ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 26.08.2022

1ra-490/2022 — art. 217-1 alin. 4, lit. d CP

HOTĂRÂRE
26.08.2022
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 217-1 alin. 4, lit. d CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 8, 12 CPP
Citează această cauză
1ra-490/2022 — art. 217-1 alin. 4, lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-490/22

1 -18177684-01-1ra-28032022

02 august 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile

ordinare declarate de către inculpat, de către avocatul Musteață Sergiu în

numele inculpatului și recursul ordinar suplimentar al inculpatului,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02

decembrie 2021, în cauza penală în privința lui,

Harchevici Serghei XXXXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 08.08.2018 – 10.06.2020.

Instanța de apel: 21.10.2020 – 02.12.2021.

Instanța de recurs: 28.03.2022 – 02.08.2022.

Harchevici Serghei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal și condamnat în baza acestei

legi la o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, în

penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activități în

domeniul circulației substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani.

S-a încasat din contul inculpatului Harchevici Serghei în folosul statului

suma de 1 680 lei pentru efectuarea expertizei nr. 34/12/1-R-1929 din

11.05.2018.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

constatat că, Harchevici Serghei, pe parcursul anilor 2017 - 2018, din interes

material, în scopul obținerii profitului bănesc, a intrat în posesia ilegală a drogurilor

și analoagelor acestora în proporții deosebit de mari, pe care le-a păstrat în scop de

înstrăinare, iar în perioada lunilor decembrie 2017 - ianuarie 2018, aflându-se în

apartamentul său nr. 4 din str. Xxxxxxx XX, mun. Chișinău, ilegal, a înstrăinat lui

Slobodeniuc Artur analoagele substanțelor narcotice.

Ulterior, la 20.02.2018, colaboratorii de poliție au efectuat percheziția la

domiciliul lui Harchevici Serghei, în cadrul căreia au depistat și ridicat 9 pachețele de

1

tip zip-lock, în care se afla masă vegetală de culoare galbenă, un pachet din

polietilenă, în care se afla masă vegetală de culoare galbenă, recipient din plastic, în

care se afla masă vegetală, pachet de tip zip-lock, în care se afla o bucată de metal cu

depuneri de culoare cafenie, 4 pachețele de tip zip-lock cu depuneri în interior,

lingură din metal cu depuneri pe suprafața acesteia și recipient din metal cu depuneri

în interior.

Conform raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1/R/l 929 din 11/05/2018

în masa vegetală uscată și mărunțită de culoare galbenă, prezentată într-un vas din

polimer de culoare albastră, un pachet din polimer de culoare roz-transparent și în

zece pachețele de tip zip-lock, sigilate la plicul nr. 1, în urmele de substanță de pe

suprafața linguriței din metal și în depunerile de substanță de culoare brună de pe

obiectul metalic (0,101g), sigilat în plicul nr. 2, ridicate la 20.02.2018 în rezultatul

efectuării percheziției la domiciliul cet. Harchevici Serghei, situat în mun. Chișinău,

str. Xxxxxxx XX ap. 4, a fost depistat cannabinoidul sintetic - MDMB (N)-2201

(methyl 2- (l-(5-fluoropentyl)-lH-indazol-3-carboxamido)3,3- dimethylbutanoate),

care prin Hotărîrea Guvernului al Republicii Moldova nr.1088 din 05.10.2004 cu

privința la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și

precursorilor acestora, supuse controlului, nu este inculs. Cantitatatea masei vegetale

îmbibate cu cannabinoidul sintetic - MDMB ( N)-2201 ( methyl 2- (l- (5-

fluoropentyl)-lH-indazol- 3 -carboxamido)3,3 -dimethy lbutanoate), constituie total

22,822g (1,200g+9,299g+l ,094g_l ,240g+l ,540g+l ,444g+l ,519g+l ,573g+l ,380g+l

,284g+l ,23 8+0,01 lg). Cantitatea depunerilor de culoare brună, care conțin

cannabinoidul sintetic - MDMB (N)-2201, constituie 0,101 g.

Conform informației, prezentate de Comitetului Permanent de Control asupra

Drogurilor, MDMB(N)-2201 constituie analog al substanței AB-PINACA, care este

inclusă în Tabelul I. Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în

scopuri medicale. Lista nr.2 Substanțele psihotrope, aprobată prin Hotărîrea

Guvernului Republicii Moldova nr.1088 din 05 octombrie 2004.

Prima instanță a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Harchevici

Serghei a comis păstrarea de droguri și analoagelor acestora, săvârșit în scop de

înstrăinare, precum și înstrăinarea ilegală a drogurilor și analoagelor acestora,

săvârșită în proporții deosebit de mari, infracțiune prevăzută de art. 2171 alin. (4)

lit. d) Cod penal.

numele inculpatului, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi sentințe, cu excluderea

scopului de înstrăinare și soluționarea legalității condamnării pentru

păstrarea unei substanțe ce nu este inclusă într-o listă și interzisă în mod

expres.

3.1 În conținutul cererii de apel depuse, apărătorul inculpatului a invocat

2

că:

- inculpatul a negat scopul de înstrăinare și a menționat că fuma personal

masa vegetală dată, că nu s-a înțeles cu nimeni referitor la înstrăinarea către

terți a acestei mase vegetale, că pachețele cu masa vegetală erau în starea în

care le-a procurat, o dată a procurat cu amănuntul mai multe pachețele iar o

dată o cantitate mai mare, probabil acel pachet de polietilenă în care se afla 9

gr;

- lipsește un anumit anunț din partea lui Harehevici Serghei că ar vinde

ceva ce ar reprezenta un drog și anume ar vinde ceea ce s-a depistat la el în

cadrul percheziției, lipsește o înțelegere cu un anumit consumator că ar dori

să vândă din masa vegetală care s-a depistat la el la percheziție;

- însăși masa vegetală nu este un drog sau un așa-numit analog al

drogului, dar este pulverizată cu o substanță care ar fi un analog;

- cantitatea de 22,822 gr poate fi consumată prin fumare de o singură

persoană foarte rapid: Harchevici spune că el poate fuma chiar și la fiecare 5

min., de aceea, prima instanță în mod eronat și neîntemeiat a pus accentul pe

cantitatea masei vegetale și modul în care erau păstrate în aprecierea

existenței scopului de înstrăinare;

- specificul cazului denotă că cantitatea masei vegetale care în termeni

simpli este mică, nu este un aspect determinant în aprecierea scopului de

înstrăinare;

- modul în care erau păstrate nu denotă în mod cert scopul de

înstrăinare, atât timp cât masa vegetală era procurată în acele pachețele și alte

date că anume Harchevici le-ar fi pregătit nu sunt, iar el este personal

consumator, lipsește o anumită cumpărătură de control care ar conține indicii

că Harchevici ar fi admis cel puțin înstrăinarea masei vegetale către terți;

- lipsesc orice înregistrări video, audio ale unor discuții purtate de

inculpat care ar conține date ale unor înstrăinări de masă vegetală către terți;

- constatarea primei instanțe a scopului de înstrăinare este eronată, care

admite un arbitrariu grav în aprecierea circumstanțelor cauzei, or, masa

vegetală depistată la inculpat, el o consuma personal și probe că urma a o

înstrăina altei persoane nu au fost acumulate și nici nu s-a încercat de a fi

acumulate de către organul de urmărire penală;

- prima instanță greșit a pus la baza constatării scopului de înstrăinare

doar declarațiile unei persoane (Slobodeniuc) care singur este urmărit pentru

înstrăinare de droguri și care se referă la trecut, fără a fi precizată o dată, o

oră concretă și nici nu la masa vegetală depistată la inculpat, declarații care

nu pot fi verificate prin alt probatoriu și care, astfel, nu pot fi puse la baza

constatării scopului de înstrăinare a masei vegetale procurate pentru consum

propriu de inculpat;

3

- nu pot fi admise presupuneri ale eventualelor acțiuni ale inculpatului

Harchevici cu cele 22,822 gr de masă vegetală depistate la el;

- martorul Bejenaru Alexandru a negat afirmațiile martorului acuzării

Slobodeniuc Artur și nu sunt clare criteriile după care instanța de judecată

pune mai presus declarațiile martorului acuzării, însă, nu există posibilitatea

de verificare a declarațiilor acestui martor al acuzării prin alte mijloace

probatorii (deoarece nu au fost întreprinse de organul de urmărire penală),

declarații care nu sunt nici concludente și nici utile cauzei penale date,

deoarece nu se coroborează cu alte date obiective care ar fi trebuit să fie

obținute de organul de urmărire penală dar care nu le-au obținut și care ar

indica la scopul de înstrăinare, de exemplu discuții, înregistrări audio, video,

anunțuri, înțelegeri cu alt consumator;

- organul de urmărire penală a efectuat o urmărire penală defectuoasă,

fără a întreprinde anumite acțiuni de urmărite penală de verificare dacă

există un scop de înstrăinare la inculpat;

- contrar unificării practicii judiciare realizate de Curtea Supremă de

Justiție, acuzarea nu a prezentat probe că ar fi existat o dorință, un plan al lui

Harchevici și ar fi întreprins anumite acțiuni concrete în acest sens anume în

înstrăinarea masei vegetale depistate la el. În special lipsesc probele că ei ar fi

încheiat o înțelegere corespunzătoare cu un anumit consumator de a înstrăina

acestuia droguri și care anume și această înțelegere ar fi avut loc în perioada

de timp a păstrării de către el a masei vegetale depistate la el la domiciliu;

- constatările primei instanțe din primul punct al sentinței privind

anumite acțiuni ale lui Harchevici de până la 20.02.2018 nu sunt probate cu

nimic și nu pot fi verificate prin alte probe și, astfel, sunt arbitrare;

- instanța de judecată eronat a constatat că Harcheviei ar fi păstrat ceva

ce reprezenta droguri și analoage ale acestora și încă în proporții deosebit de

mari, că ceea ce ar fi păstrat reprezenta drog în lipsa unei expertize;

- prima instanță constată un scop de înstrăinare fără anumite acțiuni

concrete cert stabilite ale inculpatului în acest sens;

- metoda de păstrare a acestei mase vegetale nu are nici un rol

determinant în aprecierea scopului de înstrăinare;

- ceea ce s-a găsit la inculpat nu este un drog în sens juridic și legalitatea

urmăririi penale pentru ceva ce nu este inclus într-o listă a drogurilor este sub

semnul întrebării sau, cel puțin, scade în mod semnificativ gravitatea

acțiunilor inculpatului;

- la momentul emiterii ordonanței de punere sub învinuire din

23.02.2018, nici nu exista o concluzie a unor experți că o anumită masă

vegetală care ar fi fost păstrată de acuzat ar reprezenta drog iar, ulterior, s-a

constatat că masa vegetală care ar fi fost depistată la Harchevici, ar conține o

4

substanță care nici nu este inclusă în lista drogurilor aprobată prin hotărâre

de Guvern;

- atragerea la răspundere penală a unei persoane pentru faptul că ar fi

avut o substanță care nu este inclusă în „Lista substanțelor narcotice,

psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic

ilicit, precum și cantitățile acestora” este o ilegalitate și nu corespunde cu

principiul legalității în legea penală;

- se impune achitarea lui Harchevici Serghei, pe motiv că lipsește faptul

infracțiunii.

decembrie 2021 a fost respins apelul avocatului Sergiu Musteață în numele

inculpatului și menținută sentința fără modificări.

4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că prima

instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului,

cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-

penale, iar vinovăția lui Harchevici Serghei, de comiterea înfracțiunii

prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, se dovedește prin probele

administrate legal în cadrul urmăririi penale, cercetării judecătorești atât în

instanța de fond, cât și cercetate în instanța de apel.

Instanța de apel a menționat că, audiind participanții la proces,

verificând prin prisma art. 101 Cod de procedură penală probele administrate

la etapa de urmărire penală, cercetarea judecătorească în prima instanță și

verificate în instanța de apel, a constatat că se demonstrează cert vinovăția

inculpatului Harchevici Serghei în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, păstrarea de droguri și analoagelor acestora,

săvârșită în scop de înstrăinare, precum și înstrăinarea ilegală a drogurilor și

analoagelor acestora, săvârșită în proporții deosebit de mari.

În decizie s-a menționat că, ținând cont de limitele învinuirii și a apelului

declarat, urmează a fi notat că, în ședința instanței de apel s-a constatat cu

certitudine faptul că, Harchevici Serghei a comis infracțiunea prevăzută de

art. 217/1 al. (4) lit. d) Cod penal în următoarele circumstanțe:

„Harchevici Serghei, pe parcursul anilor 2017 - 2018, din interes material, în

scopul obținerii profitului bănesc, a intrat în posesia ilegală a drogurilor și

analoagelor acestora în proporții deosebit de mari, pe care le-a păstrat în scop de

înstrăinare, iar în perioada lunilor decembrie 2017-ianuarie 2018, aflându-se în

apartamentul său nr. 4 din str. Xxxxxxx XX, mun. Chișinău, ilegal, a înstrăinat lui

Slobodeniuc Artur analoagele substanțelor narcotice.

Ulterior, la 20.02.2018, colaboratorii de politie au efectuat percheziția la

domiciliul lui Harchevici Serghei, în cadrul căreia au depistat și ridicat 9 pachețele de

tip zip-lock, în care se afla masă vegetală de culoare galbenă, un pachet din

5

polietilenă, în care se afla masă vegetală de culoare galbenă, recipient din plastic, în

care se afla masă vegetală, pachet de tip zip-lock, în care se afla o bucată de metal cu

depuneri de culoare cafenie, 4 pachețele de tip zip-lock cu depuneri în interior,

lingură din metal cu depuneri pe suprafața acesteia și recipient din metal cu depuneri

în interior.

Conform raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1/R/l 929 din 11/05/2018

în masa vegetală uscată și mărunțită de culoare galbenă, prezentată într-un vas din

polimer de culoare albastră, un pachet din polimer de culoare roz-transparent și în

zece pachețele de tip zip-lock, sigilate la plicul nr. 1, în urmele de substanță de pe

suprafața linguriței din metal si în depunerile de substanță de culoare brună de pe

obiectul metalic (0,101g), sigilat în plicul nr. 2, ridicate la 20.02.2018 în rezultatul

efectuării percheziției la domiciliul cet. Harchevici Serghei, situat în mun. Chișinău,

str. Xxxxxxx XX ap. 4, a fost depistat cannabinoidul sintetic - MDMB (N)-2201

(methyl 2- (l-(5-fluoropentyl)-lH-indazol-3- carboxamido)3,3-dimethylbutanoate),

care prin Hotărîrea Guvernului al Republicii Moldova nr. 1088 din 05.10.2004 cu

privința la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și

precursorilor acestora, supuse controlului, nu este inculs.

Cantitatatea masei vegetale îmbibate cu cannabinoidul sintetic - MDMB ( N)-

2201 (methyl 2-(l-(5-fluoropentyl)-lH-indazol-3-carboxamido)3,3-dimethy

lbutanoate), constituie total 22,822g (1,200g+9,299g+l ,094g_l ,240g+l ,540g+l

,444g+l ,519g+l ,573g+l ,380g+l ,284g+l ,23 8+0,01 lg). Cantitatea depunerilor de

culoare brună, care conțin cannabinoidul sintetic - MDMB (N)-2201, constituie

0,101 g. Conform informației, prezentate de Comitetului Permanent de Control

asupra Drogurilor, MDMB(N)-2201 constituie analog al substanței AB-PINACA,

care este inclusă în Tabelul I. Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope

neutilizate în scopuri medicale. Lista nr.2 Substanțele psihotrope, aprobată prin

Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.1088 din 05 octombrie 2004.”

În asemenea circumstanțe, cu referire la componența de infracțiune

prevăzută de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, s-a relatat că, aceasta

presupune existența următoarelor elemente constitutive:

„Obiectul material al infracțiunii îl formează drogurile sau analoagele

acestora în proporții mari și deosebit de mari, la caz acestea sunt

cannabinoidul sintetic - MDMB (N)-2201 (methyl 2- (l-(5-fluoropentyl)-lH-

indazol-3-carboxamido)3,3- dimethylbutanoate), care prin Hotărîrea

Guvernului al Republicii Moldova nr.1088 din 05.10.2004 cu privire la

aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și

precursorilor acestora, supuse controlului, nu este inculs.

Cantitatatea masei vegetale îmbibate cu cannabinoidul sintetic - MDMB (

N)-2201 ( methyl 2- (l- (5-fluoropentyl)-lH-indazol-3-carboxamido) 3,3-

dimethylbutanoate), constituie total 22,822g (1,200g+9,299g+l,094g_l ,240g+l

6

,540g+l ,444g+l ,519g+l ,573g+l ,380g+l ,284g+l ,23 8+0,01 lg).

Cantitatea depunerilor de culoare brună, care conțin cannabinoidul

sintetic - MDMB (N)-2201, constituie 0,101 g. Examinarea drogurilor prin

metoda GC/MS, pe suprafețele interne a celor trei pachețele de tip zip-lock

fără conținut, sigilate în plicul nr. 1 și pe suprafața vasului conic din metal,

sigilat în plicul nr. 2, ridicate în același circumstanțe, s-au depistat urme de

PVP, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante.

Latura obiectivă a faptei în prezenta pricină s-a realizat prin păstrarea

drogurilor și analogilor acestora în scop de înstrăinare și anume a 9 pachețele

de tip zip-lock, în care se afla masă vegetală de culoare galbenă, un pachet

din polietilenă, în care se afla masă vegetală de culoare galbenă, recipient din

plastic, în care se afla masă vegetală, pachet de tip zip-lock, în care se afla o

bucată de metal cu depuneri de culoare cafenie, 4 pachețele de tip zip-lock cu

depuneri în interior, lingură din metal cu depuneri pe suprafața acesteia și

recipient din metal cu depuneri în interior.

Prin acțiunile sale intenționate Harchevici Serghei a păstrat în

apartamentul său nr. 4 din str. Xxxxxxx XX, mun. Chișinău, ridicat 9

pachețele de tip zip-lock, în care se afla masă vegetală de culoare galbenă, un

pachet din polietilenă, în care se afla masă vegetală de culoare galbenă,

recipient din plastic, în care se afla masă vegetală, pachet de tip zip-lock, în

care se afla o bucată de metal cu depuneri de culoare cafenie, 4 pachețele de

tip zip-lock cu depuneri în interior, lingură din metal cu depuneri pe

suprafața acesteia și recipient din metal cu depuneri în interior, care conform

raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1/R/l 929 din 11/05/2018 reprezintă

masa vegetală uscată și mărunțită de culoare galbenă și care se atribuie

cannabinoidului sintetic - MDMB (N)-2201 (methyl 2- (l-(5-fluoropentyl)-lH-

indazol-3-carboxamido) 3,3-dimethylbutanoate), prin ce s-a realizat latura

obiectivă a infracțiunii incriminate.”

Instanța de apel a respins ca nefondate argumentele avocatului Sergiu

Musteașă, or, intenția de a înstrăina substanțele menționate reprezintă

dorința, planul unei persoane care declanșează acțiuni în acest sens, cum ar fi:

procurarea, prepararea, păstrarea, transportarea acestora, plasarea într-un

ambalaj comod pentru înstrăinare sau încheierea unei înțelegeri

corespunzătoare cu consumatorul etc., astfel, instanța de fond a stabilit cu

certitudine că, Harchevici Serghei a păstrat în apartamentul său nr. 4 din str.

Xxxxxxx XX, mun. Chișinău, 9 pachețele de tip zip-lock, 4 pachețele de tip

zip-lock cu depuneri în interior, care reprezintă masa vegetală uscată și

mărunțită de culoare galbenă, o lingură din metal cu depuneri pe suprafața

acesteia și recipient din metal cu depuneri în interior, care se atribuie

cannabinoidului sintetic - MDMB (N)-2201 (methyl 2- (l-(5-fluoropentyl)-lH-

7

indazol-3-carboxamido) 3,3- dimethylbutanoate), prin urmare se constată că

aceste pachețele erau gata pregătite pentru vînzare.

Instanța de apel a reținut că prin acțiunile sale Harchevici Serghei a avut

intenția de înstrăinare ilegală a drogurilor sau analoagelor acestora, or,

martorul Slobodeniuc Artur a declarat că, „...a procurat de la Harchevici

Serghei romanița, până a fi reținut cu cantitatea mare de romaniță…. El

cumpăra himari ,,ROMAȘKA” plantă de romaniță stropită cu substanțe

chimice, o cumpăra pentru consum, o fuma. Harchevici Serghei cumpăra

substanță dată în cantități mari de la Bugaescu Dima, apoi Harchevici Serghei

îl vindea la pahar, un pahar costa 600 lei…”, prin urmare Harchevici Serghei

păstara la domiciliul său cannabinoidul sintetic - MDMB (N)-2201 (methyl 2-

(l-(5- fluoropentyl)-lH-indazol-3-carboxamido)3,3-dimethylbutanoate), care

prin Hotărîrea Guvernului al Republicii Moldova nr.1088 din 05.10.2004 cu

privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și

precursorilor acestora, supuse controlului, nu este inculs, însă, potrivit

declarațiilor specialistului Grosu Stanislav, această substanța are mai mulți

analogi, însemnând substanța cu structură chimică apropiată și efecte

fiziologice asemănătoare, spre exemplu doi analogi sunt substanțele 5FAMB

și AB- PINACA, aceste substanțe sunt prezente în Hotărârea de Guvern nr.

1088, iar analogii substanței cercetate sunt incluși în tabelul nr. 1 a

substanțelor fără utilizare medicală. Aceste amestecuri arată ca frunze

mărunțite sau ca unele mirodenii, doar vizual, însă conțin și drog.

Instanța de apel a respins afirmațiile avocatului Sergiu Musteață expuse

în cererea de apel, precum că masa vegetală depistată la inculpat, el o

consuma personal și probe că urma a o înstrăina altei persoane nu au fost

acumulate, or, inculpatul Harchevici Serghei fiind posesorul substanțelor

respective, a plasat aceste substanțe într-un ambalaj comod pentru

înstrăinare, fiecare din cele 9 și respectiv 4 pachețele conținând o cantitate

practic identică, procedeu care a fost efectuat cu o lingură de metal cu

depuneri pe suprafața acesteia și recipient din metal cu depuneri în interior,

depistate și ridicate în cadrul percheziției efectuate la domiciliul lui

Harchevici Serghei.

Instanța de apel a menționat că scopul de înstrăinare s-a demonstrat și

prin procesul-verbal de percheziție din 20.02.2018, efectuat în apartamentul

nr. 4 din str. Xxxxxxx XX din mun. Chișinău și care a fost efectuată cu

participarea lui Harchevici Serghei în cadrul căreia au fost depistate și

ridicate 9 pachețele de tip zip-lock, în care se afla masă vegetală de culoare

galbenă, un pachet din polietilenă, în care se afla masă vegetală de culoare

galbenă, recipient din plastic, în care se afla masă vegetală, pachet de tip zip-

lock, în care se afla o bucată de metal cu depuneri de culoare cafenie, 4

8

pachețele de tip zip-lock cu depuneri în interior, lingură din metal cu

depuneri pe suprafața acesteia și recipient din metal cu depuneri în interior

(f.d. 21-22), prin urmare s-a demonstrat porționarea acestor substanțe într-un

ambalaj comod pentru înstrăinare, or, cantitatatea masei vegetale îmbibate cu

cannabinoidul sintetic - MDMB ( N)-2201 (methyl 2- (l-(5-fluoropentyl)-lH-

indazol- 3 -carboxamido)3,3 -dimethy lbutanoate), constituie total 22,822g

(1,200g+9,299g+l,094g+l,240g+l,540g+l,444g+l,519g + l,573g + l,380g + l,284g+

l,238+0,011g). Cantitatea depunerilor de culoare brună, care conțin

cannabinoidul sintetic - MDMB (N)-2201, constituie 0,101 g.

Instanța de apel a reținut că în prima instanță inculpatul nu a recunoscut

vinovăția în comiterea infracțiunii cu scopul de înstrăinare, însă, a recunoscut

că deținea pentru sine și că cantitatea este mare, deoarece consumă des

substanțe narcotice, ceea ce nu poate fi apreciat ca veridice, or, masa vegetală

îmbibată cu cannabinoidul sintetic - MDMB ( N)-2201 ( methyl 2- (l-(5-

fluoropentyl)-lH-indazol3 -carboxamido)3,3 -dimethy lbutanoate), constituie

total 22,822g și nu putea fi reținută pentru consumul propriu, chiar dacă

inculpatul se află la evidența medicului narcolog, or, inculpatul, care nu este

angajat în câmpul muncii nu a demonstrat de unde are mijloace bănești

pentru a procura așa cantitate de substanțe narcotice, iar martorul

Slobodeniuc Artur, a declarat că, costul unui pahar din aceste substanțe este

de 600 de lei.

S-a menționat că înstrăinarea ilegală de droguri, etnobotanice sau

analogii acestora se consideră infracțiune consumată în momentul primirii

acestor substanțe de către o altă persoană, la caz, martorul Slobodeniuc Artur

a procurat himari ,, ROMAȘKA” plantă de romaniță stropită cu substanțe

chimică, o cumpăra pentru consum, o fuma, Harchevici Serghei îi vindea la

pahar, un pahar costa 600 lei.

Instanța de apel nu a reținut argumentele avocatului Sergiu Musteață

precum că ”Curtea a constatat că în prezent normele din Codul penal care fac

referire la „analogul substanțelor narcotice sau psihotrope” sunt lipsite de

conținut și fără efect juridic, fapt care, în contextul celor menționate,

determină excluderea lor din legea penală”, or acestea sunt combătute prin

Decizia Curții Constituționale nr.43 din 14.05.2018 de inadmisibilitate a

sesizării nr.54g/2018 privind excepția de neconstituționalitate a unor

prevederi din articolele 1341, 217 și 2171 din Codul penal (analog al substanței

stupefiante sau psihotrope), potrivit căruia la articolul 2171 Cod penal este

stabilită răspunderea penală pentru circulația ilegală a drogurilor, a

etnobotanicelor sau a analogilor acestora în scop de înstrăinare.

Instanța de apel a combătut argumentul invocat de avocatul Sergiu

Mustață în apelul declarat, precum că, Harchevici Serghei urmează a fi

9

achitat, or, de către instanța de fond au fost apreciate toate probele coroborate

în ansamblu din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității lor, iar versiunea apărării nu și-a găsit confirmare.

Instanța de apel a menționat că, potrivit informației prezentată de

Comitetului Permanent de Control asupra Drogurilor, MDMB(N)-2201

constituie analog al substanței AB-PINACA, care este inclusă în Tabelul I.

Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri

medicale, Lista nr.2 Substanțele psihotrope, aprobată prin Hotărîrea

Guvernului Republicii Moldova nr.1088 din 05 octombrie 2004.

Instanța de apel nu a reținut afirmațiile avocatului din cererea de apel

privind faptul că, învinuirea adusă inculpatului Harchevici Serghei în baza

art. 2171 al. (4), lit. d) Cod penal nu și-a găsit confirmare, deoarece probele

cercetare în ședința instanței de fond, recercetate în ședința instanței de apel

au fost analizate în ansamblu prin prisma art. 101 Cod de procedură penală

din punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de apel a constatat că, din conținutul apelului declarat de către

avocatul Sergiu Musteață, nu se desprinde nici un motiv de natură juridică

capabil să influențeze soluția procesului penal, deoarece s-a demonstrat cu

lux de amănunte intenția inculpatului de a înstrăina aceste substanțe

narcotice și anume prin plasarea în pachețele de tip zip-lock analoagele

substanțelor narcotice, pentru înstrăinare, iar în cazul consumului propriu o

astfel de împachetare nu ar fi necesară, or, chiar inculpatul a declarat că

consumă des substanțe narcotice și atunci care este raționamentul de a le

plasa în pachețele de tip zip-lock, care sunt foarte mici și din care mult nu vei

consuma.

A considerat întemeiate concluziile primei instanțe privind aprecierea

probelor puse la baza sentinței de condamnare și a statuat că nu există temei

pentru a le da o nouă apreciere.

Instanța de apel a remarcat că, la individualizarea pedepsei, prima

instanță a ținut cont de cele trei principii care urmează a sta la baza

individualizării pedepsei, sancțiunea aplicată inculpatului, Harchevici

Serghei, fiind legală, echitabilă și individualizată.

către:

- inculpat, la 11 februarie 2022 și la 21 martie 2022, prin care, neinvocând

incidența dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală, solicită admiterea

recursurilor, casarea hotărârilor judecătorești pronunțate la caz, rejudecarea

cauzei, recalificarea acțiunilor sale, aplicarea unei pedepse mai blânde și

aplicarea în privința sa a actului de amnistie;

- avocatului Sergiu Musteață în numele inculpatului Harchevici Serghei,

10

prin care invocând incidența pct. 8) și 12) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penal, solicită admiterea recursului, casarea decizie și a

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi sentințe în privința lui

Harchevici Serghei, cu excluderea scopului de înstrăinare și soluționarea

legalității condamnării pentru păstrarea unei substanțe ce nu este inclusă într-

o listă și interzisă în mod expres, cu achitarea inculpatului, pe motiv că nu

sunt întrunite elementele infracțiunii.

5.1 În susținerea recursurilor declarate la 11 februarie 2022 și la 21 martie

2022, inculpatul invocă că:

- la caz intenționat au fost trecute cu vederea și ignorate concluziile

raportului de expertiză;

- declarațiile martorului Slobodeniuc Artur au fost combătute prin

declarațiile martorului Bejenaru Alexandru;

- nu au fost respectate prevederile art. 101 alin. (5) Cod de procedură

penală;

- nu putea fi luată în considerație presupunerea procurorului că

cantitatea substanței depistate confirmă scopul înstrăinării;

- nu au fost prezentate probe, care ar confirma scopul înstrăinării;

- recunoaște faptul păstrării și consumării substanțelor depistate la

domiciliul său, în cazul demonstrării că substanța ridică este un drog, potrivit

legislației.

5.2. În motivarea recursului declarat, avocatului Sergiu Musteață în

numele inculpatului invocă argumente similare celor indicate anterior în

apelul declarat, suplimentar menționând următoarele:

- nu au fost întrunite elementele infracțiunii (urmărirea penală pentru

deținerea unei substanțe care nu este inclusă în lista drogurilor, interpretarea

extensivă defavorabilă și aplicare prin analogie a legii penale);

- faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită (lipsa scopului de

înstrăinare);

- plasarea drogurilor în ambalaj comod nu poate constitui un indiciu cert

al intenției de înstrăinare;

- lipsesc date suficiente, iar concluzia instanței se bazează pe

presupuneri;

- datorită metodei de consum prin fumare, cantitatea de 22,822 gr nu este

una mare pentru consum propriu și nu contează cîți bani au fost achitați de

inculpat pentru obținerea acestei mase vegetale.

și motivele invocate, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

concluzionează că recursul ordinar declarat de către inculpat la 21.03.2022

urmează a fi respins ca inadmisibil, iar recursurile ordinare declarate de către

11

inculpat la 11.02.2022 și de către avocatul Musteață Sergiu în numele

inculpatului urmează a fi admise din următoarele considerente.

6.1. În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de

procedură penală, instanța de recurs judecând recursul, este în drept de al

respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se

constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este

tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul

este nefondat în cazul când hotărârea atacată este legală, întemeiată și

motivată.

Reieșind din sumarul recursului declarat la 21.03.2022, inculpatul nu

indică temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 Cod de procedură

penală.

Însă, întâi de toate Colegiul penal lărgit relevă că, unul din scopurile legii

procesual penale este asigurarea egalității pentru toate părțile interesate în

procesul penal, prin urmare acest deziderat impune disciplinarea activității

procesuale, inclusiv și prin stabilirea unor termene peremptorii.

Dispoziția art. 422 Cod de procedură penală, expune că termenul de

recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

Potrivit materialelor dosarului se constată că, dispozitivul deciziei

adoptate de către instanța de apel a fost pronunțat la data 02 decembrie 2021,

în prezența procurorului, inculpatului și avocatului acestuia, fapt confirmat

prin procesul-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel și dispozitivul

deciziei adoptate (Vol. II, f.d. 24-29), din care rezultă că aceștia au fost

înștiințați despre ziua și ora pronunțării deciziei integrale și anume pentru

data de 25 ianuarie 2022, ora 14:00. Tot din procesul-verbal al ședinței de

judecată în instanța de apel (Vol. II, f.d. 28) se constată că, la data stabilită, în

prezența procurorului a fost pronunțată decizia motivată, celorlalți

participații fiindu-le expediată prin intermediul oficiului poștal (Vol. II, f.d.

48).

În continuare, Colegiul menționează că, inculpatul Harchevici Serghei a

declarat două recursuri ordinare împotriva deciziei, la data de 11 februarie

2022 și la 21 martie 2022, fapt confirmat prin mențiunea despre dată de pe

amprenta ștampilelor poștale de pe plicuri (Vol. II, f.d. 93, 107).

Așadar, în cauza deferită judecării Colegiul penal lărgit specifică faptul

că termenul de atac prevăzut de art. 422 Cod de procedură penală, se

calculează începând cu data de 26 ianuarie 2022, adică a doua zi după

pronunțarea deciziei, ținând cont de dispozițiile art. 231 alin. (3), (5) Cod de

procedură penală și expiră la sfârșitul zilei de 24 februarie 2022. Prin urmare,

recursul ordinar declarat de către inculpat la 21.03.2022 nu se încadrează in

termenul limită prevăzut de art. 422 Cod de procedură penală.

12

Norma prevăzută la alin. (2) art. 230 Cod de procedură penală stipulează

că, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un

anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual

penal și nulitatea actului efectuat peste termen.

Din sensul dispoziției legale menționate supra, se impune obligația

îndeplinirii în termen a actelor de procedură, sub sancțiunea decăderii din

exercițiul dreptului. Astfel, neexecutarea în termen a unui drept procesual,

conform sancțiunii menționate, duce la pierderea acestuia.

Termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că

depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar

recursul declarat după expirarea termenului se va respinge ca tardiv.

În baza celor menționate, Colegiul penal lărgit, constatând încălcarea de

către inculpat a prevederilor art. 422 Cod de procedură penală la faza

judecării recursului ordinar, a ajuns la concluzia privind respingerea ca

inadmisibil a recursului declarat de către a inculpat la 21.03.2022, deoarece

este depus peste termen.

6.2. Referitor la recursurile ordinare declarate de către inculpat la

11.02.2022 și de către avocatul Musteață Sergiu în numele inculpatului,

Colegiul penal lărgit notează următoarele.

Instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv

și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, care au dus

la adoptarea unei hotărâri viciate, totodată, verificându-se dacă s-a aplicat

corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au

fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din recursurile declarate, Colegiul penal lărgit atestă, că autorii acestora

indică la incidența în speță a pct. 8) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, referindu-se totodată și la erorile comise de către instanțele de fond,

ce se regăsesc la pct. 6).

Totodată, Colegiul lărgit menționează, că în conformitate cu alin. (2) art.

424 Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în

limitele temeiurilor prevăzute de art. 427, fiind în drept să judece și în baza

temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect se atestă că instanțele de fond și de apel au comis

următoarele erori de drept.

Potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința instanței de

judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Conform art. 101 alin. (1)

și (4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din

13

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar

toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de

judecată este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau

inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. Potrivit art. 325 alin. (1) Cod

de procedură penală, judecarea cauzei se efectuează în limitele învinuirii

formulate în rechizitoriu. Conform art. 141 alin. (1), 142 alin. (1), 143 alin. (6)

Cod de procedură penală, expertiza judiciară se dispune în cazurile în care

pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea circumstanțelor ce pot avea

importanță probatorie pentru cauza penală sunt necesare cunoștințe

specializate în domeniul respectiv. Expertiza judiciară se dispune și se

efectuează, în mod obligatoriu, pentru constatarea altor cazuri când prin alte

probe nu poate fi stabilit adevărul în cauză. Rezultatele constatării tehnico-

științifice sau medico-legale se consemnează într-un raport. Potrivit art. 93

alin. (2) pct. 2) și (7), 94 alin. (1) pct. 6) și 7) Cod de procedură penală, în

calitate de probe în procesul penal se admit elementele de fapt constatate prin

raportul de expertiză judiciară, constatările tehnico-științifice și medico-

legale. În procesul penal nu pot fi admise ca probe și, prin urmare, se exclud

din dosar, nu pot fi prezentate în instanța de judecată și nu pot fi puse la baza

sentinței judecătorești datele care au fost obținute dintr-o sursă care este

imposibil de a o verifica în ședința de judecată, prin utilizarea metodelor ce

contravin prevederilor științifice.

În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului sentinței,

instanța de fond (pct. 2. din prezenta decizie):

a) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din

punct de vedere al coroborării lor, cât și în raport cu circumstanțele concrete

în fapt și în drept invocate în rechizitoriu.

Ori, în fapta descrisă ca fiind dovedită, instanța a indicat că inculpatul: „a

intrat în posesia ilegală a drogurilor și analoagelor acestora în proporții deosebit de

mari, pe care le-a păstrat în scop de înstrăinare, iar în perioada lunilor decembrie

2017 - ianuarie 2018… a înstrăinat lui Slobodeniuc Artur analoagele substanțelor

narcotice.

Conform raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1/R/l 929 din 11/05/2018

în masa vegetală uscată și mărunțită de culoare galbenă, prezentată într-un vas din

polimer de culoare albastră, un pachet din polimer de culoare roz-transparent și în

zece pachețele de tip zip-lock, sigilate la plicul nr. 1, în urmele de substanță de pe

suprafața linguriței din metal și în depunerile de substanță de culoare brună de pe

obiectul metalic (0,101g), sigilat în plicul nr. 2, ridicate la 20.02.2018 în rezultatul

efectuării percheziției la domiciliul cet. Harchevici Serghei, situat în mun. Chișinău,

str. Xxxxxxx XX ap. 4, a fost depistat cannabinoidul sintetic - MDMB (N)-2201

14

(methyl 2- (l-(5-fluoropentyl)-lH-indazol-3-carboxamido)3,3- dimethylbutanoate),

care prin Hotărîrea Guvernului al Republicii Moldova nr.1088 din 05.10.2004 cu

privința la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și

precursorilor acestora, supuse controlului, nu este inclus. Cantitatatea masei

vegetale îmbibate cu cannabinoidul sintetic - MDMB ( N)-2201 ( methyl 2- (l- (5-

fluoropentyl)-lH-indazol- 3 -carboxamido)3,3 -dimethylbutanoate), constituie total

22,822g (1,200g+9,299g+l ,094g_l ,240g+l ,540g+l ,444g+l ,519g+l ,573g+l ,380g+l

,284g+l ,23 8+0,01 lg). Cantitatea depunerilor de culoare brună, care conțin

cannabinoidul sintetic - MDMB (N)-2201, constituie 0,101 g.”

Prima instanță a încadrat acțiunile lui Harchevici Serghei în baza art.

2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, după semnele calificative păstrarea de droguri și

analoagelor acestora, săvârșit în scop de înstrăinare, precum și înstrăinarea ilegală a

drogurilor și analoagelor acestora, săvârșită în proporții deosebit de mari.

Însă, în compartimentul „Concluzii:” al Raportului de constatare tehnico-

științifică nominalizat, lipsește cu desăvârșire rezumatul că cannabinoidul

sintetic MDMB(N)-2201 ar fi un analog al drogurilor și concret al căror.

În aspectul vizat, instanța a mai statuat că: „Conform informației, prezentate

de Comitetul Permanent de Control asupra Drogurilor, MDMB(N)-2201 constituie

analog al substanței AB-PINACA, care este inclusă în Tabelul I. Substanțele

stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale. Lista nr.2

Substanțele psihotrope, aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova

nr.1088 din 05 octombrie 2004.”

Totodată, instanța a omis să observe că, informația la care s-a făcut

trimitere în actul de învinuire în genere lipsește la materialele dosarului.

Ori, în contextul împrejurărilor descrise, în descriptivul sentinței lipsește

totalmente aprecierea instanței, efectuată pe criteriile prescrise în art. 93, 94,

101, 141 - 143 Cod de procedură penală, în aspectul dacă probele enunțate

supra sunt valabile și suficiente să demonstreze că cannabinoidul sintetic

MDMB(N)-2201 este un analog al drogurilor.

În opinia Colegiului penal lărgit, prima instanță a omis să se pronunțe

dacă urma sau nu, în aspectul vizat, să se efectueze constatări științifice și

expertize judiciare, pentru a înlătura divergențele menționate și a constata

dacă substanța indicată în rechizitoriu - MDMB ( N)-2201 este analog al

substanței AB-PINACA.

Colegiul penal lărgit notează că, pentru determinarea tipului de droguri,

precursori, etnobotanice și analogii acestora, a proporțiilor acestora, a

denumirilor și proprietăților lor, a originii, modului de preparare, prelucrare,

precum și pentru stabilirea apartenenței plantelor la cele care conțin droguri,

precursori, etnobotanice și analogii acestora ce constituie obiectul acțiunilor

criminale, sunt necesare cunoștințe speciale, instanțele de judecată trebuie să

15

dispună de concluziile expertizei, efectuate doar conform metodicii aprobate

de Comitetul permanent de control asupra drogurilor de pe lângă Ministerul

Sănătății al Republicii Moldova, care se vor aprecia în cumul cu alte probe.

Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu

rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive

legale pe care se întemeiază soluția.

Potrivit art. 414 alin. (1) și (5) Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. În corespundere cu art.

419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se

desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă

instanță, care se aplică în mod corespunzător. Conform art. 417 alin. (1) pct. 8)

Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă

temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului, precum și

motivele adoptării soluției date.

Potrivit jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora

trebuie să se pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai

imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

împrejurări.

Chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel

sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect

calificată, dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată,

cu rejudecarea cauzei (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu

privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel).

Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,

deoarece, conform descriptivului deciziei atacate (pct. 4. din prezenta

decizie):

a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept

comise de instanța de fond, nominalizate supra, repetându-le întocmai, nu a

desființat sentința și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru

examinarea cauzelor în primă instanță, menținând o decizie nemotivată și

neîntemeiată legal;

b) la adoptarea deciziei, instanța de apel s-a pronunțat superficial în

termeni vagi-evazivi pe motivele invocate de avocatul inculpatului în cererea

de apel.

c) concluziile că „masa vegetală îmbibată cu cannabinoidul sintetic - MDMB (

16

N)-2201, … nu putea fi reținută pentru consumul propriu, chiar dacă inculpatul se

află la evidența medicului narcolog, or, inculpatul, care nu este angajat în câmpul

muncii nu a demonstrat de unde are mijloace bănești pentru a procura așa cantitate

de substanțe narcotice”, „s-a demonstrat cu lux de amănunte intenția inculpatului

de a înstrăina aceste substanțe narcotice și anume prin plasarea în pachețele de tip

zip-lock analoagele substanțelor narcotice, pentru înstrăinare, iar în cazul

consumului propriu o astfel de împachetare nu ar fi necesară, or, chiar inculpatul a

declarat că consumă des substanțe narcotice și atunci care este raționamentul de a le

plasa în pachețele de tip zip-lock, care sunt foarte mici și din care mult nu vei

consuma” reprezintă supozițiile proprii ale instanței de apel, nefiind întărite

de care probe, argumentate de fapt și de drept.

Mai mult, constatările neconcrete ale instanței de apel în textul deciziei,

privind înlăturarea unor versiuni ale apărării despre inexistența scopului de

înstrăinare, trezesc mai multe semne de întrebare decât clarifică starea de fapt

și de drept.

De asemenea, decizia Curții de apel abundă textual de analize teoretice,

conținute în literatura de specialitate, fără a fi redat impactul acestora asupra

faptelor imputate, precum conține constatări și concluzii neargumentate

privind respingerea versiunilor apărării, astfel lipsind expunerea instanței de

apel asupra faptului de ce acestea sunt admise sau respinse, eventual, pentru

a se contura concluzia de o analiză amplă a probelor examinate și a fi posibil

incontestabil de a conchide că soluția adoptată este una justificată.

În același contest, Colegiul penal lărgit, statuează că potrivit

jurisprudenței constante a CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al

Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost

auzite în cadrul procesului penal (Suominen c. Finlandei (2003) §37,

Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85). De asemenea, în hotărârea CtEDO în

cauza Helle împotriva Finlandei, 19 decembrie 1997, pct. 60, se reține că

noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă care nu și-a motivat

decizia, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară fie prin

alt mod, să fi examinat totuși în mod real chestiunile esențiale supuse atenției

sale.

Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanțele de fond nu au

judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu

cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, și că recursurile ordinare

sunt întemeiate.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța

de recurs casează total hotărârea, și dispune rejudecarea cauzei de către

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de

către instanța de recurs.

17

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanțele de fond, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de

recurs, se impune soluția admiterii recursurilor ordinare, casarea totală a

deciziei contestate, și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță

de apel, în alt complet de judecată.

împrejurările expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă

conformitate cu legea, și să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către inculpat la

21.03.2022.

Admite recursurile ordinare declarate de către inculpat la 11.02.2022 și

de către avocatul Musteață Sergiu în numele inculpatului, casează total

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 decembrie 2021, în

cauza penală în privința lui Harchevici Serghei XXXXX și dispune

rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată este pronunțată la 26 august 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

18

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2022-05-27
0,96
1ra-136/22 — art. 217/1 alin. 3 lit. f CP
Dosarul nr. 1ra-136/22 1-20072812-01-1ra-27012022 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 13 aprilie 2022 mun. Chişinău Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte –Toma Nadejda, Judecători – B
CSJ 2022-07-28
0,96
1ra-386/22 — art. 217-1 alin. 3 lit. f, 217 alin. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-386/22 1-21147612-01-1ra-17032022 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 08 iunie 2022 mun. Chişinău Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte –Toma Nadejda, Judecători – Boi
CSJ 2022-06-03
0,96
1ra-1937/21 — art. 264-1 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-1937/2021 1-19036916-01-1ra-09092021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 18 aprilie 2022 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componenţa: Președinte – Toma Nadejda, Jud
CSJ 2022-04-20
0,95
1ra-1720/21 — art. 217/1 alin. 3 lit. b, c, e, f, art. 322 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1720/21 1-17145175-01-1ra-30072021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 15 februarie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în următoarea componență: Președinte: Toma Nadejda, Judecătorii: Diaconu Iurie, Catan Liliana,
CSJ 2021-12-17
0,95
1ra-1495/2021 — art.155 CP
Dosarul nr. 1ra-1495/2021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 22 noiembrie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componenţa: Președinte – Toma Nadejda, Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie, Catan
Sursă