1ra-490/2022 — Art. 217-1 alin. 4, lit. d CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 10 iunie 2020, Harchevici Serghei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal și condamnat în baza acestei legi la o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul circulației substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani. S-a încasat din contul inculpatului Harchevici Serghei în folosul statului suma de 1 680 lei pentru efectuarea expertizei nr. 34/12/1-R-1929 din 11.05.2018. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Pentru a se pronunța în cauza dată, în sensul enunțat, prima instanță a constatat că, Harchevici Serghei, pe parcursul anilor 2017 - 2018, din interes material, în scopul obținerii profitului bănesc, a intrat în posesia ilegală a drogurilor și analoagelor acestora în proporții deosebit de mari, pe care le-a păstrat în scop de înstrăinare, iar în perioada lunilor decembrie 2017 - ianuarie 2018, aflându-se în apartamentul său nr. 4 din str. Xxxxxxx XX, mun. Chișinău, ilegal, a înstrăinat lui Slobodeniuc Artur analoagele substanțelor narcotice. Ulterior, la 20.02.2018, colaboratorii de poliție au efectuat percheziția la domiciliul lui Harchevici Serghei, în cadrul căreia au depistat și ridicat 9 pachețele de 1 tip zip-lock, în care se afla masă vegetală de culoare galbenă, un pachet din polietilenă, în care se afla masă vegetală de culoare galbenă, recipient din plastic, în care se afla masă vegetală, pachet de tip zip-lock, în care se afla o bucată de metal cu depuneri de culoare cafenie, 4 pachețele de tip zip-lock cu depuneri în interior, lingură din metal cu depuneri pe suprafața acesteia și recipient din metal cu depuneri în interior. Conform raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1/R/l 929 din 11/05/2018 în masa vegetală uscată și mărunțită de culoare galbenă, prezentată într-un vas din polimer de culoare albastră, un pachet din polimer de culoare roz-transparent și în zece pachețele de tip zip-lock, sigilate la plicul nr. 1, în urmele de substanță de pe suprafața linguriței din metal și în depunerile de substanță de culoare brună de pe obiectul metalic (0,101g), sigilat în plicul nr. 2, ridicate la 20.02.2018 în rezultatul efectuării percheziției la domiciliul cet. Harchevici Serghei, situat în mun. Chișinău, str. Xxxxxxx XX ap. 4, a fost depistat cannabinoidul sintetic - MDMB (N)-2201 (methyl 2- (l-(5-fluoropentyl)-lH-indazol-3-carboxamido)3,3- dimethylbutanoate), care prin Hotărîrea Guvernului al Republicii Moldova nr.1088 din 05.10.2004 cu privința la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului, nu este inculs. Cantitatatea masei vegetale îmbibate cu cannabinoidul sintetic - MDMB ( N)-2201 ( methyl 2- (l- (5- fluoropentyl)-lH-indazol- 3 -carboxamido)3,3 -dimethy lbutanoate), constituie total 22,822g (1,200g+9,299g+l ,094g_l ,240g+l ,540g+l ,444g+l ,519g+l ,573g+l ,380g+l ,284g+l ,23 8+0,01 lg). Cantitatea depunerilor de culoare brună, care conțin cannabinoidul sintetic - MDMB (N)-2201, constituie 0,101 g. Conform informației, prezentate de Comitetului Permanent de Control asupra Drogurilor, MDMB(N)-2201 constituie analog al substanței AB-PINACA, care este inclusă în Tabelul I. Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale. Lista nr.2 Substanțele psihotrope, aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.1088 din 05 octombrie 2004. Prima instanță a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Harchevici Serghei a comis păstrarea de droguri și analoagelor acestora, săvârșit în scop de înstrăinare, precum și înstrăinarea ilegală a drogurilor și analoagelor acestora, săvârșită în proporții deosebit de mari, infracțiune prevăzută de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal.

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Musteață Sergiu în numele inculpatului, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi sentințe, cu excluderea scopului de înstrăinare și soluționarea legalității condamnării pentru păstrarea unei substanțe ce nu este inclusă într-o listă și interzisă în mod expres. 3.1 În conținutul cererii de apel depuse, apărătorul inculpatului a invocat 2 că: - inculpatul a negat scopul de înstrăinare și a menționat că fuma personal masa vegetală dată, că nu s-a înțeles cu nimeni referitor la înstrăinarea către terți a acestei mase vegetale, că pachețele cu masa vegetală erau în starea în care le-a procurat, o dată a procurat cu amănuntul mai multe pachețele iar o dată o cantitate mai mare, probabil acel pachet de polietilenă în care se afla 9 gr; - lipsește un anumit anunț din partea lui Harehevici Serghei că ar vinde ceva ce ar reprezenta un drog și anume ar vinde ceea ce s-a depistat la el în cadrul percheziției, lipsește o înțelegere cu un anumit consumator că ar dori să vândă din masa vegetală care s-a depistat la el la percheziție; - însăși masa vegetală nu este un drog sau un așa-numit analog al drogului, dar este pulverizată cu o substanță care ar fi un analog; - cantitatea de 22,822 gr poate fi consumată prin fumare de o singură persoană foarte rapid: Harchevici spune că el poate fuma chiar și la fiecare 5 min., de aceea, prima instanță în mod eronat și neîntemeiat a pus accentul pe cantitatea masei vegetale și modul în care erau păstrate în aprecierea existenței scopului de înstrăinare; - specificul cazului denotă că cantitatea masei vegetale care în termeni simpli este mică, nu este un aspect determinant în aprecierea scopului de înstrăinare; - modul în care erau păstrate nu denotă în mod cert scopul de înstrăinare, atât timp cât masa vegetală era procurată în acele pachețele și alte date că anume Harchevici le-ar fi pregătit nu sunt, iar el este personal consumator, lipsește o anumită cumpărătură de control care ar conține indicii că Harchevici ar fi admis cel puțin înstrăinarea masei vegetale către terți; - lipsesc orice înregistrări video, audio ale unor discuții purtate de inculpat care ar conține date ale unor înstrăinări de masă vegetală către terți; - constatarea primei instanțe a scopului de înstrăinare este eronată, care admite un arbitrariu grav în aprecierea circumstanțelor cauzei, or, masa vegetală depistată la inculpat, el o consuma personal și probe că urma a o înstrăina altei persoane nu au fost acumulate și nici nu s-a încercat de a fi acumulate de către organul de urmărire penală; - prima instanță greșit a pus la baza constatării scopului de înstrăinare doar declarațiile unei persoane (Slobodeniuc) care singur este urmărit pentru înstrăinare de droguri și care se referă la trecut, fără a fi precizată o dată, o oră concretă și nici nu la masa vegetală depistată la inculpat, declarații care nu pot fi verificate prin alt probatoriu și care, astfel, nu pot fi puse la baza constatării scopului de înstrăinare a masei vegetale procurate pentru consum propriu de inculpat; 3 - nu pot fi admise presupuneri ale eventualelor acțiuni ale inculpatului Harchevici cu cele 22,822 gr de masă vegetală depistate la el; - martorul Bejenaru Alexandru a negat afirmațiile martorului acuzării Slobodeniuc Artur și nu sunt clare criteriile după care instanța de judecată pune mai presus declarațiile martorului acuzării, însă, nu există posibilitatea de verificare a declarațiilor acestui martor al acuzării prin alte mijloace probatorii (deoarece nu au fost întreprinse de organul de urmărire penală), declarații care nu sunt nici concludente și nici utile cauzei penale date, deoarece nu se coroborează cu alte date obiective care ar fi trebuit să fie obținute de organul de urmărire penală dar care nu le-au obținut și care ar indica la scopul de înstrăinare, de exemplu discuții, înregistrări audio, video, anunțuri, înțelegeri cu alt consumator; - organul de urmărire penală a efectuat o urmărire penală defectuoasă, fără a întreprinde anumite acțiuni de urmărite penală de verificare dacă există un scop de înstrăinare la inculpat; - contrar unificării practicii judiciare realizate de Curtea Supremă de Justiție, acuzarea nu a prezentat probe că ar fi existat o dorință, un plan al lui Harchevici și ar fi întreprins anumite acțiuni concrete în acest sens anume în înstrăinarea masei vegetale depistate la el. În special lipsesc probele că ei ar fi încheiat o înțelegere corespunzătoare cu un anumit consumator de a înstrăina acestuia droguri și care anume și această înțelegere ar fi avut loc în perioada de timp a păstrării de către el a masei vegetale depistate la el la domiciliu; - constatările primei instanțe din primul punct al sentinței privind anumite acțiuni ale lui Harchevici de până la 20.02.2018 nu sunt probate cu nimic și nu pot fi verificate prin alte probe și, astfel, sunt arbitrare; - instanța de judecată eronat a constatat că Harcheviei ar fi păstrat ceva ce reprezenta droguri și analoage ale acestora și încă în proporții deosebit de mari, că ceea ce ar fi păstrat reprezenta drog în lipsa unei expertize; - prima instanță constată un scop de înstrăinare fără anumite acțiuni concrete cert stabilite ale inculpatului în acest sens; - metoda de păstrare a acestei mase vegetale nu are nici un rol determinant în aprecierea scopului de înstrăinare; - ceea ce s-a găsit la inculpat nu este un drog în sens juridic și legalitatea urmăririi penale pentru ceva ce nu este inclus într-o listă a drogurilor este sub semnul întrebării sau, cel puțin, scade în mod semnificativ gravitatea acțiunilor inculpatului; - la momentul emiterii ordonanței de punere sub învinuire din 23.02.2018, nici nu exista o concluzie a unor experți că o anumită masă vegetală care ar fi fost păstrată de acuzat ar reprezenta drog iar, ulterior, s-a constatat că masa vegetală care ar fi fost depistată la Harchevici, ar conține o 4 substanță care nici nu este inclusă în lista drogurilor aprobată prin hotărâre de Guvern; - atragerea la răspundere penală a unei persoane pentru faptul că ar fi avut o substanță care nu este inclusă în „Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora” este o ilegalitate și nu corespunde cu principiul legalității în legea penală; - se impune achitarea lui Harchevici Serghei, pe motiv că lipsește faptul infracțiunii.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 decembrie 2021 a fost respins apelul avocatului Sergiu Musteață în numele inculpatului și menținută sentința fără modificări. 4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual- penale, iar vinovăția lui Harchevici Serghei, de comiterea înfracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, se dovedește prin probele administrate legal în cadrul urmăririi penale, cercetării judecătorești atât în instanța de fond, cât și cercetate în instanța de apel. Instanța de apel a menționat că, audiind participanții la proces, verificând prin prisma art. 101 Cod de procedură penală probele administrate la etapa de urmărire penală, cercetarea judecătorească în prima instanță și verificate în instanța de apel, a constatat că se demonstrează cert vinovăția inculpatului Harchevici Serghei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, păstrarea de droguri și analoagelor acestora, săvârșită în scop de înstrăinare, precum și înstrăinarea ilegală a drogurilor și analoagelor acestora, săvârșită în proporții deosebit de mari. În decizie s-a menționat că, ținând cont de limitele învinuirii și a apelului declarat, urmează a fi notat că, în ședința instanței de apel s-a constatat cu certitudine faptul că, Harchevici Serghei a comis infracțiunea prevăzută de art. 217/1 al. (4) lit. d) Cod penal în următoarele circumstanțe: „Harchevici Serghei, pe parcursul anilor 2017 - 2018, din interes material, în scopul obținerii profitului bănesc, a intrat în posesia ilegală a drogurilor și analoagelor acestora în proporții deosebit de mari, pe care le-a păstrat în scop de înstrăinare, iar în perioada lunilor decembrie 2017-ianuarie 2018, aflându-se în apartamentul său nr. 4 din str. Xxxxxxx XX, mun. Chișinău, ilegal, a înstrăinat lui Slobodeniuc Artur analoagele substanțelor narcotice. Ulterior, la 20.02.2018, colaboratorii de politie au efectuat percheziția la domiciliul lui Harchevici Serghei, în cadrul căreia au depistat și ridicat 9 pachețele de tip zip-lock, în care se afla masă vegetală de culoare galbenă, un pachet din 5 polietilenă, în care se afla masă vegetală de culoare galbenă, recipient din plastic, în care se afla masă vegetală, pachet de tip zip-lock, în care se afla o bucată de metal cu depuneri de culoare cafenie, 4 pachețele de tip zip-lock cu depuneri în interior, lingură din metal cu depuneri pe suprafața acesteia și recipient din metal cu depuneri în interior. Conform raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1/R/l 929 din 11/05/2018 în masa vegetală uscată și mărunțită de culoare galbenă, prezentată într-un vas din polimer de culoare albastră, un pachet din polimer de culoare roz-transparent și în zece pachețele de tip zip-lock, sigilate la plicul nr. 1, în urmele de substanță de pe suprafața linguriței din metal si în depunerile de substanță de culoare brună de pe obiectul metalic (0,101g), sigilat în plicul nr. 2, ridicate la 20.02.2018 în rezultatul efectuării percheziției la domiciliul cet. Harchevici Serghei, situat în mun. Chișinău, str. Xxxxxxx XX ap. 4, a fost depistat cannabinoidul sintetic - MDMB (N)-2201 (methyl 2- (l-(5-fluoropentyl)-lH-indazol-3- carboxamido)3,3-dimethylbutanoate), care prin Hotărîrea Guvernului al Republicii Moldova nr. 1088 din 05.10.2004 cu privința la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului, nu este inculs. Cantitatatea masei vegetale îmbibate cu cannabinoidul sintetic - MDMB ( N)- 2201 (methyl 2-(l-(5-fluoropentyl)-lH-indazol-3-carboxamido)3,3-dimethy lbutanoate), constituie total 22,822g (1,200g+9,299g+l ,094g_l ,240g+l ,540g+l ,444g+l ,519g+l ,573g+l ,380g+l ,284g+l ,23 8+0,01 lg). Cantitatea depunerilor de culoare brună, care conțin cannabinoidul sintetic - MDMB (N)-2201, constituie 0,101 g. Conform informației, prezentate de Comitetului Permanent de Control asupra Drogurilor, MDMB(N)-2201 constituie analog al substanței AB-PINACA, care este inclusă în Tabelul I. Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale. Lista nr.2 Substanțele psihotrope, aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.1088 din 05 octombrie 2004.” În asemenea circumstanțe, cu referire la componența de infracțiune prevăzută de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, s-a relatat că, aceasta presupune existența următoarelor elemente constitutive: „Obiectul material al infracțiunii îl formează drogurile sau analoagele acestora în proporții mari și deosebit de mari, la caz acestea sunt cannabinoidul sintetic - MDMB (N)-2201 (methyl 2- (l-(5-fluoropentyl)-lH- indazol-3-carboxamido)3,3- dimethylbutanoate), care prin Hotărîrea Guvernului al Republicii Moldova nr.1088 din 05.10.2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului, nu este inculs. Cantitatatea masei vegetale îmbibate cu cannabinoidul sintetic - MDMB ( N)-2201 ( methyl 2- (l- (5-fluoropentyl)-lH-indazol-3-carboxamido) 3,3- dimethylbutanoate), constituie total 22,822g (1,200g+9,299g+l,094g_l ,240g+l 6 ,540g+l ,444g+l ,519g+l ,573g+l ,380g+l ,284g+l ,23 8+0,01 lg). Cantitatea depunerilor de culoare brună, care conțin cannabinoidul sintetic - MDMB (N)-2201, constituie 0,101 g. Examinarea drogurilor prin metoda GC/MS, pe suprafețele interne a celor trei pachețele de tip zip-lock fără conținut, sigilate în plicul nr. 1 și pe suprafața vasului conic din metal, sigilat în plicul nr. 2, ridicate în același circumstanțe, s-au depistat urme de PVP, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Latura obiectivă a faptei în prezenta pricină s-a realizat prin păstrarea drogurilor și analogilor acestora în scop de înstrăinare și anume a 9 pachețele de tip zip-lock, în care se afla masă vegetală de culoare galbenă, un pachet din polietilenă, în care se afla masă vegetală de culoare galbenă, recipient din plastic, în care se afla masă vegetală, pachet de tip zip-lock, în care se afla o bucată de metal cu depuneri de culoare cafenie, 4 pachețele de tip zip-lock cu depuneri în interior, lingură din metal cu depuneri pe suprafața acesteia și recipient din metal cu depuneri în interior. Prin acțiunile sale intenționate Harchevici Serghei a păstrat în apartamentul său nr. 4 din str. Xxxxxxx XX, mun. Chișinău, ridicat 9 pachețele de tip zip-lock, în care se afla masă vegetală de culoare galbenă, un pachet din polietilenă, în care se afla masă vegetală de culoare galbenă, recipient din plastic, în care se afla masă vegetală, pachet de tip zip-lock, în care se afla o bucată de metal cu depuneri de culoare cafenie, 4 pachețele de tip zip-lock cu depuneri în interior, lingură din metal cu depuneri pe suprafața acesteia și recipient din metal cu depuneri în interior, care conform raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1/R/l 929 din 11/05/2018 reprezintă masa vegetală uscată și mărunțită de culoare galbenă și care se atribuie cannabinoidului sintetic - MDMB (N)-2201 (methyl 2- (l-(5-fluoropentyl)-lH- indazol-3-carboxamido) 3,3-dimethylbutanoate), prin ce s-a realizat latura obiectivă a infracțiunii incriminate.” Instanța de apel a respins ca nefondate argumentele avocatului Sergiu Musteașă, or, intenția de a înstrăina substanțele menționate reprezintă dorința, planul unei persoane care declanșează acțiuni în acest sens, cum ar fi: procurarea, prepararea, păstrarea, transportarea acestora, plasarea într-un ambalaj comod pentru înstrăinare sau încheierea unei înțelegeri corespunzătoare cu consumatorul etc., astfel, instanța de fond a stabilit cu certitudine că, Harchevici Serghei a păstrat în apartamentul său nr. 4 din str. Xxxxxxx XX, mun. Chișinău, 9 pachețele de tip zip-lock, 4 pachețele de tip zip-lock cu depuneri în interior, care reprezintă masa vegetală uscată și mărunțită de culoare galbenă, o lingură din metal cu depuneri pe suprafața acesteia și recipient din metal cu depuneri în interior, care se atribuie cannabinoidului sintetic - MDMB (N)-2201 (methyl 2- (l-(5-fluoropentyl)-lH- 7 indazol-3-carboxamido) 3,3- dimethylbutanoate), prin urmare se constată că aceste pachețele erau gata pregătite pentru vînzare. Instanța de apel a reținut că prin acțiunile sale Harchevici Serghei a avut intenția de înstrăinare ilegală a drogurilor sau analoagelor acestora, or, martorul Slobodeniuc Artur a declarat că, „...a procurat de la Harchevici Serghei romanița, până a fi reținut cu cantitatea mare de romaniță…. El cumpăra himari ,,ROMAȘKA” plantă de romaniță stropită cu substanțe chimice, o cumpăra pentru consum, o fuma. Harchevici Serghei cumpăra substanță dată în cantități mari de la Bugaescu Dima, apoi Harchevici Serghei îl vindea la pahar, un pahar costa 600 lei…”, prin urmare Harchevici Serghei păstara la domiciliul său cannabinoidul sintetic - MDMB (N)-2201 (methyl 2- (l-(5- fluoropentyl)-lH-indazol-3-carboxamido)3,3-dimethylbutanoate), care prin Hotărîrea Guvernului al Republicii Moldova nr.1088 din 05.10.2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului, nu este inculs, însă, potrivit declarațiilor specialistului Grosu Stanislav, această substanța are mai mulți analogi, însemnând substanța cu structură chimică apropiată și efecte fiziologice asemănătoare, spre exemplu doi analogi sunt substanțele 5FAMB și AB- PINACA, aceste substanțe sunt prezente în Hotărârea de Guvern nr. 1088, iar analogii substanței cercetate sunt incluși în tabelul nr. 1 a substanțelor fără utilizare medicală. Aceste amestecuri arată ca frunze mărunțite sau ca unele mirodenii, doar vizual, însă conțin și drog. Instanța de apel a respins afirmațiile avocatului Sergiu Musteață expuse în cererea de apel, precum că masa vegetală depistată la inculpat, el o consuma personal și probe că urma a o înstrăina altei persoane nu au fost acumulate, or, inculpatul Harchevici Serghei fiind posesorul substanțelor respective, a plasat aceste substanțe într-un ambalaj comod pentru înstrăinare, fiecare din cele 9 și respectiv 4 pachețele conținând o cantitate practic identică, procedeu care a fost efectuat cu o lingură de metal cu depuneri pe suprafața acesteia și recipient din metal cu depuneri în interior, depistate și ridicate în cadrul percheziției efectuate la domiciliul lui Harchevici Serghei. Instanța de apel a menționat că scopul de înstrăinare s-a demonstrat și prin procesul-verbal de percheziție din 20.02.2018, efectuat în apartamentul nr. 4 din str. Xxxxxxx XX din mun. Chișinău și care a fost efectuată cu participarea lui Harchevici Serghei în cadrul căreia au fost depistate și ridicate 9 pachețele de tip zip-lock, în care se afla masă vegetală de culoare galbenă, un pachet din polietilenă, în care se afla masă vegetală de culoare galbenă, recipient din plastic, în care se afla masă vegetală, pachet de tip zip- lock, în care se afla o bucată de metal cu depuneri de culoare cafenie, 4 8 pachețele de tip zip-lock cu depuneri în interior, lingură din metal cu depuneri pe suprafața acesteia și recipient din metal cu depuneri în interior (f.d. 21-22), prin urmare s-a demonstrat porționarea acestor substanțe într-un ambalaj comod pentru înstrăinare, or, cantitatatea masei vegetale îmbibate cu cannabinoidul sintetic - MDMB ( N)-2201 (methyl 2- (l-(5-fluoropentyl)-lH- indazol- 3 -carboxamido)3,3 -dimethy lbutanoate), constituie total 22,822g (1,200g+9,299g+l,094g+l,240g+l,540g+l,444g+l,519g + l,573g + l,380g + l,284g+ l,238+0,011g). Cantitatea depunerilor de culoare brună, care conțin cannabinoidul sintetic - MDMB (N)-2201, constituie 0,101 g. Instanța de apel a reținut că în prima instanță inculpatul nu a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunii cu scopul de înstrăinare, însă, a recunoscut că deținea pentru sine și că cantitatea este mare, deoarece consumă des substanțe narcotice, ceea ce nu poate fi apreciat ca veridice, or, masa vegetală îmbibată cu cannabinoidul sintetic - MDMB ( N)-2201 ( methyl 2- (l-(5- fluoropentyl)-lH-indazol3 -carboxamido)3,3 -dimethy lbutanoate), constituie total 22,822g și nu putea fi reținută pentru consumul propriu, chiar dacă inculpatul se află la evidența medicului narcolog, or, inculpatul, care nu este angajat în câmpul muncii nu a demonstrat de unde are mijloace bănești pentru a procura așa cantitate de substanțe narcotice, iar martorul Slobodeniuc Artur, a declarat că, costul unui pahar din aceste substanțe este de 600 de lei. S-a menționat că înstrăinarea ilegală de droguri, etnobotanice sau analogii acestora se consideră infracțiune consumată în momentul primirii acestor substanțe de către o altă persoană, la caz, martorul Slobodeniuc Artur a procurat himari ,, ROMAȘKA” plantă de romaniță stropită cu substanțe chimică, o cumpăra pentru consum, o fuma, Harchevici Serghei îi vindea la pahar, un pahar costa 600 lei. Instanța de apel nu a reținut argumentele avocatului Sergiu Musteață precum că ”Curtea a constatat că în prezent normele din Codul penal care fac referire la „analogul substanțelor narcotice sau psihotrope” sunt lipsite de conținut și fără efect juridic, fapt care, în contextul celor menționate, determină excluderea lor din legea penală”, or acestea sunt combătute prin Decizia Curții Constituționale nr.43 din 14.05.2018 de inadmisibilitate a sesizării nr.54g/2018 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolele 1341, 217 și 2171 din Codul penal (analog al substanței stupefiante sau psihotrope), potrivit căruia la articolul 2171 Cod penal este stabilită răspunderea penală pentru circulația ilegală a drogurilor, a etnobotanicelor sau a analogilor acestora în scop de înstrăinare. Instanța de apel a combătut argumentul invocat de avocatul Sergiu Mustață în apelul declarat, precum că, Harchevici Serghei urmează a fi 9 achitat, or, de către instanța de fond au fost apreciate toate probele coroborate în ansamblu din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar versiunea apărării nu și-a găsit confirmare. Instanța de apel a menționat că, potrivit informației prezentată de Comitetului Permanent de Control asupra Drogurilor, MDMB(N)-2201 constituie analog al substanței AB-PINACA, care este inclusă în Tabelul I. Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale, Lista nr.2 Substanțele psihotrope, aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.1088 din 05 octombrie 2004. Instanța de apel nu a reținut afirmațiile avocatului din cererea de apel privind faptul că, învinuirea adusă inculpatului Harchevici Serghei în baza art. 2171 al. (4), lit. d) Cod penal nu și-a găsit confirmare, deoarece probele cercetare în ședința instanței de fond, recercetate în ședința instanței de apel au fost analizate în ansamblu prin prisma art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de apel a constatat că, din conținutul apelului declarat de către avocatul Sergiu Musteață, nu se desprinde nici un motiv de natură juridică capabil să influențeze soluția procesului penal, deoarece s-a demonstrat cu lux de amănunte intenția inculpatului de a înstrăina aceste substanțe narcotice și anume prin plasarea în pachețele de tip zip-lock analoagele substanțelor narcotice, pentru înstrăinare, iar în cazul consumului propriu o astfel de împachetare nu ar fi necesară, or, chiar inculpatul a declarat că consumă des substanțe narcotice și atunci care este raționamentul de a le plasa în pachețele de tip zip-lock, care sunt foarte mici și din care mult nu vei consuma. A considerat întemeiate concluziile primei instanțe privind aprecierea probelor puse la baza sentinței de condamnare și a statuat că nu există temei pentru a le da o nouă apreciere. Instanța de apel a remarcat că, la individualizarea pedepsei, prima instanță a ținut cont de cele trei principii care urmează a sta la baza individualizării pedepsei, sancțiunea aplicată inculpatului, Harchevici Serghei, fiind legală, echitabilă și individualizată.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare declarate de către: - inculpat, la 11 februarie 2022 și la 21 martie 2022, prin care, neinvocând incidența dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală, solicită admiterea recursurilor, casarea hotărârilor judecătorești pronunțate la caz, rejudecarea cauzei, recalificarea acțiunilor sale, aplicarea unei pedepse mai blânde și aplicarea în privința sa a actului de amnistie; - avocatului Sergiu Musteață în numele inculpatului Harchevici Serghei, 10 prin care invocând incidența pct. 8) și 12) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penal, solicită admiterea recursului, casarea decizie și a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi sentințe în privința lui Harchevici Serghei, cu excluderea scopului de înstrăinare și soluționarea legalității condamnării pentru păstrarea unei substanțe ce nu este inclusă într- o listă și interzisă în mod expres, cu achitarea inculpatului, pe motiv că nu sunt întrunite elementele infracțiunii. 5.1 În susținerea recursurilor declarate la 11 februarie 2022 și la 21 martie 2022, inculpatul invocă că: - la caz intenționat au fost trecute cu vederea și ignorate concluziile raportului de expertiză; - declarațiile martorului Slobodeniuc Artur au fost combătute prin declarațiile martorului Bejenaru Alexandru; - nu au fost respectate prevederile art. 101 alin. (5) Cod de procedură penală; - nu putea fi luată în considerație presupunerea procurorului că cantitatea substanței depistate confirmă scopul înstrăinării; - nu au fost prezentate probe, care ar confirma scopul înstrăinării; - recunoaște faptul păstrării și consumării substanțelor depistate la domiciliul său, în cazul demonstrării că substanța ridică este un drog, potrivit legislației. 5.2. În motivarea recursului declarat, avocatului Sergiu Musteață în numele inculpatului invocă argumente similare celor indicate anterior în apelul declarat, suplimentar menționând următoarele: - nu au fost întrunite elementele infracțiunii (urmărirea penală pentru deținerea unei substanțe care nu este inclusă în lista drogurilor, interpretarea extensivă defavorabilă și aplicare prin analogie a legii penale); - faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită (lipsa scopului de înstrăinare); - plasarea drogurilor în ambalaj comod nu poate constitui un indiciu cert al intenției de înstrăinare; - lipsesc date suficiente, iar concluzia instanței se bazează pe presupuneri; - datorită metodei de consum prin fumare, cantitatea de 22,822 gr nu este una mare pentru consum propriu și nu contează cîți bani au fost achitați de inculpat pentru obținerea acestei mase vegetale.

Judecând recursurile ordinare declarate în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, concluzionează că recursul ordinar declarat de către inculpat la 21.03.2022 urmează a fi respins ca inadmisibil, iar recursurile ordinare declarate de către 11 inculpat la 11.02.2022 și de către avocatul Musteață Sergiu în numele inculpatului urmează a fi admise din următoarele considerente. 6.1. În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs judecând recursul, este în drept de al respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat în cazul când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. Reieșind din sumarul recursului declarat la 21.03.2022, inculpatul nu indică temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală. Însă, întâi de toate Colegiul penal lărgit relevă că, unul din scopurile legii procesual penale este asigurarea egalității pentru toate părțile interesate în procesul penal, prin urmare acest deziderat impune disciplinarea activității procesuale, inclusiv și prin stabilirea unor termene peremptorii. Dispoziția art. 422 Cod de procedură penală, expune că termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit materialelor dosarului se constată că, dispozitivul deciziei adoptate de către instanța de apel a fost pronunțat la data 02 decembrie 2021, în prezența procurorului, inculpatului și avocatului acestuia, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel și dispozitivul deciziei adoptate (Vol. II, f.d. 24-29), din care rezultă că aceștia au fost înștiințați despre ziua și ora pronunțării deciziei integrale și anume pentru data de 25 ianuarie 2022, ora 14:00. Tot din procesul-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel (Vol. II, f.d. 28) se constată că, la data stabilită, în prezența procurorului a fost pronunțată decizia motivată, celorlalți participații fiindu-le expediată prin intermediul oficiului poștal (Vol. II, f.d. 48). În continuare, Colegiul menționează că, inculpatul Harchevici Serghei a declarat două recursuri ordinare împotriva deciziei, la data de 11 februarie 2022 și la 21 martie 2022, fapt confirmat prin mențiunea despre dată de pe amprenta ștampilelor poștale de pe plicuri (Vol. II, f.d. 93, 107). Așadar, în cauza deferită judecării Colegiul penal lărgit specifică faptul că termenul de atac prevăzut de art. 422 Cod de procedură penală, se calculează începând cu data de 26 ianuarie 2022, adică a doua zi după pronunțarea deciziei, ținând cont de dispozițiile art. 231 alin. (3), (5) Cod de procedură penală și expiră la sfârșitul zilei de 24 februarie 2022. Prin urmare, recursul ordinar declarat de către inculpat la 21.03.2022 nu se încadrează in termenul limită prevăzut de art. 422 Cod de procedură penală. 12 Norma prevăzută la alin. (2) art. 230 Cod de procedură penală stipulează că, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual penal și nulitatea actului efectuat peste termen. Din sensul dispoziției legale menționate supra, se impune obligația îndeplinirii în termen a actelor de procedură, sub sancțiunea decăderii din exercițiul dreptului. Astfel, neexecutarea în termen a unui drept procesual, conform sancțiunii menționate, duce la pierderea acestuia. Termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va respinge ca tardiv. În baza celor menționate, Colegiul penal lărgit, constatând încălcarea de către inculpat a prevederilor art. 422 Cod de procedură penală la faza judecării recursului ordinar, a ajuns la concluzia privind respingerea ca inadmisibil a recursului declarat de către a inculpat la 21.03.2022, deoarece este depus peste termen. 6.2. Referitor la recursurile ordinare declarate de către inculpat la 11.02.2022 și de către avocatul Musteață Sergiu în numele inculpatului, Colegiul penal lărgit notează următoarele. Instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, care au dus la adoptarea unei hotărâri viciate, totodată, verificându-se dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din recursurile declarate, Colegiul penal lărgit atestă, că autorii acestora indică la incidența în speță a pct. 8) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, referindu-se totodată și la erorile comise de către instanțele de fond, ce se regăsesc la pct. 6). Totodată, Colegiul lărgit menționează, că în conformitate cu alin. (2) art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Sub acest aspect se atestă că instanțele de fond și de apel au comis următoarele erori de drept. Potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Conform art. 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din 13 punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. Potrivit art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei se efectuează în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Conform art. 141 alin. (1), 142 alin. (1), 143 alin. (6) Cod de procedură penală, expertiza judiciară se dispune în cazurile în care pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea circumstanțelor ce pot avea importanță probatorie pentru cauza penală sunt necesare cunoștințe specializate în domeniul respectiv. Expertiza judiciară se dispune și se efectuează, în mod obligatoriu, pentru constatarea altor cazuri când prin alte probe nu poate fi stabilit adevărul în cauză. Rezultatele constatării tehnico- științifice sau medico-legale se consemnează într-un raport. Potrivit art. 93 alin. (2) pct. 2) și (7), 94 alin. (1) pct. 6) și 7) Cod de procedură penală, în calitate de probe în procesul penal se admit elementele de fapt constatate prin raportul de expertiză judiciară, constatările tehnico-științifice și medico- legale. În procesul penal nu pot fi admise ca probe și, prin urmare, se exclud din dosar, nu pot fi prezentate în instanța de judecată și nu pot fi puse la baza sentinței judecătorești datele care au fost obținute dintr-o sursă care este imposibil de a o verifica în ședința de judecată, prin utilizarea metodelor ce contravin prevederilor științifice. În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului sentinței, instanța de fond (pct. 2. din prezenta decizie): a) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, cât și în raport cu circumstanțele concrete în fapt și în drept invocate în rechizitoriu. Ori, în fapta descrisă ca fiind dovedită, instanța a indicat că inculpatul: „a intrat în posesia ilegală a drogurilor și analoagelor acestora în proporții deosebit de mari, pe care le-a păstrat în scop de înstrăinare, iar în perioada lunilor decembrie 2017 - ianuarie 2018… a înstrăinat lui Slobodeniuc Artur analoagele substanțelor narcotice. Conform raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1/R/l 929 din 11/05/2018 în masa vegetală uscată și mărunțită de culoare galbenă, prezentată într-un vas din polimer de culoare albastră, un pachet din polimer de culoare roz-transparent și în zece pachețele de tip zip-lock, sigilate la plicul nr. 1, în urmele de substanță de pe suprafața linguriței din metal și în depunerile de substanță de culoare brună de pe obiectul metalic (0,101g), sigilat în plicul nr. 2, ridicate la 20.02.2018 în rezultatul efectuării percheziției la domiciliul cet. Harchevici Serghei, situat în mun. Chișinău, str. Xxxxxxx XX ap. 4, a fost depistat cannabinoidul sintetic - MDMB (N)-2201 14 (methyl 2- (l-(5-fluoropentyl)-lH-indazol-3-carboxamido)3,3- dimethylbutanoate), care prin Hotărîrea Guvernului al Republicii Moldova nr.1088 din 05.10.2004 cu privința la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului, nu este inclus. Cantitatatea masei vegetale îmbibate cu cannabinoidul sintetic - MDMB ( N)-2201 ( methyl 2- (l- (5- fluoropentyl)-lH-indazol- 3 -carboxamido)3,3 -dimethylbutanoate), constituie total 22,822g (1,200g+9,299g+l ,094g_l ,240g+l ,540g+l ,444g+l ,519g+l ,573g+l ,380g+l ,284g+l ,23 8+0,01 lg). Cantitatea depunerilor de culoare brună, care conțin cannabinoidul sintetic - MDMB (N)-2201, constituie 0,101 g.” Prima instanță a încadrat acțiunile lui Harchevici Serghei în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, după semnele calificative păstrarea de droguri și analoagelor acestora, săvârșit în scop de înstrăinare, precum și înstrăinarea ilegală a drogurilor și analoagelor acestora, săvârșită în proporții deosebit de mari. Însă, în compartimentul „Concluzii:” al Raportului de constatare tehnico- științifică nominalizat, lipsește cu desăvârșire rezumatul că cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201 ar fi un analog al drogurilor și concret al căror. În aspectul vizat, instanța a mai statuat că: „Conform informației, prezentate de Comitetul Permanent de Control asupra Drogurilor, MDMB(N)-2201 constituie analog al substanței AB-PINACA, care este inclusă în Tabelul I. Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale. Lista nr.2 Substanțele psihotrope, aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.1088 din 05 octombrie 2004.” Totodată, instanța a omis să observe că, informația la care s-a făcut trimitere în actul de învinuire în genere lipsește la materialele dosarului. Ori, în contextul împrejurărilor descrise, în descriptivul sentinței lipsește totalmente aprecierea instanței, efectuată pe criteriile prescrise în art. 93, 94, 101, 141 - 143 Cod de procedură penală, în aspectul dacă probele enunțate supra sunt valabile și suficiente să demonstreze că cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201 este un analog al drogurilor. În opinia Colegiului penal lărgit, prima instanță a omis să se pronunțe dacă urma sau nu, în aspectul vizat, să se efectueze constatări științifice și expertize judiciare, pentru a înlătura divergențele menționate și a constata dacă substanța indicată în rechizitoriu - MDMB ( N)-2201 este analog al substanței AB-PINACA. Colegiul penal lărgit notează că, pentru determinarea tipului de droguri, precursori, etnobotanice și analogii acestora, a proporțiilor acestora, a denumirilor și proprietăților lor, a originii, modului de preparare, prelucrare, precum și pentru stabilirea apartenenței plantelor la cele care conțin droguri, precursori, etnobotanice și analogii acestora ce constituie obiectul acțiunilor criminale, sunt necesare cunoștințe speciale, instanțele de judecată trebuie să 15 dispună de concluziile expertizei, efectuate doar conform metodicii aprobate de Comitetul permanent de control asupra drogurilor de pe lângă Ministerul Sănătății al Republicii Moldova, care se vor aprecia în cumul cu alte probe. Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția. Potrivit art. 414 alin. (1) și (5) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. În corespundere cu art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător. Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Potrivit jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări. Chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel). Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, deoarece, conform descriptivului deciziei atacate (pct. 4. din prezenta decizie): a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de instanța de fond, nominalizate supra, repetându-le întocmai, nu a desființat sentința și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, menținând o decizie nemotivată și neîntemeiată legal; b) la adoptarea deciziei, instanța de apel s-a pronunțat superficial în termeni vagi-evazivi pe motivele invocate de avocatul inculpatului în cererea de apel. c) concluziile că „masa vegetală îmbibată cu cannabinoidul sintetic - MDMB ( 16 N)-2201, … nu putea fi reținută pentru consumul propriu, chiar dacă inculpatul se află la evidența medicului narcolog, or, inculpatul, care nu este angajat în câmpul muncii nu a demonstrat de unde are mijloace bănești pentru a procura așa cantitate de substanțe narcotice”, „s-a demonstrat cu lux de amănunte intenția inculpatului de a înstrăina aceste substanțe narcotice și anume prin plasarea în pachețele de tip zip-lock analoagele substanțelor narcotice, pentru înstrăinare, iar în cazul consumului propriu o astfel de împachetare nu ar fi necesară, or, chiar inculpatul a declarat că consumă des substanțe narcotice și atunci care este raționamentul de a le plasa în pachețele de tip zip-lock, care sunt foarte mici și din care mult nu vei consuma” reprezintă supozițiile proprii ale instanței de apel, nefiind întărite de care probe, argumentate de fapt și de drept. Mai mult, constatările neconcrete ale instanței de apel în textul deciziei, privind înlăturarea unor versiuni ale apărării despre inexistența scopului de înstrăinare, trezesc mai multe semne de întrebare decât clarifică starea de fapt și de drept. De asemenea, decizia Curții de apel abundă textual de analize teoretice, conținute în literatura de specialitate, fără a fi redat impactul acestora asupra faptelor imputate, precum conține constatări și concluzii neargumentate privind respingerea versiunilor apărării, astfel lipsind expunerea instanței de apel asupra faptului de ce acestea sunt admise sau respinse, eventual, pentru a se contura concluzia de o analiză amplă a probelor examinate și a fi posibil incontestabil de a conchide că soluția adoptată este una justificată. În același contest, Colegiul penal lărgit, statuează că potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal (Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85). De asemenea, în hotărârea CtEDO în cauza Helle împotriva Finlandei, 19 decembrie 1997, pct. 60, se reține că noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă care nu și-a motivat decizia, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară fie prin alt mod, să fi examinat totuși în mod real chestiunile esențiale supuse atenției sale. Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanțele de fond nu au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, și că recursurile ordinare sunt întemeiate. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs casează total hotărârea, și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. 17 Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către instanțele de fond, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția admiterii recursurilor ordinare, casarea totală a deciziei contestate, și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea, și să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție DECIDE : Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către inculpat la 21.03.2022. Admite recursurile ordinare declarate de către inculpat la 11.02.2022 și de către avocatul Musteață Sergiu în numele inculpatului, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 decembrie 2021, în cauza penală în privința lui Harchevici Serghei XXXXX și dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată este pronunțată la 26 august 2022. Președinte Toma Nadejda Judecători Boico Victor Diaconu Iurie Catan Liliana Guzun Ion 18