1ra-1937/21 — art. 264-1 alin. 4 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264-1 alin. 4 CP
- Temei legal
- articolul 427 alin.1 pct. 6 CPP
1ra-1937/21 — art. 264-1 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-1937/2021
1-19036916-01-1ra-09092021
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
18 aprilie 2022 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Toma Nadejda,
Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion,
judecând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul
ordinar declarat de către procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul,
Calendari Dumitru, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel
Cahul din 13 iulie 2021, în cauza penală în privința lui,
Guștiuc Serghei ……………………..
Termenul examinării cauzei:
Prima instanță: 17.06.2019 – 14.04.2021;
Instanța de apel: 18.06.2021 – 13.07.2021;
Instanța de recurs: 09.09.2021 – 18.04.2022.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central, din 14 aprilie 2021, Guștiuc
Serghei a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264
1 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un
termen de 1 (unu) an, în penitenciar de tip semiînchis, iar conform art. 90 Cod
penal, pedeapsa stabilită a fost suspendată condiționat pe un termen de probă
de 1 (unu) an.
A fost soluționată soarta corpurilor delicte.
A fost respinsă cererea procurorului privind încasarea cheltuielilor
judiciare, în mărime de 979 lei, 50 bani, din contul inculpatului ca fiind
neîntemeiată.
Pentru a pronunța sentința prima instanță a reținut ca fiind constatat că,
Guștiuc Serghei, la 29 aprilie 2019, aproximativ la ora 05 și 05 minute, fără a
deține permis de conducere a mijloacelor de transport, a condus autoturismul
de model ,,Hyundai” cu numărul de înmatriculare OMM xxx, pe traseul R-34 în
satul Țiganca, raionul Cantemir, prin ce a încălcat cerințele art. 10 pct. 2) lit. a) al
Regulamentului circulației rutiere, potrivit căruia, persoana care conduce un
autovehicul trebuie să posede: a) permisul de conducere perfectat pe numele
său, valabil pentru categoria (subcategoria) din care face parte autovehiculul
condus, ca ulterior după ce a fost stopat de către angajații Inspectoratului
Național de Patrulare, existând suficiente temeiuri de a presupune că dânsul se
află în stare de ebrietate inadmisibilă produsă de alcool, la propunerea de a trece
1
testul alcoolscopic la aparatul Drager 6810, Guștiuc Serghei, încălcând cerințele
art. 11 lit. j) al Regulamentului circulației rutiere potrivit căruia: conducătorul de
vehicul este obligat să se supună, la solicitarea polițistului, procedurii de testare
a aerului expirat, a refuzat categoric de a fi supus testării alcoolscopice pentru
stabilirea stării de ebrietate alcoolice.
Acțiunile lui Guștiuc Serghei, au fost încadrate juridic în baza prevederilor
art. 2641 alin. (4), Cod penal, conform indiciilor – refuzul conducătorului
mijlocului de transport de la testarea alcoolscopică, acțiuni săvârșite de către o
persoană care nu deține permis de conducere.
Cauza a fost examinată în prima instanță în lipsa inculpatului Guștiuc
Serghei, în baza art. 321 Cod de procedură penală.
Nefiind de acord cu sentința, avocatul Nicolae Bojenco în numele
inculpatului a declarat apel, prin care a solicitat casarea sentinței Judecătoriei
Cahul, sediul Central, din 14 aprilie 2021, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei
noi hotărâri, prin care inculpatului Guștiuc Serghei, recunoscut vinovat de
comiterea infracțiunii prevăzute de alin. (4), art. 2641 Cod penal, cu aplicarea art.
79 Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de amendă în cuantum minim
de 500 unități convenționale.
3.1 În motivarea apelului a invocat că atât la faza de urmărire penală, cât
și în cadrul judecării cauzei penale în fond, inculpatul Guștiuc Serghei, și-a
recunoscut vinovăția și s-a căit de cele comise.
În speța, a fost stabilit un cumul de circumstanțe atenuante prevăzute de
lege, care permit instanței de judecată să aplice pedeapsa cu aplicarea
prevederilor art. 79 Cod penal, de altă categorie și anume pedeapsa cu amendă
solicitată de către apărare.
La stabilirea pedepsei inculpatului urmează să fie luată în considerație
personalitatea acestuia, și anume, că este caracterizat pozitiv la locul de trai și
are la întreținere doi copii minori.
Totodată, în cadrul judecării cauzei penale a fost demonstrat că, inculpatul
Guștiuc Serghei, este angajat în câmpul muncii peste hotarele Republicii
Moldova, fapt confirmat prin contractul de muncă anexat la materialele cauzei
penale, iar această circumstanță demonstrează faptul că, inculpatul nu va putea
executa pedeapsa stabilită de prima instanță.
Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 13 iulie 2021 a fost
admis apelul declarat de către avocatul Nicolae Bojenco în interesele
inculpatului Guștiuc Serghei, casată parțial, inclusiv din oficiu, sentința
Judecătoriei Cahul, sediul Central, din 14 aprilie 2021, în latura penală, cu
pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru
prima instanță, prin care Guștiuc Serghei, recunoscut vinovat de săvârșirea
infracțiunii prevăzută de alin. (4), art. 2641 Cod penal, a fost liberat de pedeapsa
penală, în legătură cu expirarea termenului de prescripție tragerii la răspundere
penală.
2
În rest, sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central, din 14 aprilie 2021, a
fost menținută.
4.1 Instanța de apel urmare a examinării probatoriului administrat și a
argumentelor invocate a reținut că prima instanță corect la recunoscut vinovat
pe inculpatul Guștiuc Serghei, în săvârșirea infracțiunii prevăzută de alin. (4),
art. 2641 Cod penal, conform indicilor - refuzul conducătorului mijlocului de
transport de la testarea alcoolscopică, acțiuni săvârșite de către o persoană care
nu deține permis de conducere. Or, această concluzie a instanței de fond rezultă
din cumulul de probe administrate în cadrul procesului penal și examinate în
cadrul judecării cauzei penale, care au fost corect apreciate de către instanța de
fond, cu respectarea prevederilor art. 101 Cod de procedură penală.
Prima instanță corect a apreciat probele prezentate de procuror,
considerând corect că fapta săvârșită de inculpatul Guștiuc Serghei, se consideră
ca infracțiune și se încadrează în baza prevederilor alin. (4), art. 2641 Cod penal,
iar inculpatul este vinovat de săvârșirea acesteia.
Verificând aspecte de fapt și de drept referitor la stabilirea pedepsei
inculpatului, instanța de apel a constatat că inculpatul Guștiuc Serghei, urmează
să fie liberat de pedeapsa penală, în legătură cu expirarea termenului de
prescripție tragerii la răspundere penală.
Instanța de apel a constatat că infracțiunea prevăzută la alin. (4), art. 2641
Cod penal, pentru care a fost condamnat inculpatul Guștiuc Serghei, face parte
din categoria infracțiunilor ușoare. Conform alin. (1), lit. a), art. 60 Cod penal,
persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii
au expirat următoarele termene: a) 2 ani de la săvârșirea unei infracțiuni ușoare.
Astfel dat fiind că fapta penală pentru care a fost condamnat inculpatul
Guștiuc Serghei, a fost săvârșită la data de 29 aprilie 2019. Iar, potrivit dispoziției
nr. 1 din 18 martie 2020 al Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii
Moldova, s-a decis suspendarea tuturor termenelor de procedură în cauzele
penale, în legătură cu declararea stării de urgență provocată de pandemia
Covid-19, până la ridicarea stării de urgență anunțate. Iar la data de 16 mai 2020,
a fost ridicată starea de urgență anunțată în legătură cu situația provocată de
pandemia Covid-19. Termenul de prescripție tragerii la răspundere penală a
inculpatului Guștiuc Serghei, în mod normal urma să expire la data de 29 aprilie
2021, însă din cauza suspendării tuturor termenelor de procedură în cauzele
penale pe 2 luni, în legătură cu situația epidemiologică provocată de pandemia
Covid-19 și anunțarea stării de urgență, termenul de prescripție privind tragerea
la răspundere penală a inculpatului a expirat la data de 29 iunie 2021.
Instanța de apel a respins argumentele procurorului, precum că termenul
de prescripție tragerii la răspundere penală în cauză, nu s-a prescris din motivul
că, în perioada din 25 iunie 2019 și până la 21 decembrie 2020, inculpatul s-a
eschivat de la judecarea cauzei penale, și în această perioadă termenul de
prescripție nu a curs. Or, potrivit materialelor cauzei nu rezultă că, în această
3
perioadă cauza penală a fost suspendată de către instanța de fond în
conformitate cu prevederile art. 330 Cod de procedură penală.
Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către
procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, prin
care invocând incidența pct. 6) a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală,
a solicitat casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 13 iulie
2021 cu menținerea sentinței Judecătoriei Cahul, sediul Central, din 14 aprilie
2021, deoarece apelul avocatului a fost greșit admis.
5.1 În motivarea recursului ordinar declarat, procurorul a invocat
următoarele argumente:
- în 25 iunie 2019 inculpatul Guștiuc Serghei, știind că urmărirea penală a
fost terminată la 12 iunie 2019 și urmează a fi remisă în instanța de judecată
(f.d.49), a plecat peste hotarele Republicii Moldova fără a anunța organul de
urmărire penală sau instanța de judecată (f.d.80);
- abia în 21 decembrie 2020, inculpatul Guștiuc Serghei, prin intermediul
poștei electronice, depune o cerere în Judecătoria Cahul (nr. de intrare 14633 din
21.12.2020), prin care solicită examinarea cauzei în lipsa sa, fiind peste hotarele
Republicii Moldova (f.d.96);
- inculpatul în perioada de la 25 iunie 2019 până la 21 decembrie 2020 s-a
sustras de la judecată, fără a aduce la cunoștință cauza și motivele plecării peste
hotarele țării și locul aflării;
- potrivit Dispoziției nr. 1 din 18 martie 2020 al Comisiei pentru Situații
Excepționale a Republicii Moldova, s-a decis suspendarea tuturor termenelor de
procedură în cauzele penale, în legătură cu declararea stării de urgență
provocată de pandemia Covid-19, până la ridicarea stării de urgență anunțate,
ridicată la data de 16 mai 2020;
- susține că curgerea termenului de prescripție (2 ani) urmează a fi calculat
de la 29 aprilie 2019 până la 25 iunie 2019 și de la 21 decembrie 2020 până la 13
iulie 2021, fiind trecut doar 7 luni 18 zile, respectiv, nefiind împlinit termenul de
prescripție, la data pronunțării deciziei instanței de apel;
- argumentul instanței de apel precum că: „ potrivit materialelor cauzei
penale nu rezulta că, în această perioadă cauza penală a fost suspendată de către
instanța de fond în conformitate cu prevederile art. 330 Cod de procedură
penală. Respectiv, termenul de prescripție nu a fost întrerupt.”, este neîntemeiat,
or, inculpatul nu s-a îmbolnăvit, cum prevede art. 330 Cod de procedură penală
și nici nu a comis o altă infracțiune pentru ca termenul de prescripție să fie
întrerupt, art. 60 alin. (4) Cod penal.
Judecând recursul ordinar în raport cu materialele dosarului și motivele
invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursul declarat urmează a fi
respins din următoarele considerente.
Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,
instanța de recurs judecând recursul, este în drept de al respinge ca inadmisibil,
4
cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost
declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este
întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat în cazul când hotărârea
atacată este legală, întemeiată și motivată.
În conformitate cu art. 427 Cod de procedură penală, hotărârea instanței
de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și apel în baza temeiurilor stipulate expres în acest articol. În
sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot
fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond
și de apel.
Din sumarul recursului ordinar înaintat, Colegiul penal lărgit constată că
procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru a
indicat în calitate de temei de drept pentru casarea deciziei Colegiului judiciar
al Curții de Apel Cahul din 13 iulie 2021, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod
de procedură penală, conform cărora: hotărârea instanței de apel poate fi supusă
recursului, pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de
apel în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,
instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.
Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept
prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal
lărgit constată, că la examinarea recursului declarat, erorile nominalizate de
procuror nu și-au găsit confirmarea, decizia instanței de apel cuprinde motivele
pe care se întemeiază soluția, iar instanța de apel a motivat cu suficientă
amplitudine soluția de casare parțială a sentinței primei instanțe.
În acest sens, Colegiul penal lărgit atestă, că la soluționarea cauzei instanța
de apel a ținut cont de prevederile art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a
cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma
pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct
de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind
casarea din oficiu a sentinței primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri
potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Guștiuc Serghei,
recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzută de alin. (4), art. 2641 Cod
penal, a fost liberat de pedeapsa penală, în legătură cu expirarea termenului de
prescripție tragerii la răspundere penală.
Contrar argumentelor recurentului precum că instanța de apel, a adoptat
o soluție insuficient motivată, Colegiul penal lărgit relevă că nu s-a stabilit
presupusa eroare de drept invocată de către procuror, or, din conținutul deciziei
recurate rezultă în mod clar raționamentele care au fundamentat soluția
instanței de apel prin care a fost desființată sentința primei instanțe.
La fel, Colegiul penal lărgit stabilește, că în speță, nu a fost comisă careva
eroare de drept, așa precum se susține de către recurent, or, pentru a constitui
caz de casare, eroarea de fapt trebuie pe de o parte, să fi influențat asupra soluției
5
cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică.
Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, dar
discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin
ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei
soluții decât cea pe care materialul probator o susține.
Colegiul penal lărgit atestă că, procurorul este de acord cu circumstanțele
de fapt și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului în temeiul art. 264 1 alin.
(4) Cod penal, însă, critică hotărârea recurată sub aspectul liberării de pedeapsă
penală a inculpatului Guștiuc Serghei, în legătură cu expirarea termenului de
prescripție tragerii la răspundere penală, prevăzut de art. 60 Cod penal,
motivând că inculpatul în perioada de la 25 iunie 2019 până la 21 decembrie 2020
s-a sustras de la judecată astfel suspendând curgerea prescripției.
Potrivit art. 60 alin. (5) Cod penal ”curgerea prescripției se suspendă dacă
persoana care a săvârșit infracțiunea se sustrage de la urmărirea penală sau de
la judecată”, iar conform art. 330 alin. (1) Cod de procedură penală ”Instanța
dispune suspendarea și reluarea judecării cauzei după suspendare prin
încheiere motivată”.
În contextul prevederilor legale nominalizate și a criticilor enunțate,
studiind lucrările dosarului penal, Colegiul notează că potrivit materialelor
cauzei penale nu rezultă că în perioada 25.06.2019 – 21.12.2020, cauza penală a
fost suspendată de către instanța de fond în conformitate cu art. 330 Cod de
procedură penală, prin emiterea unei încheieri motivate în sensul dat. Respectiv
în această perioadă termenul de prescripție nu a fost întrerupt.
Astfel, dat fiind că inculpatul Guștiuc Serghei a comis la data de 29 aprilie
2019 infracțiunea prevăzută la art. 264 1 alin. (4) Cod penal, care potrivit art. 16
alin. (2) Cod penal face parte din categoria celor ușoare, pentru care conform art.
60 alin. (1) lit. a) Cod penal, după curgerea a 2 ani din ziua săvârșirii infracțiunii
persoana se liberează de răspundere penală, iar, potrivit dispoziției nr. 1 din 18
martie 2020 al Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, s-a
decis suspendarea tuturor termenelor de procedură în cauzele penale, în
legătură cu declararea stării de urgență provocată de pandemia Covid-19, până
la ridicarea stării de urgență, ridicate la 16 mai 2020, termenul de prescripție
tragerii la răspundere penală a inculpatului Guștiuc Serghei, care în mod normal
urma să expire la data de 29 aprilie 2021, a expirat de facto peste 2 luni, la data
de 29 iunie 2021.
Prin urmare, Colegiul penal lărgit apreciază că argumentele punctate în
cererea de recurs de către procuror, nu sunt incidente cauzei deferite judecății,
or, instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată, iar hotărârea atacată este
în corespundere cu exigențele art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor
Omului și a Libertăților Fundamentale.
Astfel, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială
veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe
6
aspectele contestate în prezentul recurs, nu se identifică, or instanța de apel s-a
expus în decizia sa detaliat și argumentat asupra fiecărei chestiuni esențiale, iar
motivarea din decizia acesteia, în virtutea corectitudinii ei și pentru a evita
repetări inutile, instanța de recurs ordinar o acceptă și o însușește, fapt ce vine
în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza
Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă
instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un
răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie
1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță
internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt
mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.
Față de cele ce preced, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel la
judecarea cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera
casarea deciziei adoptate, urmând a fi dispusă inadmisibilitatea recursului
declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Se respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul-
șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, împotriva
deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 13 iulie 2021, în cauza
penală în privința lui Guștiuc Serghei xxxxxx.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată este pronunțată la 03 iunie 2022.
Președinte Toma Nadejda
Judecători Boico Victor
Diaconu Iurie
Catan Liliana
Guzun Ion
7