consumul băuturilor alcoolice la data de 25 mai 2019, pe când în momentul

contestării rezultatelor „Alcooltestului Drager” din 25 mai 2019 acesta nu a

negat consumul de băuturi alcoolice în acea zi. În acest sens indică că, în

procesul-verbal nr. 29 din 25 mai 2019 al examinării medicale de constatare a

faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, medicul

care l-a examinat pe Starciuc Pavel, a menționat din cuvintele ultimului în

rubrica nr. 10 a procesului-verbal, despre consumul la data de 25 mai 2019,

ora 01:00, a substanțelor alcoolice în cantitate 50 - 75 ml de coniac. (f.d. 15)

Faptul că inculpatul Starciuc Pavel, la momentul stopării în or. Cantemir la

data de 25 mai 2019, se afla la volanul automobilului în stare de ebrietate se

confirmă prin declarațiile martorilor Miron Ilie și Moloșniuc Remus, întrucât

anume acesta a fost motivul pentru care a fost supus testării alcoolscopice cu

aparatul „Drager Alcotest 6810”.

Argumentele apărării prin care pune la îndoială veridicitatea

rezultatelor expuse în raportul privind determinarea alcoolemiei din

02 august 2019 emis de Dispensarul Republican de Narcologie, prin care s-a

stabilit în sângele lui Starciuc Pavel concentrație de alcool etilic de 0,66g/l,

întrucât din actele anexate la dosar rezultă că la Dispensarul Republican de

Narcologie a fost expediate probe prelevate de la Stanciuc Pavel, care îi sunt

incriminate lui Starciuc Pavel, instanța de apel le-a reținut ca neîntemeiate și

contradictorii cu înscrisurile anexate la dosar. Or, datele de identificare a lui

Starciuc Pavel, cum este numărul de identificare, a fost menționat în

procesul-verbal nr. 29 din 25 mai 2019 al examinării medicale de constatare a

faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei.

Subsidiar, instanța de apel, a menționat că, eroarea materială privitor la

7

numele inculpatului Starciuc Pavel admisă în Registrul înregistrare a

proceselor-verbale ale examinării medicale de constatare a faptului de

consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, și în Registrul de

evidență a prelevării sângerului, în care este menționat ca Stanciuc Pavel, nu

poate fi reținut ca un temei de a pune la îndoială raportul privind

determinarea alcoolemiei din 02 august 2019 nr. 01-12/874 emis de

Dispensarul Republican de Narcologie. Argumentele apărării, invocate în acest

sens, fiind apreciate ca o metodă de apărare a inculpatului și eschivare de la

răspundere pentru fapta săvârșită.

Referitor la argumentele apărării privind eroarea tolerantă a

măsurătorului concentrației de alcool în aerul expirat, instanța de apel a

menționat că acestea nu pot fi reținute, or, raportul privind determinarea

alcoolemiei din 02 august 2019 nr. 01-12/874 emis de Dispensarul

Republican de Narcologie indică că în sângele lui Starciuc Pavel a fost stabilită

o concentrație de alcool etilic de 0,66 g/l, care potrivit art. 13212 alin. (3) Cod

penal, corespunde stării de ebrietate cu grad avansat.

Prin urmare, argumentele apărării privind lipsa faptei infracționale în

acțiunile inculpatului Starciuc Pavel, instanța de apel le-a respins ca

neîntemeiate și combătute de probele administrate la materialele cauzei.

4.3. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei penale, instanța de

apel a ajuns la concluzia, că prima instanță a dat deplină eficiență prevederilor

art. 7, 61, 75 Cod penal, ce determină scopul pedepsei penale de restabilire a

echității sociale și corijare a celui vinovat, întru prevenirea săvârșirii de către

acesta a altor infracțiuni, precum și de criteriile generale de individualizare a

pedepsei, ținând cont de gravitatea infracțiunii, lipsa unor urmări

prejudiciabile, de persoana inculpatului Starciuc Pavel care anterior a fost tras

la răspundere penală.

Instanța de apel a considerat întemeiată concluzia primei instanțe de a

suspenda condiționat executarea pedepsei cu închisoare stabilită inculpatului

pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin.(4) Cod penal. Astfel,

pedeapsa stabilită inculpatului Starciuc Pavel sub formă de închisoare pe un

termen de 6 luni, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, este una

echitabilă, legală și direct proporțională cu gravitatea faptei comise, de

atitudinea numitului față de infracțiunea săvârșită și de consecințele acesteia,

cât și în măsură să asigure corectarea și resocializarea acestuia, restabilirea

echității sociale, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea

ultimului și a altor persoane.

temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, declară recurs

ordinar, solicitând casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de apel Cahul

din 18 mai 2021 și a sentinței Judecătoriei Cahul (sediul Cantemir) din

20 ianuarie 2021, cu emiterea unei noi hotărâri de încetare a cauzei penale în

privința inculpatului din motivul lipsei elementelor constitutive ale

infracțiunii.

8

În motivarea poziției, apărarea reiterează motivele invocate în apel și

consideră că ultima nu s-a expus și nu a dat răspuns asupra faptului dacă

agentul constatator sau organul de urmărire penală este obligat să respecte

termenele stabilite de legiuitor în favoarea persoanei supuse testării

alcoolscopice.

Invocă apărarea că, potrivit pct. 35 din Regulamentul privind modul de

testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de

ebrietate și naturii ei, concluzia examinării medicale pentru stabilirea stării de

ebrietate și naturii ei, inclusiv rezultatul analizei de laborator a probelor

biologice pot fi contestate de subiectul examinării medicale ori de organul de

drept care a dispus examinarea medicală, în termen de 3 zile din data

anunțării concluziei, prin solicitarea analizei de laborator repetate în cadrul

altei instituții medicale abilitate, decît cea care a efectuat investigația inițială.

Subsidiar, susține că, prevederile menționate supra, îi asigură lui

Starciuc Pavel dreptul de a contesta rezultatele testării alcoolscopice, iar

respectarea termenelor de efectuare a expertizei de laborator, a comunicării

rezultatelor acestei examinări și a numirii repetate a examinării în caz de

dezacord, revine agentului constatator sau organului de urmărire penală care

desfășoară urmărirea penală. Toate încălcările de procedură și a termenelor

de efectuare a testării alcoolscopice/examinării medicale a probelor biologice,

nu-i pot fi imputate inculpatului și urmează a fi tratate în favoarea acestuia.

De asemenea, menționează apărarea că, instanța de apel nu a dat

răspuns argumentelor apărării, invocate vizavi de încălcările termenelor de

comunicare a raportului de examinare a primei probe biologice, asupra

tergiversării ridicării rezultatelor de examinare, asupra încălcării dreptului de

a contesta rezultatele testării alcoolscopice și a rezultatelor de laborator.

Consideră că, în acțiunile lui Starciuc Pavel nu există fapta infracțională

prevăzută de art. 264/1 alin. (4) Cod penal, deoarece dânsul nu se afla în stare

de ebrietate alcoolică cu grad avansat, după cum a invocat instanța de fond și

de apel. Or, cu eroarea tolerată a analizatorului de ± 0,02 mg/l, concentrația

de alcool în aerul expirat de 0,28 mg/l, la o persoană care conduce mijlocul de

transport nu reprezintă o faptă penală, din care considerente, procesul penal

urma să fie încetat în privința lui Starciuc Pavel.

Astfel, susține apărarea că, lui Starciuc Pavel i s-a îngrădit dreptul la un

proces echitabil și nu i-a fost acordată posibilitatea garantată de legiuitor

privind contestarea primei probe de laborator cu efectuarea unei examinări

repetate a celei de-a doua probe de sânge. În aceste condiții, urma să fie luată

în considerație proba testării alcoolscopice cu măsurarea concentrației de

alcool în aerul expirat.

Prin urmare, apărarea consideră că, în speță vinovăția inculpatului nu a

fost probată, iar dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în

condițiile Codului de procedură penală, se interpretează în favoarea

persoanei, fapt ignorat de instanțele de fond care eronat nu au constatat lipsa

9

inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din

următoarele considerente.

Astfel, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest

articol.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea

atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

După cum rezultă din conținutul cererii de recurs, apărarea invocă în

calitate de temei pentru casarea deciziei instanței de apel prevederile art. 427

alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și apel atunci când: 6) instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 8) nu au fost

întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre de

condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus

sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza

unei legi mai blânde.

Verificând materialele cauzei prin prisma argumentelor formulate de

recurenți, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că acestea își găsesc

confirmare, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată integral.

În acest context instanța de recurs menționează, că conform art. 414

Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea

și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de

apel sau cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță.

Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia

să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel

sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a

fost săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au

fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar

10

în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată,

dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept

procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate, hotărârea adoptată

urmând să conțină răspuns la toate motivele invocate.

Colegiul penal lărgit notează, că hotărârile pronunțate de instanțele de

fond trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu

prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a

verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în

vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau

motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea

ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură.

Având în vedere dezideratele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit

menționează că instanța de apel nu a pătruns în esența argumentelor invocate

în apelul apărării, nu le-a supus verificării prin prisma probatoriului

administrat la dosar și nu a răspuns în mod corespunzător la toate motivele

invocate în cererea de apel.

În contextul celor enunțate, Colegiul penal lărgit remarcă faptul, că în

speță, Starciuc Pavel a fost acuzat de săvârșirea infracțiunii de conducerea

mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Potrivit prevederilor art. 13412 alin. (3) Cod penal, prin stare de

ebrietate alcoolică cu grad avansat se înțelege starea persoanei care are

concentrația de alcool în sânge de la 0,5 g/l și mai mult sau concentrația

vaporilor de alcool în aerul expirat de la 0,3 mg/l și mai mult.

Conform testului alcoolscopic nr. 2614 din 25 mai 2019 efectuat cu

aparatul de model „DRAGER ALCOTEST 6810”, s-a constatat o concentrație a

vaporilor de alcool în aerul expirat de 0,30 mg/l (f.d. 10), rezultat contestat de

inculpat prin solicitarea examinării medicale cu prelevarea probelor biologice

de sânge.

Reieșind din conținutul procesului-verbal nr. 29 al examinării medicale

de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și

naturii ei din 25 mai 2019 (f.d. 15-16) și raportului privind determinarea

alcoolemiei nr. 01-12/874 din 02 august 2019 emis de Dispensarul

Republican de Narcologie, în proba de sânge a lui Starciuc Pavel, concentrația

alcoolului etilic constituie 0,66 g/l (f.d. 15-16), rezultat contestat de către

inculpat odată cu aducerea la cunoștință (f.d. 45).

Deși în cererea de apel apărarea a invocat faptul, că nerespectarea

termenelor de efectuare a expertizei de laborator, a comunicării rezultatelor

acestei examinări și a numirii repetate a examinării în caz de dezacord, nu

sunt imputabile inculpatului aflat în poziția nerealizării contestației sale,

instanța de apel nu a dat răspuns acestor argumente.

Mai mult, instanța de apel a examinat superficial și argumentul că nu

pot sta la baza unei învinuiri rezultatele de laborator contestate, deoarece a

11

doua examinare care să confirme rezultatele primei concluzii nu a fost

executată, menționând că „…se atestă a fi neîntemeiate și argumentele

părții…or, Starciuc Pavel a contestând rezultatele Alcotestului Drager din

25 mai 2019, nu a negat consumul de băuturi alcoolice în acea zi, ci doar în

instanța de judecată a declarat că… nu consumase careva băuturi

alcoolice…medicul care a examinat pe inculpatul Starciuc Pavel, a menționat

din cuvintele ultimului în rubrica 10 a procesului-verbal, despre consumul

substanțelor alcoolice…” (f.d. 237).

La fel, apărarea a invocat în apel că, reținerea stării de ebrietate

alcoolică din conținutul tichetului „Drager Alcotest 6810” este una greșită

deoarece urma să se țină cont de eroarea tolerată a analizatorului, care

constituie +/- 0,02 mg/l, ce se tratează în favoarea persoanei testate, însă

instanțele de fond la acest aspect nu s-au expus suficient, considerând reținută

starea de ebrietate cu grad avansat în baza raportului nr. 01-12/874 din

02 august 2019, rezultatele căruia au fost contestate de inculpat.

În acest sens instanța de recurs atenționează asupra faptului că legea

penală sancționează starea de ebrietate care a atins un anumit grad ( art.

13412 alin. (3) Cod penal), de aceea faptul că inculpatul nu a negat consumul

de băuturi alcoolice nu condiționează neapărat atragerea la răspundere

penală, gradul de ebrietate urmând a fi stabilit în ordinea prevăzută de lege cu

respectarea drepturilor inculpatului.

Colegiul penal lărgit reiterează, că potrivit prevederilor art. 417 alin. (1)

pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă

temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau

admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că argumente apărării au fost

lăsate fără un răspuns motivat, deși acestea reprezintă fondul apelului, iar

motivarea insuficientă a aspectelor invocate de către apărare constituie un

viciu de procedură, care generează casarea deciziei instanței de apel.

La același segment, Colegiul penal lărgit amintește, că potrivit

jurisprudenței constante a CtEDO, rolul unei decizii motivate este să

demonstreze părților că ele au fost auzite.

O decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și

posibilitatea ca decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs.

Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control

public al administrării justiției.

Prin urmare, dreptul de a fi auzit include nu doar posibilitatea de a

aduce argumente instanței, dar și obligația corespunzătoare a instanței de a

arăta, în motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost

acceptate sau respinse (§ 30, 31 c. Fomin vs R. Moldova, decizia

din 11 octombrie 2011; § 36, 37 c. Suominen vs Finlanda hotărârea

din 01 iulie 2003).

Față de considerentele mai sus arătate, Colegiul penal lărgit ajunge la

concluzia, că la judecarea cauzei instanța de apel a admis erori, care nu pot fi

12

corectate în ordinea procedurii de recurs ordinar. Erorile menționate sunt

erori de drept procedural care se încadrează în prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de

rejudecare și limitele acesteia, să țină seama de împrejurările expuse, care au

servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor

art. 414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței

atacate, să dea apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, având în

vedere prevederile art. art. 93, 95, 101 Cod de procedură penală, să cerceteze

amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să se pronunțe asupra tuturor

motivelor invocate în apel și, în dependență de datele obținute, să pronunțe o

hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor

art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Rusev Serghei în

numele inculpatului Starciuc Pavel, casează total decizia Colegiului judiciar al

Curții de Apel Cahul din 18 mai 2021, în cauza penală în privința lui Starciuc

Pavel xxxxxx și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel,

în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 24 martie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

Boico Victor

13